Agricultura ecologică încurajează conservarea echilibrelor ecologice regionale, creșterea fertilității solului, menținerea calității apei, păstrarea biodiversității și utilizarea responsabilă a resurselor naturale.

Uniunea Europeană își propune prin Pactul Verde European să aloce agriculturii ecologice 25% din terenuri până în 2030. Conform datelor Eurostat, în 2019 8,5 % din suprafața agricolă totală a UE era cultivată în sistem ecologic. În România, suprafața cultivată în sistem ecologic a fost de cca 400.000 ha; 2.9% din suprafața totală utilizată a țării noastre.

Pentru fermierii mici și mijlocii, agricultura ecologică reprezintă o soluție prin care pot obține un profit mai mare din activitatea agricolă.

Orice fermă care își dorește să devină ecologică trebuie să treacă printr-un proces cunoscut sub numele de conversie. În această perioadă ferma trebuie să utilizeze metode de producție ecologică, dar produsul rezultat nu poate fi comercializat ca produs ecologic. Durata perioadei de conversie depinde de tipul de produs organic obținut. Pentru culturile anuale și zonele de pășunat pentru animale rumegătoare, perioada de conversie este de 2 ani. Perioada de conversie poate fi dificilă pentru fermieri datorită faptului că cerințele speciale ce trebuie îndeplinite duc adesea la randamente de producție mai scăzute. În această perioadă este interzisă utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri și derivatele acestora), a fertilizanților și pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor și regulatorilor de creștere.

Dintre culturile agricole abordate de fermieri în perioada de conversie, cultura lucernei s-a demonstrat a fi cea mai eficientă. Acest lucru se datorează flexibilității acestei culturi și beneficiilor pe care lucerna le aduce solului și mediului înconjurător.

Avantajele cultivării lucernei în perioada de conversie,  și în cultura ecologică:

• Sistemul radicular profund este foarte benefic pentru sol, contribuind la fixarea solului și la crearea unui mediu excelent pentru dezvoltarea microorganismelor în zona din jurul rădăcinii (rizosfera);
• Sistemul foliar acoperă bine solul, împiedicând efectul de eroziune cauzat de ploi;
• Perenitatea ridicată ajută la reducerea cultivării solului pe o perioadă de 3-6 ani;
• Consum redus de pesticide comparativ cu alte culturi;
• Rol important în rotația culturilor prin suprimarea buruienilor anuale;
• Abilitatea de a fixa azotul atmosferic reduce necesitatea utilizării îngrășămintelor chimice pe bază de azot și îmbogățesc solul în azot biologic;
• Valoare nutritivă ridicată a furajului obținut;
• Are capacitatea de a extrage nitrații din sol proveniți din fertilizările chimice, gunoi de grajd, deversări industriale și alte surse de poluare;
• Ajută la găzduirea unui număr mare de specii de insecte polifage și totodată a populațiilor de prădători, asigurând biodiversitate;
• Limitează propagarea în aer a particulelor de praf provenite din activitățile agricole sau provocate de vânt;
• Utilizează cantități importante de CO2 din atmosferă, prin fotosinteză.

Datorită acestor atuuri, cultura lucernei a fost adoptată de mulți cultivatori din România și Uniunea Europeană pentru perioada de conversie de la agricultură convențională la agricultura ecologică. Cultivarea lucernei s-a dovedit oportună, nu numai în perioada de conversie ci și după trecerea la sistemul de agricultură ecologică.

Marius Rata,

SC PatruAgro SRL.

Urban Cultor este proiectul inițiat de o echipă de profesioniști pasionați de agricultura urbană, permacultură și economie circulară și are ca scop crearea de comunități care au simțul sustenabilității. „Ne dorim să creăm o comunitate de «urban cultori» care să facă orașele mai verzi și mai responsabile“, spune Cristina Briziou, responsabil comunicare și formare a proiectului.

Compostarea in situ are amprenta carbon aproape zero

Reporter: Când a început acest proiect și cum s-a dezvoltat?

Cristina Briziou: Urban Cultor a luat naștere în perioada pandemiei din 2020, din dorința de a crea o entitate activă în domeniul ecologiei, economiei sociale și dezvoltării durabile în regiunea României și Europei de Est, prin implicarea în proiecte deja existente sau prin dezvoltarea de noi proiecte în domeniul agriculturii și compostării urbane. Urban Cultor realizează proiecte de amenajare a peisajelor comestibile și a grădinilor urbane în spații cât mai diverse, spre exemplu pe balcon, pe acoperișurile clădirilor, la sol în straturi înălțate. De asemenea, avem o activitate unică în România, aceea de sensibilizare și informare publică și în școli pe tema biodeșeurilor și a compostării comunitare in situ. Practic, în locul în care sunt produse aceste biodeșeuri avem ca scop reducerea amprentei de carbon și transformarea prin compostare a deșeurilor din orașe în resurse.

Rep.: Cum implementați efectiv motto-ul dvs. „Luptăm împotriva schimbărilor climatice, a risipei alimentare și susținem producția locală?

C.B.: Prin proiectele noastre de compostare de proximitate, dorim reducerea amprentei de carbon prin eliminarea din procesul de colectare și transport în afara orașelor a biodeșeurilor. Compostarea in situ are amprenta carbon aproape zero. În plus față de producția de recipiente pentru compostare, organizăm acțiuni de formare, educare și sensibilizare în școli și în comunități pentru a reduce risipa alimentară și pentru a motiva cât mai multe persoane să composteze. Agricultura urbană are o mare contribuție la obiectivele de dezvoltare durabilă prezentate de către UE în Agenda pentru 2030, printre care reducerea risipei alimentare, susținerea fermierilor locali, lupta împotriva încălzirii climatice.

Rep.: Care sunt proiectele cele mai mari care vă reprezintă?

C.B.: Proiectul cu cel mai mare impact este „Colțul de compost din curtea școlii“– URBACT. În colaborare cu Primăria Sectorului 3 am instalat trei zone de compostare urbană în trei instituții de învățământ din București și am susținut două module de formare în licee cu profil de chimie, protecția mediului sau managementul deșeurilor. Proiectul nostru de suflet pe tema compostării urbane este cel implementat în 2021 în sectorul 2, lângă Parc Cinema Floreasca. Acesta a fost finanțat de Climate Kic și Ashoka România. Datorită acestui proiect, în prezent în Floreasca 30 de familii contribuie la compostarea biodeșeurilor și, în șapte luni, am recoltat deja compost care a fost distribuit celor care au participat la obținerea lui.

Scopul nu este doar producția, ci sensibilizarea comunității

Rep.: Care este definiția agriculturii urbane?

C.B.: Prin agricultură urbană se înțelege practica cultivării, prelucrării și distribuției alimentelor în zona urbană și în satele mici din jurul acesteia (periurban). Aceasta include agricultura, grădinăritul (horticultura), creșterea animalelor, apicultura urbană, acvacultura, agrosilvicultura. În țările în care este practicată a dovedit că are un rol important în viața socială și culturală, precum și în economia orașului.

Rep.: Ce presupune grădinăritul urban și în ce măsură se practică în țara noastră?

C.B.: Grădinăritul urban presupune amenajarea unui spațiu în interiorul orașelor dedicat producerii de legume și fructe pentru consum local. Scopul nu este numai producția în sine, cât și sensibilizarea comunității cu privire la grădinăritul fără substanțe chimice, respectul față de sol și biodiversitate, o hrană locală, respectând sezonalitatea plantelor. O comunitate care să gestioneze acest spațiu și sprijinul din partea autorităților locale sunt elementele esențiale în reușita unui proiect de acest gen. Din păcate, grădinile urbane de acum 30 de ani au dispărut puțin câte puțin. În București se practica și pășunatul animalelor. Stupii, de exemplu, nu sunt acceptați în oraș. Dar, ușor-ușor, comunități restrânse se formează în jurul acestei activități și încep să apară din nou, timid, grădini în jurul blocurilor. Ideal ar fi ca administrația locală să pună la dispoziția cetățenilor un spațiu în care pot amenaja parcele pentru grădinărit pe care să le întrețină, așa cum se întâmplă în țările din vestul Europei.

În România, majoritatea bunicilor și chiar persoane cu vârsta între 30 și 40 de ani au petrecut foarte mult timp la țară și au grădinărit. Acest reflex nu dispare după mutarea la oraș și, de îndată ce se ivește ocazia, acești oameni își aduc contribuția. Putem spune că, în comparație cu alte țări, avem încă proaspăt acest gust pentru legumele „ca la țară“ și plăcerea de a pune „mâna la treabă“.

„Compostarea este un proces natural de descompunere a deșeurilor organice prin microorganisme, ciuperci și nevertebrate mici în prezența apei și a oxigenului. Deșeurile de bucătărie și grădină sunt transformate în humus care este foarte benefic pentru terenurile agricole și grădini.“

„Considerăm că orașele pot completa producția fermelor din zonele rurale prin producție realizată în interiorul lor, mai ales cu legume și plante aromatice care nu rezistă bine la transport. Spre exemplu, mărar, pătrunjel, salate, mentă. Toate acestea se pretează foarte bine culturii în grădini urbane. În plus, putem extinde acest tip de producție pe acoperișurile clădirilor.“– Cristina Briziou.

(D.Z.)

Dacă până în 2020 ideea că „ceva poate opri activitatea pe tot globul” era un mit, după 2020, știm că nu mai este. „În 2021 am învățat că există viață și după pandemie. În ciuda tuturor restricțiilor care au afectat lanțul de producție și aprovizionare, ADAMA a reușit mereu să ofere soluții și produse la timp către partenerii săi. Pandemia ne-a inspirat și astfel am început să luăm toate miturile agricole și ne-am propus să le răsturnăm. Să demonstrăm că ADAMA răstoarnă mituri alături de fermierii români.” a declarat Gabriela Vila, Director General ADAMA România & Republica Moldova.

ADAMA este o companie care ascultă și înțelege nevoile fermierilor, Listen > Learn > Deliver nu este doar un slogan, ci o misiune zilnică, asumată de fiecare angajat indiferent de departamentul în care lucrează.

Cu expertiza tehnică și un portofoliu extins de produse adaptate nevoilor acestora, ADAMA este pregătită să facă față tuturor situațiilor neprevăzute pe care anul 2022 le poate aduce și să asigure bunul mers al activității într-o industrie deja plină de provocări.

