reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 May 2019

Fermierii români își doresc să cultive plante cu genomul editat însă CE nu permite!

Faptul că până în anul 2050 populația lumii se va dubla constituie cea mai mare provocare pentru cercetătorii din agricultură. Creșterea productivității culturilor reprezintă, în acest context, principalul obiectiv. Ca un factor suplimentar, care să complice chestiunea, se adaugă schimbările climatice, care răstoarnă, într-o măsură destul de mare, ceea ce știam despre agricultură. În consecință, și soluțiile găsite sunt unele revoluționare. Între ele, biotehnologiile, cu vârful lor de lance – tehnologiile de editare a genomului, reprezintă unul dintre cele mai dezbătute subiecte. Nici simpozionul „Alternative inovatoare în ameliorarea plantelor – fundamentul agriculturii durabile și eficiente“, care a avut loc în ultima zi a lunii mai la București, nu s-a abătut de la această tendință.

Europa riscă să nu-și mai atingă obiectivele de sustenabilitate

Organizat de către AgroBiotechRom și de către Alianța Industriei Semințelor din România, sub egida Academiei Române și a ASAS, manifestarea a reunit specialiști de cel mai înalt nivel din țară și străinătate. Au fost reprezentați atât membrii comunității științifice, cât și reprezentanții fermierilor. În Aula Magna a ASAS au fost prezenți, printre alții, Gheorghe Sin, președintele ASAS, Cristian Hera, vicepreședinte al Academiei Române, Valeriu Tabără, vicepreședinte ASAS, Lucian Buzdugan, directorul celei mai mari exploatații agricole din UE, Ion Cioroianu, președinte al Asociației Fermierilor Români, Maricel Dima, subsecretar de stat în MADR.

Întrunirea a fost moderată de prof. Doru Pamfil, rectorul USAMV Cluj. Seria prezentărilor a fost începută de către dna Petra Jorasch, vicepreședinte al Asociației Europene a Semințelor. În prezentarea sa, intitulată „Importanța inovației în ameliorarea plantelor pentru sectorul de semințe al UE“, domnia sa a menționat decalajul care s-a creat la ora actuală între producătorii de semințe din SUA și cei din UE. Motivul îl constituie, în opinia sa, inconsecvența politicilor UE în ansamblul său, ca și a statelor membre referitoare la reglementarea inovării cu ajutorul noilor tehnici de editare a genomului. Rezultatele sunt multe și grave pentru europeni, avertizează dna Jorasch. „Costurile de natură legislativă, procesele de autorizare complexe și termenele lungi împiedică procesul de dezvoltare a societăților mici și mijlocii și utilizarea acestor metode de către aceste entități. Erodarea competitivității conduce la reducerea diversității sectorului de ameliorare a plantelor și la exodul societăților de ameliorare inovatoare din Europa. Rezultatul este că avantajul competitiv este transferat industriilor de ameliorare a plantelor din afara Europei, iar fondul de competență științifică din Europa (atât din sectorul public, cât și din cel privat), locurile de muncă aferente, inovația și – deci – creșterea economică sunt «alungate» și ele de pe continent.“

Ca o consecință finală, agricultura Uniunii Europene riscă să nu își mai atingă obiectivele de creștere a sustenabilității, a considerat conferențiarul

ameliorarea plantelor

„Inovația merge dincolo de cercetare!“

„Noile tehnici de ameliorare a plantelor: inovații pentru o creștere durabilă și responsabilă“ a fost tema prezentării susținute de dr. Slawomir Slova, conducătorul Laboratorului OMG al Institutului de Ameliorare și Aclimatizare a Plantelor din Polonia. După ce a enumerat principalii factori care stau în calea creșterii productivității agricole din UE – schimbările climatice, degradarea solurilor, accesul redus al unor producători mici și mijlocii la inovație –, vorbitorul a trecut în revistă cele mai noi tehnici de editare a genomului. „Inovația merge dincolo de cercetare și dezvoltare!“, crede cercetătorul. De aceea avem nevoie de crearea unor punți între cercetare, tehnologie și „actori“ (inclusiv fermieri, industrie și ONG-uri). Știința, tehnologia și inovația promovează competitivitatea, productivitatea și dezvoltarea durabilă.

