Adama Sultan iulie 2020
update 6 Aug 2020

Cercetarea, în bătătura zootehniştilor

Recent a ieşit de sub tipar lucrarea „Predicția valorii de ameliorare a taurinelor“, autori – Horia GROSU, Sorin LUNGU, Pascal Anton OLTENACU, Corneliu DRĂGĂNESCU și Raluca MATEESCU – lucrare  elaborată, după cum susţin autorii, cu scopul de a pune la dispoziţia celor interesaţi un material care să prezinte cronologic procedurile de predicție a valorii de ameliorare a taurinelor în ultima sută de ani. Sunt prezentate în detaliu toate metodele utilizate pentru evaluarea genetică a reproducătorilor, de la metoda Comparației fiicelor cu mamele acestora (1915) până la selecția genomică, introdusă în SUA începând cu anul 2009.

În lucrare au fost prezentate pe larg cele două clase de modele biometrice (liniare și neliniare) recomandate de ICAR (Comitetul internațional pentru controlul performanțelor la animale – Roma, Italia) și INTERBULL (Centrul internațional pentru evaluarea genetică a taurilor, Universitatea din Uppsala, Suedia), în procesul de predicție a valorii de ameliorare a taurinelor, pentru caracterele de:

a) producție (cantitatea de lapte; cantitatea de grăsime; cantitatea de proteine; greutatea corporală la o anumită vârstă);

b) conformație (caracterele de exterior apreciate prin metoda descrierii liniare);

c) caracterele de reproducție (vârsta primei fătări; numărul de însămânțări/monta fecundă; service-period-ul; nota la fătare)

d) caractere referitoare la rezistența la îmbolnăviri (numărul de celule somatice din lapte folosit în selecția indirectă pentru sănătatea ugerului);

e) caractere funcționale, în care longevitatea productivă ocupă un loc important.

Pentru analiza biometrică a respectivelor grupe de caractere s-a utilizat metodologia BLUP, aplicată unei game variate de modele animale, de la cel mai simplu, până la analiza de tip „prag“, în cazul notei la fătare (Treshold-model) sau analizei longevității, prin modele de tip Weibull (Survival analysis).

Pentru fiecare model biometric în parte s-au prezentat aspectele teoretice asociate, cu accent pe  scrierea modelului matematic, urmate de analiza detaliată a rezultatelor, astfel încât cititorul interesat să poată urmări şi înţelege filiera de calcul, etapă cu etapă, de la organizarea datelor primare până la obţinerea valorii de ameliorare, pe baza căreia se poate lua decizia de selecție, respectiv admiterea sau respingerea taurinelor de la reproducție.

Din conţinutul prezentei lucrări reiese, fără putinţă de tăgadă, bogata experienţă în domeniu a autorilor.

De pildă, Horia Grosu este profesor la disciplina Ameliorarea animalelor din cadrul Facultății de Zootehnie – București și director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală Balotești, Ilfov, iar Sorin Lungu a activat în cadrul Facultății de Zootehnie –București, unde a predat, pe lângă disciplina de bază, Programarea calculatoarelor și informatică în zootehnie.

Pascal Anton Oltenacu este profesor în cadrul departamentului de Zootehnie al Universității din Florida și profesor emerit al Universității Cornell, din New-York, SUA, iar Raluca Mateescu – profesor de genetică cantitativă și genomică în cadrul departamentului de Zootehnie al Universității din Florida, SUA.

Un alt autor a cărui personalitate merită amintită este Corneliu Drăgănescu, fost șef al Laboratorului de Genetică și Ameliorare din cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești.

Lucrarea de faţă se adresează tuturor celor interesaţi de problema evaluării genetice a taurinelor, în conformitate cu standardele internaționale în domeniu, respectiv: doctoranzi, cadre didactice de la disciplinele de profil, cercetători ştiinţifici, specialişti care activează în reţeaua naţională de ameliorare genetică a animalelor, asociaţii ale crescătorilor de taurine etc.

ameliorare taurine carte