Adama Sultan iulie 2020
update 25 Sep 2020

Agrigenomica - știința viitorului în agricultură

Agrigenomica este definită ca fiind studiul genetic al culturilor și animalelor și al modului în care genele influențează dezvoltarea lor. Astfel, aplicarea genomicii în agricultură permite îmbunătățirea durabilității și a productivității în producția de animale și culturi. Mihaela Androne, director de vânzări în compania Antisell, o companie cu peste 50 de ani de istorie pe piața internațională și 10 ani de prezență în România, ne-a vorbit despre această știință a viitorului.

De la genetica umană...

Potrivit directorului de vânzări, în momentul de față serviciile pe care compania de origine greacă le oferă se adresează în special cercetătorilor și celor care pun diagnostice genetice, iar după un deceniu de existență pe piața autohtonă concluzia este una pozitivă.

Tehnologiile puse la dispoziția specialiștilor au fost primite bine, mai ales în contextul în care cercetătorii români și personalul specializat din domeniul geneticii sunt conectați la noutățile acestui segment de activitate, sunt prezenți cu lucrări și articole de referință în literatura de specialitate și au colaborări cu parteneri din alte state. Provocarea reală nu ține de pregătirea specialiștilor din țara noastră, completează dna Androne, ci mai degrabă de resursele financiare limitate privind implementarea unei infrastructuri corespunzătoare.

„Colaborăm cu aproape toate institutele din țară care dețin laboratoare de genetică. Câteva exemple sunt Institutul Cantacuzino, Institutul de Medicină Legală, institute oncologice, dar și instituții care fac teste genetice, mai exact teste prenatale și neonatale pentru boli moștenite sau dobândite. Sperăm ca importanța acestor teste genetice să fie foarte bine înțeleasă și de clinicieni, iar rezultatele lor să fie aplicate în diagnostic.“ Pentru a veni în întâmpinarea provocărilor impuse de trendul accelerat al schimbărilor climatice și al creșterii numărului populației, compania a dezvoltat și un segment dedicat agriculturii.

...la genetica animal și vegetală

Agrigenomica

Agrigenomica sau știința viitorului are ca obiectiv ameliorarea raselor de animale și a plantelor de cultură.

„Există în momentul de față două provocări esențiale. Populația globului este în creștere, iar schimbările climatice determină noi tipare în agricultură. Sunt, așa cum spuneam, provocări majore pentru care trebuie să găsim soluții, iar agrigenomica este o soluție viabilă pentru că, prin intermediul ei, putem să adaptăm rasele de animale și speciile de plante. La momentul actual, acest domeniu încearcă să ofere soluții eficiente, simple, folosind tehnologii moleculare. Cercetătorii de la Institutul Național pentru Biologie și Nutriție Animală, spre exemplu, se ocupă de ameliorarea raselor, iar prin tehnologia Microarray au reușit să genotipeze câteva sute de probe. Avem colaborări și cu cercetători care studiază scrapia la oi și care, de asemenea, încearcă fenotiparea ovinelor din România pentru a eradica această boală.“

Potrivit dnei Androne, soluțiile simple și eficiente la care face referire sunt genotiparea și secvențierea  întregului genom sau targetată.

„Cu ajutorul acestor tehnici putem obține anumite avantaje în agricultură. Este vorba despre scurtarea ciclurilor de reproducere și de costurile mai reduse legate de selecția indivizilor. În trecut selecția animalelor se realiza doar pe bază de fenotip, dar acum, având la îndemână tehnicile moleculare de selecție, acest proces se face mai rapid și mai ieftin. În același timp putem să facem această selecție cu o precizie mult mai mare. Astfel putem crea soiuri îmbunătățite, animale mai sănătoase, ne adaptăm la schimbările climatice și putem hrăni întreaga omenire.“

Valoarea economică a geneticii până în 2021

Tehnologiile de microarray și secvențiere de generație următoare sunt utile pentru studierea diferitelor aspecte ale genomicii plantelor și animalelor, inclusiv genotipul, expresia și reglarea genelor și epigenetica. Aceste abordări oferă capacitatea, sensibilitatea și precizia necesară pentru evaluarea markerilor genetici și descoperirea celor noi asociate cu anumite trăsături sau o anumită boală. Tehnologia microarray este ideală pentru aplicațiile de screening de rutină în genomica plantelor și animalelor, iar datele de genotip rezultate pot oferi informații concrete care conduc la decizii de selecție și reproducere. Acestea sunt deosebit de rentabile, în special, pentru analiza unui număr mare de eșantioane.

Potrivit estimărilor, valoarea economică a agrigenomicii va atinge 13,56 miliarde USD până anul viitor. Analiza sectorului a arătat că, în anul 2015, agrigenomica a fost folosită cu precădere în sectorul vegetal (în Statele Unite ale Americii, Departamentul de Agricultură a solicitat sprijinirea productivității culturilor și au fost demarate cercetări cu privire la cultivarea în special a cerealelor cu gluten redus). Ameliorarea genetică a animalelor a fost pe loc secund, aplicarea ei în sectorul creșterii animalelor limitându-se la anumite teste care să ajute la identificarea bolilor genetice și la stabilirea liniei genealogice. Totuși, în viitor agrigenomica, spun specialiștii, va fi utilizată pe scară largă în zootehnie datorită creșterii numărului de solicitări venite din partea crescătorilor de animale de rasă.


„La nivelul mediului științific, al cercetătorilor, tehnologiile pe care noi le propunem sunt cunoscute, dar, din nefericire, nu toate instituțiile dispun de infrastructura necesară în acest moment pentru a le folosi. Mai sunt necesare investiții în domeniul acesta.“ (Mihaela Androne)


În 1886 a fost publicată una dintre primele lucrări științifice pe teme genetice și în care erau exemplificate mai multe modalități prin care această știință putea fi folosită pentru a crea și dezvolta diferite varietăți de plante. Lucrarea îi aparținea cercetătorului Gregor Mendel. Acesta a fost recunoscut după moartea sa drept unul dintre pionierii geneticii moderne, iar unele referiri la personalitatea sa îl nominalizează ca fiind părintele acestei științe.

Articole înrudite