Fermierii știu că ADAMA răstoarnă miturile agricole, primul dintre ele fiind cel mai celebru în agri-business: „Agricultura pare, câteodată, a fi un joc la loterie, în afara controlului fermierului”. Iar răsturnarea mitului vine chiar din calitatea produselor și din experiența folosirii lor de către fermierii din România: „Fermierii știu că produsele ADAMA le securizează producția și le cresc profitabilitatea culturilor”.

Primele mituri agricole au fost deja răsturnate și publicate în Noul Catalog de produse ADAMA 2022 (https://www.adama.com/romania/ro/news/catalog-produse-2022)

ADAMA răstoarnă miturile agricole este un concept umbrelă flexibil și creativ ce va fi vizibil pe toate canalele de comunicare și care își propune să prezinte tandemul problemă-soluție într-un mod atipic, simplu, și totuși total nou pentru agri-business; este menit să atragă atenția fermierilor, a distribuitorilor și a partenerilor și nu în ultimul rând să îi convingă.

Obiectivul ADAMA este unul de creștere sustenabilă, împreună cu partenerii săi. „Rămânem dedicați misiunii noastre, aceea de a avea o contribuție semnificativă în pregătirea noilor generații din agricultură, cu focus în zona de digitalizare, organizând pe mai departe seminarii și întâlniri în câmp, încurajând fermierii să se apropie și mai mult de noile tehnologii moderne” susține Adrian Cosor, Director de Marketing ADAMA România & Republica Moldova.

Fermierii nu doresc doar produse performante, ci și pachetul complet de servicii. Asta înseamnă că vor să știe unde aplică, când aplică sau cât aplică dintr-un anumit produs. Iar pentru aceasta ADAMA face în fiecare an testări ale produselor în diferite condiții, în doze și mix-uri diferite, toate pentru a răspunde cât mai bine necesităților fermierilor. Echipa de reprezentanți tehnici ADAMA este pregătită și în contact permanent cu ei pentru a extrage maximul din culturile lor. „Scopul nostru este ca fermierul să poată folosi produsele noastre în cel mai eficient mod, să-l ajutăm să aibă producții mai bune, să-și reducă costurile sau, uneori, doar - să fim lângă el pentru a-i răspunde la întrebări” a adăugat Adrian Cosor, Director de Marketing ADAMA România & Republica Moldova.

ADAMA răstoarnă miturile agricole este un concept creat si dezvoltat de RAINBOWIDEA – global marketing solutions integrator (www.rainbowidea.ro)

Echipele implicate în crearea și declinarea conceptului:

Echipa ADAMA România & Republica Moldova: Adrian Cosor - Director de Marketing, Mircea Bustea – Marketing Specialist, Suzana Popescu – Communication Specialist, Bogdan Mihail Moise – Product Manager

Echipa Rainbowidea: Magda Pâslaru – General Manager, Vlad Pâslaru – Creative & Strategy Director, Cristian Ciureanu – DTP

***

ADAMA Agricultural Solutions deține unul dintre cele mai mari și mai complexe portofolii de produse din lume, facilități de cercetare și dezvoltare de ultimă generație, fabricare și formulare proprie.  Având peste 8.000 de angajați în întreaga lume și vânzări de peste 4 miliarde de dolari ADAMA este lider global în industria protecției plantelor. Pentru mai multe informații vizitați www.adama.com.

Persoană de contact: ADRIAN COSOR

Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Fermierii avangardişti au găsit o cale ca producţiile lor să nu mai depindă de capriciile naturii. Ei nu mai au nevoie de pământ pentru a cultiva pentru că au început să investească în sere hidroponice. Aceste tehnologii le oferă ocazia să îşi dezvolte plantanţia în bazine cu apă care permit plantelor să se dezvolte mai repede, mai bine şi în orice perioadă a anului. Producţia este deci mult mai mare, dar treaba nu este neapărat mai uşoară şi nici ieftină, ne spune Fănică Abageru din Bârlad, județul Vaslui. Acesta s-a întors din Spania după 15 ani și vrea să investească în comunitatea locală, iar în acest moment în sera sa cultivă trei tipuri de salată și alte verdețuri.

Totul a pornit de la cereale hidroponice cultivate în balcon

„Am vrut să fac ceva care nu prea se întâlnește în România, și anume să produci 30-40.000 de plante/an într-un solar de 200 mp. Momentan, tot ce am realizat este din fonduri proprii, bani munciți cu sudoarea frunții în Spania. Suprafața solarului este de 22,5 m lungime x 8 m lățime, undeva la 180 mp, nu este mare. În acest moment, pe 90% din suprafața cultivabilă am trei tipuri de salată, și anume iceberg, romană și o salată italiană. Dacă ne uităm în Occident, 20% din producția de acolo este obținută prin hidroponie, dar românii sunt reticenți, cu toate că majoritatea supermarketurilor vând legume și fructe cultivate în acest sistem. Această poveste a început în urmă cu 5 ani. Inițial am început cu un experiment în balcon, cu grâu și porumb, dar mi-a fost greu pentru că în Spania nu găsești așa ceva. Când a venit pandemia am început din nou să cultiv aceste cereale hidroponice și ajunsesem într-un stadiu chiar neașteptat de bun. Disperat deoarece firma la care lucram, la fel ca și în România, era la pământ, am decis în luna iulie să vin în țară să fac ceva. După 15 ani eram conștient că va trebui să o luăm de la zero. Inițial am făcut o semihidroponie supraetajată, dar nu am fost mulțumit pentru că nu știam foarte multe lucruri, toată viața am avut altă activitate“, specifică bârlădeanul.

Agricultura hidroponică pare o noutate pentru România, cu toate că multe dintre produsele din supermarket sunt obținute în acest sistem. În Statele Unite ale Americii, Japonia, Olanda, Franţa, Marea Britanie sau Israel acest tip de agricultură este aplicat pe scară largă deja, fiind noul val în industrie. În întreaga lume există deja milioane de hectare de culturi hidroponice.

Culturile hidroponice folosesc doar 10% din cantitatea de apă necesară culturilor tradiţionale

Culturile hidroponice presupun creşterea plantelor în soluţii nutritive, nu pe sol, cu ajutorul unei aparaturi complexe care distribuie automat nutrienţi lichizi, cu o concentraţie predeterminată în funcţie de specificul fiecărei culturi. Astfel se pot cultiva fructe și legume, ne spune vasluianul. „Munca pământului este foarte grea, mi-am demonstrat-o mie însumi. Într-adevăr, m-a costat mult să fac acele mese imense pe care să le umplu cu apă, dar în ceea ce privește munca fizică e incomparabil de ușor. Practic, atunci când ai terminat ciclul de producție dai drumul la robinet și s-a golit masa. Într-un sfert de oră ai golit apa, speli masa, o sterilizezi, o dezinfectezi și apoi pui altă apă. În 12 ore poți să faci treaba aceasta fără multă muncă, ai deschis robinetul și după aceea apeși pe un buton și s-a umplut masa cu apă.“ Unul dintre marile avantaje ale agriculturii hidroponice este faptul că se fac economii uriaşe la consumul apei prin faptul că se utilizează cu 90% mai puţin decât la culturile tradiţionale. Pe lângă acest avantaj, fermierul bârlădean mai specifică și alte aspecte foarte importante ale acestei tehnologii.

„Am fost uimit de calitatea plantelor. În primul rând este o cultură 99% bio, sănătoasă, iar cu cât plantele sunt mai mici cu atât sunt mai sănătoase. De aceea nici nu pot să concurez cu piața Bârladului, pentru că, deși cultura de pământ are un alt aspect, este mai verde, mai mare, nu are același gust. Cu cât o lași mai mult în pământ, cu atât este mai amară.“

Se pot produce între 8 și 12 culturi pe an

Altă diferență este că ciclurile sunt foarte scurte, sistemul este făcut în așa fel încât fermierul să poată produce între 8 și 12 culturi pe an, într-un spațiu de aproape 200 mp. O cantitate imensă de plante.

„Dacă vorbim de salată, pot să produc cca 600 de salate/săptămână. Este o afacere foarte profitabilă, dar este încă o necunoscută pentru România pentru că nu ne-am dezvoltat din punctul acesta de vedere. Am vândut câteva salate, și acelea printre cunoscuți, am reușit să îi conving că sunt sănătoase, nu au chimicale; la ora actuală eu am stropit preventiv cu lapte, apă oxigenată, care în lume este considerată un produs bio. 90% dintre mese sunt cultivate cu salată. Ca să pot cultiva în fiecare săptămână, eu am însămânțat 700 de salate. Am cinci mese, și fiecare masă este în diferite stadii de creștere, pot să aduc salata în 10 săptămâni la maturitate, iar în maximum 6 săptămâni ar trebui să ajungă salata la greutatea de 250 grame, toate având aceeași mărime. Pe lângă aceste trei tipuri de salată am avut busuioc alb, busuioc roșu, toate au fost de probă, dar și ridiche, arpagic; aș vrea să pun și spanac. Aproape toate plantele se pot crește hidroponic, inclusiv roșiile, castraveții, ardeii, căpșunele, dar sunt diferite stadii de dezvoltare.

Sămânța o achiziționez, ca toată lumea, de la magazinele de specialitate. Toți însămânțează în alveole cu pământ, în alveole cu turbă, dar eu însămânțez pe burete“, mai adaugă Fănică Abageru.

Cei mai importanți parametric în sistemul hidroponic sunt pH-ul și EC-ul

În cultura hidroponică diluțiile se realizează cu foarte mare precizie. Dacă apar greșeli la realizarea diluției, se poate compromite întreaga cultură. Cei mai importanți parametri care ne arată că soluția este utilizabilă sunt pH-ul și EC-ul. După cum multă lume știe, pH-ul ne indică cât de acidă sau alcalină este soluția folosită în cultura hidroponică. EC-ul reprezintă electroconductivitatea și se referă la capacitatea soluției de a conduce curentul electric.

