ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

PROTESTĂM

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale Alianței

Stimați membri ai Guvernului,

Agricultura României în anul 2021 traversează o perioadă dificilă, generată de pandemia COVID – 19 și seceta pedologică extremă din anul 2020.

Urmare a publicării în dezbatere publică a proiectului de buget aferent anului 2021 pentru Agricultură, urmarea a numeroaselor întâlniri ale Alianței cu reprezentanții ministerului și ai guvernului, unde ne-ați asigurat de luarea unor măsuri de sprijinire în continuare a fermierilor, după un an agricol foarte greu, ne manifestăm profunda dezamăgire și protestăm pe această cale pentru:

• nealocarea bugetară de sume pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură - pentru culturile de primăvară 2020 afectate de secetă;
• desconsiderarea sectorului economic numit AGRICULTURĂ;
• încurajarea falimentului sectorului zootehnic prin lipsa producției vegetale;
• posibila închidere a activității exploatațiilor agricole care va duce la:
  • preluarea exploatațiilor de fonduri de investiții;
  • grad mai mare de sărăcie în rândul populației;
  • nivel ridicat al SOMAJ-ului;
  • creșterea sarcinii fiscale a statului pentru plata ajutoarelor sociale!

Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 35% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, iar pe lângă sănătate, hrana trebuie să reprezinte o prioritate, la fel de importantă.

În timp ce alte state membre subvenționează suplimentar și cer simplificare pentru acordarea banilor europeni, România își penalizează fermierii pentru că nu au acces la APA și la INFRASTRUCTURĂ PUBLICĂ nici după 30 de ani de la Revoluție. Considerați decizia de nealocare bugetară și pe cale de consecință, de neacoradare a acestor sume ca fiind în interesul economic al României?

Veniturile și salariile din agricultură au crescut în ultimii ani, și ca urmare a accesării de către fermieri a fondurilor europene pentru agricultură. Tinerii și profesioniștii își fac curaj să investească în Agricultura României încercând să asigure co-finațarea proiectelor ori fac credite furnizor pentru derularea activității, însă un an agricol ca 2020 poate falimenta orice profesionist! Pe cale de consecință, unde este stimularea investițiilor și susținerea tinerilor fermieri?

CEREM RESPECTAREA și ÎNCURAJAREA ANTREPRENORILOR inclusiv în sectorul agricol!

AGRICULTURA ESTE UN SECTOR STRATEGIC, Fără Hrană, omul moare!

Din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise către ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111, rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similară anului 2019, pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică.

Deși au fost precipitații în ultimele luni, în zonele calamitate abia s-a refăcut 20-30% din deficitul hidric creat în ultimul an. Este foarte puțin probabil ca acesta să se refacă și să se ajungă către un an aproape de normal. Cunoaștem cu toții că, pentru ca fermierii afectați de seceta 2020 să intre pe profit, este nevoie de circa. 3 ani agricoli normali din punct de vedere agroclimatic și ca recolte/venituri obținute.

Din motive neimputabile fermierilor, au ajuns să plătească penalități exagerate cuprinse între 200-700 lei/tonă, suplimentar cheltuielilor efectuate pe unitatea de suprafață realizate deja, care se puteau preveni dacă era aprobată OUG privind declararea stării de calamitate.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a purtat în permanență un dialog cu autoritățile și v-a solicitat prin nenumărate adrese oficiale și publice începând cu luna iulie 2020 următoarele:

• aprobarea OUG privind declararea stării de calamitate pentru fermierii cu procese verbale de constatare și evaluare a daunelor provocate de seceta pedologică severă în conformitate cu gradul de dăunare;
• aprobarea OUG privind amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectați de seceta pedologică

Constatăm azi că Guvernul României nu a îndeplinit nimic din cele de mai sus.

S-a promis că fermierii vor depăși dificultățile generate de seceta pedologică prin promovarea unei OUG sau prin includerea în bugetul MADR pentru 2021 a sumelor necesare pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli care au avut culturile de primăvară 2020 calamitate. Din parcurgerea proiectului de Buget al MADR aferent anului 2021, constatăm cu consternare că nici ultima promisiune nu s-a îndeplinit, respectiv NU este cuprinsă suma de 1.000.000 mii lei, necesară plății despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate.

Sumele prevăzute pentru despăgubiri reprezintă cca 30-35% din cheltuielile efectuate pentru a preveni situațiile drastice menționate mai sus, ar asigura continuarea activității pe întreg lanțul agricola cu efecte pozitive pentru întreaga economie națională.

