reclama youtube lumeasatuluitv

Ministerul Agriculturii organizează în perioada 9-11 octombrie 2019 evenimentul ”Zilele Porților Deschise”.

Cu ocazia Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești, ce se sărbătorește în fiecare an în data de 10 octombrie, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale organizează în perioada 9-11 octombrie 2019 evenimentul ”Zilele Porților Deschise”.

În data de 9 octombrie 2019, porțile instituției din Bulevardul Carol I nr. 2-4 se vor deschide începând cu ora 9.00 pentru toți cei interesați să afle amănunte despre istoricul clădirii, să cunoască elemente de arhitectură deosebită, cum sunt vitraliile ce datează din secolul al XIX -lea și să viziteze cele două săli de conferințe ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Astfel, în intervalul 9:00 – 16:00, vizitatorii vor beneficia de tururi ghidate și vor putea admira expoziția permanentă de vinuri de la etajul I, harta produselor agroalimentare românești cu evidențierea locului de proveniență a produselor autohtone, panourile fotografice unde sunt afișați toți miniștrii agriculturii începând cu anul 1859 până în zilele noastre, precum și o secțiune dedicată secretarilor de stat care s-au aflat la conducerea MADR din anul 1971 și până în prezent. Oaspeții vor putea să vizioneze în cele două săli de ședințe, filme ce prezintă activitatea ministerului și a instituțiilor subordonate.

De asemenea, în perioada 9-13 octombrie, între orele 9:00–18:00, în curtea MADR va avea loc o expoziție cu vânzare de unde se vor putea achiziționa produsele atestate tradițional, după o rețetă consacrată, produse montane, precum și produse înregistrate pe scheme de calitate europene, produse certificate ecologic, din toate zonele țării. Totodată, cei interesați vor putea cumpăra legume și fructe, produse din lapte și carne, dulcețuri, zacuscă, produse din pește, băuturi spirtoase sau vinuri din România. Buna dispoziție din cadrul târgului va fi asigurată de un ansamblu folcloric compus din dansatori și soliști vocali.

“Ziua Națională a produselor agroalimentare românești” va fi marcată și în acest an în toată țara prin organizarea de programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social și științific, destinate promovării produselor agroalimentare românești şi câștigării încrederii consumatorului.

Un alt eveniment organizat în contextul Zilei Naționale a Produsului Agroalimentar Românesc, în parteneriat cu Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea și Confederația Sindicală MERIDIAN, se va desfășura la ROMEXPO, în data de 9 octombrie 2019 și va constitui o dezbatere a fermierilor români, în cadrul căreia vor fi prezentate rezultatele obținute în agricultură, în perioada 2017 – 2019. Intitulată ”Forumul agricultorilor – bilanț și perspective”, dezbaterea va reuni fermieri din toate domeniile – producție vegetală, cultură mare, zootehnie, industrie alimentară. Aceștia vor fi premiați pentru rezultatele obținute în activitatea desfășurată, fiind totodată un prilej de a discuta și interacționa pe teme de actualitate.

Discuțiile vor fi completate de o expoziție de produse românești înregistrate pe sistemele de calitate europene (Magiun de Prune Topoloveni, Telemea de Ibănești, Novac afumat din Ţara Bârsei, Salam de Sibiu, Scrumbie de Dunăre afumată), băuturi spirtoase cu indicație geografică (Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea, Pălincă, Țuică Zetea de Medieșu Aurit, Țuică de Argeș și Horincă de Cămârzana), produse aflate în curs de înregistrare la Comisia Europeană (Cârnați de Pleşcoi, Cașcaval de Săveni, Telemea de Sibiu, Salată cu icre de știucă de Tulcea, Salată cu icre de crap tradițională, Plăcinta dobrogeană), alături de scheme de calitate naționale – produs tradițional, rețetă consacrată și produs montan.

Publicul larg va avea acces la Expoziția de produse românești desfășurată la Romexpo în data de 10 octombrie 2019, în intervalul 10.00-18.00, intrarea fiind liberă.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii continuă verificarea comerțului cu legume și fructe

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că inspectorii din cadrul Direcțiilor pentru Agricultură Județene și a Municipiului București continuă verificările în toate piețele agroalimentare din București și din țară, în piețele și depozitele en-gros, precum și în hipermarket-uri, punând accent pe indicarea corectă a localității de producție, a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, a prospețimii acestora și a țării de origine și categoriei de calitate pentru produsele provenite din import sau comerț intracomunitar.

În această perioadă, producătorii autohtoni pun la dispoziția consumatorilor în cadrul piețelor agroalimentare ori volante, precum și la târgurile ocazionale suficiente cantități și o gamă diversificată de legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Astfel în piețele agroalimentare, în piețele de gross sau în spațiile special amenajate se găsesc legume și fructe proaspete și la prețuri accesibile, precum:  tomate, ardei gras, ardei gogoșari și kapia, vinete, cartofi, varză, morcov, rădăcinoase, verdețuri, conopidă, pepeni verzi și pepeni galbeni, etc.

În piețele agroalimentare din municipiul București și din țară sunt prezenți zilnic într-un  număr din ce în ce mai mare producători autohtoni beneficiari ai Programului de sprijin pentru tomate cultivate în spații protejate – Ciclul II de producție cu cantități în creștere, asigurând astfel necesarul de consum intern de tomate de calitate și la prețuri accesibile.

În urma controalelor efectuate până la această dată în piețele agroalimentare, hypermarket-uri și depozitele en-gros de legume și fructe în municipiul București și toate județele din țară, au fost aplicate amenzi contravenționale în valoare de 141.000 lei și 210 avertismente cu planuri de remediere.

În cadrul Programului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale, Autoritatea Națională Fitosanitară a prelevat până în prezent la nivel național 2.156 probe din care au fost analizate 2.116 probe, în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide, în lucru aflându-se un număr de 40 probe.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă întrunesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Sursa: madr.ro

Încă 176,41 milioane euro au intrat în conturile României prin PNDR

Ministerul Agriculturii informează că în data de 26 august 2019 au intrat în conturile României pentru fermieri și dezvoltarea satului românesc încă 176,41 milioane euro reprezentând rambursarea din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR).

Valoarea totală a fondurilor europene pe care România le-a primit în 2019 pentru agricultură și dezvoltare rurală se ridică la suma de peste 2,70 miliarde euro (plăți directe și investiții).

Preocuparea constantă a Ministerului Agriculturii pentru accesarea banilor europeni dedicați domeniului agricol a determinat o absorbție de 8,95 miliarde euro, reprezentând totalul fondurilor intrate în conturile fermierilor români în perioada 2017-2019, prin eforturile susținute ale funcționarilor din cadrul celor două agenții de plăți, APIA și AFIR.

Sursa: madr.ro

Alte șase produse devin tradiționale

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a acordat unui producător din București încă șase atestate pentru produse tradiționale în cursul săptămânii trecute.