Cu cât soluția este mai concentrată în nutrienți, cu atât EC-ul este mai mare. În concluzie, un EC prea ridicat ne poate afecta cultura, prin inversarea gradientului osmotic de la nivelul rădăcinilor. „Pe fiecare masă, de 25 mp, îmi intră calculat undeva 1.700 litri de apă, folosind apă de robinet. Timp de 48 de ore trebuie să scot clorul din apă, apoi lucrez cu niște acizi deoarece apa din rețea are un pH de 8. Astfel  îl cobor undeva la 6,5-6,3, de aceea trebuie să fac o dezinfecție a apei. După ce am ajuns în acest stadiu trebuie să intervin cu vitaminele și nutrienții în apă. Aacest proces este lung deoarece trebuie să se omogenizeze. După se trece la procesul de însămânțare, pe acel polistiren de 1 m x 50 cm“. Majoritatea plantelor au mari dificultăţi cu lipsa oxigenului de la nivelul rădăcinilor. Dacă oxigenul lipseşte la acest nivel, planta se asfixiază, chiar dacă este udată corespunzător. Aşadar, plantele pot creşte în apă, dar nu în orice condiţii. Apa trebuie să fie „vie“. Această funcţie este realizată de hidroponie – o metodă de cultivare care stimulează creşterea plantei prin controlul cantităţii de apă, săruri minerale şi – cel mai important – al cantităţii de oxigen dizolvat în apă, specifică bârlădeanul. „Pompele de apă funcționează pentru că ai nevoie de o reciclare a apei, este nevoie să fie oxigenată în permanență. Este același principiu ca la un acvariu. Am un bazin în josul mesei și aceeași apă este barbotată în permanență, fiecare masă cu pompa ei. Am terminat ciclul de producție, am golit masa, am spălat polistirenul, l-am dezinfectat cu hipoclorit.“

Agricover lansează platforma specializată Crop360, care oferă partenerilor fermieri servicii de agricultură digitală, fiind un sprijin suplimentar în creșterea unor afaceri profitabile, potrivit unui comunicat de presă.

„Crop360 este o platformă de agricultură digitală integrată, construită pentru a le oferi fermierilor acces rapid la serviciile și informațiile specifice activităților de zi cu zi din fermă pentru a putea adopta decizii în timp real. De exemplu, Modulul Ferma Mea permite fermierilor monitorizarea de la distanță a evoluției culturilor prin prelucrarea imaginilor satelitare și determinarea unui set de indici de vegetație. De asemenea, platforma mai dispune de alerte meteo sau de alerte tip boli și dăunători, precum și de informări referitoare la accesul în câmp. Pentru construcția platformei am ales ca partener tehnologic Microsoft, îmbinând expertiza lor tehnologică cu cea de agricultură a grupului nostru, rezultatul fiind un produs de care suntem mândri“, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

„Agricultura este unul dintre sectoarele economice esențiale și, la fel ca oricare alt domeniu, trece printr-un proces accelerat de transformare digitală. Noi, la Microsoft, suntem extrem de încântați de faptul că avem șansa să contribuim la dezvoltarea sustenabilă a sectorului agricol din România  și de pretutindeni, prin parteneriatele pe care le derulăm alături de companiile din acest sector. Obiectivul nostru este acela de a sprijini fermierii români în contextul în care provocările pe care trebuie să le rezolve sunt tot mai însemnate. Prin parteneriatul cu Agricover ne propunem să punem la dispoziția acestora soluții de tip cloud, instrumente și platforme, precum Crop360, care simplifică munca fermierilor și îi ajută să-și gestioneze cât mai bine și ușor culturile agricole și să maximizeze producția, eficientizând în același timp utilizarea resurselor“, a declarat Bogdan Putinică, Country General Manager Microsoft România.

În comunicat se mai precizează: „Prin accesarea platformei Crop360, fermierul primește acces la o serie de instrumente digitale gândite special pentru gestionarea optimă a activităților din fermă. Odată ce fermierul și-a importat parcelele din APIA, poate monitoriza stadiul de creștere al plantelor și starea lor de sănătate prin intermediul imaginilor satelitare. Își poate planifica lucrări în câmp și atribui sarcini angajaților din fermă, este alertat atunci când există probabilitatea de apariție a bolilor în cultură sau când există riscul de vreme extremă. De asemenea, poate localiza în orice moment echipamentele agricole și are acces la istoricul traseului parcurs de acestea. Alte facilități importante pentru fermieri sunt organizarea în mod eficient a contractelor de arendă, gestionarea stocurilor de substanțe controlate și raportările către autorități.

Totodată, fermierii parteneri Agricover au o vedere de ansamblu asupra relației comerciale. Aceștia pot achiziționa rapid inputurile necesare prin intermediul magazinului online, pot avea acces la informații privind situația financiară, scadențele creditelor, tragerile și rambursările efectuate, precum și posibilitatea utilizării creditelor la un click distanță.“

Agricultură fără apă nu se poate face nicăieri în lume, cu atât mai puțin într-o zonă cum este Dobrogea, aflată în pericol de deșertificare. Studiile au arătat că soluțiile sunt irigațiile și reîmpădurirea, dar drumul apei se pierde prin hățișuri birocratice.

Recent, ne-am deplasat în Dobrogea, iar una dintre fermele vizitate a fost cea administrată de fermierul Constantin Soare. Pe raza localității Fântânele, aflată la granița județelor Tulcea și Constanța, fermierul lucrează 1.070 de hectare de cultură mare. Din păcate, problema grea cu care se luptă este cea a irigațiilor. Fermierul nu a stat cu mâinile în sân așteptând să plouă, ba dimpotrivă s-a implicat în proiecte concrete pentru a rezolva această problemă. Încă din 2017, când a apărut Legea nr. 133 – lege care a modificat Legea Îmbunătățirilor Funciare, Legea nr. 138/2004, prin care s-a stabilit că statul va livra apă gratis Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI), s-a apucat de treabă. „Din 2017, de când ne-am constituit organizația (Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații), am trecut de licitația pentru faza de proiectare și am încheiat contractul pentru faza execuției de proiectare. Urmează celelalte etape care iau mult timp, căci sunt foarte anevoioase, complicate“, a explicat Constantin Soare.

Probabil că prin 2022 sau 2023 vine și apa

Ce urmează? Ei bine, „va mai fi partea de proiectare, documentare și analiză de către AFIR și ANIF, apoi vom putea scoate la licitație partea de execuție“, a mai spus fermierul. Potrivit acestuia, în primăvara anului următor „vom avea parte din infrastructura secundară, șase stații la cheie, dar nu vom avea apă pentru a pune în funcțiune. Din constatări, estimări, cred că nici în 2023 nu vom avea apă pe canalul de irigații. Ar trebui să dea de gândit Ministerului Agriculturii și Guvernului“.

5.350 de hectare așteaptă să fie irigate

Organizația constituită pe raza localității Fântânele a preluat de la ANIF șase ploturi de irigații ce deservesc o suprafață de 5.350 de hectare. „Cu ceva timp în urmă, prin Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii de Irigații era stabilit că, în momentul în care, pe un sistem de irigații, se constituie organizații – OAI-uri, care preiau infrastructura, care încep să reabiliteze infrastructura secundară de irigații, ANIF are obligația să reabiliteze infrastructura principală de irigații în tandem cu OAI-urile. Și, atunci când organizațiile au reușit să-și finalizeze lucrările la infrastructura secundară de irigații statul, prin ANIF, să-și termine infrastructura principală și să vină cu apa pe canal pentru a o pune la dispoziție“,a mai spus Constantin Soare.

De-a lungul timpului, fermierul a tot tras semnale de alarmă și a încercat să „aducă apa“ pe un făgaș normal. Cu toate acestea, suntem deja la finalul anului 2021 și toate semnalele trase sunt în van. „Trebuie să înțelegem că fără apă nu putem face agricultură în Dobrogea“, a reamintit fermierul.

Și, pentru că face agricultură de la mijlocul anilor '90, am avut curiozitatea să aflăm care au fost responsabilii agriculturii pe care i-a apreciat cel mai mult, având în vedere că îi știe pe toți. Ei bine, în topul miniștrilor preferați de Constantin Soare sunt Petre Daea și Traian Decebal Remeș. Iar așteptările fermierului de la viitorul ministru al Agriculturii sunt, firește, soluții. Dacă acestea vor veni, rămâne de văzut.

Când a început distrugerea sistemelor de irigații

Din păcate, distrugerea sistemelor de irigații realizate înainte de 1989 începe în 1991, odată cu dezmembrarea cooperativelor agricole, conform Legii nr. 18/1991. Astfel, irigațiile se mai practică doar pe o suprafață de 54,5 mii de hectare, dintre care 45,1 mii de hectare în județul Constanța și 9,4 mii de hectare în județul Tulcea. În următorii ani, suprafețele irigate variază între 4.281 hectare în 2006 și 124 mii de hectare în 2003, unul dintre cei mai secetoși ani ai Dobrogei, așa cum a fost și 2020.

Ce a dus la reducerea suprafețelor irigate

Ei bine, printre cauze se numără:

• Desființarea structurilor de exploatare de mari dimensiuni – cooperative agricole și apoi întreprinderi agricole de stat, al căror teritoriu era organizat în concordanță cu rețeaua de aducțiune și distribuție a apei la plantă.
• Degradarea infrastructurii de aducțiune și distribuție a apei prin sustrageri, uzură fizică și morală a componentelor de bază.
• Introducerea treptată a tarifării diferențiate a apei în funcție de înălțimea de pompare și punctul de livrare.
• Schimbări radicale ale piețelor agricole atât ca structură, cât și în ceea ce privește sistemul de prețuri ca urmare a liberalizării acestora, dar și a restricțiilor impuse de integrarea europeană.

Pe lângă toate acestea, piața românească a început să fie invadată de produse de import: cartofi, soia, legume etc. În tot acest timp, suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr a fost limitată la 50 de mii de hectare, astfel că peste 95% din zahărul consumat provine din alte țări. Dar problemele nu se opresc aici, căci prețurile inputurilor agricole au crescut rapid, în vreme ce prețurile produselor agricole stagnează sau chiar scad în anii cu recolte mai bune.

Soluții: irigații și reîmpădurire

Calitatea fondului funciar agricol dobrogean este afectată de ceea ce în limbajul FAO este numit pericol de deșertificare determinat de: vulnerabilitatea terenurilor la deșertificare și activitatea antropică. Iar în Dobrogea de Sud fenomenul de ariditate a fost identificat în treptele inferioare și medii ale reliefului, la distanțe mai mari de 70 de kilometri de litoral. Ca remediu au fost propuse irigațiile și reîmpădurirea. Dar degeaba se trag semnale de alarmă! Chiar dacă se știe despre pericolul ce ne pândește, lucrurile merg în continuare într-o direcție ce n-are legătură cu drumul cel bun. Și sistemele de irigații ne vin tot din import. Așa cum bunicii au așteptat americanii, așa așteptăm și noi acum americanii să vină să ne aducă apă pentru irigații. Americanii au venit, iar acum așteptăm apa...

