Invatamant. Cercetare 23 August 2022, 11:07

Editarea genomică, o soluție?

Scris de

Multe specii de animale domestice au fost mult timp afectate de coronaviroză (păsări, vite, porci, câini, pisici etc.). Primul Coronavirus izolat a fost reușit de către un medic veterinar la păsări (bronșită infecțioasă aviară) în 1937. Unele specii scapă însă, cum ar fi artropodele sau peștii, și trebuie remarcată absența Coronavirusului specific la rumegătoarele mici și la primate.

Faptul că animalele de companie pot fi infectate cu SARS-CoV-2 era de așteptat și a fost raportat încă de la începutul pandemiei într-o publicație a lui Éric Leroy.

Proteina spike a SARS-CoV-2 are o afinitate pentru receptorul ACE2 al câinelui, care poate fi contaminat cu un anumit coronavirus cu patogenitate scăzută. Câinele este susceptibil de infectare cu SARS-CoV-2, împreună cu alte specii de animale precum pisicile, dihorii sau nurcile. Foarte devreme în timpul pandemiei, aceste specii au fost recunoscute ca susceptibile la contaminarea naturală cu SARS-CoV-2 la animalele vii în contact cu proprietarii infectați cu Covid-19 din diferite țări (Belgia, China, SUA, Franța, Țările de Jos). Au fost infectate și felinele: tigri, lei și pume.

Pentru cazurile recente, este vorba de pisici și câini bolnavi infectați cu varianta britanică a Covid-19. Au suferit de afecțiuni cardiace asemănătoare miocarditei, cu diferite simptome de tulburări de ritm sau insuficiență cardiacă. Prin urmare, au exprimat o formă mai severă decât contaminarea cu tulpina originală. Cei mai mulți dintre ei au supraviețuit tratamentului medical fără a contamina alte animale sau oameni din jurul lor.

Această situație ne determină să ne asigurăm că rezervoarele pentru variantele SARS-CoV-2 pot fi identificate; aceasta presupune asumarea cu foarte mare prudență a unei supravegheri epidemiologice.

Recomandarea este să se monitorizeze orice nouă mutație SARS-CoV-2 în proteina S, indiferent dacă este legată de nurcă sau nu. Era vorba despre posibilitatea de a adapta vaccinurile la aceste mutații, așa cum s-a întâmplat în medicina veterinară pentru bronșita infecțioasă aviară de zeci de ani.

În sfârșit, pentru a reveni la contaminarea câinilor trebuie să fim vigilenți deoarece recombinările genetice între variantele SARS-CoV-2 și Coronavirusul câinilor ar putea fi însoțite de o adaptare a virusului cu replicare crescută a acestor recombinanți și o posibilă contaminare a câinilor, precum și a oamenilor.

Trebuie să denunțam caracterul învechit al Directivei 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind eliberarea deliberată a organismelor modificate genetic în mediu în ceea ce privește dezvoltarea de noi tehnologii de editare genomică, cum ar fi cele care implică utilizarea endonucleazelor programabile (CRISPR-cas9, de exemplu).

Trebuie să îndemnăm Comisia să modifice acest regulament, luând în considerare producția animalelor, pentru a facilita cercetarea în Uniunea Europeană privind editarea genomică a animalelor de producție, care este de o importanță maximă și critică. Scopul este de a scoate cercetarea europeană de la „fundul sacului“, fermierii având nevoie de un astfel de instrument.

O astfel de cercetare poate ajuta la îmbunătățirea sănătății animalelor – și a sănătății publice în cazul zoonozelor – prin îmbunătățirea rezistenței acestor animale la boli infecțioase cu impact economic global semnificativ. Metoda CRISPR-Cas9 (2012) este o revoluție tehnologică care facilitează editarea genomului în medicina animală sau umană și în agronomie.

Academia Franceză Veterinară este convinsă că unele dintre aplicații vor putea ajuta la îndeplinirea provocărilor globale urgente, cum ar fi lupta împotriva pandemiilor zoonotice și nonzoonotice. Aceasta presupune modificarea sensibilității anumitor specii de animale la bolile infecțioase, prin crearea de efective întregi rezistente la anumite boli infecțioase, dintre care unele pot fi transmise la om. Mai multe țări din America de Nord, Republica Populară Chineză și Regatul Unit au produs deja animale editate genomului și în special porci rezistenți la PRRSV (Virusul Sindromului Reproductiv și Respirator la Porcine) în 2017, ale căror pierderi globale anuale sunt estimate la 2,5 miliarde de dolari.

