reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Oct 2019

A fi sau a nu fi... tractorist

Auzim deseori spunându-se că în agricultură nu există forță de muncă suficientă. Că fermierii ar vrea să facă angajări, dar nu găsesc persoane dispuse să lucreze în acest sector. Poate că realitatea aceasta este. Dar ea oricum se bate cap în cap cu statistica. Institutul Național de Statistică arată că, în trimestrul al treilea 2018, la nivel național, în agricultură erau vacante 660 de posturi. Și tot în această perioadă populația ocupată din agricultură se ridica la 2,42 milioane de persoane, dintr-un total de 8,8 milioane populație ocupată. De aici nu reiese că am avea lipsă de forță de muncă și nici că nevoia de lucrători este foarte mare. Pe de altă parte, procentul de lucrători în agricultură este uriaș în România (25-27% din totalul populației ocupate), față de o medie europeană de 4,5%.

Locuri de mecanici agricoli aprobate în acest an școlar

Una dintre meseriile pentru care fermierii afirmă că nu mai găsesc oameni calificați este cea de mecanic agricol. Tractorist, adică. Școala românească, e adevărat, nu a mai inclus în aria curriculară această calificare. De fapt, a eliminat multă vreme învățământul profesional. Iar mecanicii agricoli de altădată s-au cam dus... fie pe cale naturală, fie s-au pensionat, fie au plecat în străinătate, fie au refuzat să lucreze în sector, în vremea în care erau plătiți prost. Puțini au rămas activi în agricultură.

De trei ani însă s-a reintrodus în România învățământul profesional sau dual, având și această specializare, de mecanic agricol. Dar nu știm dacă numărul de locuri aprobate în școli acoperă necesarul din ferme. De exemplu, pentru anul școlar 2019-2020 Ministerul Educației a aprobat o cifră de școlarizare de 1.202 locuri pentru învățământul profesional (vezi tabel) și 14 locuri pentru învățământul dual (Liceul Tehnologic Onești, Bacău). Județele în care s-au înființat cele mai multe clase sunt Botoșani, Vaslui, Constanța, Bihor și Buzău.

invatamant tabel 1240

Pe lângă aceste unități de stat în care se pregătesc mecanici agricoli, la nivel național mai sunt două sau trei unități private care fac același lucru, dar pe cheltuiala fie a fermierilor, fie a beneficiarului, direct. În învățământul de stat, elevii de clasa a VIII-a care optează pentru învățământul profesional primesc și un stimulent  în cuantum de 200 lei/lună, iar cei care aleg învățământul dual, 400 lei/lună (200 lei de la bugetul de stat și minimum 200 de lei de la operatorul economic cu care elevul încheie un contract individual de practică). Problema este că în ambele cazuri e nevoie de un contract cu operatorii economici, unde elevii să facă practică, fiindcă liceele nu dispun de utilaje, iar aceștia nu știm cât de dispuși sunt să se încarce cu o cheltuială, mai ales că n-au nicio garanție că absolvenții vor lucra la ei în ferme.

„Ca tractorist, în ziua de azi poți să vii și la cravată, dacă vrei“

Și-acum, haideți s-o spunem pe-a dreaptă: în trecut, meseria de tractorist nu era foarte bine văzută în societate. Ea era asociată cu a fi plin de ulei, motorină și praf din cap și până-n picioare. Și trebuie să recunoaștem că utilajele de altădată erau total lipsite de confort, iar tractoristul înghițea cu adevărat tone de praf și multă mizerie. Dar lucrurile s-au schimbat azi la 180 de grade, odată cu retehnologizarea agriculturii românești. Iată ce ne spune un proprietar de teren (Adrian Mocanu, Prahova): „Meseria de mecanic agricol este total diferită de ceea ce era când oamenii lucrau pe U650 sau pe combinele noastre pline de praf. Și nici nu se mediatizează acest aspect. N-am văzut și eu un reportaj despre ce înseamnă să fii tractorist în ziua de azi. Dar nu din acela cu salarii de 10.000 lei/lună, astea-s povești, mă rog, chestiuni rarisime la noi. Ci să spunem că media câștigului net lunar este de cam 3.000 lei/lună, bani asigurați și iarna, chiar dacă tractoriștii n-au ce face, că acum nu mai suntem ca pe vremuri, să-i ținem în secții, la reparații. Acum ducem utilajele la service, la reprezentanțe specializate în așa ceva, nu mai schimbăm noi piese. Ai mei n-au ce face din 15 decembrie, dar banii sunt întregi. Mecanicii trebuie să învețe acum altceva, fiindcă bordul tractorului e plin de computere, ai GPS, ai scaun cu perne de aer, care citește greutatea și se reglează astfel încât să nu trepideze, aer condiționat în cabină, faci vara rece, iarna cald, practic ai climă dirijată în interior. Nu pătrunde acolo un fir de praf, poți veni și la cravată, dacă vrei, utilajele nu se defectează, ca să fie nevoie să cobori mereu din cabină. În campanie se lucrează 10 ore, iar la pregătirea solului în jur de 7 ore fiindcă utilajele sunt performante, au lățime mare de lucru, randamentul este extraordinar. Astea sunt tractoarele în ziua de azi! Și așa ceva înseamnă să fii tractorist.“ Fermierul prahovean este însă de părere că statul ar trebui să reînființeze liceele agricole cu profil mecanic și să suporte integral cheltuielile de școlarizare. La învățământul dual sau profesional se pare că lucrurile nu sunt tocmai bine puse la punct: „Ca fermă, te angajezi într-o astfel de colaborare, plătești școala, cazarea, mâncarea și ce-o mai fi, dar când zici că ai făcut o treabă, tractoristul tău fie pleacă în străinătate, fie într-un sector mai bine plătit, deci tu nu te alegi cu nimic.“

Maria BOGDAN