În ultima perioadă condiţiile climaterice pot favoriza apariţia şi evoluţia dăunătorilor. Şoarecii de câmp au cauzat deja pierderi importante la cerealele păioase, la rapiţă, lucerniere şi trifoişti, pepiniere pomicole şi dendrologice. Venim în întâmpinarea fermierilor care se confruntă cu această problemă cu o serie de recomandări ale specialiştilor. Astfel, la depistarea vetrelor cu galerii active, pentru efectuarea tratamentului, se pot folosi unul dintre produsele: Bromakol = 25-50 g momeli/galerie activă sau Redentin 75 RB = 6,0 kg/ha aplicat la galerie (având valabilitate pe teritoriul României până la data de 6 februarie 2015). Produsul este omologat pentru combaterea şoarecilor de câmp la culturile de rapiţă, cereale păioase semănate în toamna 2014 şi plantaţii de pomi fructiferi. Acesta se poate aplica şi cu echipamente terestre sau avio numai când terenul este acoperit cu cultură (vegetaţie) mai mult de 80% în doze de 20-40 kg/ha la culturile de rapiţă şi cereale păioase. La depistarea dăunătorului şi depăşirea densităţii de 10 colonii active/ha, momelile se împrospătează după 7 zile, folosind aceleaşi doze. Pentru protecţia vânatului şi prevenirea degradării în urma ploilor se recomandă ca momelile toxice să se aplice în tuburi. Parcelele tratate vor fi inscripţionate cu plăcuţe avertizoare „Teren otrăvit“.

Protect-momeală raticidă sub formă de gel.

Un alt produs recomandat a fi foarte eficient este Protect. Având în compoziţie raticid sub formă de gel, cu o compoziţie specială, care menţine gustul timp îndelungat, este acceptat uşor de către şobolani. Dozarea este extrem de uşoară şi se poate folosi fără dificultate. Utilizarea este recomandată în acele locuri unde rozătoarele primesc cu uşurinţă hrană. Conţine Bitrex. Substanţa activă este de 0,005w/w % bromadiolon.

Dacă în urmă cu câţiva ani mulţi agricultori luau mai mult în glumă pagubele produse de şoareci, mai nou aceştia au ajuns o adevărată problemă în judeţele din sudul şi sud-estul ţării precum Teleorman, Giurgiu şi Călăraşi, unde pierderile sunt tot mai mari. Agricultorii susţin că de vină pentru înmulţirea lor ar fi nu doar condiţiile meteo, ci mai grav dispariţia vulpilor sau noile tehnologii de semănat care presupun renunţarea la arătură.

Una dintre cele mai afectate zone este judeţul Călăraşi. Dacă la grâu pierderile au fost undeva la 15%, la orz procentul a ajuns chiar la 25%, însă au fost suprafeţe unde pagubele au fost şi mai mari, afirmă Constantin Anghel, preşedintele Agrozootehnica Independenţa, care dă drept exemplu culturile agricole din localităţi precum Dragalina, Drumul Subţire sau Feteşti. Nici rapiţa nu a scăpat de atacurile dăunătorilor, iar mai nou, şi cultura de lucernă este afectată. Şoarecii şi-au făcut apariţia încă din toamna lui 2012 la lucernă, însă problemele au început să se vadă cu adevărat în toamna anului trecut. 

„Probabil s-a rupt lanţul ecologic, nu mai sunt nici vulpi care să omoare şoarecii. La grâu au fost porţiuni unde toate tulpinile erau retezate pur şi simplu“, spune agricultorul din localitatea Independenţa. În opinia acestuia, printre cauzele care au contribuit la înmulţirea şoarecilor ar putea fi şi canalele secundare de irigaţii, unde rozătoarele fac „goluri“, sau faptul că fermierii locali au obiceiul să toace paiele la grâu, iar animalele îşi fac rezervă de hrană. 

Constantin spune că a solicitat sprijinul Direcţiei Agricole Judeţene, departamentului Fitosanitar, pentru a primi aprobare pentru utilizarea unor „substanţe“ care să fie mai eficiente. Agricultorul este de părere că ar trebui făcută şi o evaluare a efectivelor de vulpi din zonă, pentru a se vedea dacă numărul lor este în scădere sau dacă pur şi simplu acestea „au altceva de mâncat“. Nu în ultimul rând, Constantin mai adaugă că ar trebui luată în calcul şi arderea controlată a miriştilor pentru a se vedea efectele asupra dăunătorilor. 

Teleormanul, invadat de rozătoare

Situaţia este foarte dificilă şi în Teleorman, unde sunt mai mulţi şoareci ca niciodată, după cum susţine Ioan Mănăilă, membru LAPAR – preşedinte ASOMAR Teleorman. Probleme au fost la rapiţă, grâu şi orz, culturi la care pagubele sunt estimate la circa 10% din recoltă.

Mănăilă afirmă că de vină pentru această situaţie este şi faptul că agricultorii mai greşesc în ceea ce priveşte rotaţia culturilor sau renunţă la arături (n. red. – agricultura no-till presupune însămânţarea fără arătură).

Nici măcar tratamentele de combatere a dăunătorilor nu-şi mai dovedesc eficienţa; se pare că şoarecii s-au obişnuit cu ele, din moment ce nu îşi mai produc efectul. Mai nou, mănâncă până şi boabele tratate, se plânge fermierul din Teleorman. Acesta este de părere că trebuie făcute arături adânci pentru a preveni înmulţirea rozătoarelor. Cât despre metodele folosite de agricultori pentru combaterea dăunătorilor, Mănăilă spune că de multe ori au efecte contrare celor scontate. „Mulţi agricultori pun momeală pe câmpuri şi, din păcate, nu o fac cum trebuie. Am văzut vulpi moarte din această cauză. Or, se ştie, o vulpe omoară mii de şoareci“, afirmă Mănăilă.

Laurenţiu Baciu: „Pagube de 100% la unele culturi“

Preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, afirmă că a înaintat un raport Ministerului Agriculturii cu referire la problemele cu care se confruntă fermierii din judeţele din sudul ţării, în special din Călăraşi, Teleorman, Giurgiu şi Olt, zone în care pagubele sunt foarte mari, chiar şi de 100% la unele culturi.

„Ştim prea bine că sunt nişte măsuri agrozootehnice pe care trebuie să le luăm. Din păcate, au fost evitate şi astfel s-a ajuns la înmulţirea necontrolată a acestei specii, iar astfel se produc pagube foarte mari. Ministerul Agriculturii a avut o intervenţie la Comisia Europeană în care a cerut acceptul să folosim o anumită substanţă care ar putea distruge aceste rozătoare, însă ea este deocamdată interzisă“, a declarat într-o conferinţă de presă Laurenţiu Baciu. El spune că are promisiuni din partea ministerului cu privire la o nouă intervenţie pe lângă autorităţile de la Bruxelles astfel încât să înţeleagă fenomenul şi să dea posibilitatea să putem „folosi pentru o perioadă foarte scurtă şi bineînţeles sub control aceste substanţe care să poată distruge şoarecii“.

Şi Marcel Cucu, un agricultor din Brăila, susţine că Ministerul Agriculturii ar trebui să se implice mai mult prin demersuri serioase la Comisia Europeană.

„UE creează nişte cadre, regulamente, dar în cadrul acestora orice iniţiativă a unei ţări poate ajunge ca notificare pentru a fi aprobată. În general UE este înţelegătoare, numai că nu avem noi suficientă fermitate şi fundamentare a documentelor pe care le depunem pentru a primi aprobare“, a declarat Cucu.

El spune că în România dăunătorii precum şoarecii sunt greu de combătut şi din cauza structurii exploataţiilor. Există destule exploataţii mici care nu îşi pot permite să facă tratamente, punând în pericol eficacitatea celor efectuate de agricultorii care au posibilitatea să susţină asemenea costuri.

Pe de altă parte, preşedintele FNPAR, Viorel Matei, reproşează autorităţilor faptul că au neglijat, ca de altfel mai toată lumea, problema şoarecilor, mai ales că se ştia încă din primăvară de existenţa lor.

„La început s-a crezut că este un atac de dăunător, de viespea cerealelor, iar când s-a văzut că sunt şoareci Ministerul Agriculturii şi cei de la Mediu au tăcut ca să nu se ia aceste măsuri de combatere. Problemele vor fi şi mai mari anul viitor“, a declarat Matei, care spune că acum şoarecii au început să atace lanurile de porumb.

Ioana GUŢE