cemrom iulie 2018
update 20 Sep 2018

Abandonul școlar, o problemă majoră a României

Potrivit ultimului raport UNICEF realizat în 2012 împreună cu Institutul de Științe ale Educației, în anul școlar 2009-2010 1,4% dintre elevii din învățământul primar și 1,7% dintre elevii din învățământul gimnazial au abandonat școala. Adăugând la aceasta procentul copiilor care nu au frecventat niciodată școala (3,68% în învățământul primar și 3,75% în învățământul gimnazial), România avea peste 44 mii de copii de vârsta învățământului primar și peste 48 mii de copii de vârsta învățământului gimnazial în afara sistemului de educație. În 2016 datele Institutului Național de Statistică arată că rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial era de 1,8%, în învățământul liceal și profesional de 3,6%, iar în învățământul postliceal și de maiștri – de 9,7%. Gradul de cuprindere școlară pentru populația cu vârstă de 0-23 ani continuă însă să țină România departe de media europeană.

Vorbind despre abandonul școlar (elevi înscriși, dar care abandonează pe parcurs școala) și referindu-ne la anul școlar 2009-2010, cuprins în studiul UNICEF, mitul potrivit căruia în mediul rural ar exista mai mulți factori care să determine abandonul nu se confirmă în totalitate. Cel puțin situația este oarecum echilibrată între rural și urban până în clasa a V-a inclusiv, perioadă după care, într-adevăr, există o rată mai mare de abandon la sate (vezi tabel).

Pe lângă cei care au abandonat învățământul, există și copii care nu au mers niciodată la școală. În metodologia UNICEF există mai multe subcategorii în afara sistemului de educație: copii care au avut o experiență școlară dar au abandonat, cei care nu au fost niciodată la școală și nici nu vor intra în viitor în sistemul de educație și cei care nu au fost niciodată la școală, dar vor intra, cu întârziere, în sistem. În perioada 2005-2009, numărul copiilor cu vârsta de 7-10 ani care nu frecventau învățământul preșcolar, primar sau gimnazial a crescut de la 18 mii (2%) la peste 44 mii (5%). În același interval analizat, numărul copiilor în vârstă de 11-14 ani care se aflau în afara sistemului de educație a fost cuprins între 38 de mii și aproximativ 50 de mii. Cauza principală de abandon o reprezintă situația economică precară a numeroase familii, însă între categoriile sociale există un decalaj major între populația majoritară de vârstă școlară și copiii aparținând minorității rome. O anchetă din 2011, realizată de Romani Criss și UNICEF, arată că, din 597 de copii romi în vârstă de 7-11 ani, 44,2% nu urmează nicio formă de școlarizare, iar din 636 de copii romi de 12-16 ani, 64,62% se află în situația de neparticipare/abandon. De asemenea, abandon s-a înregistrat și în rândul copiilor cu dizabilități. Autoritatea Națională a Protecției Copilului arata că, în 2011, aproape 2.500 de copii cu handicap erau neșcolarizați.

Gradul de cuprindere a populației școlare în licee este de 76,6%

În anul școlar/universitar 2016-2017, populația școlară din sistemul național de educație a fost de 3.597, 3 mii de elevi și studenți, în scădere cu 45,3 mii față de anul școlar/universitar precedent. 15,1% din populația școlară s-a regăsit în învățământul antepreșcolar și preșcolar, 47,1% – în învățământului primar și gimnazial și 18,1% – în cel liceal. Învățământul profesional este singurul care a înregistrat o creștere semnificativă (+15,7 de mii elevi), ajungând la 84,4 mii de elevi, dar rămâne în continuare nivelul educațional cel mai puțin reprezentat în totalul populației școlare (2,3%). În învățământul superior au fost înscriși 531,6 mii de studenți. Gradul de cuprindere școlară pentru populația în vârstă de 0-23 ani a fost mai mare în învățământul primar și gimnazial. Media se situează la 81,5%. Pe grupe de vârstă, situația este următoarea: 3/5 ani – 83%; 6/10 ani – 89,2%; 11/14 ani – 90,65%; 15/18 ani – 76,6%; 19/23 ani – 65,35%. În învățământul superior se remarcă o diferență majoră între populația școlară feminină față de cea masculină, respectiv 72,8%, față de 57,9%.

Locul III în UE la abandonul școlar

Potrivit Eurostat, care analizează datele din 2016, cel mai ridicat procentaj al abandonului în statele din Uniunea Europeană s-a înregistrat în Malta (19,6%), Spania (19%) și România (18,5%). La polul opus se situează Croația (2,8%), Lituania (4,8%) și Slovenia (4,9%). Comparativ cu 2006, abandonul școlar a scăzut în toate țările membre, cu excepția Cehiei, României și Slovaciei. În România, poate și pe fondul migrației, dar nu numai, abandonul școlar a urcat de la 17,9%, în 2006, la 18,5%, în 2016.

Pentru 2020, UE își propune să coboare abandonul școlar sub pragul de 10%. 15 țări îndeplinesc deja acest obiectiv: Belgia, Danemarca, Irlanda, Grecia, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Olanda, Austria, Luxemburg, Slovenia și Finlanda. Cum va face România să ajungă la acest procent? Greu de spus!

Maria Bogdan