Astfel, acesta a primit atestat pentru șase produse tradiționale obținute din carne de porc: caltaboș țărănesc meșteșugari de gusturi, tobă țărănească meșteșugari de gusturi, drob de casă meșteșugari de gusturi, cârnați măcelărești meșteșugari de gusturi, cârnați țărănești meșteșugari de gusturi, lebăr țărănesc meșteșugari de gusturi.

Cârnații măcelărești meșteșugari de gusturi sunt un preparat din carne specific sezonului rece, nelipsiți de pe mesele de sărbători în special cu ocazia Crăciunului și a Anului Nou. Aceștia se obțin din spată de porc cu grăsime și slănină tare, iar ingredientele folosite sunt: sare grunjoasă, usturoi, piper negru, boia de ardei dulce. Tradiția fabricării cârnaților este moștenită de la breslașii bucureșteni de acum 200 ani și păstrată până în prezent.

Caltaboșul țărănesc meșteșugari de gusturi este un preparat din carne de porc, măruntaie de porc și orez, specific sezonului rece. Secretul pentru un gust deosebit al produsului este dat de alegerea condimentelor și de echilibrul dintre organele de porc și grăsimea folosită la acest preparat și afumarea corespunzătoare. Produsul tradițional caltaboș se consumă ca aperitiv, în special de sărbătorile de Crăciun. Tradiția fabricării este moștenită de la hangii bucureșteni, cu o vechime în zonă de peste 50 ani, fiind transmis de la o generație la alta.

Cârnații țărănești meșteșugari de gusturi se obțin din spată de porc cu grăsime și slănină tare, provenite de la porci crescuți în ferme cu renume, iar ingredientele folosite sunt: sare grunjoasă, usturoi, piper negru, boia de ardei iute. Secretul cârnaților țărănești meșteșugari de gusturi constă în calitatea și prospețimea cărnii și a faptului că este tăiată la bardă, a ingredientelor de calitate, în proporții corecte și uscarea/afumarea lor corespunzătoare.

Drobul de casă meșteșugari de gusturi se obține din ficat de porc (70%), carne porc și prapure porc iar ingredientele folosite sunt: sare grunjoasă, piper negru , verdețuri, ouă crude și fierte.

Drobul de casă meșteșugari de gusturi este un preparat din carne specific sărbătorilor pascale, nelipsit de pe masa de Paște. Secretul drobului de casă meșteșugari de gusturi îl reprezintă compoziția specifică, în care se regăsește în proporție de peste 70% ficat de porc și verdețuri în proporții corecte, prapur şi coacere/afumare corespunzătoare.

Lebărul țărănesc meșteșugari de gusturi este un preparat din ficat de porc și carne de porc, specific sezonului rece. Secretul pentru un gust deosebit a produsului lebăr țărănesc meșteșugari de gusturi este dat de materia primă, de condimentele folosite, precum și durata de fierbere a acestora.

Toba țărănească meșteșugari de gusturi este un preparat tradițional obținut din rasoale și organe de porc. Secretul gustului constă în măiestria utilizării condimentelor în amestec cu organe și carnea de porc care amintește de aroma produsului tradițional de odinioară.

Reamintim că MADR susține producătorii autohtoni, încurajându-i să-și înregistreze produsele tradiționale în scopul promovării produselor locale, a diversificării producției, și pentru menținerea patrimoniului național în privința gustului și savorii preparatelor autentice pregătite după rețete străvechi. În acest fel, produsele tradiționale devin instrumente de promovare a anumitor regiuni, păstrând vie conștiința și identitatea națională, pe de o parte și interesul sporit pentru descoperirea valorilor locului, pe de altă parte.

MADR vrea să redreseze sectorul de creștere a bovinelor, dar nu prea reușește

Înspre și dinspre unul dintre izlazurile comunale ale localității mele de baștină deunăzi vreme treceau 20-25 de capete de vaci cu lapte. Astăzi, o singură familie mai crește 2-3 exemplare. Decimarea efectivelor de bovine din gospodăriile populației ține de mai multe motive: lipsa de organizare a colectării laptelui; prețul neconvenabil al acestuia; lipsa forței de muncă la recoltarea nutrețului (fân); o oarecare comoditate care a pus stăpânire și pe populația rurală; migrația. Același aspect l-am întâlnit în sutele de comune pe care le-am vizitat în calitate de reporter. Practic, n-am auzit despre o localitate în care procesul să fie invers, în sensul creșterii numărului de bovine în gospodăriile populației. În schimb, în unele locuri au apărut ferme după ce au fost depopulate și desființate marile crescătorii de altădată de vaci cu lapte, dar mai ales de îngrășare. Această realitate stârnește curiozitatea de a vedea care a fost evoluția efectivelor de bovine în ultimii 30 de ani.

Și începem cu 1990. Atunci, în România existau 5.381 mii capete bovine (inclusiv bivolițe). În 2007, anul aderării României la UE, numărul a scăzut la 2.819 mii capete, ceea ce reprezintă o diminuare de 47,62%. Anul trecut, efectivul de bovine ajunsese la 2.002 mii capete, mai puțin cu 62,8% față de 1990 și cu 28,99% față de 2007. După aderare, cele mai scăzute efective s-au înregistrat în 2010, când numărul de bovine a scăzut pentru prima dată sub 2 milioane (1.990 mii capete). Datele recensămintelor generale agricole din 2002 și 2010 arată că, așa cum anticipam, cea mai accentuată scădere a efectivelor de bovine s-a înregistrat în fermele mici, numărul gospodăriilor ce dețin 1-2 vaci reducându-se cu 54%, iar cele cu efective de 3-9 vaci, cu 28%. Revenind la anul 2018, regiunea Nord-Est, aspect neschimbat aproape din 1990 încoace, deține cel mai mare număr de bovine, iar cel mai mic – Vest, asta fără să socotim, se înțelege, regiunea Ilfov-București. În tabelul următor găsiți numărul de capete pe fiecare regiune, iar în grafic, procentele.

cresterea bovinelor grafic

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale amintește de ani buni (din 2013, mai exact) că scopul principal ar fi relansarea sectorului de creștere a bovinelor. Cum a făcut-o sau o va face nu știm. Specialiștii ne spun doar că România dispune de niște „puncte tari“: suprafață mare de pășuni; o cantitate mare de produse secundare de la producția vegetală; piață de desfacere pentru produsele obținute; capacități de creștere și exploatare a taurinelor pentru îngrășare; efectiv matcă suficient de mare pentru structurarea producțiilor la taurine în cele două direcții – lapte și carne; disponibil de resurse umane în mediul rural; disponibil mare de specialiști în domeniu; stare bună de sănătate a efectivelor de bovine manifestată prin absența unor boli majore. Și atunci, ce ne determină să nu fructificăm aceste avantaje? Tot MADR ne spune care sunt hibele: slaba organizare a crescătorilor în vederea valorificării producției obținute; structura dimensională scăzută a exploatațiilor de bovine; funcționarea defectuoasă a sistemului de reproducție¸ slaba productivitate în sectorul producerii furajelor; lipsa unui sistem organizat de aprovizionare a abatoarelor cu animale; costul ridicat al procesării cărnii. Pe fondul subvențiilor europene și naționale substanțiale în sector, conexate cu alte ajutoare (pășuni, fânețe, zone naturale defavorizate), ar veni întrebarea: când se va întâmpla miracolul redresării? Nu știm! În orice caz sunt slabe speranțe să se mai petreacă acest lucru în micile gospodării ale populației! De altfel, nici nu trebuie să ne mai așteptăm ca zootehnia să mai fie ca odinioară fiindcă economia de piață se reglează de una singură, fără prea multe intervenții ale statului.