În plus, cercetătorii chinezi au produs porci rezistenți la virusul pestei porcine clasice în 2018. Editarea genomului va fi un factor major de profilaxie a bolilor infecțioase panzootice sau enzootice semnificative la animalele de producție în secolul al XXI-lea.

În aceste vremuri în care vedem în fiecare zi relația strânsă și dezastruoasă dintre populații și agenți patogeni – virusul Covid-19 la om, cel al pestei porcine africane la porci, cel al gripei aviare la păsări (găini și rațe), cel al rinopneumoniei la cabaline – este timpul ca decidenții politici să nu mai împiedice cercetarea acestor riscuri și să lase cercetarea să-și facă meseria transpunând rezultatul în acte normative.

Doresc să precizez că această tehnică de editare a genomului în cauză nu este introducerea unei bucăți de genom străin, ci echivalentul unor variante de gene naturale. În plus, acestea sunt tehnici efectuate în izolare pe animale monitorizate și identificate individual, cu posibilitatea de a întrerupe imediat tehnica, dacă este necesar. În această etapă, este deci o chestiune de salvgardare a cercetării europene și românești în ceea ce privește editarea genomică.

Contribuția europeană la acest domeniu de cercetare a devenit acum foarte mică la nivel global și această situație intolerabilă pune sub semnul întrebării competitivitatea și independența agroalimentară și sanitară a Uniunii. Rezultatele cercetărilor ar fi o modalitate de a face economia UE durabilă, de a investi în tehnologii ecologice și de a sprijini inovarea. Editarea genomului are potențialul de a fi un factor major de profilaxie a bolilor infecțioase panzootice sau enzootice semnificative la animalele în secolul 21.

Documentul de poziție al Academiei Veterinare Franceze este foarte clar în favoarea dezvoltării proiectelor de cercetare care utilizează tehnologii moderne de inginerie a genomului.

Se recomandă ca proiectele referitoare la producția sau importul de animale domestice al căror genom a fost editat prin rescrierea anumitor segmente de ADN să fie examinate de la caz la caz de către autoritățile competente și să facă obiectul unui studiu bazat științific, luând în considerare și o analiză a gradului de acceptabilitate de către societatea civilă.

Trebuie să punem sub semnul întrebării orice abordare, precum cea a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care constă în realizarea unui amalgam între Organismele Modificate Genetic prin introducerea de material genetic nou și organismele al căror genom a fost reeditat în condiții de siguranță, cu beneficii neprețuite, în special în ceea ce privește sănătatea animală în raport cu panzootiile majore ale bolilor infecțioase transmisibile și uneori zoonotice. Prin urmare, recomandăm Comisiei Uniunii Europene să revizuiască această directivă veche de 20 de ani și, în cele din urmă, să permită în UE posibilitatea entităților naționale de cercetare, în special, de a investi în mod active în astfel de tehnici. Numai așa putem menține carnea în farfurie și să ținem insectele departe de alimentația noastră europeană.

Orice tehnică nouă trebuie să țină cont de starea actuală a genomurilor rezultate din milioane de ani de evoluție cu mutații conservate sau nu, după legile selecției naturale. Aceasta implică autorizarea câtorva studii supravegheate de editare țintită a genomului, protejând anumite specii împotriva agenților patogeni pentru care nu a fost propusă nicio soluție de protecție, în special vaccin.

Politicienii trebuie să permită în sfârșit științei să se exprime și în acest domeniu, în UE, într-o politică globală de inovare, așa cum este susținută de Comisia UE.

Atitudinea deschisă a ministrului francez al Agriculturii și Alimentației față de Noile Tehnici Genomice (NGT) este un pas înainte și o încurajare pentru ceilalți miniștrii ai Agriculturii din statele membre ale UE în privința unirii cerealelor. În discursurile sale apare propria sa poziție, care se referă doar la plante, iar problema Editării Genomului la animale pare să fie ignorată sau ascunsă.

Momentul clarificării și asumării responsabilității pentru a permite științei iluminate să-și arate beneficiile pentru societățile noastre pare să fi sosit, în sfârșit.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU


Vizualizari 956
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti