reclama Nusees
update 27 Nov 2022

Evenimentul anului în agribusiness: Ziua speZialiștilor. Organizare de excepție de la KWS, cu 1.000 de participanți.

KWS Semințe a organizat în prima parte a lunii noiembrie 2016, la Cheile Grădiștei Fundata, Ziua speZialiștilor , un eveniment de amploare, etichetat de cei 1.000 de participanți ca etalon pentru interacțiunea multimedia din agribusiness. KWS a înregistrat cea mai bună evoluție din România în domeniul companiilor producătoare de semințe, cu rezultate pozitive la toți indicatorii esențiali: cotă de piață în creștere la ambele culturi principale (porumb și rapiță), portofoliu extins, echipă consolidată și, nu în ultimul rând, notorietate sporită în rândul fermierilor români.

„Anul viitor vom aniversa 15 ani de la înființarea companiei KWS în România, dar concluzia acestei perioade este deja conturată, iar rezultatele evidente. Putem spune că suntem o companie matură, cu experiență în piața românească. Am cunoscut o creștere sănătoasă, constantă, pentru că de la an la an parteneriatele noastre cu fermierii se înmulțesc și cresc în valoare. Suntem de mult timp în topul primelor 3 companii multinaționale producătoare de semințe la nivel global. Stabilitatea afacerii se vede și la nivel regional, deoarece și în România ne aflăm tot în plutonul fruntaș al primilor 3 producători de semințe“, a declarat Doriana Nițu, director general KWS Semințe.

Evoluția excelentă a companiei se datorează atât investițiilor pe termen lung în România, compania integrând local tot fluxul de business, cât și respectului față de partenerii săi. Compania activează independent, încurajând astfel libertatea antreprenorială a tuturor beneficiarilor produselor KWS Semințe, de la micul gospodar la marele fermier. Cu mesajul „Câte ferme, atâtea soluții“, compania KWS Semințe confirmă plurivalența gamei de produse, prin structurarea unui portofoliu complet de hibrizi valoroși, perfect adaptați specificului pedoclimatic al țării și segmentați pe utilizări în diverse industrii (morărit, hrana animalelor și păsărilor, siloz pentru fermele zootehnice, biogaz etc.).

„Portofoliul de hibrizi KWS, în primul rând adaptat condițiilor pedoclimatice din România, este într-o continuă perfecționare, hibrizi din ce în ce mai performanți luând locul celor care până acum au reprezentat prima opțiune pentru foarte mulți dintre clienții noștri – fermierii“, a subliniat Ion Voinea, director dezvoltare produse KWS Semințe.

Astfel, sezonul acesta începe cu debutul a două noi staruri de grupă, respectiv doi noi hibrizi de porumb intră în portofoliul KWS:

KONFIRMAS FAO 370 – un hibrid care vine în piață pentru a satisface nevoia fermierilor de stabilitate și siguranță la nivele foarte bune de productivitate;

KAPITOLIS FAO 410 – un hibrid care va acoperi segmentul de înaltă productivitate atât în condiții optime de cultivare, cât și în condiții de stres hidric si termic.

Ca răspuns la provocările cu care se confruntă fermierii români, KWS le propune un nou instrument personalizat: asigurarea de secetă.

„Este un demers nou în domeniul cultivării porumbului, iar acordarea este facilă, în condiții foarte prielnice pentru partenerii noștri“, a declarat Cosmin Popescu, directorul național de vânzări al KWS Semințe.

Respectând tradiția lansărilor de succes din ultimii ani, KWS a organizat și în 2016 un eveniment spectaculos, care a surclasat prezentările obișnuite din piața de agribusiness. Lansarea celor doi hibrizi a fost un adevărat show, care a cuprins și un moment de dans tematic și a avut o componentă multimedia pregnantă. Informațiile despre cei doi noi hibrizi au fost prezentate interactiv, într-un concept complex, care a integrat atât filme create special pentru acest moment, cât și module de expunere a plantelor reale în mărime naturală, astfel că primul contact cu noile produse a avut un impact puternic asupra audienței. Mai multe informații au fost oferite fermierilor și distribuitorilor în cadrul workshop-urilor susținute de specialiștii KWS.

Conferința și show-ul de lansare au demonstrat calitățile de promotor ale companiei KWS pentru tendințele din industrie. Aceasta inovează atât la nivel de produs, oferind tehnologie și hibrizi de înaltă calitate, dar se transformă și într-un model de interacțiune cu fermierul. Dezvoltarea continuă de noi produse pentru profilul climatic local vine să întărească faptul că strategia KWS Semințe pentru viitor vizează piața românească.

„Am venit aici ca să rămânem și să avem rezultate pe termen lung alături de fermierii români. Lansarea celor doi hibrizi de porumb a fost un excelent prilej de întâlnire și comunicare pentru reprezentanții fermelor și companiilor implicate în piața de agribusiness. Aceste întâlniri au un scop – crearea unei comunități. Schimburile de experiență și dialogul tuturor entităților implicate în procesele agricole ne sunt de folos tuturor. Toți avem de câștigat: avem ocazia să ne cunoaștem și să descoperim că putem conta unii pe ceilalți. KWS prinde rădăcini tot mai puternice în România, de aceea dorim ca împreună să ridicăm ștacheta întregului domeniu agricol și să creștem global, cu toții, de la mic la mare“, a afirmat directorul general KWS Semințe, Doriana Nițu.

Despre KWS Semințe

KWS Semințe, subsidiară a Grupului german KWS, se află în topul primelor trei companii multinaționale din domeniul semințelor din agricultură. Compania este activă pe piața din România din anul 2002, bucurându-se în prezent de o echipă motivată și profesionistă, care a crescut în aproape 15 ani la peste 125 angajați.

KWS Semințe, subsidiară a Grupului german KWS, se află în topul primelor trei companii multinaționale din domeniul semințelor din agricultură. Compania este activă pe piața din România din anul 2002, bucurându-se în prezent de o echipă motivată și profesionistă, care a crescut în aproape 15 ani la peste 125 angajați.

Cu o prezență remarcabilă în peste 70 de țări din lume, KWS pune accentul pe cercetare, evoluție și performanță, utilizând vasta experiență în domeniul ameliorării. Astfel, KWS s-a dovedit întotdeauna a fi partener apropiat și de încredere al fermierului de pretutindeni.

De peste 150 de ani, compania KWS își aduce permanenta contribuție la susținerea fiecărui fermier cu soluții inovative și personalizate pentru recolte performante, profitabile, independență și prosperitate pe termen lung.

Pentru mai multe detalii, contactați: Violeta Niculae, Director Strategie şi Inovare – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau / şi Roxana Pârvulescu, Specialist Marketing Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

GALERIE FOTO


Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 12-15

Condiții optime pentru germinarea semințelor și răsărirea plantelor

Începând cu luna august, când se însămânțează rapița, se declanșează campania însămânțărilor de toamnă care se desfășoară în continuare în septembrie-octombrie cu orzul, orzoaica, grâul, secara, triticale, unele plante furajere, legume etc.

Reușita culturilor respective este condiționată de asigurarea condițiilor optime pentru germinarea semințelor și răsărirea în totalitate a plantelor.

Pentru a înțelege mai bine procesele care au loc în sămânță în timpul germinării, prezentăm o secțiune longitudinală în bobul de grâu (fig. 1) din care se rețin două elemente importante:

graminee fig1

1. embrionul, care reprezintă, în stare latentă, viitoarea plantă;

2. endospermul, care constituie magazia cu substanțe de rezervă pentru hrănirea plantelor în timpul germinației.

La alte specii (fasolea, soia, sfecla ș.a.) substanțele de rezervă se găsesc în cotiledoane.

Semințele diferitelor specii de plante pot fi:

– amidonoase, când conțin 68-71% hidrați de carbon și 9-14% substanțe proteice;

– albuminoase, când conțin 25-28% hidrați de carbon și 35-40% substanțe proteice;

– oleaginoase, când conțin 46-55% grăsimi și 15-20% substanțe proteice.

Procesul de germinație începe cu îmbibarea seminței cu apă, la început de către substanțele coloidale din sămânță iar ulterior, după ce intervin enzimele și are loc hidrolizarea amidonului, în substanțe simple; absorbția apei are loc pe cale osmotică.

Cantitatea de apă absorbită de semințe în timpul germinației diferă de la o specie la alta și este de 40-60% din greutatea boabelor la cereale și ajunge la 150-180% la leguminoase.

Pentru declanșarea germinației semințelor este necesar să acționeze următorii factori:

– apa, care constituie mediul în care au loc reacțiile biochimice și diviziunea celulelor embrionului;

– oxigenul, care accelerează procesul de acționare a enzimelor care transformă substanțele cu molecula mare în substanțe simple care hrănesc embrionul;

– un prag minim de temperatură specific fiecărei specii de substanțe.

Când au fost realizate toate aceste condiții pentru germinarea semințelor începe activitatea enzimatică astfel:

– amilaza transformă amidonul în glucoză și maltoză și mai departe maltoza este transfor­mată în glucoză și levuloză;

– proteaza transformă substanțele proteice în aminoacizi și amoniac;

– lipaza transformă substanțele grase în acizi grași și glicerină.

În urma acestor transformări, în sămânță se formează un lichid lăptos foarte bun pentru hrănirea embrionului.

Din componentele seminței hidrații de carbon furnizează energia necesară proceselor biochimice, iar substanțele asigură materialul necesar pentru creșterea plantelor.

Celulele embrionului încep diviziunea, embrionul crește, scoate mai întâi radicule (protejate de coleoriză) care se fixează de sol, scoate apoi și tulpinița (protejată de coleoptil) care străbate stratul de sol și iese la suprafață (fig. 2). Din acest moment, beneficiind de lumină, începe procesul de fotosinteză prin care se produce hrana necesară creșterii tinerei plante și din acest moment procesul de germinație s-a încheiat.

graminee fig2

Germinația semințelor poate fi hipogeică, atunci când cotiledoanele rămân în pământ (la grâu, porumb, mazăre ș.a.) și epigeică, atunci când scoate cotiledoanele afară din sol (la fasole, sfeclă ș.a.)

Dacă la încorporarea seminței în sol au fost asigurați toți factorii care determină germinarea rapidă și uniformă, acum foarte important este ca toate plantele să străbată stratul de sol și să iasă uniform la suprafață pentru a începe fotosinteza.

Aceasta depinde de calitatea pregătirii patului germinativ care determină calitatea semănatului, germinarea și răsărirea plantelor, asigurarea densității și a uniformității de creștere și dezvoltare a plantelor.

Patul germinativ necorespunzător determină pierderi de apă prin evaporare, încorporarea seminței la adâncimi diferite și, implicit, germinarea și răsărirea eșalonată, cu goluri, cu plante debilitate ușor atacate de boli și dăunători și concurate de buruieni.

Prin urmare, reușita înființării culturilor agricole este determinată de buna pregătire a patului germinativ și semănatul în epoca optimă și de cea mai bună calitate, prin care se asigură germinarea rapidă a semințelor și răsărirea explozivă și uniformă a plantelor.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2016 – pag. 14-16

Cel mai mare Institut Național de Cercetare Dezvoltare Agricolă din Romania aderă la Alianța Industriei Semințelor din Romania

Începând cu luna mai 2016, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Agricolă Fundulea (INCDA Fundulea) va adera la Alianța Industriei Semințelor din România (AISR).

INCDA Fundulea a acceptat invitația AISR de a deveni membru onorific al Alianței, asociație ce reprezintă în acest moment aproximativ 70% din piața de semințe din țara noastră.

INCDA Fundulea va deveni cel de-al 13 membru al Alianței și singurul Institut de cercetare agricolă care să adere la AISR. INCDA Fundulea aduce o experiență și expertiză bogată în sectorul semințelor certificate din România. Având alături și INCDA Fundulea, AISR va continua să susțină și să promoveze și mai eficient interesele sectorului semințelor din România, prin diferitele proiecte al asociației, precum acțiuni de informare și conștientizare  la nivelul fermierilor și autorităților publice din domeniul agriculturii, mediului, sănătății și economiei, cu scopul de a populariza beneficiile utilizării semințelor certificate. Împreuna, Institutul Fundulea și AISR, își propun să apere drepturile privind proprietatea intelectuală specifică pe teritoriul României prin recunoașterea brevetelor și varietăților de semințe înregistrate conform legislației comunitare și totodată și să combată fenomenul contrafacerilor de sămânță.

Institutul National de Cercetare Dezvoltare Agricola Fundulea este cea mai importanta unitate de cercetare agricolă din România datorita rezultatelor foarte bune obținute în diferitele sectoare ale cercetării agricole privind cerealele, plantele tehnice și furajere, confirmate de popularitatea de care se bucură soiurile și hibrizii creați aici în rândul fermierilor din zona pedo-climatica specifică regiunii.

Prin activitatea susținută se continuă bogata tradiție a cercetărilor în domeniul agricol românesc, în scopul abordării științifice și rezolvării unor obiective prioritare și strategice pentru agricultura națională.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta vocea industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura românească, precum  și cu autoritățile în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.

Când și în ce condiții se execută lucrarea de tăvălugit?

În reușita unei culturi agricole calitatea lucrării de semănat este hotărâtoare, alături de respectarea epocii optime. Sămânța trebuie încorporată pe un substrat de sol așezat care să aibă duritatea aparentă (Da) 1,20 g/cm3 pentru a beneficia de aportul capilar al apei din adâncime. O arătură proaspătă este foarte afânată, are Da 0,8-1,0 g/cm3 și în acest caz este necesară tăvălugirea care presează solul pe 10-15 cm adâncime.

Un sol mijlociu, când este aprovizionat cu apă la capacitatea totală, conține 43% apă care este ușor accesibilă plantelor, iar când conține doar apă higroscopică are 7,8% apă, care este total inaccesibilă plantelor. Solul uscat mai conține apă higroscopică reținută cu o forță de 50-10.000 bari și apă policulară care este reținută cu o forță de 15-50 bari.

Plantele au capacitatea de a folosi apa care este reținută de sol cu forțe mai mici de 15-20 bari. Uneori la semănat, în special la semințele mici, este indicată folosirea tăvălugului prin care se asigură punerea în contact a semințelor cu particulele de sol. Dar nu întotdeauna lucrarea de tăvălugit se folosește cu discernământ și, pe lângă cheltuiala inutilă, poate deveni chiar dăunătoare. Ca orice lucrare a solului și tăvălugitul se efectuează când solul este reavăn, când are umiditatea optimă.

Ce rol are lucrarea de tăvălugit?

• Așază solul prea afânat, sfărâmă bolovanii și mărunțește solul, distruge crusta, culcă și presează plantele folosite ca îngrășământ verde și resturile vegetale pentru a se încorpora mai ușor în sol.

• Asigură o nivelare a solului, în special pentru culturi mai prețioase precum soia care, având păstăile situate spre baza plantei, nu pot fi recoltate de combină.

• Cerealele de toamnă însămânțate într-un teren prea afânat, în urma fenomenului de îngheț-dezgheț, rămân cu rădăcinile afară din sol (descălțarea cerealelor) și este necesară lucrarea de tăvălugit pentru a repune rădăcinile în contact cu solul.

• La însămânțarea semințelor mici care se încorporează la mică adâncime în sol, este necesară tăvălugirea pentru a pune sămânța în contact cu particulele de sol. Prin tăvălugire se asigură o răsărire cu 2-4 zile mai repede și cu 11-50% mai bună.

Ce tipuri de tăvălugi se folosesc?

Se întâlnesc tăvălugi cu suprafața netedă, de diferite mărimi ca diametru și cu greutate reglabilă. Apăsarea specifică pe sol a acestora este de 2,5-10 daN/cm2, iar rezistența la înaintare de 0,4-5 daN/cm lățime de lucru, în funcție de greutate. Tăvălugii netezi trebuie să lucreze în agregat cu o grapă ușoară, fie chiar de mărăcini, sau cu grapa cu colți reglabili cu colții înclinați spre înapoi pentru a realiza o ușoară mobilizare a stratului superficial al solului.

Cei mai folosiți sunt: tăvălugii inelari de tip Croskill, Cambridge ș.a. care au apăsarea pe sol de 1,5-4 daN/cm2 și rezistența la înaintare de 1,2-1,6 daN/cm lățime de lucru. Tăvălugii inelari îndeasă solul în adâncime, dar la suprafață acesta rămâne afânat.

În ce condiții trebuie folosită tăvălugirea la semănat?

• Când solul este uscat, sub apa higroscopică nu are rost tăvălugirea. Sămânța stă ca în sac și va germina numai după o ploaie. Dar în acest caz se însămânțează mai adânc pentru că o ploaie de câțiva mm o face să încolțească și apoi se usucă. Are loc „mințirea colțului“.

• Când solul are 1-1,5 apă higroscopică se va lucra solul cu grapa cu discuri pentru a-l vântura și a pierde această apă, pentru a se usca complet și apoi se însămânțează, evitând în acest fel „mințirea colțului“.

• Dacă se însămânțează în sol uscat și se tăvălugește, prin ascensiune capilară apa ajunge la nivelul seminței și atinge pragul critic de 1-1,5 apă higroscopică, se umezește, este atacată de ciuperci și mucegăiește.

• Dacă la semănat în sol există 1,5-2 apă higroscopică sămânța germinează, dar prin menținerea timpului uscat se ajunge la nivelul de 1-1,5 apă higroscopică și sămânța se usucă, mucegăiește.

• Rezultate bune dă lucrarea de tăvălugit când, în sol, la nivelul seminței este 1,5 apă higroscopică, dar dedesubt solul are 2,5-3 apă higroscopică și prin ascensiune capilară se asigură germinarea semințelor, răsărirea și creșterea plantelor.

Dr. ing. Vasile POPESCU

Premieră de la KWS Semințe. Lecție de performanță pentru cultivatorii de porumb

Strategia KWS Semințe este orientată atât către dezvoltarea de hibrizi de porumb valoroși, prin optimizarea materialului genetic în cadrul programelor proprii de ameliorare, cât și către parteneriatul pe termen lung cu fermierii din România. Aceste direcții strategice au la bază dialogul constant cu partenerii și oferirea de soluții concrete la probleme reale. În acest sens, KWS Semințe a inițiat un program de comunicare unic pe piața din România la acest moment, dedicat fermierilor, în cadrul căruia personalități marcante ale mediului academic, precum și specialiști cu experiență vastă în agronomie au abordat temele actuale de interes specifice industriei.

Sub egida „Prioritate pentru performanță“ a fost inaugurată prima ediție, cu tema „Elemente ale tehnologiei de cultivare a porumbului. Factori de influență în formarea prețului porumbului“. În cadrul seminarului au fost dezbătute teme speciale ale momentului cu privire la tehnologiile de cultură a porumbului și tendințele actuale ale industriei, scopul fiind găsirea și analiza soluţiilor de creştere a profitabilităţii culturii de porumb în ferme și oferirea de răspunsuri clare la problemele reale cu care fermierii se confruntă astăzi.

„De aproape 14 ani KWS Semințe și-a propus să vină în întâmpinarea fermierilor din România cu un portofoliu de hibrizi de porumb perfect adaptați condițiilor locale de sol și climă. Investim permanent în tehnologie și în specialiști de valoare, ca să dezvoltăm, în cadrul stațiunii proprii de cercetare-ameliorare de la Alexandria, hibrizi de porumb performanți, productivi, toleranți la secetă și arșiță, stabili în orice condiții“, a declarat în cadrul evenimentului Doriana Nițu, director general KWS Semințe, inginer agronom.

Componenta macroeconomică din cadrul evenimentului a fost susținută de dl Gabriel RAZI, inițiator al proiectului independent Agrofinanciar, care a detaliat „Factorii de influență și modalitatea de formare a prețului la porumb“.

Seminarul a fost onorat de un amfitrion de marcă, domnul prof. univ. dr. Gheorghe Valentin ROMAN – inginer agronom, doctor în agronomie, Doctor Honoris Causa, profesor universitar emerit la Universitatea de Științ̦e Agronomice și Medicină Veterinară din București, disciplina fitotehnie, membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice, vicepreședinte al secției „Cultura plantelor de câmp“.

Fermierii participanți au considerat temele susținute ca fiind de interes major, apreciind utilitatea și importanța materialului prezentat în cultura porumbului din fermele proprii.

„Încurajăm astfel libertatea antreprenorială a fermierilor români, acordându-le suportul nostru, al KWS Semințe, pentru un viitor prosper al culturilor acestora pentru că succesul fermierilor parteneri înseamnă și succesul nostru“, a mai adăugat Doriana Nițu.

Astfel, KWS Semințe a dat startul oficial al unui program ce promite susținerea pe termen lung a parteneriatului de încredere cu fermierii de referință din România, cu impact pozitiv asupra întregului lanţ valoric al fermelor acestora.

Temele abordate în cadrul seminarului au fost susținute de invitații speciali ai companiei KWS Semințe, personalităţi marcante ale industriei agricole din România, care au dezbătut studii de caz interactive privind tehnologia porumbului:

- Elemente de management al riscului la cultura porumbului – prof. univ. dr. Dr.H.C. Gheorghe Valentin ROMAN.

- Cartarea agrochimică şi sisteme de fertilizare – prof. univ. dr. Mihail DUMITRU;

- Sisteme de lucrări ale solului în condițiile luncii îndiguite a Dunării și ale terasei de la Chirnogi, județul Călărași – director ing. Ștefan MIHALCEA;

- Sisteme de lucrări ale solului în condițiile luncii Siretului și ale terasei de la Măicănești-Ciorăști, județul Vrancea – drd. ing. Teofil DASCĂLU;

- Problema dăunătorilor în cultura porumbului – dr. ing. Emil GEORGESCU;

- Sisteme de combatere a buruienilor în cultura porumbului – prof. univ. dr. Dumitru Ilie SĂNDOIU.

Producerea de sămânță, un alt fel de agricultură

În ferma AgroHagiu, undeva în apropierea Brăilei, mai precis în localitatea Viziru, trei asociați, lucru mai rar întâlnit, au preluat 1.000 ha din terenurile fostului IAS Dropia. Familia Hagiu deține 60%, iar familiile Brânză și Sârbu restul de 40%. Afacerea lor se bazează în principal pe producerea de sămânță pentru principalii actori de pe această piață.

Loturile de hibridare presupun o altfel de abordare

E un fel de maternitate asistată. Cu tați potenți și mame parcă trase la xerox. Orice intrus poate altera procesul de multiplicare. Uneori și polenizatorii pot schimba ordinea gândită de fermier. În plus toată producția este vândută din start, cu un preț bun și predictibil. O astfel de fermă nu poate aștepta după ploaie și nici după mila Domnului. Așa că irigațiile sunt o condiție sine qua non pentru o fermă care are ca principală activitate producerea de sămânță. Dețin șapte instalații de irigat liniare. Fiecare în parte a costat cam 135.000 euro. Iar de curând au reușit să acceseze un program european de 1 mil. de euro pentru a schimba toată conducta veche (montată prin anii ’70) care era din azbociment. Conducta din material plastic introdusă acum are garanție minimum 100 de ani. Faptul că pot iriga toți cei peste 1.000 ha le asigură o predictibilitate excelentă. Dar în fermă, pentru a asigura o rotație cât mai aproape de ideal, se cultivă și grâu, orz, rapiță și soia. 

Anul acesta au încheiat campania de vară cu o medie de 8.880 kg/ha la orz (soiul Hariette de la Satten Union) pe 60 ha, iar la grâu s-a realizat o medie de 9.850 kg/ha pe 120 ha (soiul Avenue de la Limagrain). „Tot meritul este al soiurilor și a liniilor de irigare“, spune cu modestie Cristinel Brânză.

Porumb și floarea-soarelui doar în loturi de hibridare

Loturile de floarea-soarelui se întind pe 130 ha. Doar genetică Caussade. Semănatul îl fac în 3 etape iar la fertilizat folosesc mai multe scheme, în funcție de structura solului. Vin obligatoriu cu fertilizanți micro­granulați cu fosfor, bor, zinc și alte elemente recomandate de specialiști, iar după 2 udări au intervenit cu un regulator de creștere, Modus, mai ales că înainte de apariția butonilor florali au adus și un aport de 100 kg Amosulf NG. Azotatul dat în vegetație mărește conținutul de proteină ceea ce face ca și sămânța să câștige în calitate, ține să adauge fermierul brăilean. Au folosit Modus pentru prima dată și îl recomandă și altor fermieri ca regulator de creștere (au utilizat până de curând Stabilan).

Porumbul pentru sămânță îl au semănat pe 280 ha. Pe 150 ha înmulțesc hibrizi Optimum AQUAmax (P 9903, P 8523 și P 9175) de la Pioneer. Pe alte 80 ha au un hibrid extratimpuriu (FAO 250), sticlos, de la Caussade (Luigi CS). Hibrizii de la Monsanto ocupă 40 ha iar pe 10 ha produc sămânță de Fundulea Olt, un hibrid semitardiv (aici au o nișă de piață, așa că însăcuiesc sămânța în saci inscripționați cu AgroHagiu care sunt căutați mai ales în Oltenia (au un contract de distribuție cu Alcedo).

Soia, un balsam pentru sol

În fiecare an, la începutul lui aprilie (anul acesta pe 3 și 4 aprilie), prima sămânță care va fi acoperită de pământ este cea de soia. Pe 250 ha, pentru a asigura o „rotație pătrată”. Pe 100 ha din cele 250 au loturi semincere. 50 ha cu soiul Palador de la Euralis (un soi care ramifică precum rapița) și Banjo de la Caussade (un soi grozav pentru rotația culturilor). Pentru soia de consum au folosit soiul B 63 de la Pioneer și obțin de obicei producții de peste 4,2 t/ha (chiar și 5 t/ha în unele sole). Anul acesta au avut producții și de 5,2 tone/ha pe unele sole și au prins și un preț foarte bun, a subliniat Cristinel Branză. Au semănat soia și după orz, în cultură dublă. Pentru că reface deficitul de azot și îmbunătățește, în mod semnificativ, structura solului. Folosesc un soi timpuriu, tot de la Pioneer, M 10. Au început recoltatul în jurul datei de 20 octombrie și au obținut, o producție medie de peste 2,7 t/ha. Anul acesta a fost o medie chiar mai mare decât în ceilalți ani. Trebuie subliniat că în condiții de irigat. Chiar și așa m-au impresionat lanurile de soia de la Viziru. Talia plantelor era trecută de 1 m înălțime (la jumătatea lunii iulie), în unele locuri soia era undeva aproape de umărul agronomului Cristinel Brânză și încă înflorea. „V-am spus că e un soi de ultimă generație, cu frunze mici, triunghiulare, care nu împiedică fotosinteza la etajele inferioare, ceea ce duce producția în sus. Cât privește înflorirea aceasta târzie, apar vârfuri de creștere ulterioară care măresc în mod natural producția. Soiurile evoluează din punct de vedere genetic și cine nu ține pasul cu noile apariții și tehnologiile de ultimă oră riscă să se plafoneze“, mai subliniază fermierul din Viziru.

Controlul buruienilor l-a realizat cu Basagran în 2 și 3 treceri etapizate, pentru a întrerupe și creșterea samulastrei de floarea-soarelui. Cât privește semănatul soiei folosesc o semănătoare Monosem cu 9 rânduri pe trei benzi, cu care însămânțează porumbul în sistem interplanting. Seamănă deci în 3 benzi, fiecare bandă cu 3 rânduri la 40 cm între ele, cu o pauză de 70 cm între benzi. Același sistem îl folosesc și la rapiță, deoarece asigură spațiu pentru întreținere dar și de nutriție suficient. Și fotosinteza are de câștigat în acest mod de semănat, ne asigură Cristinel Brânză. Contra atacului paianjenului roșu au folosit acaricidul Nissorun pe care l-au împrăștiat cu elicopterul.

Forță de muncă sezonieră

Au acum 22 de angajați permanenți și foarte mulți zilieri pe care îi folosesc, cu mici pauze, mai mult de o jumătate de an. Pentru ai fideliza, au cultivat 10 ha cu pepeni, 3 ha cu ceapă și încă 2 ha cu diverse legume (uneori au și pierdut la cultura legumelor în câmp). Doar ca să păstreze forța de muncă necesară în procesul de castrare. Asta chiar dacă au achiziționat și o mașină de castrat cu fotocelule.

Au renovat stația de pompare a apei și au rezolvat și problema depozitării cerealelor prin inves­tiția într-un siloz. Acum schimbă și gardul de la sediul fermei. Acolo unde se vede de la primul contact cât de gospodari sunt acționarii. Totul este proporțional, extrem de bine organizat, iar locul unde se poate face un grătar și o șuetă după fiecare reușită, aproape că pare opera unui serviciu specializat în amenajări de spații verzi. În concluzie, în spatele unei ferme de elită sunt profesioniști unul și unul!

Tudor CALOTESCU

„Seminţele tradiţionale, cheia protejării biodiversităţii“

Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă organizează, în cadrul proiectului Seminţele tradiţionale – cheia protejării biodiversităţii, finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, componenta Dezvoltare Durabilă, evenimentul de deschidere oficială a grădinii experimentale înfiinţate lângă Cluj-Napoca.

Proiectul are o durată de 22 luni şi are ca obiectiv general protejarea agrobiodiversităţii în Transilvania, prin crearea unei reţele de cooperare între micii fermieri locali, ONG-uri, instituţii şi autorităţi publice şi consumatori. Ca obiective specifice enumerăm salvarea şi revitalizarea seminţelor tradiţionale prin crearea unei reţele de colectare şi de distribuire; creşterea gradului de conştientizare privind diversitatea genetică a soiurilor tradiţionale, importanţa păstrării acestora prin programe informative şi educative; crearea unei reţele în Europa de Est pentru realizarea activităţilor de advocacy, reţea care contribuie la libera circulaţie a seminţelor tradiţionale în teritoriu.

Rezultatele proiectului: două grădini experimentale în cele două regiuni de dezvoltare Centru şi Nord-Vest, o reţea de cooperare între micii producători, o reţea al ONG-urilor, 50 de comunităţi mobilizate, materiale promoţionale prin care dorim să informăm şi să conştientizăm atât micii producători rurali, grădinarii urbani şi rurali, micii fermieri, care practică sau doresc să practice agricultură tradiţională şi ecologică, cât şi ONG-uri şi instituţii publice care doresc să fie activi în salvarea seminţelor tradiţionale.

Scopul evenimentului este de a prezenta persoanelor interesate, precum şi publicului larg modul de funcţionare a unui astfel de centru de colectare, salvare şi conservare a soiurilor. Înfiinţarea acestei grădini a avut loc în primăvara anului 2015, iar activităţile din grădină sunt conduse de experţi în soiuri tradiţionale şi realizate de un grădinar şi mai mulţi voluntari. Primele seminţe sădite provin din colecţia realizată în cadrul implementării proiectului, iar câteva din colecţia deja existentă a partenerului Eco Ruralis. Orice persoană care doreşte să beneficieze de seminţe începând din primăvara anului 2016 le va putea primi cu titlu gratuit. În schimb, va trebui să contribuie prin muncă voluntară la întreţinerea centrului şi/sau să devină, la rândul său, semănător, furnizând şi altora seminţe obţinute din recoltă.

În cadrul acestui proiect se pune un mare accent pe cooperare şi schimb de experienţă, persoanele care participă la activităţile acestuia împărtăşindu-şi experienţa şi cunoştinţele acumulate cu vecinii, rudele şi cu alte persoane interesate.

Partenerii proiectului sunt Asociaţia EcoRuralis, Asociaţia Agrar Media şi Norgesvel – The Royal Norwegian Society for Development din Norvegia, iar activităţile proiectului se desfăşoară în mediul rural din Transilvania.

GHESAF TRADE SRL București. Distribuitor de semințe de legume profesionale

GHESAF TRADE SRL reprezintă un punct de referinţă pe harta furnizorilor de seminţe de legume profesionale, precum și a altor materiale (turbă, îngrășăminte, instalaţii de udare prin picurare, folii solar, mulch și antiîngheţ, accesorii etc.) necesare oricărui fermier care dorește să lucreze în domeniul producţiei de legume.

Înființată încă din 1994, cu tradiție în domeniu, GHESAF TRADE SRL a urmărit în permanență și a reușit să implementeze un program solid de producere a semințelor de legume, fiind în măsură să pună la dispoziția fermierilor din România soiuri stabile și hibrizi performanți pentru toate speciile de legume destinate culturilor în câmp, cât și pentru producția în sere și solarii.

În această scurtă prezentare ne vom ocupa de hibrizii de bază recomandați de firma GHESAF TRADE SRL pentru culturile de ardei, respectiv ardei gras, tip kapia și gogoșar.

Ardeiul gras BLOCKY, de culoare alb crem, reprezintă baza de producție, în special în solarii, în principalele bazine legumicole din țară, respectiv: Izbiceni – Olt, Matca – Galați, Buzău, Brăila, Ilfov etc.

Pentru acest segment, GHESAF TRADE SRL pune la dispoziție hibrizii: SALANA F1, DANUBIUS F1, LAGUNA F1 și PP-10853.

Acești hibrizi pot fi cultivați în solarii în creștere nedeterminată și se remarcă prin toleranță și/sau rezistență la Xanthomonas și TSWV (cel mai nou hibrid LAGUNA este rezistent la ambele boli), producție constantă și ridicată, calitate și aspect comercial al fructelor, extratimpurietate în special pentru SALANA F1 și DANUBIUS F1. O schemă de producție pentru acest segment ar trebui să cuprindă, conform recomandărilor firmei GHESAF TRADE SRL, unul dintre hibrizii SALANA F1 sau DANUBIUS F1 și continuată cu hibrizii LAGUNA F1 sau PP-10853.

Iată, pe scurt, principalele puncte forte ale fiecăruia dintre cei 4 hibrizi:

SALANA F1 – plantă semiviguroasă, permite creșterea pe 2-3 brațe, fructifică extratimpuriu și masiv, oferind fructe uniforme, cu 3-4 lobi, de culoare ivory (alb crem) 180-250 grame, aspect comercial deosebit, tolerant la Xanthomonas și TSWV. Virează în roșu în supramaturitate tehnologică.

DANUBIUS F1 – plantă rustică, vigoare normală, extratimpurie, potențial de producție foarte ridicat, fructe de culoare ivory, cu 3-4 lobi, dimensiuni ușor mai mici față de SALANA, rezistent la Xanthomonas și tolerant la TSWV, virează în roșu la supramaturitate tehnologică.

LAGUNA F1 – plantă viguroasă, de talie înaltă, ce permite polisarea pe 2-3 brațe, semitimpurie, absolut remarcabilă prin: rezistența la Xanthomonas și TSWV, producția extrem de ridicată, uniformitate și calitate a fructelor.

Fructele sunt în mare parte cu 4 lobi, masive la maturitate, putând atinge 250-350 grame, cu peretele gros, culoare ivory strălucitor și aspect comercial deosebit. Se recomandă o densitate mai mică, pentru a compensa vigoarea. Virează în roșu în supramaturitate tehnologică.

PP-10853 – Hibrid timpuriu, cu plantă relativ viguroasă, fructifică masiv, oferind fructe uniforme alb-crem-strălucitoare, cu 3-4 lobi, greutate medie 150-200 grame. Tolerant la Xanthomonas și TSWV, virează în roșu în extratimpuritate tehnologică.

Toți acești 4 hibrizi se comportă foarte bine și în câmp, nu necesită copilire, dar cu atenție la densități.

SALANA F1, DANUBIUS F1 și PP-10853 permit densități în câmp de 40.000-45.000 plante/ha, în timp ce pentru LAGUNA F1 se recomandă o densitate mai mică, de maximum 35.000-40.000 plante/ha. Aceleași densități se pot utiliza și în cultura protejată.