Maria BOGDAN

MADR: Amenzi în valoare de 103.000 lei pentru comerțul cu legume și fructe

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale continuă verificările în toate piețele agroalimentare din București și  din țară, în piețele și depozitele en-gros, precum și în hipermarket-uri, punând accent pe indicarea corectă a localității de producție, a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, a țării de origine și a categoriei de calitate pentru produsele provenite din import sau comerț intracomunitar.

Până la această dată, în București și în toate județele din țară acțiunile de verificare sau, după caz, de reverificare a piețelor agroalimentare, a hypermarket-urilor și a depozitelor en-gros de legume și fructe, s-au soldat cu amenzi în valoare de 103.000 lei și cu un număr de 334 avertismente care au vizat planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

În principal, sancțiunile s-au aplicat pentru neindicarea corectă a originii și categoriei de calitate pentru loturile de legume și fructe provenite din comerț intracomunitar sau import, pentru neafișarea zonei de producție și a datei recoltării în cazul produselor provenite din producția autohtonă, precum și pentru lipsa documentelor de provenință sau lipsa unor elemente obligatorii de pe aceste documente.

La finalul lunii iulie, producătorii autohtoni asigură pentru consumatorii din piețele agroalimentare, piețe volante, târguri ocazionale, suficiente cantități și o gamă diversificată de legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Astfel în piețele agroalimentare, în piețele de gros sau în spațiile special amenajate din jurul piețelorse găsesc proaspete și la prețuri accesibile legume și fructe, precum: pepeni verzi, pepeni galbeni, piersici, mure de cultură, nectarine, tomate, ardei gras și kapia, vinete, cartofi, varză, conopidă, fasole păstăi, verdețuri, ș.a.

Toate cantitățile de pepeni, comercializate direct de producătorii agricoli autohtoni trebuie să aibăelementele de identificare, eticheta format A4/plastifiată, ce cuprinde informații privind: denumirea producătorului, localitatea de origine, data recoltării și prețul cu amănuntul, conform Ordinului ministrului agriculturii  nr.225/2017.

În cadrul Programului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale,conform prevederilor Regulamentului 396/2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau produse alimentare și hrană de origine vegetală pentru animale, Autoritatea Națională Fitosanitară  a prelevat până în prezent la nivel național un număr de 1831 probe, din care au fost analizate un număr de 1718 probe, în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide, în lucru aflându-se un număr de 113 probe.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă întrunesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Sursa: madr.ro

Liceele agricole în Prahova... multe au fost, puține au mai rămas!

În blamata (pe bună dreptate sau, după unii, poate nu?) perioadă comunistă, Prahova avea trei licee agricole: Colegiul Agricol „Gh. Ionescu Șișești“ Valea Călugărească, specializat în horticultură; Liceul Tehnologic „Tase Dumitrescu“ din Mizil, cu profil dominant veterinar; Liceul Tehnologic Bărcănești, specializat în mecanică agricolă. Ulterior, în 1996, acestora li s-a adăugat Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu“ din Vălenii de Munte.

Unul din patru

Reformele repetate din educație au făcut ca astăzi doar un singur liceu din cele patru să mai poată fi socotit agricol, cel de la Valea Călugărească. Pentru anul școlar 2019-2020, oferta educațională cuprinde clase pentru tehnician în agricultură, agricultură ecologică, horticultură și tehnician veterinar (învățământ liceal), protecția plantelor (învățământ postliceal), mecanic auto (învățământ profesional). Restul calificărilor țin de industria alimentară.

La Mizil, având poate în vedere și oferta de pe piața muncii, a fost abandonat cu totul profilul veterinar, fiind înființată și păstrată o singură clasă de mecanic agricol. Celelalte calificări vizează domenii precum turismul, comerțul, alte activități economice. Liceul Tehnologic Agricol Bărcănești s-a reformat integral, având astăzi clase la învățământul preșcolar (grădiniță), primar (clasă pregătitoare), gimnazial, școală profesională și liceu, zi și seral. De agricultură mai amintește doar clasa de mecanic agricol de la învățământul profesional și cea de cadastru, postliceal. Cu specializări dominante în resurse naturale și protecția mediului, preparator produse din lapte, patiserie, mecanic de întreținere, școala numai agricolă nu mai poate fi! În fine, la ultimul venit în categoria „agricultură“, am numit Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu“ din Vălenii de Munte, mai există o clasă de tehnician agromontan și alta, la învățământul dual, de apicultor.

Totul depinde de MADR

Această situație face ca sarcina Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care va prelua, alături de Ministerul Educației, finanțarea unor licee agricole, să fie mult mai ușoară. Mai exact, MADR a rămas să selecteze, din totalul celor 150 de unități de învățământ existente la nivel național, un număr deocamdată neștiut de școli pe care să le ajute în finanțarea unor investiții precum: construcții agricole și zootehnice, achiziționarea de combine, tractoare și echipamente de lucru, mijloace de transport, echipamente pentru irigații, motoare și alte tipuri de echipamente pentru dotarea laboratoarelor didactice și a atelierelor mecanice, animale vii și echipamente specifice activității în zootehnie și medicină veterinară, înființarea de plantații pomicole, viticole, sere, solarii și răsadnițe, cantine, internate, săli de sport, inclusiv modernizarea acestora. MADR a folosit explicit sintagma „profil preponderent agricol“. Ei bine, se pare că în țară mai există 48 de școli care se încadrează în această categorie, iar în Prahova liceu cu „profil preponderent agricol“ ar mai fi doar Colegiul Agricol „Gh. Ionescu Șișești“ din Valea Călugărească. Deci doar această școală ar mai putea beneficia de programul MADR.

Maria BOGDAN

Fonduri rambursate Romaniei de la Comisia Europeană pentru agricultură și dezvoltare rurală

În data de 05 iunie 2019, României i-au fost virate de la Uniunea Europeană 88 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), ajungându-se astfel la suma de 1,7 miliarde euro, intrată de la începutul acestui an în contul plăților directe efectuate de APIA. Aceste fonduri au ajutat fermierii să își execute la timp lucrările agricole, să se doteze corespunzător, astfel încât să poată realiza investiții viabile, moderne, la standarde europene.