Simona-Nicole David

Până nu demult, agricultura era considerată un domeniu dedicat bărbaților. De fapt, chiar și astăzi există această preconcepție, însă statisticile la nivel mondial arată faptul că femeile au un rol esențial în dezvoltarea agriculturii și a mediului rural. Chiar și la nivel național se observă un trend ascendent în ceea ce privește numărul celor aflate la conducerea fermelor.

Există și o zi internațională dedicată femeilor din mediul rural, iar în fiecare an, pe data de 15 octombrie, diferite organizații organizează evenimente prin care se subliniază rolul acestora în tot ceea ce înseamnă lanțul alimentar: de la producție până la prelucrarea, prepararea și distribuția alimentelor, precum și în asigurarea hranei gospodăriei și a comunității din care fac parte. Anul acesta, sloganul acestei sărbători a fost: „Femeile din mediul rural asigură hrană sănătoasă pentru noi toți“, ceea ce întărește și mesajul unui recent raport ONU: „Dincolo de COVID-19: Un plan feminist pentru sustenabilitate și justiție socială“, conform căruia este nevoie de producții obținute din culturi diverse și sănătoase pentru piețele locale, naționale și regionale, un element esențial de altfel și pentru susținerea mijloacelor de trai ale femeilor din mediul rural și pentru asigurarea securității alimentare a noastră, a tuturor.

Aceeași sursă ne arată faptul că femeile din mediul rural dezvoltă mișcări și strategii locale care conduc la diversitatea culturilor și îmbunătățirea gestionării solului, a apei și dăunătorilor, care ajută gospodăriile să sporească veniturile și cresc securitatea alimentară.

La nivel mondial, în prezent, cele mai multe ferme de familie sunt gestionate de femei, în timp ce bărbații își caută un alt loc de muncă. Mai mult decât atât, 70% dintre lucrătorii agricoli sunt femei, potrivit unui raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură. Chiar dacă femeile domină forța de muncă din ferme, majoritatea fermelor mari sunt deținute în continuare de bărbați.

În ceea ce privește numărul femeilor beneficiari ai măsurilor de investiții sprijinite prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), conform AFIR acesta  este de 8.760, iar valoarea totală a contractelor încheiate de acestea este de peste 360 milioane euro.

Submăsurile accesate de reprezentantele sexului frumos sunt: 4.1 și 4.1a – Investiții în exploatații agricole și pomicole, 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici și 6.4 – Sprijin pentru investiții în crearea şi dezvoltarea de activități neagricole.

Analizând datele de monitorizare ale PNDR 2020, putem spune că, din totalul de 46.105 beneficiari ai acestor submăsuri, cele peste 8.000 de femei reprezintă 19%.

Astfel, numărul femeilor beneficiari cu vârsta sub 40 de ani este de 5.768, iar contractele încheiate de acestea pentru finanțare din fonduri europene nerambursabile pentru agricultură și dezvoltare rurală este de aproape 300 milioane euro. Valoarea contractată de cei 2.992 beneficiarii PNDR 2020 femei cu vârsta de peste 40 de ani este de 72,1 milioane euro.

Cel mai mare număr de beneficiari femei, 4.107, are submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri. Evident, este vorba de beneficiari femei cu vârsta pe până în 40 de ani la data semnării Contractului de finanțare. Valoarea acestor contracte se ridică la 168 milioane euro. Pentru această submăsură, femeile reprezintă 34% din numărul beneficiarilor.

În ceea ce privește doamnele cu vârsta peste 40 de ani, cea mai accesată măsură pentru acest tip de beneficiar este submăsura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici. Este vorba de 2.752 de femei și o valoare publică a contractelor încheiate cu AFIR de 41,2 milioane euro. Totodată, 1.153 de doamne sub 40 de ani au accesat această submăsură, valoarea contractelor încheiate fiind de 17,2 milioane euro.

Submăsura 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale a fost accesată de 362 de doamne, valoarea contractelor fiind de 22,4 milioane euro.

Pentru submăsurile 4.1 și 4.1a – Investiții în exploatații agricole și pomicole au fost semnate un număr de 274 de contracte, în valoare de 90,9 milioane euro.

De sprijinul pentru investiții în crearea şi dezvoltarea de activități neagricole (submăsura 6.4) beneficiază 112 femei, iar valoarea contractelor este de 20,4 milioane euro.

Conform unei statistici furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru agricultură, numărul femeilor care activează în ferme și au solicitat sprijin de finanțare în Campaniile 2018-2020 este următorul:

Putem observa faptul că în acest interval, 2018-2020, ponderea cea mai mare a femeilor care au depus cereri la APIA o au cele cu vârsta cuprinsă între 60-70 de ani, urmate de doamnele cu vârste cuprinse între 70-80 de ani.

Așadar, vorbim în prezent de agricultură la feminin, iar tendința femeilor din mediul rural care activează în agricultură este aceea de a-și depăși condiția, de a-și deschide propriile businessuri și de a demonstra că pot fi în același timp mame, soții, dar și femei de afaceri care pot să asigure hrană sănătoasă pentru familie, comunitatea din care fac parte, în unele cazuri pentru piața regională, națională și chiar pentru export. Însă agricultura la feminin nu trebuie interpretată doar ca o statistică în ceea ce privește prezența efectivă în ferme. Agricultura este un domeniu ofertant și în privința ocupării locurilor de muncă în domeniul cercetării în cadrul instituțiilor, asociațiilor ori firmelor de profil. Mai mult decât atât, la nivelul multinaționalelor din domeniu ce au reprezentanțe în România se poate observa faptul că unele funcții de conducere, în special în cadrul departamentelor de marketing și vânzări, sunt ocupate de femei. Deci, agricultura poate oferi și cariere de succes femeilor care își doresc performanță!

Larissa Dinu

La ora actuală, conform datelor Eurostat, în România sunt aproximativ 3,6 milioane de fermieri. Aceștia au o problemă comună, tot mai frecventă, și anume seceta pedologică. Pentru a contracara efectele acestui fenomen și pentru a-și asigura recoltele fermierii sunt nevoiți să recurgă la diferite metode. Cătălin Grigore, specialist în irigații în cadrul unei mari companii, ne-a vorbit despre câteva metode eficiente la care apelează unii dintre fermieri.

În ultimii zece ani sezoanele secetoase au fost nelipsite

– Ce ne puteți spune despre seceta pedologică din România, cum afectează acest fenomen agricultura?

– În ultima perioadă schimbările climatice au fost simțite destul de serios de fermieri pentru că ne confruntăm tot mai mult cu sezoane secetoase. Chiar și acest an, 2019-2020, a fost unul dificil din cauza secetei. Pot să spun cu certitudine că cel puțin în ultimii 10 ani aceste sezoane secetoase au fost nelipsite și la fel se preconizează și pentru următoarea perioadă. De cele mai multe ori, cea mai afectată a fost partea de est și vest, dar și sudul României. De exemplu, în acest an putem spune că prima jumătate a primăverii și verii a fost excepțională pentru culturile agricole datorită ploilor. Însă, în a doua parte a verii ne-am confruntat cu un episod secetos accentuat.

– În România se cultivă și plante „străine“ până nu de mult pentru țara noastră. Credeți că, dacă lucrurile se vor derula în continuare la fel vor fi schimbări în structura culturilor din România? 

– Într-adevăr, putem observa faptul că fermierii încearcă tot mai mult să se adapteze, e și firesc. Încă nu putem spune cu precizie dacă structura culturilor din România va suferi o schimbare, rămâne de văzut. Dar perioada de semănare cu siguranță va fi diferită față de anii anteriori.

Fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare

– La ce metode apelează fermierii în sezonul secetos pentru a contracara efectele acestui fenomen?

– Ne bucurăm să vedem că fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare. Aceștia apelează tot mai frecvent la inteligența artificială, mai exact la tehnologiile de ultimă generație pentru sistemele de irigații. Datorită acestora pot evita mai ușor o distrugere completă a recoltelor. Sistemul de irigații asigură producția. Spun acest lucru deoarece fiecare cultură are nevoie de un anumit necesar de apă. Este cazul porumbului mai mic sau mai mare ori soiei care, de asemenea, este iubitoare de apă. Echipamentele de irigat asigură de la început până la recoltare norma de producție. Încercăm să fim alături de fermieri cu soluții indiferent de solurile pe care le cultivă.

– Ce soluții le propuneți concret fermierilor?

– Încercăm să venim în fața fermierilor cu câteva idei și echipamente eficiente, începând de la dimensionarea stațiilor de pompare la alegerea de motopompe și electropompe și dimensionarea rețelei de conducte. În ceea ce privește echipamentele propunem o gamă variată de la tamburi, pivoți tractabili, liniare pivotabile sau o alimentare din hidrant sau din canal. Avem, spre exemplu, un echipament de irigat de tip liniar cu o alimentație de 800 de metri lungime, direct din canal. Astfel, utilizarea este mult mai ușoară și comodă pentru fermier.

Liliana POSTICA

La ora actuală, conform datelor Eurostat, în România sunt aproximativ 3,6 milioane de fermieri. Aceștia au o problemă comună, tot mai frecventă, și anume seceta pedologică. Pentru a contracara efectele acestui fenomen și pentru a-și asigura recoltele fermierii sunt nevoiți să recurgă la diferite metode. Cătălin Grigore, specialist în irigații în cadrul unei mari companii, ne-a vorbit despre câteva metode eficiente la care apelează unii dintre fermieri.

În ultimii zece ani sezoanele secetoase au fost nelipsite

– Ce ne puteți spune despre seceta pedologică din România, cum afectează acest fenomen agricultura?

– În ultima perioadă schimbările climatice au fost simțite destul de serios de fermieri pentru că ne confruntăm tot mai mult cu sezoane secetoase. Chiar și acest an, 2019-2020, a fost unul dificil din cauza secetei. Pot să spun cu certitudine că cel puțin în ultimii 10 ani aceste sezoane secetoase au fost nelipsite și la fel se preconizează și pentru următoarea perioadă. De cele mai multe ori, cea mai afectată a fost partea de est și vest, dar și sudul României. De exemplu, în acest an putem spune că prima jumătate a primăverii și verii a fost excepțională pentru culturile agricole datorită ploilor. Însă, în a doua parte a verii ne-am confruntat cu un episod secetos accentuat.