Suntem adepții dialogului și v-am demonstrat acest lucru, însă răbdarea membrilor noștri producători agricoli afectați de secetă, a ajuns într-un punct nevralgic iar situațiile catastrofale în care au ajuns din motive independente de ei, îi vor împinge către măsuri extreme, ducând inclusiv la proteste și blocarea drumurilor din zonele calamitate, ori alte situații care pot deveni incontrolabile.

Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru al Agriculturii, vă rugăm, în ultimul ceas, să vă respectați promisiunile făcute Alianței, exprimate în întâlnirile cu fermierii și în mass-media.

Nu vă jucați cu destinele sectorului agroalimentar și prevedeți în Bugetul MADR 2021 suma de 1.000.000 mii lei pentru acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli aferente culturilor de primăvară 2020 calamitate de secetă!

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

Suplimentarea cu 3,5 miliarde de lei la bugetul MADR va permite să acordăm despăgubiri și pentru secetă, dar banii de la buget trebuie să fie drămuiți cât mai echitabil pentru a ajunge la toți fermierii afectați, a spus, marți, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Adrian Oros, într-o conferință de presă.

Seceta nu este singura problemă ce dă bătăi de cap fermierilor, astfel că banii de la buget trebuie să fie direcționați în mai multe direcții, inclusiv în sectorul zootehnic și pentru subvențiile campaniei din 2020.

Potrivit ministrului Adrian Oros, această suplimentare la bugetului MADR permite „să facem plățile în avans pentru subvențiile din campania 2020”.

„Ne-am dorit ca rectificările bugetare să acopere toate pagubele, inclusiv cele cauzate de secetă și sperăm ca la rectificarea din octombrie să acoperim și celelalte nevoi pe care agricultura românească le are”, a mai spus Adrian Oros. 

Ministrul a mai declarat că fermierii vor primi 80% din cuantumul despăgubirilor pentru secetă în septembrie, iar la rectificarea bugetară din octombrie, se va acorda și restul sumei.

Pentru aceste despăgubiri, MADR a solicitat 850 de milioane de lei, sumă ce trebuie aprobată de Ministerul de Finanțe.

Banii se acordă de APIA, în urma depunerii cererilor de către fermieri, iar apoi sumele sunt decontate de Comisia Europeană.

Anul trecut, în octombrie, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunța că, pentru perioada 2019-2023, cele 58 de licee sau colegii cu profil preponderent agrar din țară, selectate în cadrul programului de cofinanțare și preluate din subordinea Ministerului Educației în cea a MADR, vor primi o sumă totală de 925 milioane de lei. Fondurile urmau să fie eșalonate în felul următor: 2019 – 75 milioane de lei, 2020 – 265 milioane de lei, 2021 – 210 milioane de lei, 2022 – 200 milioane de lei, 2023 –175 milioane de lei. La un calcul sumar, fiecare liceu ar fi trebuit să beneficieze de 15,94 milioane de lei în tot acest interval, banii urmând a fi folosiți pentru modernizare, dotarea laboratoarelor și a fermelor, achiziția de utilaje și echipamente etc.

Socoteala de-acasă...

Ei bine, nu se știe dacă a fost direcționat vreun leu din bugetul MADR către liceele agricole din cota pentru 2019. Iar la începutul anului 2020 s-a întâmplat ceea ce hâtrii satului au inventat de secole: socoteala de-acasă nu s-a mai potrivit cu cea din târg. Pe fondul unui buget național sufocat de creșteri salariale și pensii, al unui deficit bugetar sever, al secătuirii resurselor financiare, în general, MADR

și-a dat seama că nu dispune de suficiente fonduri pentru a respecta programul de finanțare la care se angajase cu câteva luni în urmă. În consecință, pentru anul în curs, n-au mai fost 265 de milioane de lei pentru cele 58 de licee de profil, ci abia aproape 4% din tranșă, respectiv cca 10 milioane de lei. În afară de Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj“ din București, pentru care MADR a alocat 200.000 lei, celelalte școli urmau să primească câte 175.000 lei credite bugetare. Și, ca să nu existe confuzii, termenul „credit bugetar“ reprezintă, conform Legii nr. 273/2006, „suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau din exerciții anterioare pentru acțiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanța și efectua plăți din buget pentru celelalte acțiuni“. Ei bine, până în a doua decadă a lunii mai, aceste credite bugetare nu au ajuns la destinatar.

Credite de angajament

E drept, toată lumea s-a confruntat și cu pandemia de coronavirus care a dat peste cap multe planuri. Ca o supapă, să zicem așa, sau ca o măsură de a ieși din încurcătură, în cazul în care nu ar veni primii bani (creditele bugetare), unităților de învățământ le-au fost repartizate și câte 175.000 lei credite de angajament (200.000 lei Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj“). „Creditul de angajament“ este un alt instrument din programele multianuale care înseamnă, în traducere liberă, să cheltui anul acesta bani în contul bugetelor din anii următori. Sau să te împrumuți anul acesta din bugetele anilor următori. În baza acestor sume, în limita așadar a 175.000 lei, școlile puteau să inițieze lucrările sau achizițiile publice programate, cu condiția de a găsi parteneri care să lucreze azi și să fie plătiți în 2021. Dar și aici sunt o mulțime de bâlbe și neclarități, așa că instrumentul financiar nu și-a intrat în pâine. Desigur, veți spune, mai este timp destul până la sfârșitul anului, iar banii ar putea fi utilizați 100%. Așa sperăm și noi, dar mai ales conducerile liceelor agricole care, între timp, pentru capitolul investiții au beneficiat de finanțări de la primării și consilii județene.

Maria BOGDAN

Bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale pe anul 2016 este în sumă totală de 13.442,9 milioane lei, la care se adaugă suma de 7.389,5 milioane lei reprezentând contribuţia externă nerambursabilă a UE la finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală(PNDR) 2014-2020, evidenţiată ca un venit în bugetul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), astfel că, în fapt, bugetul total prevăzut pentru anul 2016 este de 20.832,4 milioane lei, reprezentând 2,81% din PIB. 

Sursele de finanţare provin din:

- Bugetul de stat (5.347,1 milioane lei)

- Finanţarea Uniunii Europene – 7.839,0 milioane lei [449,5 milioanelei pentru finanţarea Programului Operaţional pentru Pescuit (POP) şi Programului Operaţional de Pescuit şi Afaceri Maritime(POPAM) + 7.389,5 milioane lei pentru finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, evidenţiată ca un venit în bugetul AFIR]

- Împrumut angajat de MADR - 7.645,7 milioane leidestinat prefinanţării măsurilor de ajutor specific finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)

- Venituri proprii  - 0,650 milioane lei, provenite din taxa de scoatere din circuitul agricol al terenurilor.                                                               

 - Între priorităţile bugetare ale MADR pentru anul 2016 amintim:

Ajutoare acordate din Bugetul de Stat, din care:

- ajutoare naționale tranzitorii acordate în sectorul zootehnic – 897,9 milioane lei, structurate astfel: 259 milioane lei la speciile ovine şi caprine; 638,9 milioane lei la speciabovine, din care 122,8 mil. lei pentru sectorul lapte şi 516 mil. lei pentru sectorul carne;

- subvenţionarea accizei la motorina utilizată în sectoarele vegetal şi zootehnic – pentru cheltuielile aferente trimestrelor IV din 2015, I, II şi III din 2016. – 338,8 milioane lei;

- ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, aferente anului agricol 2015 – 588,2 milioane lei;

- subvenționarea ameliorării raselor de animale prin acordarea de ajutoare destinate acoperirii costurilor de întocmire şi menținere a registrului genealogic – 25 milioane lei.

Contribuţia Bugetului de stat aferentă cofinanţării programelor de sprijinire a sectorului agricol, finanţate din fonduri europene:

-  ofinanțarea de la bugetul de stat a fondurilor externe nerambursabile aferente PNDR 2007-2013, 2014-2020 şi POP 2007-2013 respectiv POPAM 2014-2020, precum şi a cheltuielilor neeligibile (TVA) – 1.704,6 milioane lei.

Contribuţia externă nerambursabilă a UE de sprijinire a sectorului agricol aferentă PNDR 2007-2013, 2014-2020 şi POP 2007-2013, respectiv POPAM 2014-2020 – în sumă de 15,5 mld lei (8.095,2 milioane lei Fondul European de Pescuit şi Fondul European de Garantare Agricolă + 7.389,5 milioane lei Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală).

Alte acţiuni finanţate de la bugetul de stat cu efecte asupra sectorului agricol, în ansamblu:

· Cheltuielile pentru modernizarea infrastructurii de irigaţii -135,8 milioane lei (conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2015 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, aprobată prin Legea nr.269 din 6 noiembrie 2015);

· Finanţarea programului de realizare a Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor – 20 milioane lei;

· Finanţarea programelor de cercetare sectorială în domeniul agricol şi de funcţionare a institutelor de cercetare - 95,2 milioane lei;

· Renta viageră aferentă cererilor depuse pentru terenurile concesionate/vândute până la sfârşitul anului 2009 – 70 milioane lei.