Valoarea totală a fondurilor europene pe care România le-a primit în 2019 pentru agricultură și dezvoltare rurală se ridică la suma de peste 2,2 miliarde euro (plăți directe și investiții).

Preocuparea constantă a Ministerului Agriculturii pentru accesarea banilor europeni dedicați domeniului agricol a determinat o absorbție de peste 8,4 miliarde euro, reprezentând totalul fondurilor intrate în conturile fermierilor români în perioada 2017-2019, prin eforturile susținute ale funcționarilor din cadrul celor două agenții de plăți, APIA și AFIR.

Sursa: madr.ro

Siguranța alimentației populației - obiectiv permanent și prioritar al Ministerului Agriculturii

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile și serviciile sale de specialitate, urmărește în permanență modul în care sunt aplicate reglementările și prevederile referitoare la protejarea siguranței consumatorilor de produse agroalimentare, intervenind prompt, prin măsuri adecvate atunci când se constată abateri sau situații neconforme.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Autoritatea Națională Fitosanitară se asigură în permanență cu o intensitate crescută în această perioadă datorită creșterii volumului de legume și fructe din producția autohtonă, că sunt respectate prevederile Legii nr. 145/2004 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile Ordinului nr.1256/2005 pentru aprobarea metodelor de prelevare probe plante și produse vegetale în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea reziduurilor de pesticide.

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) desfășoară în permanență controale la nivel național. În perioada martie-mai 2019 au fost efectuate un număr de 2.743 controale la depozite de produse de protecție a plantelor (167), fitofarmacii (988), utilizatori (317), prestatori de servicii cu produse de protecție a plantelor (319) și producători agricoli (952).

Au fost controlați producătorii de tomate prelevându-se 39 probe la nivel național la care NU s-au constatat depășiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de produse de protecție a plantelor.

În această perioadă sunt intensificate controalele pentru verificarea acestor conformității și în localitățile din județele Ilfov, Galați, Olt și Dolj, atât în fitofarmacii cât și la producătorii de tomate.

Principalele obiective urmărite permanent în cadrul acestor acțiuni de monitorizare și inspecție sunt:

  • Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil de minim 40 % din numărul total de tarabe din piață  pentru  producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special,  sau producători agricoli organizați conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008.
  • Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
  • Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
  • Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare ( facturi fiscale) a țării de origine, documente ce sunt emise de depozitari către comercianții de legume și fructe cu amănuntul;
  • Prelevarea de probe de către reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare în vederea efectuării de analize privind nivelul reziduurilor de pesticide din majoritatea speciilor expuse în această perioadă la comercializare.

Până la data de 15 mai 2019, în Municipiul București și toate județele din țară, verificările MADR și ale Direcțiilor Agricole Județene s-au concretizat în:

  • 320 piețe agroalimentare verificate
  • 122 depozite en- gros de legume și fructe
  • 58   probe prelevate în echipe mixte cu reprezentanții ANF din următoarele specii: mere, cartofi, ardei, castraveți, roșii, pătrunjel, dovlecei, salată verde, ridichi, căpșuni, ciuperci, ceapă verde, usturoi verde, cartofi noi, etc.

În ceea ce privește loturile de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală – ANAF desfășoară acțiuni mixte de control la toate punctele de trecere a frontierei și prelevează prin sondaj probe în vederea efectuării analizelor de laborator. Astfel, până la 15 mai 2019, controalele s-au concretizat după cum urmează:

- 5118 transporturi de legume/fructe verificate

- 48.996 to cantitate totală

- 171 probe prelevate

- 88.700 lei sancțiuni contravenționale

- 38 to cantități reținute de la comercializare

Sursa: madr.ro

În baza acordului de finanțare cu FEI au fost acordate credite în valoare de aproximativ 1,4 mil. euro

În baza Acordului de finanțare încheiat între Ministerul Agricultuii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Fondul European de Investiții (FEI) pentru implementarea instrumentului financiar de împrumut cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finanțat din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), până la 31 martie a.c., băncile selectate au acordat 22 de credite în valoare totală de aproximativ 1.400.000 euro.

Cele 5 bănci selectate pentru a acorda credite prin instrumentul financiar finanțat prin PNDR sunt: Banca Comercială Română, Libra Internet Bank, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank.

Pot fi accesate credite pentru finanțarea unor investiții și a capitalului de lucru aferent, inclusiv pentru asigurarea cofinanțării private pentru proiectele sprijinite prin granturi, în cadrul următoarelor submăsuri din PNDR:

  • 4.1 Investiții în exploatații agricole;
  • 4.1a Investiții în exploatații pomicole;
  • 4.2 Investiții pentru procesarea/marketingul produselor agricole;
  • 4.2a Investiții pentru procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol;
  • 6.4 Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole;
  • proiecte prin LEADER care răspund la obiectivele submăsurilor de mai sus.

Informații suplimentare sunt disponibile pe site-urile MADR (www.madr.ro/PNDR 2014-2020/ Instrument Financiar de creditare) și AFIR (www.afir.info /Investiții PNDR/ Instrumente Financiare).

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii verifică permanent producția și comerțul cu legume și fructe

Inspectorii MADR iau toate măsurile care se impun în această perioadă pentru ca loturile de legume și fructe de proveniență autohtonă, expuse la vânzare, să îndeplinească cerințele standardelor de comercializare, referitoare la calitate, la încadrarea în nivelurile admisibile de reziduuri de pesticide și la etichetare.

Până la această dată, în Municipiul București și în toate județele din țară, au fost verificate 294 de piețe agroalimentare și 102 depozite en-gros de legume și fructe. Au fost verificați, de asemenea, 3410 operatori din care 1820 persoane fizice și 1590 persoane juridice. Au fost prelevate 52 de probe din următoarele specii: mere, cartofi, ardei, castraveți, roșii, pătrunjel, dovlecei, lămâi, salată verde, ridichi, căpșuni, ciuperci, ceapă verde, usturoi verde, cartofi noi.

Principalele obiective urmărite în cadrul acestor acțiuni de monitorizare și inspecție sunt:

  • Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat corespunzător pentru minim 40 % din numărul total de tarabe din piață  pentru  producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice sau producători agricoli, organizați conform OUG 44/2008;
  • Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
  • Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
  • Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare (facturi fiscale) a țării de origine - documentele sunt emise de către depozitari pentru comercianții de legume și fructe cu amănuntul;
  • Prelevarea de probe de către reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare în vederea efectuării de analize privind nivelul reziduurilor de pesticide din majoritatea speciilor expuse în această  perioadă la comercializare. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, aduce asigurări că toate legumele și fructele autohtone sunt sigure pentru consumatori. Consumul de legume și fructe din producția autohtonă contribuie major la sprijinul și dezvoltarea sectorului legumicol și pomicol românesc.