– În România se cultivă și plante „străine“ până nu de mult pentru țara noastră. Credeți că, dacă lucrurile se vor derula în continuare la fel vor fi schimbări în structura culturilor din România? 

– Într-adevăr, putem observa faptul că fermierii încearcă tot mai mult să se adapteze, e și firesc. Încă nu putem spune cu precizie dacă structura culturilor din România va suferi o schimbare, rămâne de văzut. Dar perioada de semănare cu siguranță va fi diferită față de anii anteriori.

Fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare

– La ce metode apelează fermierii în sezonul secetos pentru a contracara efectele acestui fenomen?

– Ne bucurăm să vedem că fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare. Aceștia apelează tot mai frecvent la inteligența artificială, mai exact la tehnologiile de ultimă generație pentru sistemele de irigații. Datorită acestora pot evita mai ușor o distrugere completă a recoltelor. Sistemul de irigații asigură producția. Spun acest lucru deoarece fiecare cultură are nevoie de un anumit necesar de apă. Este cazul porumbului mai mic sau mai mare ori soiei care, de asemenea, este iubitoare de apă. Echipamentele de irigat asigură de la început până la recoltare norma de producție. Încercăm să fim alături de fermieri cu soluții indiferent de solurile pe care le cultivă.

– Ce soluții le propuneți concret fermierilor?

– Încercăm să venim în fața fermierilor cu câteva idei și echipamente eficiente, începând de la dimensionarea stațiilor de pompare la alegerea de motopompe și electropompe și dimensionarea rețelei de conducte. În ceea ce privește echipamentele propunem o gamă variată de la tamburi, pivoți tractabili, liniare pivotabile sau o alimentare din hidrant sau din canal. Avem, spre exemplu, un echipament de irigat de tip liniar cu o alimentație de 800 de metri lungime, direct din canal. Astfel, utilizarea este mult mai ușoară și comodă pentru fermier.

Liliana POSTICA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că a demarat plata ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură, aferentă cantităților de motorină utilizate în perioadele 01.04. – 30.06.2021 (trimestrul II/2021), în conformitate cu prevederile HG nr.1174/2014 și OMADR nr.1727/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare care urmează a fi plătită este de 174.543.800,00 lei pentru un număr de 17.181 beneficiari cu cantitățile de motorină determinate cu acciza redusă de 111.310.132,873 litri.

Cantitățile de motorină pentru trimestrul II/2021, care beneficiază de ajutor de stat și sunt aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 261/05.10.2021, se regăsesc prezentate mai jos:

Agricultura, una dintre cele mai finanțate și finanțabile ramuri ale economiei românești în următorul cadru financiar european, va beneficia de o alocare totală de aproximativ 20 miliarde euro, sumă ce va fi destinată fermierilor și întreprinzătorilor din domeniul agricol, în vederea îmbunătățirii activităților desfășurate, a deschiderii de noi proiecte sau investiții în pensiuni agroturistice ori alinierii activităților agricole la standardele Uniunii Europene.

Cu un buget total de circa 80 miliarde euro alocat României, bani ce vor putea fi absorbiți de țara noastră prin proiecte destinate dezvoltării sectoarelor cheie ale economiei, România va primi nu mai puțin de 20,5 miliarde de euro pentru agricultură, la propunerea Comisiei Europene, pentru Cadrul Financiar Multianual din perioada 2021-2027 destinat Politicii Agricole Comune, iar în intervalul de tranziție 2021-2023 țara noastră va beneficia de fonduri de peste 3 miliarde euro, arată o analiză REI Finance Advisors, una dintre cele mai dinamice companii de consultanță specializate în atragerea de fonduri europene sau ajutoare de stat pentru companii cu activitate în România.

„Cadrul financiar 2021-2027, așa cum era în mod tradițional prevăzut, va fi amânat, în sensul în care vom avea circa 3 miliarde euro fonduri de tranziție în agricultură, aferente tot cadrului anterior 2014-2020, iar următorul cadru financiar va începe în 2023 și se va finaliza în 2029. Ministerul Agriculturii a publicat deja ghidurile consultative pentru majoritatea axelor de finanțare, urmând să publice ghidurile finale și chiar să deschidă sesiunile în luna septembrie. Proiectele trebuie pregătite într-un ritm accelerat, întrucât va exista o cerere foarte ridicată, iar fondurile sunt limitate“, a declarat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.

Ce proiecte vor primi finanțare în agricultură în următorii 2 ani

Submăsura (sM) 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, ramura care va beneficia de cea mai mare alocare, în valoare totală de 760 milioane euro, vizează sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermelor (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe. Printre cheltuielile eligibile se numără construcția, extinderea, modernizarea și dotarea construcțiilor destinate condiționării și procesării din cadrul fermei, destinate activității productive, amenajarea și dotarea spațiilor de desfacere și comercializare, inclusiv distribuitoare automate pentru comercializare produse agricole condiționate și/sau ambalate și/sau procesate, prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole/sau ale membrilor cooperatori în cazul solicitanților cooperative agricole/ grupuri de producători și cheltuieli de marketing.

„Proiectele se depun on-line, pe portalul AFIR, unde beneficiarii vor putea da un avans de 50% din valoarea nerambursabilă, cu o garanție financiară de 100%, iar plățile se vor efectua în maximum 90 de zile calendaristice. Suntem încrezători că tot mai mulți fermieri și tineri antreprenori în domeniul agriculturii vor apela la fondurile structurale pentru dezvoltare, alături de parteneri și consultanți de încredere“, a adăugat Roxana Mircea. (Pentru mai multe detalii accesați www.reigrup.ro)

www.reigrup.ro  / Tel.: 0755.046.434 / 9 birouri regionale

Sună-ne pentru a accesa fonduri europene!

Tendințele actuale vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia pentru Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. Pentru a putea ține pasul cu noile reglementări, pentru a obține profit și pentru a pune „umărul” la asigurarea securității alimentare este nevoie de antreprenori bine pregătiți, care să știe să se adapteze. Iar programele de pregătire sunt mai necesare ca oricând!

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Perfomantă (CFRO) a lansat programul Antreprenor în Agricultura 4.0, ce are ca scop perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești, pentru creșterea competitivății acestora prin identificarea și valorificarea unor unor indicatori care să le permită transformarea afacerii proprii într-un model de business sustenabil. Înscrierile pentru programul Antreprenor în Agricultura 4.0 au început în data de 23 august și se vor încheia duminică, 19 septembrie. Puteți afla mai multe detalii despre înscrieri pe site-ul Clubului, aici. 

Ce vor învăța antreprenorii concret

Cursurile vor începe în data de 3 noiembrie, în București, și sunt structurate astfel: 3-4 noiembrie: Înțelegerea mediului de business. Simulări de business; 5-6 noiembrie: Managementul strategic al fermei. Pentru că orice afacere, indiferent de domeniul de activitate, are nevoie și de oameni buni de vânzări, cursurile sunt completate firesc de modulul Instrumente și tehnici de negociere și vânzare în vederea dezvoltării afacerii, derulat astfel: 8 decembrie: Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare-distribuție (Supply chain), 9 decembrie: Managementul vânzărilor și negocierea contractelor, 10-11 decembrie: Fizionomie și comportamente – putere de negociere în funcție de interlocutor. Foarte important, managementul riscului este un alt atu al acestui program și, în perioada 19-22 ianuarie 2022, cursanții pot participa la sesiunile online de Managementul riscului și perspective durabile privind dezvoltarea bunăstării fermelor. Astfel, în prima zi a acestui modul, 19 ianuarie, cursanții vor învăța cum să acceseze fonduri europene urmând ca ziua următoare, 20 ianuarie, să afle ce înseamnă managementul riscului și cât de importante sunt asigurările agricole. Cursul mai cuprinde și Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună PAC), în data de 21 ianuarie, precum și Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii PAC, 22 ianuarie. Simularea business-ului de fermă și finalizarea planului sustenabil de dezvoltare a afacerii este un alt modul de curs ce are loc la sală, în București, în perioada 2-5 februarie. Cursanții vor avea ocazia să afle noțiuni utile, ce le vor fi de folos pe viitor, despre Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate), curs ce se va desfășura în perioada 2-3 februarie. Tot în cadrul acestui modul de final de program este prevăzut și cursul despre Viziunea integrată asupra unei afaceri agricole și simulare asupra unei strategii de business, curs derulat în zilele de 4 și 5 februarie.

„Cu un potențial extraordinar de creștere, agricultura României are nevoie de acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. În cadrul programului Antreprenor în Agricultura 4.0, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă colaborează”, a explicat Florian Ciolacu, directorul executiv al CFRO.

De asemenea, programul derulat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă conține și o serie de cursuri opționale, în funcție de interesul de dezvoltare a afacerii. Astfel, în perioada 17-20 noiembrie, cei interesați pot participa la cursurile online de o zi, maxim 4 la alegere dintre următoarele: Agricultura digitală, Comerț cu cereale, Marketing în agribusiness, Afacerea agricolă de familie, Fiscalitate și contabilitate în fermă, curs legislativ.

Cine se poate înscrie în programul Antreprenor în Agricultura 4.0

Cursul va începe în data de 3 noiembrie 2021, iar cei interesați se pot înscrie pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este recomandat fermierilor activi, din orice domeniu, care au minimum 5 ani de experiență managerială. Profilul participanților include și dorința de a-și dezvolta competențele în admininistrarea afacerii și dobândirea unui set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri. În urma acestui curs, antreprenorii vor ști cum să obțină performanță din afacerea pe care o administrează. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este dezvoltat de companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Văzut de multe ori în interdependență cu agricultura și silvicultura, mediul rural oferă mai mult de atât: spațiul de locuire și muncă pentru o treime dintre europeni, atractivitate turistică, un punct central în cadrul tranziției ecologice și un sistem socio-economic dinamic care ar putea fi un punct de reziliență în fața unei crize sanitare sau economice.

Totuși, discrepanțele între urban și rural în ceea ce privește nivelul de venituri și accesul la servicii și infrastructură reprezintă în continuare principala provocare pentru realizarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate.

Ce lecții au fost învățate din criza Covid-19? Cum ar putea ajuta digitalizarea la îmbunătățirea calității vieții în mediul rural și cum ar putea arăta satele noastre în următoarele decenii?

Provocări și oportunități pentru zonele rurale – o viziune pe termen lung

Conform statisticilor Eurostat, aproximativ 30% din populația Uniunii Europene locuiește în spațiul rural, iar o altă treime în orașe mici și suburbii, reprezentând zona de tranziție între urban și rural. În total, ariile rurale acoperă 83% din suprafața UE, însă nivelul lor de dezvoltare și problemele cu care se confruntă nu sunt uniforme.

