Romania

Valorificarea boabelor de fasoliță în hrana păsărilor

Valorificarea boabelor de fasoliță în hrana păsărilor
Distribuie:  

Ca urmare a modificărilor climatice din ultimul timp, seceta a devenit un fenomen repetabil ce creează probleme majore în gestionarea sistemelor de producere a furajelor, având efecte imediate și directe asupra sectorului zootehnic și implicit asupra securităţii alimentare. Se preconizează că pe termen mediu şi lung schimbările climatice vor afecta din ce în ce mai mult România şi sectorul său agricol.

În această situaţie, cea mai la îndemână soluţie este extinderea culturilor rezistente la secetă (plante cu nevoi scăzute de inputuri și grad mare de reziliență), valorificarea și evidențierea efectelor acestora asupra performanţelor zootehnice, a sănătății și a calității produselor la principalele specii de animale de fermă. Cultivarea acestor plante reprezintă una dintre cele mai bune soluții economice pentru zonele supuse fenomenului de aridizare.

Din documentări recente, rezultă faptul că în România cultivarea și utilizarea unor leguminoase (de exemplu fasolița) în hrana animalelor/păsărilor destinate producției de carne nu este promovată ca în alte țări, deși constituie o alternativă viabilă la șroturile de soia provenite din importuri, atât din punct de vedere bioproductiv, cât și sub aspect economic și ecosanogen (aceste boabe de leguminoase prezintă avantajul că nu sunt modificate genetic). În practica zootehnică și în industria de nutrețuri combinate pentru animalele de fermă, șrotul de soia este utilizat ca sursă proteică de referință. Cu toate acestea, costul de utilizare a acestui ingredient poate crește costul furajului (care reprezintă cca. 70-80% din costul de producție), ca urmare a tendinței de creștere continuă a prețului acestuia pe piețele externe, motiv pentru care mulți nutriționiști, producători și crescători de animale sunt în căutare de surse alternative mult mai rentabile.

INCDBNA-IBNA Baloteşti, prin programul NUCLEU (proiect PN23-20.04.01) finanțat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, are ca obiectiv valorificarea și evidențierea efectelor acestor surse furajere tolerante la secetă, asupra performanţelor zootehnice, a sănătății și a calității produselor la principalele specii de animale de interes zootehnic.

Fasolița (Vigna unguiculata [L] Walp) este o plantă originară din Africa Centrală, fiind considerată una dintre cele mai vechi culturi leguminoase pentru boabe de pe cele trei continente ale „Lumii vechi“, care valorifică foarte bine condițiile de stes termohidric din zonele cu nisipuri. Ca urmare a conținutului ridicat în proteină, atât în plantă cât și în bob, fasolița este considerată regina arealelor cu psamosoluri, reprezentând o alternativă la culturile de soia și fasole, în condiții de secetă. Fasolița reprezintă una dintre cele mai bune soluții economice pentru zonele supuse fenomenului de aridizare. Sistemul radicular puternic și stratul ceros de pe frunze îi oferă rezistență la secetă, ajungând să suporte temperaturi la suprafața solului și de 60°C. În plus, planta asigură necesarul de proteină și substanțe minerale pentru zonele secetoase. Fiind o plantă cu cerințe reduse față de fertilitatea naturală a solului, fasolița se cultivă de obicei pe nisipurile cele mai sărace, cu un conținut în humus sub 0,5%. Cultivarea plantei contribuie la fixarea biologică a azotului atmosferic în urma unui ciclu de vegetație, planta lăsând în sol cca 150 kg azot, contribuind astfel la reducerea cantității de azot necesară nutriției plantelor premergătoare.

Analizele chimice efectuate în cadrul INCDBNA-IBNA Balotești la boabele de fasoliță din soiurile Ofelia, Aura-26, Jiana și Doljana (ameliorate la SCDCPN, Dăbuleni; Tabel), au evidențiat un conținut ridicat în proteine (288-304 g/kg SU) și grăsimi (83-131 g/kg SU) și o valoare energetică (12,7-12,9 MJ/kg SU), comparabilă cu cea a altor boabe de leguminoase. Boabele de fasoliță se evidențiază și printr-un conținut mai scăzut de celuloză (50-58 g/kg SU).

Ca urmare a unor experimente efectuate pe pui de carne din hibrizii comerciali Ross 308 și Cobb 500 (crescuți în condiții de fermă – Biobaza experimentală din cadrul IBNA, Baloteşti), recomandăm utilizarea boabelor de fasoliță în cantități de până la 200 g/kg furaj combinat. Se înlocuieşte până la 50% (faza de creștere) și peste 60% (faza de finisare) din şrotul de soia, respectiv până la 65% din proteina furajului combinat complet, fără a avea efecte negative asupra sporului în greutate și al gradului de valorificare a hranei. În plus, noile furaje elaborate asigură obținerea unor produse avicole de calitate, prin îmbunătățirea caracteristicile nutritive ale cărnii (piept, pulpe), în sensul scăderii ponderii acizilor grași saturați în favoarea celor polinesaturați, de tipul omega-3 (beneficii pentru sănătatea umană), comparativ cu furajul clasic, pe bază de șrot de soia. Totodată, se reduce efortul valutar al țării, prin reducerea importului de şrot de soia.

Având în vedere compoziția chimică și valoarea nutrițională a boabelor de fasoliță, precum și rezistența la secetă și arșiță a acestei leguminoase, recomandăm producătorilor agricoli români, dar mai ales crescătorilor de păsări în sistem ecologic / bio, să acorde o mai mare atenție acestei culturi.

Tabel. Compoziția chimică brută analizată și valoarea nutritivă a boabelor de fasoliță (Vigna unguiculata [L] Walp)

tabel

Georgeta CIURESCU

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

fasolita, hrana pasarilor, boabe de fasolita

Alte articole:

Hrănirea găinilor ouătoare în timpul iernii

Vitamina D în hrana găinilor ouătoare

Beneficiile cojilor de citrice în hrana păsărilor

IBNA - utilizarea șroturilor de rapiţă în hrana păsărilor

Cânepa merită şansa de a fi revigorată

Zilele Horticulturii Bucureștene, un regal al florilor

Ziua Câmpului la paradisul agricol Agrichim