Se constată faptul că fenomenul de substituire a legumelor și fructelor este încă prezent, în sensul că produsele provenite din import sau comerț intracomunitar sunt comercializate ca produse românești, practică la care mai apelează comercianții din piețele agroalimentare. De asemenea, nu toți comercianții respectă trasabilitatea produselor, prin neprezentarea documentelor  de proveniență.

Pentru abaterile constatate au fost aplicate amenzi contravenționale în valoare totală  de 63.500 lei și un număr de 239 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

În continuare, atestatele de producător cu suspiciuni asupra calității de producător sau asupra cantităților de legume obținute, în raport cu suprafețele cultivate, sunt ridicate în copie, în vederea verificării de către Direcțiile pentru Agricultură Județene la primăriile emitente.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alături de celelalte instituții abilitate în domeniu, prin măsurile de monitorizare și control, asigură în permanență respectarea prevederilor legale pentru reglementarea pieței produselor agricole, precum și pentru prelevarea probelor din plante și produse vegetale, în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea reziduurilor de pesticide.

Sursa: madr.ro

MADR: Alertele referitoare la scumpirea cărnii de pasăre și a celei de porc nu sunt justificate de situația din piață

Referitor la apariția în spațiul public a unor informații cu privire la scumpirea cărnii de porc și a celei de pasăre, pentru corecta informare a opiniei publice, MADR face următoarele precizări:

  • Referitor la prețul cărnii de pasăre și ouă:

În conformitate cu documentele emise de Uniunea Crescătorilor de Păsări din România, prețul cărnii de pasăre la poarta fermei a fost relativ constant pe toată perioada anului 2018 până în prezent, nefiind estimate creșteri nici pentru perioada următoare.

Deși ne aflăm în perioada sărbătorilor pascale, prețul ouălor la poarta fermei a scăzut cu 15 %. Aceasta demonstrează faptul că la producători nu s-au înregistrat creșteri de prețuri.

În comparație cu prețurile medii existente la nivelul UE, se poate constata că acestea sunt mai mici cu 22 % în cazul cărnii de pasăre. De asemenea, prețul la poarta fermei la ouăle de consum este mai mic cu 24% față de media europeană.

PREȚUL OUĂLOR DE CONSUM LA POARTA FERMEI CONFORM OBSERVATORULUI PREȚURILOR UE

Săptămâna

ROMÂNIA

MEDIA UE

2018(lei/ou)

2019 (lei/ou)

2019 (lei/ou)

1

0,54

0,33

0,39

       

13

0,37

0,30

0,37

14

0,38

0,29

0,37

15

0,36

0,28

0,37

PREȚUL LA CARNEA DE PASĂRE LA POARTA FERMEI CONFORM OBSERVATORULUI PREȚURILOR UE

Săptămâna

ROMÂNIA

MEDIA UE

2018(lei/kg carcasă)

2019 (lei/kg carcasă)

2019 (lei/kg carcasă)

1

7,04

6,65

8,66

       

13

7,28

6,83

8,70

14

7,31

6,92

7,83

15

7,31

6,93

8,84

 PREȚUL MEDIU EUROPEAN LA CARCASA DE PASĂRE

Anul 2019

Luna

UM

Preț mediu UE

Preț mediu RO

Ianuarie

Euro/100 kg

182,6

140,23

Februarie

Euro/100 kg

183,1

139,6

Martie

Euro/100 kg

184,3

143,9

Aprilie

Euro/100 kg

188,4

145,7

Sursa – Poultry Price Europa

PREȚUL MEDIU EUROPEAN LA OUĂ

Anul 2019

Luna

UM

Preț mediu UE

Preț mediu RO

Ianuarie

Euro/100 kg

128,9

110,5

Februarie

Euro/100 kg

126,2

106,1

Martie

Euro/100 kg

127,4

102,1

Aprilie

Euro/100 kg

126,1

96,3

 Sursa – Eggs Price Europa

  • Referitor la prețul cărnii de porc:

Prețurile la carnea de porc la nivel global au fost influențate de situația din China - principalul producător la nivel mondial, cu o producție de anuala de cca. 400 milioane capete, țară afectată puternic de virusul Pestei porcine africane.

Drept urmare, la nivel european, prețul la poarta fermei a avut o creștere de aproximativ 17 % în perioada ianuarie – aprilie 2019, în timp ce în România, în același interval, creșterea a fost de numai 8 %.

În țara noastră, prețul la carnea de porc la poarta fermei în luna aprilie 2019 nu diferă semnificativ de cel din anul 2018, fiind similar cu cel din luna decembrie 2018.

Conform datelor furnizate de Asociația Producătorilor de Carne de porc din România se remarcă faptul că, după o perioadă de scădere accentuată a prețului la carnea de porc, se înregistrează o revenire a acestuia, aflat și în acest moment sub cel european.

PREȚUL MEDIU LA CARNEA DE PORC ÎN VIU LA POARTA FERMEI ÎN ROMÂNIA

Anul 2019

Luna

UM

Preț mediu

Ianuarie

lei/kg

5,04

Februarie

lei/kg

3,98

Martie

lei/kg

4,63

Aprilie

lei/kg

5,32

Sursa – Comisia de Clasificare a Carcaselor

PREȚUL MEDIU EUROPEAN LA CARCASA DE PORC

Anul 2019

Luna

UM

Preț mediu UE

Preț mediu RO

Ianuarie

euro/100 kg

136,1

135,7

Februarie

Euro/100 kg

138,3

108

Martie

euro/100 kg

146,1

127

Aprilie

Euro/100 kg

163,8

146

Sursa – Meat Market Observatory Pig

În ceea ce privește necesitatea dezvoltării sectorului de reproducție porc și pasăre, aceasta reprezintă o preocupare permanentă a Guvernului României, prin urmare,  Ordonanța de urgență nr. 1/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție și Ordonanța de urgență nr. 2/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație şi de creștere în sectorul avicol se află în curs de finalizare în plenul Parlamentului, urmând ca în cel mai scurt timp să fie trimise spre promulgare.

Sursa: madr.ro

MADR anunță că roșiile românești sunt sigure pentru consum

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, efectuează în această perioadă controale în piețe și la locul de producție (sere și solarii) după recoltare în vederea prelevării de probe de roșii de la producătorii înscriși în Programul guvernamental de sprijin pentru tomate, în scopul determinării calității tomatelor, în special pentru a determina reziduurilor de pesticide.

De la apariția primelor tomate și până în prezent au fost prelevate şi transmise pentru analize 44 probe, fiind eliberate buletine pentru 30 probe, acestea neînregistrând depășiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide. Astfel, rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate demonstrează faptul că nici un consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea.

Autoritatea Națională Fitosanitară asigură consumatorii că roșiile existente pe piață la această oră, din Programul de sprijin pentru tomate, sunt sigure pentru consum și că produsele de protecție a plantelor au fost folosite exclusiv în scopul menținerii sănătății plantelor și că au fost aplicate în dozele recomandate de inspectorii fitosanitari, respectându-se timpul de pauză de la aplicare și până la recoltare. În plus, în perioada următoare vom intensifica controalele având în vedere numărul mai mare de beneficiari care vor ieși cu tomate pe piață.

Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă un interes sporit pentru depistarea la timp și eliminarea eventualelor neconformități legate de depășiri ale reziduurilor de pesticide din fructe și legume, astfel încât pe masa consumatorului să ajungă produse sigure consumului.

Punem, în ceea ce facem, accent pe normele de prevenție, nu numai de control, în acest sens menționăm importanța buletinelor de avertizare emise în funcție de cultură, riscul atacului de boli și dăunători și condiții climatice.

Au fost aprobate plafoanele pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal

În ședința de Guvern din 18 aprilie 2018 s-a aprobat Hotărârea privind plafoanele alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal precum şi pentru stabilirea cuantumului pe unitatea de măsură aferent acestora pentru anul de cerere 2017.

Astfel, acestea se vor încadra în suma maximă de 79.161,650 mii euro, în echivalent 364.088,177 mii lei care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2018 și modalitatea de stabilire a cuantumului pe unitatea de măsură, aferent acestora.

Plafoanele notificate Comisiei Europene se modifică, prin mecanismul de transfer de fonduri între măsurile de sprijin cuplat, în condițiile prevederilor art. 53a din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014.

Măsurile de sprijin cuplat implicate în transferul de fonduri sunt:

a) măsuri de la care se transferă fonduri: lucernă, castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp și cartof timpuriu pentru industrializare; 

b) măsuri care beneficiază de fonduri transferate: sfeclă de zahăr, tomate pentru industrializare cultivate în câmp și legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

Decizia de a transfera fonduri către aceste măsuri, a fost luată din mai multe considerente:

  • Astfel, în cazul sfeclei de zahăr, în ultima perioadă de timp, prețul zahărului pe piața mondială și europeană a scăzut dramatic, indicele prețurilor la zahăr a înregistrat o scădere cu peste 30% față de anul anterior, determinând scăderea prețului de achiziție a sfeclei de zahăr de la cultivatori, sub prețul de producție.

Având în vedere situația descrisă, de asemenea s-a considerat necesară suplimentarea plafonului financiar care se alocă măsurii de sprijin cuplat pentru sfecla de zahăr, pentru a da un semnal pozitiv cultivatorilor, în sensul motivării acestora de a menține în cadrul asolamentului această cultură. Se are în vedere astfel reducerea riscului de abandonare a producției și asigurarea aprovizionării fabricilor de zahăr recunoscute de MADR.

  • În cazul sprijinului pentru tomatele cultivate în câmp destinate industrializării, este necesară suplimentarea plafonului financiar alocat măsurii, întrucât ținta de suprafață notificată nu a fost încă atinsă și, prin urmare, nu se poate asigura aprovizionarea în fiecare an a industriei locale de prelucrare, pentru a se evita consecinţele sociale şi economice negative ale unui eventual proces de restructurare a acestora.
  • În ceea ce privește sprijinul pentru legume cultivate în sere și solarii, se consideră necesară suplimentarea plafonului financiar alocat măsurii, deoarece acest sector încă nu înregistrează creșteri semnificative, cu impact în aprovizionarea piețelor cu legume.

Totodată, precizăm că din cauza evoluției factorilor climatici care diferă de la un an la altul, în special în primul trimestru al anului, se constată o majorare a costurilor de producție pentru spațiile protejate.

Transferurile de fonduri între măsurile de sprijin cuplat s-au făcut astfel încât cuantumul pe unitatea de măsură să asigure profitabilitatea culturii și totodată să nu fie sub cel calculat ca raport dintre plafonul fixat pentru finanţarea măsurii şi limita cantitativă de suprafață, notificate Comisiei.

Plafoane aferente măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, inclusiv cele rezultate în urma transferului de fonduri, care se aprobă, sunt următoarele:

a) 31.602,000 mii euro pentru soia;

b) 11.873,070 mii euro pentru lucernă;

c) 400,000 mii euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe;

d) 179,760 mii euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;

e) 4.699,000 mii euro pentru orez;

f) 823,200 mii euro pentru sămânţă de cartof;

g) 126,880 mii euro pentru hamei;

h) 20.666,910 mii euro pentru sfeclă de zahăr;

i) 2.067,066 mii euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;

j) 23,410 mii euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;

k) 4.479,740 mii euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

l) 480,000 mii euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

m) 1.740,614 mii euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal, se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin raportarea plafoanelor aprobate la suprafețele  eligibile pentru anul 2017.

Plăţile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017.

Sursa: madr.ro

MADR a demarat procedura de recunoaștere a fabricilor de zahăr

Regulamentul (CE) nr. 1185/2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (UE) nr. 1307 și 1308/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, în ceea ce privește notificările către Comisie ale informațiilor şi documentelor, a adus modificări și în piața zahărului.

În acest sens, la nivelul MADR, a fost adoptată Ordonanța de urgență nr.94/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2008 privind organizarea şi funcționarea Sistemului Informațional pentru Piața Produselor Agricole şi Alimentare, precum și Ordinul nr.10/2018 pentru aprobarea procedurii de recunoaștere a operatorilor economici care desfășoară activități privind fabricarea zahărului din sfeclă de zahăr și/sau din rafinarea zahărului brut din trestie.

Potrivit prevederilor ordinului sus-menționat, fabricile de zahăr care depun cerere și documentația aferentă acesteia, sunt verificate de către comisia constituită în acest sens, pentru a primi recunoașterea ca operator economic care desfășoară activități de fabricarea zahărului, dacă îndeplinesc condițiile de recunoaștere. Comisia de verificare a fabricilor este formată din reprezentanți ai MADR, ASAS, Patronatul zahărului din România, Federația cultivatorilor de zahăr din România și Direcția Agricolă Județeană  pe raza căruia se află fabrica de zahăr.

Comisia astfel formată a verificat fabricile Antrepriza Zahăr Bod SRL și Tereos România SA, urmând ca în perioada imediat următoare să fie verificate și celelalte fabrici.

Menționăm, de asemenea, că potrivit prevederilor Ordinului nr.619/2015 cu modificările și completările ulterioare, producătorii de sfeclă de zahăr pot beneficia de ajutor național tranzitoriu și sprijin voluntar cuplat, dacă fac dovada încheierii unui contract cu o fabrică de zahăr recunoscută de MADR.                                                                 

Ministerul Agriculturii face controale în piețe

În această săptămână, echipe de control din cadrul MADR verifică respectarea prevederilor Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, în toate piețele agroalimentare din sectoarele Municipiului București.

Pentru desfășurarea optimă a acestei acțiuni de amploare, s-a solicitat sprijinul Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția de Investigare a Criminalității Economice, pentru constituirea de echipe mixte de control alcătuite din inspectori de specialitate ai MADR și ofițeri de poliție economică și ordine publică, în scopul de a asigura depistarea, sancționarea și eliminarea tuturor activităților ilicite ce se manifestă în aceste zone de comercializare, în special, în domeniul fructelor și legumelor proaspete.