Ardeiul gras de tip KAPIA

A reprezentat o preocupare constantă a firmei și, după 2-3 ani de încercări, vă propune spre utilizare următorii hibrizi:

KAP – 133121 – hibrid extratimpuriu, pentru solar și câmp, poate fi cultivat și în creștere nedeterminată. Plantă foarte viguroasă, cu internodii scurte, fructifică constant și masiv, oferind fructe conice, de 22-25 cm, diametrul 6-8 cm la peduncul, cu greutatea de 200-300 grame, uniforme, fine, perete gros, verde închis în vegetație și roșu aprins la maturitate. Este tolerant la Xanthomonas și T5WV.

KAP – 133120 – hibrid extratimpuriu, pentru solar și câmp, poate fi cultivat în creștere nedeterminată. Plantă viguroasă, internodii scurte, fructifică foarte bine, oferind fructe tip Ureche de Elefant, aplatizate, regulate și fine, 16-22 cm lungime, 180-220 grame, verde închis în vegetație și roșu aprins la maturitate.

Este rezistent la Xanthomonas și TSWV.

Ardei gogoșar DRAVA F1

Hibrid nou, extratimpuriu, creștere nedeterminată, recomandat pentru culturile extratimpurii din solarii. Plantă viguroasă, produce fructe masive de 200-250 grame, de culoare verde închis în vegetație și roșu aprins la maturitatea tehnologică.

Sămânţa românească, o rara avis pentru agricultorii români

Noul sezon agricol a început, iar fermierii privesc deja cu speranţă la producţia de cereale din 2015. Şi asta în condiţiile în care am avut doi ani succesivi, 2013/2014, cu producţii record la hectar care ne-au plasat pe locuri fruntaşe în UE la grâu şi porumb. Despre „pulsul“ agriculturii româneşti ne vorbeşte unul dintre „latifundiarii“ Câmpiei Române, Gheorghe Niţu, director general şi patronul Agrozootehnica Mihăileşti din judeţul Giurgiu.

– Cum aţi început şi ce v-a făcut să iniţiaţi această afacere aici, la Mihăileşti?

– Povestea e veche. În anul 1984, printr-o hotărâre a partidului unic de atunci, am fost mutat de la Giurgiu, pentru o neregulă pe care aş fi făcut-o, la IAS Mihăileşti. Atunci „tovarăşii“ ziceau că, vezi-Doamne, mă transferă la munca de jos. Numai că pentru mine a fost o plăcere... Era într-adevăr o întreprindere foarte grea pentru că aici era un complex de vaci de 4-5.000 de capete, iar condiţiile de lucru erau deosebit de dificile. După aceea au fost evenimentele din 1989, iar după 10 ani s-a făcut un program de privatizare. Important e că, împreună cu echipa de la Mihăileşti, am cumpărat activele societăţii, iar acum lucrăm peste 4.000 hectare de pământ.

– Din câte înţeleg, metodele după care lucraţi sunt inspirate de modelul american, mai precis californian. Întrebarea care se pune este dacă reuşiţi să menţineţi nivelul producţiei în aşa fel încât să vă puteţi compara cu ceea ce se întâmplă în fermele din UE.

– Sigur că există un decalaj de producţie faţă de ce se întâmplă în Europa, însă capitalul uman, respectiv specialiştii noştri, au o şcoală românească de calitate. În plus, experienţa mea cu echipa, tineri de la 18 ani până la oameni de peste 80 de ani, este un mare atuu care ne face să avem randamente bune în condiţiile date. De exemplu, de la 90 l de motorină pe hectar, cât foloseam înainte, azi lucrăm cu 45-59 l, de aici şi o eficienţă mai bună. Astfel, chiar dacă nu avem încă la grâu randamente de 8-9 tone/ha ca în ţările UE, pentru moment ne mulţumim cu 5-7 tone de grâu, dar numai cu soiuri româneşti. Am încercat să lucrăm şi cu soiuri din import, dar nu se adaptează prea bine la solul românesc. În acest sens, foarte mulţi fermieri, lucrând după ureche, au început să lucreze cu sămânţă de afară şi rezultatele au fost pe dos faţă de cum credeau ei şi s-au trezit în faliment. Aşadar, rămân de bază tot soiurile româneşti care sunt cel mai bine adaptate la condiţiile de la noi.

– Înţeleg că pentru dumneavoastră este esenţială forţa umană, oamenii. Cum apreciaţi învăţământul agricol românesc în acest moment?

– Dacă ar fi să fac o analiză a personalului nostru, 80% dintre angajaţi sunt din „şcoala veche“, au făcut carte adevărată, cu restul, cei care vin acum, trebuie să mai facem noi încă o şcoală, pentru că nu au învăţat aşa cum trebuie. Ideea e că nu poţi să faci performanţă fără o şcoală adevărată.

– Am observat că aveţi tehnică şi tehnologie de vârf. Cine urcă acum pe tractoare, pentru că nu mai sunt combinele şi tractoarele de odinioară?...

– Din păcate, acum nu mai avem şcoli profesionale pentru mecanizatori. Noi ne bazăm pe faptul că tractoristul care a lucrat înainte de 1989 a avut copii – mă refer la băieţi, desigur – iar fiii lor s-au îndreptat toţi spre munca câmpului pentru că au această muncă în gene. Apoi, noi îi mai perfecţionăm din mers şi devin lucrători foarte buni. Cu alte cuvinte, meseria se moşteneşte. Acum, faţă de ce era în urmă cu 25 de ani, nu mai avem aceeaşi „încărcătură“ de salariaţi, în sensul că, dacă pe vremuri aveam 500 de salariaţi, acum dacă mai am 50 pentru că randamentele sunt cu totul altele. Şi este normal, pentru că acum un tractor modern are o productivitate cât 10 tractoare de pe vremuri.

– Spuneaţi că folosiţi sămânţă românească. Or, se ştie că aceasta a devenit o marfă rară pentru că cercetarea românească nu prea mai produce pentru că a fost văduvită de suprafeţe mari de teren. Şi suntem nevoiţi să importăm sămânţă străină la preţuri duble, chiar triple... Mai există sămânţă autohtonă pentru nevoile României?

– Aşa este. Noi însă avem o relaţie specială cu Institutul Fundulea care vinde sămânţă şi în afara ţării cu rezultate remarcabile. Eu am ales varianta românească în locul „spectaculoaselor“ seminţe occidentale, care promit 12-18.000 t/ha. Dar, în cazul acestora, după o iarnă mai grea se alege praful de toată recolta. Am ales seminţele româneşti pentru că sunt create aici, la Institut, şi aici au dat cel mai bun randament. De ce să aleg altceva? Din păcate, Institutul Fundulea continuă să aibă probleme... Cert este că dacă, vom rămâne fără sămânţă românească, producţia de grâu va fi pe marginea prăpastiei pentru că, odată râmase singure pe piaţă, preţul seminţelor occidentale va creşte foarte mult.

– La nivel mondial, peste 1 miliard de locuitori din cele 7 miliarde care populează acum planeta trăiesc sub pragul de sărăcie. Aşadar, pe industria agroalimentară este pusă o presiune uriaşă şi o concurenţă pe măsură. În acest context, reuşiţi să produceţi tona de grâu sau tona de porumb în aşa fel încât să puteţi rezista din punct de vedere economic?

– În lumea asta totul pleacă de la factorul economic. De aceea strategia pe care ne bazăm este să aplicăm tehnologia de producţie cu rigurozitate, dar totodată, ţinând cont şi de strategia costurilor de producţie, în care trebuie să ne încadrăm. De exemplu, dacă noi producem 7 tone şi am cheltuit cât pentru 8 tone, sigur că eşti pe minus. Noi avem o strategie în sensul că încercăm să îmbunătăţim productivitatea cât de mult putem. Un exemplu este consumul de motorină pentru tractoare şi combine care aproape s-a înjumătăţit în ultimii ani. Dar e loc şi de mai bine. De exemplu, agricultorii francezi consumă la lucrările solului doar 25 l/ha, deci mai avem şi noi mult de ajustat în ceea ce priveşte costurile la hectar. Acum 25 de ani costurile erau de 100 de euro iar acum, după cum vă spuneam, am ajuns la aproximativ 50 de euro. Ideea e că trebuie să avem un randament de vârf. Până acum cel puţin, pe fiecare etapă a fluxului tehnologic am încercat să aduc maşinile cele mai performante pentru a face cât mai multe economii. Cultura trebuie să fie cât mai eficientă, dar pentru asta trebuie să cheltuieşti cât mai puţin şi să produci cât mai mult, dar să îţi şi rămână pentru reluarea procesului de producţie în următorul sezon. Folosind sămânţa noastră, ne-au crescut şi randamentele şi acum am ajuns la o producţie de 6-700 tone de produs/om, având creşteri de la an la an.

– În acest context nu pot să nu vă întreb... Sunteţi mulţumit de rezultatele agricole ale anului 2013-2014?

– În mod sincer, mă aşteptam ca acest an să fie unul de excepţie comparativ cu anii anteriori. Aşteptările mele au venit ca urmare a precipitaţiilor abundente din 2014. Credeam că obţin la grâu 7,5-8 t/ha pe suprafeţe întinse, dar producţia a fost de numai 5 t. Dar m-am bucurat pentru această producţie pentru că a fost de o calitate foarte bună. Apoi am reuşit să-mi acopăr costurile şi mi-au rămas fonduri şi pentru culturile viitoare.

– Acum, odată cu anul şcolar a debutat un nou an agricol. Aveţi create toate condiţiile să păşiţi cu încredere şi optimism în anul agricol 2014-2015?

– Da, pentru că avem apă, pe care bunul Dumnezeu ne-a dat-o la timp şi am însămânţat deja 1.100 ha de rapiţă. Practic, avem tot ce ne trebuie – solul e pregătit, condiţiile climaterice sunt bune, avem destulă apă acumulată în sol şi avem şi destule seminţe româneşti.

Gheorghe Verman

KWS semințe: un partener sustenabil

Hibrizii KWS – adaptați pentru producția de biogaz

La jumătatea lunii octombrie KWS Semințe, unul dintre cei mai importanți jucători mondiali din domeniul semințelor din agricultură, a lansat, în calitate de partener, cea mai mare centrală de producere a energiei electrice pe bază de biomasă din România.

Centrala de Cogenerare pe Biogaz obținut din biomasă din comuna Moara, sat Vornicenii Mici, județul Suceava, utilizează combustibil biogaz obținut din fermentarea culturilor energetice – porumb și a deșeurilor din agricultură (zootehnie). 3 megawați de energie electrică produsă de cele două module de cogenerare sunt livrați în sistemul energetic național, iar energia termică rezultată este folosită în procesul tehnologic de obținere a biogazului și pentru încălzirea spațială a clădirilor aferente stației de biogaz.

KWS Semințe, în calitate de partener, susține activ buna funcționare a centralei, prin furnizarea materiei prime destinate producerii de biomasă: 700 ha de teren sunt cultivate cu hibrizii de porumb KWS – Mikado, KWS 3381 și Kalimnos. Mikado este unul dintre cei doi hibrizi de porumb de înaltă performanță, cu potențial excelent pentru producția de biogas, aflați în portofoliul de produse KWS Semințe.

Mikado (FAO 550) este un hibrid competitiv din grupa hibrizilor tardivi, cu o productivitate impresionantă. Mikado este ideal pentru producția de biogaz, datorită înălțimii sale ridicate, din care rezultă o masă vegetală mare ce permite extragerea unei cantităţi optime de metan. Având în vedere producțiile de peste 100 tone de masă verde la hectar pe care le oferă Mikado, utilizarea acestuia în producția de biogaz este o alegere foarte potrivită. Cel de-al doilea hibrid, Balasco (FAO 420), deține aceleași avantaje ca și Mikado și oferă peste 70 tone de masă verde la hectar, atunci când este recoltat în varianta timpurie.

„Parteneriatul dintre KWS Semințe și TEB susține evoluția – unul dintre atributele pe care compania noastră pune accentul – și răspunde totodată celei mai mari provocări KWS: aceea de a fi mereu cu un pas înainte în întâmpinarea cerințelor pieței, prin dezvoltarea unui portofoliu de produse adaptat permanent nevoilor consumatorilor noștri“, a declarat Doriana Nițu, country manager KWS Semințe.