Datele Comisiei Europene, dintre care merită amintit Eurobarometrul zonelor rurale, inițiat în aprilie anul curent, arată că principalele probleme din mediul rural sunt: depopularea, îmbătrânirea populației, accesul limitat la servicii (sănătate, educație, infrastructură), nivelurile reduse de venituri, conectivitatea redusă cu alte regiuni sau cu mediul urban și oportunitățile limitate în ceea ce privește investițiile și locurile de muncă (de multe ori agricultura, zootehnia și silvicultura fiind singurele domenii de activitate).

Plecând de la aceste constatări, reprezentanții Comisiei Europene, în virtutea articolului 174 din TFUE, propun, ca parte a noilor politici comune europene, un set de măsuri și directive menite să revitalizeze zonele rurale europene și să crească atractivitatea lor. Prezentată și dezbătută în cadrul mai multor consultări publice (cea mai recentă fiind la începutul lunii iulie), strategia Comisiei pentru zonele rurale are ca țintă finală anul 2040 și prevede elaborarea și adoptarea unui Pact Rural și a unui Plan de Acțiune Rurală.

Care sunt necesitățile urgente în mediul rural

Din cercetările care stau la baza celor două inițiative europene a reieșit că peste 50% dintre locuitorii din mediul rural consideră infrastructura de transport și conexiunile cu centrele urbane cea mai presantă necesitate, urmată de accesul la servicii și facilități de bază, cum ar fi apa și energia electrică, precum și băncile, cabinetele medicale, școlile și oficiile poștale; 43% dintre respondenți menționându-le pe acestea ca necesități urgente.

De asemenea, din cadrul consultărilor cu Rețeaua europeană pentru dezvoltare rurală (REDR) și cu comunitățile rurale din statele membre a reieșit că, „în următorii 20 ani, atractivitatea zonelor rurale va depinde în mare măsură de disponibilitatea conectivității digitale (93%), a serviciilor de bază și a serviciilor electronice (94%) și de îmbunătățire a performanțelor agricole în materie de climă și de mediu (92%)“, după cum a declarat Mario Milouchev, director pentru Dezvoltare Rurală în cadrul DG Agri, în cadrul unui webinar recent.

Astfel, cele două documente vor reprezenta cadrul de dezvoltare și finanțare a zonelor rurale din Europa.

Trei piloni pentru a avea zone rurale puternice

Pactul Rural, ce va fi realizat până la sfârșitul anului 2021 de Comisia Europeană, în colaborare cu Comitetul Regiunilor, va identifica principalele domenii și tipuri de proiecte necesare pentru a satisface nevoile și aspirațiile locuitorilor din zonele rurale. Totodată, el va reprezenta cadrul de colaborare între diverși agenți: de la instituțiile europene la autorități naționale și locale și până la structurile de acțiune din comunități (asociații, ONG-uri, formatori de opinie etc.). Scopul final al pactului este facilitarea schimbului de idei și bune practici atât între comunitățile rurale de la nivelul întregii uniuni, cât și între autorități, instituții, mediul urban, pe de o parte, și zonele rurale, pe de alta.

Planul de Acțiune Rurală urmărește realizarea unui ecosistem de inițiative durabile la nivelul zonelor vizate, urmărind finanțarea de proiecte pe baza a patru direcții:

• îmbunătățirea accesului la servicii și facilitarea inovării sociale;
• îmbunătățirea conectivității, atât în ceea ce privește transportul, cât și a accesului digital;
• dezvoltarea rezilienței în mediul rural, prin ecologizarea activităților agricole pentru a contracara schimbările climatice (tranziție energetică, refacerea turbăriilor, modificarea practicilor agricole în conformitate cu noile norme) și prin oferirea accesului la cursuri de formare și la diverse oportunități de locuri de muncă de calitate (incluziunea femeilor și a grupurilor vulnerabile în zonele rurale, dezvoltarea de servicii sociale și comunitare etc.);
• diversificarea activităților economice și îmbunătățirea valorii adăugate a activităților agricole și agroalimentare și a agroturismului prin stimularea antreprenoriatului local. Se au în vedere în special proiectele de economie socială, economie circulară, reciclarea și domeniul serviciilor digitale și informatice.

În ceea ce privește sursele de finanțare, Planul de Acțiune Rurală implică atât fonduri PAC, cât și fonduri structurale și de coeziune. În plus, conform Silviei Michelini, director în cadrul DG Agri, „se va introduce o condiție de adaptabilitate la mediul rural, cu ajutorul căreia politicile UE vor fi revizuite dintr-o perspectivă rurală. Scopul este de a identifica mai bine și de a lua în considerare impactul și implicațiile potențiale ale unei inițiative politice a Comisiei privind locurile de muncă din mediul rural, creșterea economică și dezvoltarea durabilă.“

Daniel PLĂIAȘU

Agricultura este un domeniu aflat permanent sub stres, dar acest lucru se resimte mai ales acum, când criza climatică se înrăutățește în multe regiuni ale planetei. Peste câteva decenii, evenimentele meteorologice și condițiile climatice imprevizibile și neregulate vor deveni probabil și mai frecvente. Incertitudinile privind sistemul energetic și piața mărfurilor vor contribui la amplificarea acestor probleme. De aceea este nevoie să construim un sistem agricol mai rezistent, iar agricultura ecologică este parte a răspunsului.

Beneficiile agriculturii ecologice

Agricultura ecologică îmbunătățește gestionarea solului și a apei, are un impact negativ minim asupra mediului și nu contaminează solul și apa. Aceasta implică costuri mai mici de producție pentru fermieri, precum și creșterea randamentelor (adesea comparabil sau chiar mai mult decât în cazul folosirii intensive a substanțelor chimice) și ca atare și profituri crescute. În agricultura ecologică se folosesc, în special, semințe cu toleranță mai mare față de clima extremă, dăunători și boli și astfel rezistența comunităților vulnerabile în fața fenomenelor meteorologice este mai mare. Practicile precum rotația culturilor, intercultura și policultura (multiple culturi) cresc nivelul de disponibilitate a alimentelor pe tot parcursul anului și ajută la diversificarea producției de alimente. În plus, sănătatea fermierilor și a societății poate fi îmbunătățită prin agricultura ecologică, deoarece aceasta promovează adesea o dietă mai diversificată prin producerea multor produse alimentare diferite, prin utilizarea a mai puține pesticide și prin îmbunătățirea disponibilității apei curate. În plus tehnicile utilizate în agricultura ecologică ajută la îmbunătățirea fertilității solului.

Degradarea solului

Aceasta este o modificare a stării de sănătate a solului care are ca rezultat o capacitate redusă a ecosistemului. Cauzele degradării solului sunt, în principal, epuizarea nutrienților și a materiei organice din sol și eroziunea. O altă cauză primordială o reprezintă practicile de supra-pășunat și cultivarea neadaptate la condițiile locale. Există însă și alte forme de degradare, mai rar întâlnite, cum este cea chimică prin poluarea solului și fizică determinată de compactarea pământului și absența apei. Toți acești factori conduc într-un final la scăderea fertilității solului. Există aproximativ șaptesprezece elemente care s-au dovedit a fi esențiale pentru creșterea plantelor. Tipurile și cantitățile de nutrienți trebuie să fie corect echilibrate și aplicate, astfel încât culturile să fie viguroase și sănătoase. Culturile diferite necesită diferite tipuri și cantități de nutrienți. Macro-elementele sunt necesare în cantități mari, în timp ce microelementele sunt necesare în cantități mici. Elementele trebuie să fie prezente în forme utilizabile de către plante și în concentrații optime pentru creșterea plantelor. Spre exemplu, atunci când unii nutrienți sunt prezenți în cantități excesive, cum este cazul manganului, aluminiului și sulfului, sunt toxici pentru plantă, de exemplu. Macroelementele necesare solului sunt: carbon (C), hidrogen (H2), oxigen (O) – derivate din aer și apă – azot (N), fosfor (P), potasiu (K), calciu (Ca) – derivate din sol, iar unele din aer – magneziu (Mg), sulf (S) – derivate din sol – fier (Fe), molibden (Mo), cupru (Cu), zinc (Zn), mangan (Mn), cobalt (Co), bor (Bo), clor (Cl) – derivate din sol.

Tehnicile ecologice care restabilesc echilibrul solului și îi îmbunătățesc calitatea sunt prezentate în rândurile următoare.

Compostarea este procesul de descompunere a materiilor organice de origine vegetală și animală în urma căruia rezultă humusul. Condițiile necesare pentru obținerea compostului sunt prezența microorganismelor din sol și a materiilor organice precum gunoiul de grajd, resturile de recoltă, gunoiul municipal, deșeurile din bucătărie, lemnul rezultat în urma tăierilor de gard viu și a buruienilor. Factorii care favorizează reușita acestui proces sunt umiditatea care grăbește descompunerea materiilor, controlul temperaturii pentru optimizarea activității microorganismelor și aerarea pentru a furniza oxigen adecvat procesului de descompunere. Compostul poate fi utilizat în toate solurile cu fertilitate redusă. Este deosebit de bun în zonele cu precipitații reduse, unde îngrășămintele nu pot fi utilizate eficient din cauza lipsei de umiditate. Este, de asemenea, util în solurile nisipoase care au o capacitate redusă de reținere a apei. Compostul îmbunătățește structura și drenajul tuturor solurilor.

Mulcirea este acoperirea solului cu reziduuri de recoltă, iarbă uscată și frunze. Odată putred și descompus, mulciul formează humus și se adaugă la materia organică din sol. Mulcirea este importantă pentru prevenirea eroziunii solului pentru că astfel se adaugă materie organică în sol, contribuie la reglarea temperaturii solului, crește nivelul microorganismelor din sol și activitatea biologică, suprimă creșterea buruienilor, ajută la creșterea retenției de apă și scăderea evaporării ei din sol.

Mulciul poate fi folosit înainte și după plantare, precum și în jurul plantelor tinere recoltate. Este util, în special, în cazul culturilor de legume cu valoare ridicată și pentru cultivarea în zone uscate, în timpul secerișului de recoltare și în locurile în care solul este ușor erodat de ploi abundente. Acolo unde eroziunea solului este o problemă, mulciul care se descompune încet (conținut scăzut de azot, raport C/N ridicat) va oferi o protecție pe termen lung în comparație cu alte materii care se descompun rapid.

Mulciul menține solul umed mai mult timp, controlează eroziunea prin amortizarea impactului picăturilor de ploaie și prin încetinirea scurgerii, suprimă buruienile și determină o creștere sănătoasă a culturilor. Dezavantajele sunt că mulcirea necesită multă muncă și că odată cu mulciul se pot introduce noi dăunători și boli într-un câmp.

Gunoiul de grajd verde reprezintă practic plantele care sunt cultivate în mod deliberat cu scopul încorporării în sol pentru a îmbunătăți fertilitatea acestuia și conținutul de materie organică. În acest sens, sunt folosite în general leguminoasele. Acestea mai au un rol important pentru că prin acoperirea solului îl protejează de radiații și de eroziune. Beneficiile utilizării lor includ:

• azotul furnizat;
• îmbunătățirea înclinării solului și a infiltrării apei;
• reducerea bolilor și a nematodelor;
• controlul buruienilor;
• captarea nitraților și prevenirea levigării;
• controlul eroziunii;
• sursă de hrană pentru animale.

O cultură ideală pentru a fi folosită drept gunoi de grajd verde este una care îndeplinește majoritatea criteriilor următoare: crește rapid (acumulează multă biomasă într-o perioadă scurtă de timp), fixează azotul din aer, este înrădăcinată profund și astfel îmbunătățește structura solului, acoperă rapid solul, controlând astfel eroziunea și suprimând buruienile.

Îngrășămintele organice sunt derivate din părți vegetale și animale /excremente sau reziduuri care se aplică pentru fertilizarea solului. Acestea includ gunoi de grajd, reziduuri de buruieni, masă lemnoasă rezultată în urma tăierilor, compost, gunoi de grajd și gunoi verde și reziduuri de cultură, printre altele. De asemenea, animalele care pășunează joacă un rol important în fluxul de nutrienți către terenurile cultivate. Plantele conțin substanțe care își definesc calitatea ca îngrășământ organic: azot, fenoli și lignină.

Intercultura implică cultivarea a două sau mai multe culturi în același câmp în același timp, cu condiția ca cel puțin una dintre culturile să asigure o acoperire rapidă a solului. Intercultivarea permite, de asemenea, utilizarea intensivă a suprafețelor de teren mici.

Rotația culturilor presupune cultivarea diferitelor culturi într-un ciclu prestabilit pe aceeași suprafață de teren. Aceste culturi au nevoie de minerale diferite, au adâncimi diferite ale rădăcinilor și atrag boli și dăunători diferiți. Rotirea culturilor previne acumularea dăunătorilor și asigură un echilibru al nutrienților în funcție de cerințele nutritive și de înrădăcinare ale diferitelor plante.

• În Africa subsahariană, se așteaptă ca schimbările climatice să afecteze securitatea alimentară pentru că în această regiune, agricultura este dependentă de precipitații. Estimările arată că până în 2050, recolta va scădea cu 14% în cazul orezului, cu 22% în cazul grâului și cu 5% la porumb și ca urmare oamenii săraci care depind de agricultură pentru existența lor vor deveni și mai vulnerabili.

• Fermele ecologice care țin cont de biodiversitate mai degrabă decât de consumul intensiv de substanțe chimice sunt cele mai rezistente într-un climat mai uscat și cu fenomene meteorologice din ce în ce mai imprevizibile.

(D.Z.)

Lidea, brandul creat din fuziunea companiilor Euralis Semences & Caussade Semences Group, a organizat în această vară o serie de evenimente cu scopul de a prezenta fermierilor cele mai noi creații. Unul dintre acestea s-a desfășurat în județul Călărași și a fost realizat în parteneriat cu companiile BASF și Smart Fert, astfel încât agricultorii au primit și recomandările necesare pentru întreținerea culturilor.

Așa cum bine știm, compania Lidea oferă în piață hibrizi de porumb, floarea-soarelui, rapiță, soia, sorg, cereale, dar și leguminoase ori covoare vegetale. În cadrul evenimentului organizat în județul Călărași vedete au fost lanurile de floarea-soarelui, porumb și sorg.

Platforma de floarea-soarelui a cuprins 7 hibrizi, 3 dintre ei destinați tehnologiei chimice Sulfo: ES JURRRASIC SU, un hibrid high-oleic semitimpuriu, cu toleranță la erbicidul Express; ES ARGENITC SU, un hibrid semitardiv, high-oleic cu acid oleic de 92%, ce are nevoie de o tehnologie avansată, precum și ES AROMATIC SU, ce prezintă rezistență genetică la Orobanche rasele A-G, toleranță la mană și este cel mai bine vândut hibrid al companiei în acest segment. Toți cei trei hibrizi au fost semănați în data de 10 aprilie, la o densitate de 65.000 boabe/ha. Următorii 4 hibrizi fac parte din categoria Clearfield Plus: ES JANIS CLP, un hibrid cunoscut în piață, semitardiv, ce beneficiază de ultima generație Clearfield Plus prezintă rezistență genetică la Orobanche rasele A-G și are  toleranță foarte bună la stres și cădere; următorul hibrid prezentat a fost ES ANTHEMIS CLP, lansat în 2020, ce are un conținut ridicat de ulei, peste 50%; ES Belfis CLP, un hibrid semi-timpuriu ce va fi la dispoziția fermierilor pentru campania 2022, ce are o foarte bună toleranță la mană; ES GENENIS CLP, un hibrid timpuriu, ce poate fi semănat și în cultură succesivă.

Și platforma destinată culturii porumbului a fost una amplă, nu mai puțin de 7 hibrizi au fost prezentați. HICORN FAO 350 și FAO 450, un concept unic ce înglobează doi hibrizi cu grupe FAO diferite, dar compatibili la polenizare; ES FARADAY, FAO 350, genetica Tropical Dent ce oferă producții stabile indiferent de condițiile climatice; INICI, FAO 370, un hibrid nou ce promite un randament bun în condițiile climatice de la noi; ES METHOD, 380 FAO, unul dintre cei mai vânduți hibrizi, ce are o uscare rapidă a boabelor și o toleranță bună la secetă; ES HORNET, FAO 420, cu genetica Tropical Dent, cu o uscare rapidă a boabelor; ES RHODIUM, FAO 450, genetică Tropical Dent, ce are o bună stabilitate și uscare rapidă a boabelor.

A fost prezentată și o platformă cu sorg, considerat ca fiind o cultură de nișă în țara noastră. 4 hibrizi au fost prezentați, dintre care ES SHAMAL, un hibrid timpuriu, cu toleranță foarte bună la frângere; ES ALIZE, un hibrid semitimpuriu, simplu cu boabe roșii, cu toleranță bună în condiții de secetă și frângere; ES FOEHN, un hibrid semitimpuriu, cu boabele cărămizii, cu panicul semicompact; ES ARABESK, un hibrid nou cu boabe albe, extra timpuriu, cu toleranţă la scuturare şi performanţă ridicată în condiţii de secetă.

Ce înseamnă LIDEA?

• L – Lider
• I – Inovare
• D – Dezvoltare
• E – Environment/mediu
• A – Agricultură

Larissa DINU

Clubul Fermierilor Români lansează programul de perfecționare managerială “Antreprenor în Agricultura 4.0”, în sprijinul fermierilor interesați să cunoască și să aplice noi modele de afaceri, capabile să asigure reziliența și competitivitatea fermelor, în contextul marilor schimbări generate de reforma Politicii Agricole Comune, aplicarea Pactului Ecologic European și riscurile pentru agricultură asociate schimbărilor de mediu și climă.

Programul oferă cursanților studii de caz aplicate, evidențiind instrumente de management validate pentru gestiunea schimbărilor și a riscurilor, alese în raport cu tendințele actuale în agricultură. Acest aspect vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. În același timp, o altă direcție strategică a programului este crearea unui plan de dezvoltare sustenabil a propriei afaceri agricole, în contextul noii Politici Agricole Comune, care să le permită fermierilor români păstrarea unui echilibru financiar în perioada 2021-2027.

„Agricultura românească beneficiază de un potențial extraordinar de creștere, dacă sunt lansate acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. Creșterea anuală de peste 10% înregistrată de România la nivelul producției agricole și randamentului în ultimii 10 ani, ritmul rapid în care s-au implementat cele mai noi tehnologii agricole, trecerea către activități legate de agricultură cu valoare adăugată ridicată solicită un nivel ridicat al competențelor antreprenoriale ale fermierilor care conduc afacerile agricole în România. În cadrul acestui program, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care colaborăm”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Români lansează înscrierile pentru programul ”Antreprenor în Agricultura 4.0” care va debuta în data de 03 noiembrie 2021. Fermierii interesați pot completa formularul de înscriere pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/

Programul ”Antreprenor în Agricultura 4.0” este recomandat fermierilor activi, cu minim 5 ani de experiență managerială.

Calendar înscrieri și selectare participanți

Perioadă înscrieri: 26 august – 19 septembrie 2021

Anunțarea candidaților selectați: 27 septembrie 2021

Completarea fișei de profil pentru fermierii participanți: 27 – 30 septembrie 2021

Începerea cursurilor: 03 noiembrie 2021

Programul ”Antreprenor în Agricultura 4.0” este dezvoltat cu companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Profil participanți

Fermieri activi, cu experiență managerială de minim 5 ani, interesați să-și dezvolte competențele în administrarea afacerii și să dobândească un set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri, sub coordonarea specialiștilor programului, cu impact imediat în creșterea performanței afacerii agricole.

Perioadă desfășurare

Programul se desfășoară pe o perioadă de 5 săptămâni, în intervalul 03 noiembrie 2021 – 05 februarie 2022. Cursurile vor avea loc la sală la București și pe online.

Curricula Program

Programul cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: Agricultura digitală; Simulări de business; Managementul strategic al fermei; Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare - distribuție (Supply chain); Managementul vânzărilor și negocierea contractelor; Fizionomie și comportamente - putere de negociere în funcție de interlocutor; Accesare fonduri europene; Managementul riscului și asigurările agricole; Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună; Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii Politici Agricole Comune; Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate); Simulare strategii de business; Comerț cu cereale; Marketing în agribusiness; Afacerea agricolă de familie; Fiscalitate și contabilitate fermă; Legislativ.

Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz dezvoltate pe baza situațiilor concrete cu care se confruntă fermierii în activitatea curentă. Transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin raportare permanentă la propria afacere.

