reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Sep 2019

'Nu stingeţi lumina' în cercetarea agricolă românească - apelul cercetătorilor către Guvern şi Parlament

Specialiştii Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură din Cluj-Napoca, împreună cu colegii lor din instituţii cu acelaşi profil agricol din Blaj, Livada, Bistriţa, Iernut, Târgu-Mureş şi Turda (toate din vestul ţării) solicită Guvernului şi Parlamentului să interzică retrocedările în natură ale terenurilor statului aflate în administrarea staţiunilor de cercetare din domeniul agricol, pentru că acestea sunt unităţi strategice în dezvoltarea economică a ţării.

"Vrem ca dumneavoastră, în calitate de responsabili ai destinelor ţării, să 'nu stingeţi lumina' în cercetarea agricolă românească", spun specialiştii care au adresat, recent, un memoriu membrilor Executivului şi Parlamentului.

Specialiştii în pomicultură de la Cluj-Napoca, recompensaţi constant cu medalii de aur şi de argint, în ţară şi în străinătate, pentru rezultatele strălucite din domeniul lor de activitate, se află, pentru nu se ştie a câta oară în ultimele două decenii, în faţa pericolului de a-şi vedea peste noapte munca lor şi a înaintaşilor risipită şi terenurile cultivate de ei cu soiuri pomicole valoroase, reprezentative naţional - dezmembrate sau desfiinţate în baza legii retrocedărilor. Ei ar trebui să sărbătorească, în acest an, 60 de ani de la înfiinţarea instituţiei - dintre care 40 încununaţi de rezultate remarcabile, iar ultimii 20 - într-o titanică luptă pentru supravieţuire. 

Directoarea Staţiunii de Cercetare Pomicolă, Eugenia Hărşan, spune că este perfect de acord că oamenii trebuie să fie despăgubiţi pentru exproprierile de după 1945, dar nu cu suprafeţe folosite eficient în cercetarea ştiinţifică românească şi în profit naţional. Staţiunea deţinea 1.036 de hectare în 1990 şi mai are în prezent doar 168 de hectare. Toate suprafeţele desprinse din patrimoniul Staţiunii se aflau în cea mai bună întreţinere, cu livezi cu pomi fructiferi de renume, pe rod. Pierderile pentru bugetul staţiunii au fost irecuperabile. 

Eugenia Hârşan a fost surprinsă să afle că sunt mai multe instituţii bugetare în România în care directorul şi-a "aranjat abil", în dispreţul tuturor, un salariu de 11.000 de euro pe lună, iar guvernanţii se fac că nu văd un astfel de abuz.

"11.000 de euro reprezintă fondul de salarii pe o lună pentru cei 35 de angajaţi din Staţiunea de Cercetarea Pomicolă. Este nefiresc că un singur bugetar să câştige cât 35, mai valoroşi decât acesta", spune directoarea instituţiei. 

Specialiştii de la Cluj au obţinut şi în acest an medaliile de aur şi de argint la Salonul Internaţional de Inventică de la Bucureşti, cu mărul de iarnă "Someşan" şi cu trandafirul "Veronica".

Directoarea mai spune că finanţarea directă a unităţilor de cercetare a fost sistată de peste 15 ani. Dispariţia acestor unităţi ar duce la pierderea ireparabilă a patrimoniului genetic la porumb, orz de primăvară, soia, trifoi roşu, viţă de vie, păr, măr, cireş, prun, ceapă roşie, varză de toamnă, tomate, etc., dar şi a raselor tradiţionale de bovine, cu Bălţata românească, porcine, cu Bazna şi Mangaliţa, şi ovine, cu Ţigaia de regiune. 

"Scoaterea de pe piaţă a soiurilor româneşti foarte bine adaptate condiţiilor de mediu are drept consecinţă importul de hibrizi. Introducerea fără bariere a acestora şi a raselor străine a condus şi la "importul" de boli virotice şi criptogamice de carantină cu consecinţe grave asupra producţiei agricole pe suprafeţe mari. Este imperios necesar să accesăm fonduri europene, din 2014, pentru cercetarea în agricultură", susţine Eugenia Hărşan.

Sursa: AGERPRES