Noua Centrală de Cogenerare este înființată de Total Energy Business – TEB, organizație specializată în furnizarea de echipamente energetice, în parteneriat cu LUCOSDIOV CONSULTING – companie specializată în comercializarea de cereale și creșterea animalelor. Proiectul, inaugurat în cadrul unui eveniment desfășurat între 9 și 10 octombrie 2014, repre­zintă o investiție de 6,3 milioane de euro, proveniți exclusiv din surse private.

„Porumbul reprezintă principala cultură utilizată în Europa pentru producţia de biogaz. Producătorii folosesc în special porumbul pentru siloz în acest scop datorită producţiei sale medii, uniformităţii şi productivităţii sale de metan. Costul biometanului, raportat doar la costul de producţie şi de condiţionare al culturilor energetice, se situează la nivelul cel mai mic, în cazul porumbului pentru siloz, respectiv la 6 eurocenţi/m3 de biometan, faţă de alte culturi. Porumbul de siloz permite obţinerea eficientă a biogazului, la un cost mai mic, în paralel cu utilizarea unor suprafeţe agricole mai mici“, a explicat Ovidiu Prodaniuc, administratorul LUCOSDIOV CONSULTING.

Despre KWS Semințe

KWS Semințe, subsidiară a Grupului german KWS, se află în topul primelor trei companii multinaționale din domeniul semințelor din agricultură în România, cu o cotă de piaţă în creștere de 13% din piaţa seminţelor certificate. Compania este activă pe piața din România din anul 2002, bucurându-se în prezent de o echipă motivată și profesionistă, care a crescut în 12 ani la peste 100 de angajați.

Cu o prezență remarcabilă în peste 70 de țări din lume, KWS pune accentul pe cercetare, evoluție și performanță, utilizând vasta experiență în domeniul ameliorării. Astfel, KWS s-a dovedit întotdeauna a fi partener apropiat și de încredere al fermierului de pretutindeni.

De peste 150 de ani, compania KWS își aduce permanenta contribuție la susținerea fiecărui fermier cu soluții inovative și personalizate pentru recolte performante, profitabile, independență și prosperitate pe termen lung.

Pentru mai multe detalii, contactați: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau accesați www.kws.ro.

Origine și indicație geografică protejată: o nouă posibilitate pentru produsele agroalimentare provenite din zonele montane ale României

Prin intermediul proiectului PACINFO finanțat din fonduri UE (www.zonamontana.ro), dorim să subliniem importanța rolului social și ecologic al agriculturii din zonele montane.

Prin prezentul articol dorim să vă atragem atenția asupra unei noi oportunități oferite de agricultura din zonele montane. Beneficiile ecologice și sociale provenite ca urmare a activităților agricole din zona montană nu reprezintă neapărat servicii care nu au conexiuni cu producția agricolă. Prin multiplicarea valorii produselor agricole și agroalimentare, acestea pot oferi o valoare adăugată, reflectând asupra sistemului complex și complementar care există între omul gospodar, activitatea agricolă și mediul înconjurător. Această temă este mai degrabă o chestiune de abordare, dar totodată și una practică.

În Europa întreagă există o cerere din ce în ce mai mare față de produsele agricole de calitate ridicată, care au în conținut „ingrediente“ ecologice și culturale specifice anumitor zone sau regiuni. Acest trend reprezintă o posibilitate reală, dacă ne gândim la produsele agricole provenite din zona Carpaților, unde există pajiști naturale și seminaturale cu ecosisteme specifice și unice, în care procesul de producție este nemodificat de secole. Fermierii noștri din zonele montane trebuie să fie conștientizați de faptul că măsurile agroecologice nu au fost stabilite în vederea împiedicării proceselor de producție, ci mai degrabă pentru aducerea unei valori adăugate în domeniul agriculturii.

Pe lângă recunoașterea și acceptarea celor de mai sus mai avem nevoie și de un alt lucru important: de un bun „ambalaj“, și anume de marketingul adecvat al produselor realizate în această zonă.

Uniunea Europeană s-a gândit deja la „ambalaj“ prin elaborarea a trei tipuri de nominalizări pe baza originii geografice și pe baza metodelor de producție. Siglele Denumirea de Origine Protejată și Indicația de Origine Geografică semnifică relația dintre produs și zona geografică din care provine, iar produsele care dobândesc Garantarea Specificității Tradiționale sunt acelea care se realizează din materii prime tradiționale prin metode tradiționale.

În articolul care va apărea în luna noiembrie vom relata mai pe larg despre aceste nominalizări și despre oportunitățile oferite de acestea.

AgriPlanta - RomAgroTec 2014 între succes și provocare: 198 de firme expozante și 9.520 de vizitatori la AgriPlanta - RomAgroTec 2014

TOTUL DE LA SĂMÂNȚĂ LA RECOLTĂ!
* Expoziție în câmp - utilaje și input-uri pentru agricultură * Loturi demonstrative pentru principalele culturi agricole
* Demonstrații comentate cu mașini agricole

198 de firme expozante din 14 țări și peste 9.520 de fermieri, specialiști, oficialități, jurnaliști, dar și grupuri de elevi și studenți au participat la expoziția în câmp AgriPlanta - RomAgroTec, ediția a 4-a, organizată în perioada 5-8 iunie 2014, lângă Fundulea, județul Călărași, pe un teren agricol de peste 30 de hectare.

Numărul expozanților a fost cu 75% mai mare decât la ediția precedentă, iar vizitatorii, deși în număr mai mic față de ediția 2013, au fost aproape în totalitate specialiști și profesioniști din domeniul agricol. Ca origine geografică, vizitatorii au provenit din peste 27 de județe (Călărași, Ialomița, Buzău, Constanța, Tulcea, Giurgiu, Vrancea, Vaslui, Botoșani, Brăila, Galați, Teleorman, Vâlcea, Olt, Dolj, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Covasna, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Alba, Caraș Severin, Mehedinți, Ilfov, municipiul București etc).
http://www.agroinfo.ro/videouri/evenimente/noutati-tehnice-la-agriplanta-romagrotec-2014

AgriPlanta - RomAgroTec 2014 s-a deschis în 5 iunie, în prezența Dlui Daniel Constantin – Ministrul Agriculturii, Dlui Peter Tamaș Nagy – Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Dlui Peter Grothues – Director general DLG International, Dlui Ernst Zimmerl – Atașat pe probleme de agricultură și mediu, pentru România și Ungaria, al Ambasadei Austriei la Budapesta, a numeroși specialiști și jurnaliști.
http://www.agroinfo.ro/evenimente/targuri-si-expozitii/agriplanta-romagrotec-2014-si-a-deschis-portile
Firmele expozante au atras vizitatorii cu oferte avantajoase de utilaje și mașini agricole, semințe, fertilizanți, produse de protecția plantelor, sere, silozuri, dar și servicii de leasing, învățământ agricol, presă de specialitate etc.

Reușind să învingă capriciile unei primăveri ploioase, cele 24 de loturi demonstrative cultivate în incinta AgriPlanta - RomAgroTec 2014 cu rapiță, porumb, floarea soarelui, grâu, orz, orzoaică, soia, plante furajere, mazăre, gazon, șofrănel etc, au reflectat soluțiile de genetică, nutriție și protecția plantelor, oferite de firmele expozante: Bayer, Biochem, Biocrop, Cheminova, Ciproma Sem, Dow AgroSciences, Euralis Semințe, Everde, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, KWS Semințe, Makteshim Agan Marom, May-Agro Tohumculuk, Nufarm România, Probstdorfer Saatzucht România, Procera Agrochemicals România, Quality Crops Genetics, Saaten Union România, Summit Agro România și Syngenta Agro.

Demonstrațiile cu mașini agricole, grupate pe teme ca: protecția plantelor, lucrările solului și semănat, energii regenerabile și tehnici moderne de aplicare a fertilizanților, deși atent pregătite, au fost în parte compromise datorită condițiilor de sol determinate de ploile abundente din zilele premergătoare și din ziua deschiderii expoziției. În zona de demonstrații pentru protecția plantelor am reușit să prezentăm 10 mașini și utilaje agricole (autopropulsate și tractate), aparținând companiilor Agri-Alianţa, Amazonen-Werke H.Dreyer GmbH, Agri Full Power, Agrifac Machinery, General Leasing, Lemken România, Mewi Import Export Agrar Industrietechnik, NHR Agropartners, IPSO Agricultură, Miaghi Impex și Tehnofavorit. Comentariile de specialitate au fost asigurate de dr. ing. Ovidiu Ranta, Șef lucrări la USAMV Cluj-Napoca, specialist în mecanizarea agriculturii.
http://www.agroinfo.ro/videouri/evenimente/demonstratii-in-camp-la-agriplanta-romagrotec-2014
http://www.agro-tv.ro/reportaj-video-demonstratii-cu-masini-agricole-click-aici/

Demonstrațiile practice cu mașini în zona Lucrările solului și semănat au fost pregătite în detaliu, expozanții reușind să efectueze probe de reglare a mașinilor în preziua deschiderii evenimentului. Au fost inscrise 22 de agregate de lucrare a solului, majoritatea fiind clasificate în domeniul de prelucrare a solului fără arat (minim de lucrări), aparținând firmelor: NHR Agropartners, IPSO Agricultură, Amazonen-Werke H.Dreyer Gmbh, Maschio Gaspardo Romania, Agri-Alianţa, General Leasing, Lemken Romania, Mewi Import Export Agrar Industrietechnik, Agri Full Power, Titan Machinery Romania, Väderstad. O ploaie torențială a dejucat planurile de organizare, umiditatea din sol crescând la valori la care orice acțiune a mașinilor a devenit imposibilă.

În zona demonstrațiilor pentru energii regenerabile au avut loc 10 prezentări cu instalația mobilă de producere a peleților din paie la care au asistat peste 100 de fermieri interesați de aceste tehnologii de viitor. „AgriPlanta - RomAgroTec 2014 a fost pentru noi o mare reușită! Chiar dacă mulți s-au plâns de vreme și de efectele ploii, trebuie să nu uităm că agricultura adevarată se face în câmp, iar noi suntem oameni din agricultură, fiind astfel obișnuiți să purtăm cizme la nevoie. Exact acest aspect a făcut diferența față de alte târguri organizate pe asfalt. Vizitatorii noștri, în număr nesperat de mare, au venit pe ploaie, prin noroi, pe arșiță, până la marginea expoziției, special pentru a vedea cum se produc peleții din biomasă și pentru a se informa despre posibilitățile existente în acest domeniu. Au avut loc doar discuții concrete, am propus și ne-au fost propuse proiecte foarte interesante, ceea ce ne face să credem că am facut un prim pas foarte important în domeniul energiilor regenerabile în România. Pe viitor sperăm să reușim o colaborare cât mai strânsă cu fermierii și o susținere cât mai bună din partea factorilor decizionali, astfel încât să creem împreună un sistem competitiv de valorificare a biomasei reziduale în scopuri energetice“, a declarat Radu Domnita, reprezentant al firmei producătoare HIMEL Germania.

În zona ”TRACTOR și TRACTORIST”, în cele două zile cât a fost posibilă efectuarea demonstrațiilor, 37 de fermieri și-au arătat abilitățile în manevrarea tractorului printre jaloane, efectuarea de opriri la punct fix cu fața sau cu spatele tractorului și menținerea tractorului în echilibru pe un sistem tip balansoar.

Peste 200 de copii de fermieri au beneficiat de programul AgriKids, unde au putut să învețe jucându-se, participând la concursuri de sădit, la teste-fulger de cunoștinte despre agricultură, la ateliere de creație în care au folosit materiale naturale și reciclabile, pictură pe față făcută de personaje din povești, dans și multe premii.

Tombola Vizitatorului AgriPlanta - RomAgroTec 2014 și-a desemnat duminică, 8 iunie, câștigătorii premiilor atractive – de la vizite la fabrici de mașini agricole din Germania sau evenimente organizate în Franța, la vizitarea expoziției Eurotier 2014, una dintre cele mai mari expoziții dedicate zootehniei, organizată de Societatea Germana pentru Agricultura (DLG e.V. Germania), la unelte pentru fermă și saci de semințe de grâu, porumb, floarea soarelui, rapiță, pachete tehnologice și obiecte promoționale - oferite de firmele: Everde, Makhteshim Agan Marom, Agro Office Sisteme, Xepi, Miaghi România, Biso România, Nexxon, ITC, General Leasing, Nufarm România, Biocrop, Quality Crops, May-Agro Tohumculuk, Maschio Gaspardo Romania, Euralis Semințe, Zetor Tractor, Biochem, Amazonen-Werke GmbH, Impar, Map-Mașini Agricole Performante, Isagri România, Farm Tech, Claas Global Sales GmbH, Mewi Import Export Agrar Industrietechnik, Ipso Agricultură, Cheminova, Ciproma Sem, Probstdorfer Saatzucht România, Procera Agrochemicals România, Titan Machinery România, NHR Agropartners, Saaten Union, Rapool, DLG InterMarketing, Tehnofavorit și KWS Semințe.

Castigatorii tombolei AgriPlanta-RomAgroTec 2014:

Stan Marian  - Călărași
Gaman Petre - Călărași
Moise Tamara - Călărași
Coceas Viorel - Ialomița
Mihailescu George - Constanța
Solomon Narcis - Vrancea
Cojenel Mihai - Călărași
Bucur Marius - Călărași
Gindila Mircea - Călărași
Rosu Anca - Teleorman
Moise Stelian - Brăila
Dumitrache Mihail Florin - Călărași
Nan Teodor Razvan - Ialomița
Panait Cornel - Călărași
Vasile Cristian - Ilfov
Dumitru Vasile - Călărași
Ilie Bogdan - Ilfov
Trica Nicolae - Călărași
Sparlea Nicoleta - București
Calin Marius - Dambovița
Belehuzi Mircea - Dambovița
Vlad Andrei Adrian - Ilfov
Paduretu Gheorghe - Teleorman
Siliste Marius - București
Florescu Grigore - București
Raducan Constantin - Ialomița
Trifu Petrica - Olt
Capanu Alexandru - Olt
Agrimar Prest SRL - Ialomița
Nenciu Oprea - Buzău
Godeanu Aurelia - București
Musca Stefan - Giurgiu
Bada Ion  - Ialomița
Mihut Ion - Călărași
Nenciu Ioan - Buzău
Marginean Valentin - Mureș
Penca Ionel - București
Negoita Laurentiu - Călărași
Gavriluta Alina - Neamț
Rosoga Ion - Constanța
Bordea Adrian - Prahova
Hristu Costel - Călărași
Mares Ioana - Călărași
Stanciu Gheorghe - Constanța
Zaharia Florin - Călărași
Bende Jeno-Attila - Covasna
Popoiu Mihaita Dan - Galați
Popa Dragos Georgian - Argeș
Teisi Wilhelm - București
Mirut Florian - Dolj
Militaru Cristian - Călărași
Musat George - Călărași
Lacusteanu Adeluta - Olt
Moise Marian - Călărași
Gavaneanu Cornel - Brăila
Banciu Adrian - Ialomița
Sovu Cosmin - Călărași
Radulescu Florin - Ialomița
II Marineata Florin - Olt
Recolta SA - Buzău
Barbu Marius - Buzău
Camberea George - Giurgiu
Preda Gheorghe - Ilfov
Nedelcu Aurel - Giurgiu
Radu Florin Catalin - Giurgiu
Miladinovici Florian - Giurgiu
Riciu Ciprian - Prahova
Anghel Gheorghe - Ilfov
Goran Gabriel - Teleorman
Bojin Dumitru - Constanța

Persoana de contact DLG InterMarketing:
Ana Maria Gaspar - 0732 945 418


Tombolele zilnice desfășurate la standul Revistei FERMA i-au atras pe vizitatori, care au fost provocați la întreceri năstrușnice, între care și concursul "Aruncatul cu potcoava", devenit deja tradițional, coordonat ca de fiecare dată, de Victor Yila, PR Manul Revistei Ferma. Îndemânarea la aruncatul potcoavei a fost răsplătită cu premii oferite de revista Ferma şi de firmele expozante.

AgriPlanta – RomAgroTec 2014 a fost organizată de compania româno-germană DLG InterMarketing, parte a Societății Germane pentru Agricultură (DLG e.V.), cu sprijinul A.P.I.M.A.R., în colaborare cu Direcția pentru Agricultură a Județului Călărași, Academia de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești”, USAMV Cluj-Napoca și USAMV București.
https://ro-ro.facebook.com/Agriplanta
https://www.youtube.com/watch?v=8PqXR1K7S_w&list=UUpgJzLp3hHZgIVtR0U-J4IQ

Și în 2014 DLG InterMarketing este onorat de parteneriatele stabilite cu:

Borealis L.A.T – Partener oficial al AgriPlanta-RomAgroTec pentru al doilea an consecutiv, principalul distribuitor de îngrășăminte din Europa
IKB Leasing – Partener al AgriPlanta-RomAgroTec pentru al treilea an consecutiv, unul dintre furnizorii importanți de servicii financiare, specialist în leasingul pentru echipamente și utilaje industriale
Ferma – Partener Media Principal al AgriPlanta-RomAgroTec, publicație lunară în domeniul agricol cu distribuție națională, prezentă de 13 ani pe piața românească.

Partenerii media ai acestei ediții au fost: Recolte Bogate, Utilaje Agricole, Anunțuri Agricole, Profitul Agricol, Horti Magazin, Porumbul, Revista Fermierului, AgroTv, AgriMedia, Lumea Satului, Agricultura365, Transilvania Business, Info Agrar, InfoFerma și Campania Agricolă, AgroInfo.ro, AgroRomânia, Euroferma și România Agricolă, AgriBusinessJob, Radio România Cluj și Radio România Antena Satelor.

Legislaţia europeană pentru seminţe, blocată la Parlamentul European

După ce Comisia Europeană „a moşit“ ani de zile noua Lege a seminţelor privind materialul de reproducere a plantelor (MRP), noul act normativ s-a înţepenit la Parlamentul European (PE), am aflat la Adunarea Generală a Asociaţiei Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Seminţe şi Material Săditor din România – AMSEM.

„Parlamentul European este pe cale să amâne votarea Regulamentului seminţelor, lăsând pe umerii viitorilor europarlamentari această sarcină, ceea ce impune ca şi AMSEM să conlucreze cu autorităţile şi cu eurodeputaţii români pentru a înţelege şi a sprijini aceste demersuri“, a declarat Gheorghe Nedelcu, preşedintele AMSEM.

Cei aproximativ o sută de membri şi invitaţi au fost informaţi de unele aspecte ale legislaţiei europene din acest domeniu, care au stârnit vii dispute atât la nivel european cât şi naţional. Nemulţumiri s-au manifestat şi în cazul interzicerii tratamentului cu neonicotinoide (clotianidin, tiametoxam şi imidacloprid) la sămânţă. Prima parte a evenimentului a fost dedicată numai membrilor, în care s-au discutat chestiuni interne. În partea a doua s-au făcut câteva prezentări care ne-au reţinut atenţia.

Regulamentul MRP

Gheorghe Hedeşan, secretar general al AMSEM, a prezentat punctul de vedere oficial emis de DG SANCO şi o sinteză a propunerilor de amendamente făcute la Regulamentul CE privind MRP.

„Voi face doar o trecere în revistă a aspectelor legate de noua Lege a seminţelor. Noi am publicat încă din toamna anului trecut acest proiect care are peste 160 de pagini. (...) Factorul politic a introdus câteva elemente care deranjează şi, credem noi, care vor perturba industria de seminţe, creând o piaţă paralelă “ – a menţionat Hedeşan. Domnia sa a reamintit că Regulamentul MRP se referă la orice material de reproducere a plantelor introdus pe piaţă.

Actul normativ prevede şi unele excepţii de la regulile de piaţă, cum ar fi scopurile ştiinţifice, de testare, scopurile de selecţie, resursele genetice ale băncilor de gene, ale persoanelor fizice şi juridice, cum sunt organizaţiile şi reţelele de conservare şi schimburi în natură între nonprofesionişti.

Conform actului normativ, speciile listate sunt supuse certificării obligatorii. Speciile majore pot fi comercializate numai ca material prebază, bază şi certificat. Materialul din speciile listate trebuie să aparţină soiurilor înregistrate, cu excepţia cazului când: aparţine unui portaltoi; este material de nişă de piaţă; este un material eterogen (condiţii care urmează să fie adoptate prin norme de aplicare a Regulamentului); este material din soiuri cu descriere recunoscută oficial, produse în regiunea de origine.

Căile de înregistrare, prevăzute în document, a soiurilor din speciile listate (aproximativ 150) rămân aproape neschimbate. Astfel rămâne obligatorie testarea soiurilor DUS (dinstinctivitate, uniformitate, stabilitate) şi VCU (valoare pentru cultivare şi utilizare).

„Noi nu înţelegem de ce se introduc două tipuri de teste VCU: clasic şi durabil. Cel clasic se efectuează la nivel naţional, iar cel durabil la nivel european, de parcă la nivel naţional s-ar urmări altceva decât crearea unei agriculturi durabile“, a spus secretarul general.

Mai departe apar probleme care pot bulversa piaţa seminţelor. Regulamentul prevede că înregistrarea soiurilor vechi şi locale se face fără testare DUS sau VCU; descrierea este furnizată de solicitant, care este apoi recunoscută de către autoritatea competentă; descrierea se bazează pe descrierile vechi oficiale, lucrări ştiinţifice, experienţă practică etc.; producţia este limitată la regiunea de origine, dar poate fi comercializată oriunde. Totodată, se acceptă material eterogen (fără a fi definit clar!), tot fără testare DUS sau VCU.

Însă cea mai gravă prevedere se referă la materialul de nişă de piaţă, în sensul că piaţa neagră locală va putea fi legalizată, ameninţând calitatea seminţelor şi încurajând furtul de seminţe certificate. În acest caz, actorii sunt definiţi în funcţie de numărul de angajaţi (≤ 10 persoane) şi cifra de afaceri anuală (≤ 2 milioane de euro). Lor nu li se cere să înregistreze soiurile şi sunt scutiţi de furcile caudine ale etichetării, menţionând doar că este vorba de „material de nişă de piaţă“. În noua piaţă paralelă fiecare vinde ce vrea şi unde vrea, fără nicio responsabilitate! Acest aspect a stârnit vii discuţii ale participanţilor.

Menţionăm că, pentru această nouă Lege a seminţelor, au fost trimise la Buxelles peste 1.400 de amendamente (!) din partea ţărilor membre ale Uniunii Europene, printre care se regăsesc şi propunerile României.

Urmarea interzicerii neonicotinoidelor

Iuliana Ionel (Institutul de Economie Agrară) a făcut un rezumat al studiului intitulat „Impactul interzicerii tratamentului cu neonicotinoide asupra sectorului de seminţe din România“. Acest subiect a stârnit discuţii aprinse.

Studiul reprezintă punctul de vedere al AMSEM, Asociaţiei Industriei Seminţelor din România (AISR), Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), Federaţiei Naţionale ProAgro, Ligii Asociaţiei Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Reamintim că Regulamentul CE 485/2013 interzice utilizarea insecticidelor care conţin substanţe active din grupa neonicotinoidelor (clotianidin, imidacloprid, tiametoxam) pentru tratamentul seminţelor, cu excepţia cerealelor de toamnă. Restricţia este valabilă timp de doi ani, pentru a se evalua impactul asupra populaţiilor de albine.

„În condiţiile interzicerii insecticidelor din grupa neonicotinoidelor pentru tratamentul seminţelor, în prezent nu există alte produse eficiente autorizate“ – a declarat Ionel.

În opinia sa, pe ansamblul agriculturii, pierderile anuale vor fi între 623.889 mii de euro în varianta reducerii producţiei cu 20% şi 922.759 mii de euro în varianta reducerii producţiei cu 40%, plus cheltuielile cu reînfiinţarea culturii, pe 15% din suprafaţă, în valoare de 562 mii de euro.