În funcție de nevoile de instruire și de specificul fermei, participanții au posibilitatea să opteze pentru o sesiune personalizată de cursuri, prin aprofundarea subiectelor de interes în cadrul cursurilor opționale.

Investiția în Program

Taxa de participare include strict valoarea cursurilor susținute de partenerii educaționali și costurile administrative (închiriere sală, prânz, două coffee break-uri/zi).

Detalii despre programul Antreprenor în Agricultura 4.0: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/, pe e-mail la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau la telefon 0749.999.921.

Anul acesta ne-a fost mai simplu de a scrie despre bacalaureat în sensul în care am inclus în analiză doar cele 56 de unități de învățământ agrar pe care Ministerul Agriculturi le-a preluat spre finanțare. Bănuim că, atunci când s-a făcut selecția, în 2018 parcă, ea a avut la bază criterii riguroase și nicicum unele arbitrare, cum ar fi cele ce țin de afinități politice. Fiindcă altfel am fi puși în situația de a spune că trierea a fost, cu câteva excepții, una nefericită, dacă e să ne luăm după rezultatele la examenul de bacalaureat din acest an. Rezultate pe care le-am caracteriza dezamăgitoare, fără mari speranțe pentru bunul mers al învățământului de profil. Dar mai bune decât anul trecut! Cea mai mare rată de promovare în 2021 a fost de 75%, față de 62,92% în 2020! Cum ar veni, ne bucurăm că sunt 3 licee de agricultură care au o promovabilitate mai mare decât media națională! De asemenea, ne bucurăm și că nu mai există niciun caz de „zero“ promovabilitate, față de 9, în 2020. Dar impresia de fond arată astfel: 35,33% rată promovare licee agricole vs 69,8% rată generală de promovare la nivel național.

În primul rând facem o observație: directiva ministerială zice că „procentul de promovare se calculează din totalul candidaților prezenți la examen, incluzând în această categorie și candidații eliminați“, ci nu din totalul absolvenților dintr-o serie. Nici măcar din numărul total al celor care s-au înscris să susțină probele. Așa s-a ajuns la situația în care avem școli cu 9, 11 sau 15 candidați, deși poate la unele sunt clase întregi care au încheiat anul VI de liceu. Cu alte cuvinte, dacă avem un liceu cu 100 de elevi în an terminal, dar s-au prezentat la bacalaureat 20, din care 10 sunt admiși, cum spunem că avem rată de promovare de 10% sau de 50%? Formula de calcul folosită spune că 50%, pe când, în realitate, 90% dintre absolvenți nu au bacul luat!

Să „dansăm“ însă și noi cum spun specialiștii din învățământ. Chiar și cu această realitate deformată, rezultatele din acest an la examenul de bacalaureat din unitățile școlare cu profil agricol sunt deprimante: 35,33% rată de promovare, după verificarea contestațiilor, față de 69,8% rată generală de promovare (absolvenți din promoția curentă și din promoțiile anterioare) la nivel național (75,70% pentru promoția curentă și 30,20% promoțiile anterioare). Înainte de a trece la o analiză sumară, mai spunem că, în toată țara, examenulul a avut loc după un al doilea an de condiții excepționale, generate de pandemie.

Două licee din Iași și unul din Alba au salvat onoarea învățământului agricol

În 2021 s-au prezentat la examen 2.836 de candidați și au promovat 1.002 elevi. Altfel spus, doar aceștia pot urma cursurile unei facultăți în domeniul agricol. Cea mai mare rată de promovare, 75%, s-a înregistrat la Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podu Iloaiei, din Iași. Anul trecut, această unitate a fost tot prima pe țară, în rândul liceelor agricole, cu o promovabilitate mai mică, de 62,92%. Liceul Tehnologic „Ștefan Manciulea“ Blaj, clasat al doilea ca promovabilitate, a urcat două poziții față de anul trecut, câștigând peste 20 de procente la rata de promovare (70% în 2021, față de 48,71%, în 2020). Și Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași are o performanță mai bună în acest an (69,90% în 2021, față de 45,86%, în 2020).

Anul acesta, 9 (nouă) licee agricole au o rată de promovare mai mare de 50%. Bun, față de anul trecut, când au fost numai 3 școli cu promovabilitate peste 50%. Remarcabilă este prezența în această categorie a două licee din județul Iași, Podu Iloaiei și „Vasile Adamache“.

Cele mai mari medii, 9,70, s-au înregistrat tot la două licee din Iași, Miroslava și Podul Iloaiei, iar medii mai mari de 9 (nouă) au fost obținute la 15 unități de învățământ. Cele mai multe medii peste 9,00 s-au consemnat la  Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podu Iloaiei, Iași – 9, Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci, Galați – 5, Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași – 4, Liceul „Demostene Botez“ Trușești, Botoșani – 3, Liceul Tehnologic „Romulus Paraschivoiu“ Lovrin, Timiș – 3.

În 2021, în 26 de licee a fost obținută o promovabilitate mai mare de 30%, față de numai 18%, în 2020. Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci (Galați) are cel mai mare număr de elevi promovați din țară (95), fiind urmat de Colegiul Agricol „D.P.Bărcianu“ Sibiu – 76 și Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași – 72.

Alte date: fără promovabilitate „zero“ în acest an

Vă prezentăm și alte date statistice

• În cazul a 9 (nouă) licee, cea mai mare medie generală s-a situat în grupa de note 6,00-6,99 (cea mai mică, de 6,10, s-a consemnat la Liceul Tehnologic 1 Cudalbi);
• 7 școli au avut promovabitate mai mică de 10%, iar alte 11 s-au încadrat în intervalul de promovare 10-19,99%;

• 4 licee au avut un singur candidat care a promovat bacalaureatul: Liceul Tehnologic „I.Ionescu de la Brad“ Horia (Neamț), Liceul Tehnologic Halânga, Izvoru Bârzii (Mehedinți), Liceul Tehnologic 1 Cudalbi (Galați), Liceul Tehnologic „Ioan Ossian“ Șimleu Silvaniei (Sălaj);
• 5 unități au avut cel mult 10 candidați înscriși la examen;
• cele mai multe neprezentări la examen (elevi care s-au înscris, dar nu s-au mai prezentat la probe – s-au consemnat la: Liceul Tehnologic Agricol „Alexiu Berinde“ Seini – 32, Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir“ Huși, Vaslui – 29, Liceul Tehnologic Bârsești Tg. Jiu, Gorj – 27, Colegiul Agricol „Traian Săvulescu“ Tg. Mureș – 25, Liceul Tehnologic Brătianu Drăgășani, Vâlcea – 24, Liceul Tehnologic Halânga, Izvoru Bârzii, Mehedinți – 19, Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci – 18, Liceul Tehnologic „Pontica“ Constanța – 16, Liceul Tehnologic „Sandu Aldea“ Călărași – 14, Colegiul Tehnic „Valeriu D. Cotea“ Focșani, Vrancea-14, Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau“ Brănești Ilfov-15, Liceul Tehnologic nr. 1 Salonta – 10;
• cei mai mulți eliminați la examen au fost la Liceul Tehnologic „Brătianu” Drăgășani, Vâlcea – 4.

De remarcat ar mai fi că, în 2021, niciun liceu agricol nu a mai înregistrat rată „zero“ de promovare, în comparație cu anul trecut, când 9 licee au fost în această situație.

Maria BOGDAN

Eliminarea sărăciei și stimularea prosperității comune, creșterea securității alimentare, facilitarea urbanizării, abordarea schimbărilor climatice, creșterea rezistenței și reducerea fragilității, reducerea inegalității și excluderii grupurilor vulnerabile și protejarea drepturilor minorilor și femeilor, toate depind de drepturile de proprietate și terenuri sigure. Deoarece majoritatea populației lumii nu are drepturi de proprietate, terenurile se află printre principalele provocări de dezvoltare.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, reducerea numărului de săraci care trăiesc cu mai puțin de 1,90 dolari pe zi se poate obține, de asemenea, prin  îmbunătățirea securității drepturilor funciare private, obișnuite și comune, astfel încât mai mulți oameni să poată investi și să-și gestioneze mai bine resursele, să înceapă sau să dezvolte o afacere și să-și îmbunătățească mijloacele de trai.

Îmbunătățirea securității dreptului funciar atât pentru bărbați, cât și pentru femei răspunde scopului Obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD); „toți bărbații și femeile care au drepturi egale la proprietate și control asupra pământului până în 2030“. Atingerea acestui obiectiv va necesita investiții în asigurarea drepturilor funciare și de proprietate prin campanii sistematice de înregistrare a tuturor drepturilor funciare și eliberarea certificatelor funciare. O atenție deosebită ar trebui acordată drepturilor asupra terenurilor femeilor, grupurilor vulnerabile și popoarelor indigene. Statisticile arată că, la nivel global, semnificativ mai mulți bărbați decât femei dețin terenuri. În 10 țări din Africa, spre exemplu, doar 12% dintre femei, comparativ cu 31% dintre bărbați, declară că au în proprietate terenuri. Și în țările din afara Africii situația este similară, astfel încât procentul femeilor care dețin terenuri este următorul: Peru (13%), Honduras (14%), Nicaragua (20%), Bangladesh (23%) și Haiti (24%).

Drepturile colective mai sigure asupra pământului și a altor resurse sunt, de asemenea, importante pentru popoarele indigene și grupurile marginalizate. Consolidarea drepturilor comunitare asupra terenurilor pentru populațiile vulnerabile nu răspunde doar la normele de bază ale egalității, ci are rezultate pozitive asupra capitalului uman și a dezvoltării. În plus, este esențial să se protejeze drepturile de proprietate pentru persoanele care se deplasează și pentru refugiați, pentru a permite reconstrucția rapidă după conflict și susținerea păcii. Proprietatea sigură este un pilon important pentru agricultură și securitatea alimentară. Proprietatea securizată stimulează fermierii să investească în terenuri. Conform raportului FAO (State of Food and Agriculture 2010 report), reducerea decalajului de gen în agricultură ar putea crește producția agricolă totală cu 2,5-4%, ceea ce ar putea reduce numărul persoanelor înfometate în lume cu 12-17%.

Asigurarea proprietății a devenit mai accesibilă decât oricând în istorie prin digitalizare, automatizare, noi tehnologii geospațiale și crowdsourcing. Cu toate acestea, cerințele legale și procedurale excesive, lipsa standardizării, rezistența la schimbări și politicile restrictive limitează progresul.

(D.Z.)