În concluzie, este momentul ca UE să aplice politici destinate intensificării inovației în agricultură și în industriile alimentare.

„Dacă aș ști să vă spun când și cum vor fi reglementate până la urmă de către UE tehnologiile de editare a genomului și rezultatele lor, atunci probabil că nu ar mai fi fost nevoie de acest simpozion. În orice caz, cred că mi-ar fi trebuit un glob de cristal“, au fost cuvintele cu care și-a început prezentarea prof. Joachim Schiemann, până de curând directorul prestigiosului Institut Julius Kühn pentru Biosecuritate și Biotehnologia Plantelor din Germania. Mai adăugăm și faptul că domnia sa a fost între 2006 și 2009 membru al panelului științific al EFSA (Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentelor).

În viziunea sa, „ameliorarea plantelor poate fi privită ca un proces continuu, din ce în ce mai eficient și mai precis. Oamenii au realizat întotdeauna selecții pentru obținerea unor mutații“. Noile tehnici de edi­tare a genomului constituie doar un instrument modern și eficient pentru atingerea acestui scop. „Ingineria genomică este utilizată pentru a îmbunătăți reziliența în mediile supuse schimbării, prin ameliorarea caracterelor abiotice și rezistenței la boli – caracteristici valabile în cazul plantelor, animalelor și oamenilor.“

Reglementarea plantelor editate genetic, în grădina CEJ

ingineria genomica

În ceea ce privește chestiunea reglementării, profesorul Schiemann a prezentat situația actuală în stilul caracteristic cercetătorilor germani, punând față în față pozițiile a doi dintre actorii de care depinde decizia finală. Pe de o parte, l-a citat pe J.C. Juncker, care în discursul său despre starea Uniunii“, din 14 septembrie 2016, spunea: „[…] Fac apel la toate instituțiile europene și toate statele membre ale Uniunii să își asume responsabilitatea. Trebuie să terminăm cu vechea poveste potrivit căreia succesul este național, iar eșecul european. Altfel, proiectul nostru comun nu va rezista. [...] De asemenea, trebuie să ne asumăm responsabilitatea și să recunoaștem că există decizii pe care nu trebuie să le luăm noi. Nu este corect ca atunci când țările Uniunii Europene nu pot cădea de acord între ele asupra interzicerii sau aprobării utilizării glifosatului în ierbicide, Comisia Europeană să fie obligată de Parlament și de Consiliul European să ia o decizie. Așa că vom schimba aceste reguli pentru că aceasta nu este democrație. Comisia trebuie să își asume responsabilitatea acționând politic, și nu tehnocrat. O Comisie politică este una care ascultă Parlamentul European, statele membre și oamenii [...].“

Pe de altă parte, a citat și Sentința Preliminară a Curții Europene de Justiție: „Consiliul de Stat i-a solicitat Curții Europene de Justiție să se pronunțe în privința a patru chestiuni legate de noile tehnici de ameliorare (depuse pe 3 octombrie). Punctul declanșator a fost un proces intentat de organizațiile neguvernamentale franceze împotriva statului francez, în care s-a pus sub semnul întrebării transpunerea Directivei 2001/18/EC în legislația națională franceză.

După înregistrarea cazului de către CEJ și reținerea chestiunilor acceptate pe rol, vor fi necesare cca 15-24 de luni până la pronunțarea unei decizii/sentințe finale. Este cert că decizia finală va avea consecințe ample pentru regimul legislativ al plantelor obținute prin aplicarea noilor tehnici de ameliorare.“

Așadar, la ora actuală, decizia depinde de Curtea Europeană de Justiție“, consideră domnia sa. Iar în loc de concluzie, a folosit un alt citat: „Cei care vor ca lumea să continue așa cum este nu vor ca lumea să continue!“

Fermierii ar trebui implicați în decizie

Doamna Agnes Ricroch, secretara secției Științele Vieții din cadrul Academiei Agricole Franceze, a fost încă și mai tranșantă în cadrul prezentării sale intitulate „Reglementarea și eva­luarea riscurilor pentru biotehnologiile verzi. Editarea precisă a genomului și agricultura de precizie“. „În acest moment, Europa este blocată politic de propriul principiu al precauției și este incapabilă să abordeze pozitiv noile tehnici de editare a genomului și ingineria genetică“, a subliniat cercetătoarea. De aici rezultă incapacitatea de a valorifica posibilitățile nebănuite pe care aceste tehnologii le aduc la îndemâna fermierilor. Între alte avantaje importante se numără posibilitatea de obținere a unor noi hibrizi în doar câteva luni, față de minimum cinci – șase ani, cât durează acum.