Iuliana Ionel a afirmat că, pentru compensarea pier­derilor de producţie (variantele 20% şi 40%), ar trebui semănate suprafeţe suplimentare cu: porumb 1.089-2.227 mii ha, floarea-soarelui 424-490 mii ha şi rapiţă 64-87 mii ha. În structura acestor pierderi fermierii sunt afectaţi în proporţie de 72-80%. Pierderile pe culturi: porumb, între 571.831 şi 855.435 mii de euro, rapiţă, între 6.602 şi 8.810 mii de euro, şi floarea-soarelui, între 45.455 şi 58.514 mii de euro.

„Pe viitor România poate deveni o ţară neatractivă pentru multiplicarea seminţelor destinate exportului în ţări non UE – Ucraina şi Federaţia Rusă –, care în anul 2012 a atins un nivel record“, a menţionat cercetătoarea. La nivel european, Humboldt Forum pentru Alimentaţie şi Agricultură (HFFA) a efectuat studiul „Impactul socio-economic şi de mediu al tratamentului seminţelor cu neonicotinoide la nivelul UE.“

Studiul ajunge la concluzia că, în decurs de cinci ani, pierderea acestei tehnologii ar putea costa agricultura şi economia extinsă a UE până la 17 miliarde de euro, cu afectarea unui număr de 50.000 de locuri de muncă, în special în Europa de Est.

Traian Dobre

Monsanto, un Ferrari în domeniul producerii de sămânţă

Este paralelismul realizat de directorul general al Monsanto România, Cosmin Chioreanu, cu prilejul dublului eveniment derulat pe 21 august în localitatea brăileană Tudor Vladimirescu: Mediafax Talks about Sustainable Agriculture şi Farm Progress 2013.

Prefaţat de vizitarea Complexului Industrial Agricol Sineşti aparţinând companiei Monsanto şi a platformei de porumb Dekalb, evenimentul moderat de Lucian Mândruţă, creative marketing manager în cadrul Mediafax Group, a debutat cu o scurtă prezentare privind provocările şi perspectivele agriculturii româneşti, sector în care se previzionează cea mai mare dinamică. În economia acestei creşteri, Monsanto ar urma să joace un rol esenţial, crede directorul general al companiei Cosmin Chioreanu.

„România are o şansă extraordinară în ceea e priveşte producţia de sămânţă. La ora actuală suntem pe locul 2-3 sau chiar 1, depinde de an, la producţia de seminţe. Putem să devenim un Ferrari în domeniul producerii de seminţe. Noi, românii, putem să fim identificaţi ca agricultori, producători de seminţe. Producem în fiecare an milioane de saci de sămânţă cu destinaţia Franţa, Germania, Ungaria, Spania, Austria, Ungaria, Turcia, Iran, Kazagakstan, Irak. E o oportunitate pe care România o are şi pe care noi dorim să o fructificăm. De un an încoace încercăm să devenim o companie a producţiilor mari. În România am pornit de la o cotă de piaţă 0, ajungând pe linia de porumb la 20%. La rapiţă, de când am intrat pe piaţă cu hibrizi, Monsanto a devenit lider incontestabil. În ceea ce priveşte erbicidele, avem un singur produs, este vorba de Roundup, unde deţinem practic o cotă de piaţă de 40%.“

Miza pe îmbunătăţirea materialului genetic

În acelaşi context, directorul general al Monsanto a ţinut să combată punctele de vedere ce se regăsesc în ultimele recenzii privitoare la problema organismelor modificate genetic. „În România Monsanto vinde 99,9% seminţe obţinute pe calea ameliorării convenţionale şi aş vrea să evidenţiez acest lucru. În Europa, pe scară largă doar Spania este ţara care comercializează aşa-numitele organisme modificate genetic, de fapt mie îmi place să spun că sunt obţinute prin biotehnologii. În 2013, în România s-au cultivat 834 ha cu porumb modificat sau obţinut prin biotehnologii, din care doar 200 sunt de la Monsanto. Am observat că atunci când se vorbeşte de biotehnologii se face imediat o asociere clară cu Monsanto. Să ştiţi că nu suntem singurii care dorim îmbunătăţirea materialului genetic prin aceste mijloace, de altfel foarte sigure. Compania Monsanto este adepta unei coabitări a celor 3 tipuri de agricultură şi mă refer aici la cea organică, cea convenţională şi cea obţinută prin biotehnologii“, a precizat Cosmin Chioreanu.

Agricultura, prioritate zero sau zero prioritate

Dezbaterea – eveniment organizată de Mediafax şi Monsanto a prilejuit un dialog spumos între secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, şi reprezentanţi ai fermierilor, avându-i ca vârf de lance pe Marcel Cucu şi Nicolae Sitaru. „Sunt supărat pentru că s-a perturbat piaţa într-un hal fără de hal. Am ajuns să ne lăudăm încă din luna martie cu o producţie record la grâu, deşi pe mine nu m-a întrebat nimeni ce producţie am făcut. La nivelul ţării se declară 7,2 milioane tone de grâu, cu specificarea extrem de periculoasă că majoritatea este de proastă calitate. Deci i se dă tot ce trebuie comerciantului/depozitarului ca să-mi ofere acum 40 de bani pe kg la porumb sau 50 de bani pe kg la grâu. Şi Guvernul îşi taie craca de sub picioare pentru că un preţ bun la producţiile agricole înseamnă un aport substanţial mai ridicat la PIB, înseamnă taxe şi impozite mult mai mari. Nu suntem în stare să facem politicile care trebuie“, a punctat Marcel Cucu, care a reiterat în context ideea înfiinţării unui partid al agricultorilor, „deoarece la clasa politică pe care o avem nu putem să avem o altă viteză, doar cel mult să mai băgăm şi în marşalier“. În replică, reprezentantul Guvernului a respins ideea politizării discuţiei, catalogând-o ca şuetă. „Franţa, în fiecare lună, face estimări la producţii, iar Ungaria face acelaşi lucru. Ăia nu se mai sesizează şi nu mai cade piaţa că s-a vorbit de o producţie de 7,3 milioane. După care veniţi dvs. şi spuneţi că Ministerul Agriculturii nu ştie pe ce lume trăieşte. Ăsta a fost rezultatul a ceea ce dvs. trebuia să faceţi cu organizaţiile interprofesionale, pentru care aveţi un acord acceptat de minister să coordonaţi tot, de la producţie până la consum“, a tunat secretarul de stat.

Cu prilejul Mediafax Talks about Sustainable Agriculture au mai rostit scurte alocuţiuni Sucheta Sharma, economic officer US Embassy, Daniela Militaru, director executiv APIA Brăila, şi Ion Moraru, director general producţie Monsanto.

Producţii duble la porumb în 30 de ani

Cea de a 7-a ediţie a Farm Progress Brăila, organizată de Monsanto România la ferma Petrosu, a găzduit cea mai complexă prezentare a experienţelor destinate culturii de porumb (Dekalb HD, Dekalb Max Tech, Experienţa tehnologiilor Dekalb, Experienţa Diversitatea Dekalb – producţie seminţe şi porumb siloz, efectele fitotoxicităţii, porumbul alb, soluţii de semănat, Experienţa rădăcinilor Dekalb), toate acestea încadrate unui deziderat ferm, şi anume dublarea producţiilor.

„Anul acesta conceptul este diferit. În 30 de ani vrem să dublăm producţiile prin găsirea tehnologiilor potrivite. Avem aici în spate un câmp etichetat cu HD, care vine de la arşiţă şi secetă, unde am testat hibrizii de porumb pe care îi avem în portofoliu. Analizând rezultatele, am constatat că s-au obţinut sporuri de producţie de 200 kg în condiţii de arşiţă şi de secetă. Un alt obiectiv a fost să creştem producţiile de porumb, să facem un câmp unde încercăm să obţinem 20 tone de porumb/ha. Pentru România 20 de tone în momentul acesta pare ceva ireal. Dacă reuşim să găsim condiţii pentru apă şi conservarea apei – în rest fermierii au investit în utilaje, în fertilizanţi – ne putem gândi la producţii mari. Nu putem atinge acest obiectiv fără un portofoliu de hibrizi care să ne asigure sporurile de producţie pe care le aşteptăm. Cum am încercat să mai creştem producţiile? La hibrizii semitardivi am venit cu densităţi diferite la semănat şi am mers pe acelaşi suport nutritiv. Pentru a vedea diferenţele de producţie am luat ştiuleţii de porumb de pe 10 mp, i-am curăţat şi am pus boabele într-un bol să vedem câte sunt pe fiecare variantă în parte. Dacă facem un simplu calcul, plecând de la 65.000 de boabe, discutăm de 105.000 de boabe, deci un spor de producţie de aproape 80%“, a menţionat Gabriel Ghiţă, director tehnic Monsanto.

Camelia MOISE

Certificarea şi controlul seminţelor, în impas

Urmează reorganizarea

Cele 30 de inspectorate teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor au depus la MADR un memoriu referitor la intenţia de desfiinţare a instituţiei centrale şi de deposedare a inspectoratelor teritoriale de personalitatea juridică pe care astăzi o au. Demersul a avut loc în vremea când această schimbare s-ar fi vrut operată printr-o ordonanţă de urgenţă, fără să se fi realizat o consultare cu specialiştii din ţară. Ulterior, MADR nu a agreat ori a renunţat la ordonanţa de urgenţă, dar nu şi la ideea în sine, preluând cu mici modificări textul şi incluzându-l în noua lege de reorganizare a MADR. Memoriul a rămas şi astăzi fără răspuns. Şi nici audienţa solicitată nu a fost acordată.

Argumentele MADR pentru desfiinţarea actualelor instituţii

Aşadar, MADR propune, cităm din proiectul de lege, „înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Resurse Vegetale (ANRV) prin reorganizarea Inspecto­ratelor teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor (ITCSMS) care se desfiinţează, ca urmare a comasării prin fuziune şi prin preluarea activităţii Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor (INCS) de la Direcţia Inspecţii“.

Raţiunile pentru care autorităţile justifică modificarea ţin de, cităm: „optimizarea activităţilor în domeniul controlului, producerii, prelucrării şi certificării calităţii seminţelor şi a materialului săditor“ şi „necesitatea corelării volumului de activitate în profil teritorial cu cheltuielile de capital, materiale şi personal în ansamblul lor şi în special a celor bugetare, prin asigurarea într-o măsură mai mare a autofinanţării din veniturile extrabugetare încasate conform prevederilor Legii nr. 266/2002, republicată“. Patrimoniul ANRV va fi format din clădirile şi laboratoarele ITCSMS-urilor din ţară, care vor rămâne fără personalitate juridică şi bunuri, nu mai pot manageria activitatea din teritoriu, nu mai au puterea de decizie, care se mută, în totalitate, la Bucureşti. Inspectoratele se transformă în oficii şi numai câteva dintre ele vor reprimi, prin ordinul ministrului Agriculturii, personalitatea juridică, pesemne ulterior regionalizării. Singurul neatins rămâne Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor, care-şi va păstra personalitatea juridică.

Cu ce vine în plus noua structură?

În prezent, ITCSMS funcţionează în cadrul INCS din subordinea MADR, conducerea fiind asigurată de directorul Direcţiei Inspecţii şi de trei persoane cu funcţii de execuţie angajate la INCS. Structura teritorială cuprinde 30 de inspectorate cu personalitate juridică, fiecare având câte un director, şi 10 filiale judeţene, totalul angajaţilor ridicându-se la 408 funcţionari publici şi personal contractual (formatori, inspectori oficiali, eşantionori, împuterniciţi ISTA, analişti, manageri ai calităţii, auditori interni, responsabili de proces). Şase inspectorate îşi asigură cheltuielile integral din veniturile proprii, iar restul acoperă cheltuielile materiale şi 50% din cheltuielile de personal din venituri, diferenţa de bani provenind de la bugetul statului. Toate laboratoarele teritoriale sunt dotate cu aparatură modernă cât să răspundă cerinţelor de condiţionalitate impuse de reţeaua europeană de profil.