Obiectivele principale ale acestor acțiuni de control constau în:

  • Asigurarea unui procent minim de spații de vânzare distincte, în proporție de minimum 40% din totalul spațiilor de vânzare existente, care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli autohtoni, persoane fizice deținătoare ale unui atestat de producător şi ale unui carnet de comercializare pentru valorificarea produselor din sectorul agricol obținute din gospodăria/ferma proprie.
  • Etichetarea conformă a tuturor loturilor de legume și fructe expuse în piețe prin indicarea informațiilor cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obținerii produsului şi evident, a prețului de vânzare.
  • Existența unui atestat de producător eliberat în condițiile legii și a documentelor de proveniență, în cazul comercianților.

În urma controalelor efectuate s-a constatat faptul că foarte mari cantități de legume și fructe proaspete provenite din comerțul intracomunitar sau din import, tranzacționate “la negru” ajung a fi comercializate ca produse autohtone în depozite en-gros sau direct în piețele agroalimentare.

Foarte multe atestate de producător eliberate de primării ridică suspiciuni rezonabile asupra legalității modului de eliberare a acestora, urmând ca pentru toate aceste situații să se extindă verificările de specialitate la instituțiile care le-au eliberat, respectiv primării.

În prima zi de verificări, echipele de control ale MADR au aplicat 40 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 43.000 lei.

A fost angajată răspunderea contravențională în cazul a trei administratori de piețe agroalimentare, cărora li s-a aplicat fiecăruia amendă contravențională în valoare de 12.000 lei.

Acțiunile inițiate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale vor continua până la eradicarea fenomenului ilicit din piețele Municipiului București și instaurarea unui climat adecvat pentru ca fermierii români să-și poată comercializa produsele proprii, iar consumatorii să aibă garanția calității oferită de produsele autohtone.

Întâlnire de lucru între oficialii MADR și reprezentanţii crescătorilor de ovine

 Marţi, 17 mai 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, alături de secretarul de stat Daniel Dumitru Botănoiu şi directorul general al Agenţiei Naţionale de Zootehnie, Iacob Lelior, au avut o întâlnire de lucru cu reprezentanţii crescătorilor de ovine din România.

Tema principală a discuţiilor a vizat-o proiectul de Hotărâre pentru aprobarea schemei “Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii”, beneficiarilor, condițiilor de eligibilitate, modului de acordare a ajutorului de minimis, a valorii anuale totale a acestuia, precum și modalitățile de verificare și control, care se află în dezbatere publică pe site-ul instituţiei.

De asemenea, s-a mai discutat despre identificarea cantităţilor de ovine disponibile pentru export şi modalităţi de colectare a animalelor şi transportul acestora. În acest sens, ministrul Petre Daea a purtat discuţii privind identificarea unor măsuri de a împiedica arderea și aruncarea lânii.

***

Tot marţi, 17 mai 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea şi Secretarul de stat Daniel Dumitru Botănoiu s-au întâlnit cu reprezentanţii legumicultorilor şi ai pomicultorilor şi ai Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare din România – UNSAR şi ai unei companii de asigurare de pe piaţa românească.

Scopul întâlnirii a fost acela de a identifica soluţii pentru a îmbunătăţi comunicarea dintre fermieri şi asiguratori în sensul analizării de posibilităţi pentru a-şi diversifica ofertele de asigurare în ce priveşte legumicultura şi pomicultura.

Ministrul Petre Daea a propus ca prin intermediul MADR să se creeze un cadru propice de discuţii pentru analiza variantelor de prevenire a riscurilor în domeniul legumiculturii şi pomiculturii, având în vedere că în fiecare an fenomenele meteo extreme se manifestă din ce în ce mai des.

Totodată, ministrul Agriculturii a făcut referire şi la crearea Fondului Mutual, care ar putea fi un instrument la îndemâna fermierilor pentru a acoperi riscurile care nu pot fi asigurate în prezent de companiile de asigurări.

Negocieri importante pentru apicultorii români la Ministerul Agriculturii

În data de 1 martie 2017 a fost organizată la MADR o întâlnire cu reprezentanții formelor asociative apicole din România în vederea consultării acestora cu privire la:

– analizarea și discutarea proiectului de hotărâre a Guvernului de aprobare a Planului Național Apicol pentru perioada 2017-2019 și

– propunerile de modificare a Ordinului MADR nr. 119/2011 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor din România.

La această întâlnire s-au prezentat, din partea apicultorilor, circa 15-20 de reprezentanți și din partea MADR ministrul Petre Daea, secretarul de stat Dumitru Daniel Botănoiu și funcționari reprezentativi din diverse compartimente de lucru ale ministerului, iar din partea ANZ a fost prezent directorul general Lelior Iacob.

În preambulul discuțiilor, dl ministru a arătat scopul consultărilor punctând, printre altele, necesitatea unei bune înțelegeri între fermierii din sectorul vegetal și apicultori, astfel încât să nu existe discuții contradictorii.

Totodată, ministrul a atras atenția apicultorilor să se ferească de a crea premisele impurificării rasei noastre de albine – Apis mellifera carpatica prin „deschiderea ușii în fața unor improvizații biologice care pot deveni necontrolabile, cu urmări nefaste pentru apicultura românească“ .

Această referire este la adresa celor care, din motive pur comerciale, vor să obțină o modificare a Legii apiculturii astfel încât să poată importa și comercializa fără niciun control de specialitate material biologic apicol.

La finalul discursului ministrului, acesta a fost apostrofat de reprezentanții Federației Apicole ROMAPIS în sensul că, înainte de efectuarea consultărilor, nu au fost trimise drafturile cu materialele de analizat și, după un schimb de replici mai mult sau mai puțin academice, aceștia dar și reprezentantul Asociației Crescătorilor de Albine din România, au părăsit sala de ședințe, refuzând să mai participe la consultări!?!?

În sala de ședințe au rămas reprezentanții celorlalte forme asociative. Secretarul de stat, Botănoiu, a condus cu răbdare și profesionalism discuțiile pe marginea proiectului de Hotărâre a Guvernului de aprobare a Planului Național Apicol pentru perioada 2017-2019.

La discutarea propunerilor de modificare a Ordinului MADR nr.119/2011 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor, directorul general al Autorității Naționale pentru Zootehnie Lelior Iacob a venit cu următoarea propunere de sistem de identificare a stupinelor și stupilor:

– fiecare stupină va primi un cod de identificare compus din simbolul județului de reședință și 4 cifre (de exemplu BV1234) care se va înscrie cu vopsea sau prin pirogravare pe corpurile stupilor deținuți de stupină;

– proprietarii stupinelor identificate vor declara numărul de stupi deținuți în fiecare an în perioada noiembrie-decembrie, respectând astfel prevederile art. 55 din Regulamentului CE nr. 1308/2013.