Pentru a scoate Comisia Europeană din impasul în care se află acum în ceea ce privește reglementarea acestor tehnologii, dna Ricroch propune o nouă abordare. Aceasta se bazează pe produsul obținut și pe bunele practici agricole, și nu pe tehnologia folosită. Rezultatele, apreciază dna Ricroch, ar fi o mai eficientă și simplă reglementare și implicarea mai largă a fermierilor, care, până la urmă, sunt principalii beneficiari.

„Pierdem anual 1,5 miliarde euro“

„Nu cred că ne putem permite astăzi să nu luăm în considerare ce se întâmplă în SUA sau în Argentina, Brazilia și să ignorăm deficitul de competitivitate al UE“, a spus Emil Florian Dumitru, președintele Federației Naționale PRO AGRO. „România a înregistrat pierderi enorme la intrarea în UE, pentru că niște domni au promovat la rang de Directivă un document care ne spune să nu folosim soia modificată genetic. Eu vă spun că în fiecare dimineață mâncăm indirect soia modificată genetic, pentru că fiecare animal, fiecare pasăre este hrănită cu șrot de soia modificată genetic, importată din afara UE.“ Vorbitorul a mai arătat că fermierii membri ai organizației pe care o reprezintă doresc ca până în anul 2020 toate aceste bariere de ordin legislativ să fie îndepărtate, iar știința să-și poată spună cuvântul. „Una dintre prioritățile pe care Europa le impunea prin Tratatul din 1957, prin care se constituia Piața Comună, era dezvoltarea biotehnologiilor, ca factor al creșterii competitivității. Acum, în 2017, am involuat“, a subliniat Emil Dumitru. „Aș prefera ca MADR să ne sprijine ca în arealul din sudul țării, de cca un milion de hectare favorabil cultivării soiei nu cu sprijin cuplat, ci cu permisiunea de a cultiva soia modificată genetic. Eu nu cred că România își poate permite să piardă în jur de 1,5 mld euro în fiecare an, doar pentru că la Bruxelles niște funcționari ne explică cum nu se poate cultiva“, a pus punctul pe „i“ liderul PRO AGRO.

„Mergem la Bruxelles să ne cerem dreptul de a cultiva plante ameliorate genetic?“

Dl Valeriu Tabără s-a declarat, la rându-i, partizanul acestor tehnologii. „De trei ori, începând din 2010, eu personal am arătat la nivelul CE că avem nevoie de aceste tehnologii și am dus documente în acest sens!“ Pe de altă parte, domnia sa consideră că în primul rând cercetătorii sunt aceia care trebuie să își asume răspunderea pentru produsele pe care le creează, apoi să le prezinte fermierilor.

Dar concluzia simpozionului sub formă de întrebare a venit din partea dlui Lucian Buzdugan, unul dintre cei mai populari fermieri români. Conducătorul celei mai mari exploatații agricole din UE a dorit să știe care este poziția MADR în domeniul plantelor cu genomul editat. „Întreb acest lucru pentru că urmează trasarea noilor linii pentru Politicile Agricole Comune din 2020 și vreau să știu dacă noi, fermierii români, vom merge la Bruxelles să cerem cu toată tăria dreptul de a cultiva aceste plante cărora eu, după atâtea discuții, nu le mai spun decât ameliorate genetic“, a evidențiat dl Buzdugan

Răspunsul reprezentantului MADR, dl subsecretar de stat Maricel Dima, a venit scurt, dar nelămurit: „Subiect abordat, analizat, nedefinitivat!“

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 46-48

Articole înrudite