Această propunere de identificare a stupinelor și stupilor a întrunit aproape unanimitatea reprezentanților apicultorilor prezenți la consultări fiindcă soluția se conturează ca fiind „eficientă, simplă și lipsită de birocratism“.

Consultările s-au încheiat cu promisiunea reprezentanților MADR ca, în cel mai scurt timp, formele asociative vor primi drafturile cu formele proiectelor discutate și aprobate pentru a le finaliza la o ultimă întâlnire pe această tematică.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE

Revista Lumea Satului nr. 6, 16-31 martie 2017 – pag. 36

Ministrul Petre DAEA s-a întâlnit cu Ambasadorul Sloveniei la Bucureşti

Petre DAEA, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, l-a primit luni, 6 martie 2017, pe E.S. Mihael Zupančič, Ambasadorul Sloveniei la Bucureşti.

În cadrul discuţiilor au fost abordate subiecte ce privesc schimburile comerciale dintre România şi Slovenia, ambele părţi apreciind că relaţiile bilaterale sunt foarte bune, iar comerţul este în creştere. În prezent, cifra schimburilor comerciale dintre România şi Slovenia este situată în jurul valorii de 700 milioane de euro, atât ministrul Petre Daea cât şi Ambasadorul Mihael Zupančič opinând că lucrurile pot fi îmbunătăţite în această privinţă.

Ambasadorul a afirmat că Slovenia este interesată să importe din România produse alimentare, pe care le-a catalogat ca fiind de foarte bună calitate întrucât le-a testat personal în mare parte, în călătoriile pe care le-a făcut pe teritoriul României în decursul ultimului an şi jumătate. Totodată, Ambasadorul Sloveniei s-a arătat plăcut impresionat de faptul că a întâlnit oameni care au contact cu ţara sa natală, aceştia având diverse proiecte în derulare.

La rândul său, ministrul Petre Daea a afirmat că România este interesată să identifice noi căi de colaborare cu Slovenia, astfel încât oamenii de afaceri din cele două state să se coreleze, în acest fel reuşindu-se o impulsionare a schimburilor comerciale îndeosebi în ceea ce priveşte domeniul agricol. Ambasadorul Sloveniei a apreciat potenţialul uriaş pe care îl are ţara noastră din punct de vedere agricol, suprafaţa României fiind de 11 ori mai mare decât a Sloveniei, iar 70% din acesta este acoperit de păduri, rămânând puţin teren cu destinaţie agricolă.

În cadrul întâlnirii de astăzi, cei doi oficiali au abordat teme ce vizează legea vânzării terenurilor agricole din România, situaţiile privind eventualitatea unui dublu standard în ceea ce priveşte produsele agroalimentare comercializate pe piaţa din vestul Europei, retrocedarea terenurilor agricole etc.

Cu privire la relaţiile dintre România şi Slovenia, Ambasadorul Mihael Zupančič a apreciat că ar fi oportun ca în viitorul apropiat să aibă loc o întâlnire la nivel de miniştri ai Agriculturii, pentru a continua colaborarea în acest domeniu şi a identifica noi modalităţi pentru a îmbunătăţi relaţia dintre cele două state membre ale Uniunii Europene.

„Târg de Crăciun” în curtea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va găzdui „Târgul de Crăciun”, în curtea instituției, în perioada 16 - 18 decembrie 2016, între orele 10.00-18.00, iar duminica de la 10.00 -16.00, eveniment în cadrul căruia vizitatorii vor putea găsi produse agro-alimentare tradiţionale specifice perioadei sărbătorilor de iarnă. Astfel, consumatorii vor putea regăsi produse tradiționale atestate de MADR, ori a căror denumire este recunoscută la nivelul Uniunii Europene sau se află în curs de recunoştere, produse din arealul zonei montane dar şi produse de origine animală de la crescătorii de ovine, caprine şi porcine specifice arealului din care aceştia provin (Transilvania, Muntenia, Oltenia) păstrate din generaţie în generaţie în tradiţia mesei de Crăciun, precum şi alte produse alimentare.

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, va deschide oficial târgul vineri, 16 decembrie 2016, la ora 10.00, va face un tur al expozanţilor şi va înmâna diplome de participare din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale tuturor expozanţilor prezenţi.

Vizitatorii „Târgului de Crăciun” de anul acesta sunt invitaţi să redescopere gustul bucatelor din diferite regiunii ale României, al produselor din lapte sau din carne (brânză, smântână, caşcaval, telemea, brânză de burduf în coajă de brad şi în membrană naturală, caş, cârnaţi de porc sau oaie, slănină afumată, caltaboş, jumări, cârnaţi de casă, sloi de oaie, drob de porc, lebăr, tobă de casă, jambon afumat, patricieni din carne de oaie afumaţi, muşchi afumat şi mititei etc.), al produselor din pește (salată icre crap sau ştiucă, batog de crap argintiu, pastramă de crap argintiu, macrou afumat la rece, sardeluţe, păstrăv afumat în cobză de brad Doftana etc.), al produselor de panificaţie şi patiserie (cozonac Domnesc, plăcintă cu dovleac, plăcintă cu brânză etc.) al siropurilor, gemurilor sau dulceţurilor de fructe, gama de dulceţuri „Topoloveana”, zacuşte, uleiuri aromate, cosmetice naturale şi altele.

La eveniment vor fi prezenţi, de asemenea, producători de fructe şi legume, miere (polen, faguri, propolis) dar şi cei de palincă şi vin. Între produsele care vor încânta vizitatorii menţionăm „Magiunul de prune de Topoloveni”, produs care beneficiază de sistemul de calitate europeană „Indicație Geografică Protejată - I.G.P.”. De asemenea, se vor regăsi şi alte produse aflate în curs de dobândire a protecţiei la nivelul Uniunii Europene, cum este Scrumbia afumată de Dunăre ori Caşcavalul de Săveni (în curs de dobândire IGP).

Brânza de burduf în coajă de brad, telemeaua de oi de la Vaideeni, telemeaua de oi cu ardei iute, salată tulceană cu icre de știucă, păstrăvul afumat în cobza de brad şi cârnaţii olteneşti vor fi, de asemenea, expuse de producătorii români care îşi doresc în viitorul apropiat să înregistreze aceste produse pe sistemele de calitate europene.

În târg vor fi prezenţi şi meşteri populari care vor aduce măşti tradiţionale, instrumente populare, icoane, obiecte obţinute prin prelucrarea lemnului şi a hârtiei ori păpuşi cu motive populare.

La târgul de Crăciun vor expune producători din următoarele judeţe: Alba, Argeş, Braşov, Botoşani, municipiul Bucureşti, Călăraşi, Covasna, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Galaţi, Hunedoara, Harghita, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Prahova, Sălaj, Tulcea, Vaslui, Vaslui, Vrancea.

Abonează-te la acest feed RSS