Ce s-ar obţine prin crearea ANRV? O instituţie de sine stătătoare în subordinea MADR, care va avea un aparat central propriu (preşedinte, vicepreşedinte, compartimente financiar - contabil, resurse umane, juridic, administrativ etc.), va colecta veniturile inspectoratelor din ţară, va gestiona bugetul la nivel naţional, va dispune de întregul patrimoniu şi va face politica în domeniu potrivit legii. În schimb, nu vor mai exista cei 30 de directori din teritoriu. Aparent, s-ar putea vorbi despre o simplificare organizatorică şi despre o coordonare unitară. În realitate, decizia este îndepărtată de fermier, luată de lângă pământ şi mutată pe asfaltul Bucureştiului. Reorganizarea propusă nu răspunde criteriilor de descentralizare; dimpotrivă, rezultă centralizarea cât se poate de clară a acesteia.

Imediat ce au aflat de actul normativ (ordonanţă de urgenţă) conceput ermetic la Bucureşti, fără o minimă deschidere şi consultare a organismelor profesionale teritoriale, cele 30 de ITCSMS-uri au cerut audienţă ministrului Agriculturii, neacordată, iar în final au depus un memoriu, rămas fără răspuns şi astăzi. În schimb, au fost primiţi de unul dintre secretarii de stat. Efectul acestei intervenţii a fost că OUG nu a mai fost promovată, dar reforma propusă este preluată în noul proiect de lege privind reorganizarea unor instituţii din subordinea MADR. Demersul inspectorilor teritoriali ar putea fi socotit drept ceea ce auzim mereu argumentându-se:

„Opoziţie, rezistenţa sistemului la schimbare, care nu ar vrea să renunţe la funcţii şi oarece năravuri.“

Ce doresc inspectoratele

Care este punctul de vedere al specialiştilor din teritoriu? „Înfiinţarea ANRV – se spune în memoriu – înseamnă o supracentralizare inutilă şi ineficientă în desfăşurarea activităţii inspectoratelor şi care nu se justifică, din moment ce nu schimbă forma de finanţare, nu se realizează reduceri de cheltuieli şi nu aduce o îmbunătăţire reală în sistem (...) presupune creşterea numărului de personal cu funcţii de conducere şi compartimente care există deja în cadrul MADR(...), creşterea cheltuielilor materiale şi de personal, în loc să fie restrânse.“ Inspectorii mai vorbesc despre pierderea acreditării laboratoarelor pentru testarea seminţelor sub supraveghere oficială, destabilizarea structurilor şi sistemului actual de certificare şi control, blocarea implementării politicilor în domeniu, deprofesionalizarea unor experţi recunoscuţi etc. Inspectorii nu contestă nevoia de reformă, însă doresc să fie consultaţi, vor ca propunerile să vină din partea cunoscătorilor, noua organizare să ajute, nu să pericliteze sistemul de certificare şi control şi nu agreează ideea de centralizare a deciziei, în loc ca aceasta să rămână lângă fermier.

Revista noastră a formulat o listă de întrebări pentru MADR. Am fost însă puţin desincronizaţi, în sensul că interpelarea a coincis cu perioada în care documentele se aflau în fază de lucru, astfel că răspunsul a fost, logic, unul singur: „Întrebările sunt prematur formulate“, dar am primit şi asigurarea că „MADR a luat notă de aspectele sesizate de conducerile entităţilor teritoriale din subordine“.

Maria Bogdan
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.16, 16-31 AUGUST 2013

Avem material săditor, lipsesc dorinţa şi putinţa de a-l planta

La 20 km de Buzău, pe dealurile vârfului Istriţa, în anul 1836 a fost descoperit tezaurul de la Pietroasa (Cloşca cu puii de aur), o inestimabilă comoară. După 50 de ani, în anul 1895, la poalele dealului s-au pus bazele unei alte comori, mult mai valoroasă şi cu efecte imediate. A fost înfiinţată pepiniera Istriţa, care avea să producă mulţi ani material săditor pomicol, urmând să devină un centru reprezentativ pentru judeţul Buzău, având în vedere că îndeletnicirea de bază a locuitorilor din zona Dealul Mare a fost şi este pomicultura.

– Domnule Petre Grivu, sunteţi directorul pepinierei Istriţa. Cum a apărut, cum s-a dezvoltat şi cum a contribuit la dezvoltarea pomiculturii judeţului Buzău această unitate?

– Există documente care atestă că în 1895 la Istriţa a fost plantată o colecţie cu 10 specii de pomi şi 200 de soiuri potrivite zonei în care ne aflăm. La început se adunau sâmburi pentru producerea de puieţi, ce urmau a fi altoiţi şi plantaţi pe o zonă ce se întinde de la apa Buzăului până în Prahova, la Teleajăn. La momentul respectiv, în pepinieră se altoiau pomi, în special din specia prun, pentru a popula gospodăriile locuitorilor, dar şi dealurile din zona Buzăului, Slănic, Teleajăn şi Prahova. Mai târziu, în 1957 a luat fiinţă Staţiunea Experimentală horticolă Istriţa, cea care a pus bazele unei pomiculturi ştiinţifice.

– Pepiniera Istriţa a fost principalul furnizor de material săditor pomicol în judeţ. Cum a contribuit la realizarea de plantaţii moderne?

– Până în anul 1990, pepiniera livra anual peste 175.000 de pomi altoiţi, dintre aceştia 49% fiind din specia prun, 25% măr, iar restul reprezentând exemplare de cireş, cais, piersic şi nuc, astfel că în baza unui program judeţean, în perioada 1968-1990 s-au plantat anual 300-400 ha. Programul prevedea mai întâi amenajarea terenurilor în pantă, prin terasare, pentru ca ulterior să fie plantaţi pomi crescuţi în zonă. În felul acesta s-au înfiinţat 2.000 ha de livezi intensive cu măr, peste 4.000 ha cu prun, 1.000 ha coacăz, zmeur şi s-au plantat specii de cireş, vişin, cais, piersic.

Odată cu apariţia fabricilor de conserve Pârscov, Buzău şi Râmnicu Sărat se produceau anual 1.500 t de magiun, 3.300 t de prune uscate, 3.000 t conserve de fructe şi peste 1.000 t suc de mere concentrat, produse care ajungeau la export, pentru a recupera sumele împrumutate de la Banca Mondială pentru susţinerea programului de înfiinţare a livezilor.

– Cum aţi reuşit să rezistaţi tranziţiei şi astăzi să fiţi asaltaţi de pomicultori?

– Din anul 2004 pepiniera a fost preluată de USAMV Bucureşti, devenind centru de practică pentru studenţii de la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu – Bucureşti. În acest context, aria de preocupări s-a lărgit. Având şi statutul de cercetare, am urmărit restructurarea patrimoniului pomicol prin reîntinerirea actualelor plantaţii pomicole, extinderea speciilor valoroase, înfiinţarea de livezi super intensive, asigurarea de pomi altoiţi pe port vegetativ din categorii superioare, folosind altoitul la masă. Acest lucru se realizează deocamdată la seminţoase, urmând ca în viitorul apropiat să se întâmple acelaşi lucru şi la sâmburoase.

În concluzie, urmăm tehnologii moderne, cum ar fi fertirigarea prin picurare atât în pepinieră cât şi în livada de pomi, folosim plasă antigrindină şi încercăm să ne dotăm cu utilaje noi, care să permită reducerea forţei de muncă.

– Dacă se aprobă refacerea patrimoniului pomicol prin metoda reconversiei, sunteţi pregătiţi să asiguraţi material de plantare realizat pe port vegetativ, cu soiuri recunoscute pe piaţă?

– Pomicultorii trebuie să ştie că ciclul biologic, pentru a produce un pom, este de minimum 2 ani. De aceea, cine doreşte pomi pentru o livadă trebuie să ni se adreseze din timp şi apoi să ţină permanent legătura cu pepiniera. În ultimii ani am derulat un program cu Banca Mondială (Programul Makis) pentru a construi un biodepozit (două solarii cu dublă acoperire, plantate cu pomi categoria bază) pentru 7 specii: cais, cireş, vişin, măr, nectarin, piersic, prun, păr. În felul acesta, protejăm pomii de insectele care pot transmite boli şi avem corzi pentru altoit libere de boli şi dăunători.

În ceea ce priveşte problema asigurării unei cantităţi suficiente de material pentru port vege­tativ, pot spune că avem pentru seminţoase două marcotiere: una cu port M 9 şi alta cu port M 106, iar pentru sâmburoase avem o colaborare externă cu CAV Faenza Italia şi cu Vitroplant Cesana Italia, care ne pot asigura port altoi produs din meristeme, orice cantitate. Să nu uităm că la institutul de pomicultură de la Piteşti există o preocupare avan­sată şi putem asigura material pe bază de comandă.

Aşadar, există unităţi care coordonează producerea materialului săditor pomicol pentru viitoarele plantaţii. Tot ce au de făcut pomicultorii este să apeleze din timp la aceste pepiniere, pentru a comanda necesarul de pomi pentru plantaţiile din 2015 şi mai puţin la materialul produs în Olanda, Italia sau în alte zone ale globului.

Petre Eremia
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013

Conferinţa naţională AMSEM. UE vrea să interzică utilizarea neonicotinoidelor

Asociaţia Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Seminţe şi Material Săditor din România (AMSEM), membră a Asociaţiei Europene a Seminţelor (ESA), a semnalat recent, în cadrul Conferinţei Naţionale cu tema Problematica actuală în domeniul seminţelor la nivel european şi naţional, că Uniunea Europeană (UE) intenţionează să interzică utilizarea neonicotinoidelor în agricultură, pentru că ar prezenta risc pentru mediu şi sănătate. Din rândul acestora fac parte cunoscutele substanţe active tiamethoxam, clotianidin şi imidacloprid, care se află la baza mai multor insecticide.

Pretextul acestui demers a pornit din Franţa, unde se spune că aproximativ jumătate din albinele existente au murit din cauza tratamentelor aplicate în special la seminţe. Interesant este că acest aspect nu a fost semnalat în niciun alt stat membru al UE şi nici în lume.

Conferinţa a fost organizată în cadrul Adunării generale a AMSEM, desfăşurată în luna februarie la Bucureşti. Pe lângă chestiunile legate de activitatea asociaţiei, invitaţi de seamă au vorbit despre legislaţia europeană a industriei de seminţe, proprietatea intelectuală asupra soiurilor, tratamentele acestora, comercializarea seminţelor, sănătatea plantelor şi altele.

Reuniunea anuală a membrilor

În prima parte a evenimentului a avut loc Reuniunea anuală a mem­brilor AMSEM. Cu această ocazie, Gheorghe Nedelcu (ITC Seeds) a fost reales, pentru al doilea mandat de trei ani, preşedinte al asociaţiei.

Conform noii organigrame, din Comitetul executiv mai fac parte Gheorghe Hedeşan – secretar general, Mihai Berca, Lucian Adam, George Aldescu şi Ioan Moraru – vicepreşedinţi (şefi de departamente).

„Misiunea AMSEM constă în a lucra pentru reglementarea corectă şi proporţională a industriei de seminţe, pentru protecţia eficientă a drepturilor de proprietate intelectuală referitoare la plante şi seminţe, precum şi pentru libertatea de alegere a clienţilor – fermieri, producători, industrie, consumatori – de la furnizorii de seminţe, ca urmare a unor diverse tehnologii inovatoare şi metode de producţie“, a afirmat Nedelcu.

Domnia sa a prezentat Codul general de conduită al AMSEM şi Ghidul european antitrust al ESA.

Totodată, a fost anunţată înfiinţarea Departamentului Proprietate Intelectuală şi Ameliorare, al cărui preşedinte este prof. univ. Mihai Berca, ales de membri.

În continuare, au fost prezentate Raportul privind activitatea pe 2012 şi Planificarea activităţii pentru 2013.

„În 2011 şi 2012 s-au pus bazele unor modificări majore ale reglementărilor care guvernează sectorul, care se creionează la nivelul Uniunii Europene şi, ca atare, şi în România. Acest proces va continua şi se va finaliza treptat, probabil în acest an, în primă etapă la nivel european şi apoi transpunerea va fi la nivel naţional. Aceasta presupune mobilizarea operatorilor economici din sectorul semincer, precum şi a partenerilor noştri din toată Europa, pentru a ne apăra interesele“ – a spus Hedeşan.

Din cele prezentate s-a reţinut că asociaţia îşi asigură singură finanţarea, iar în urma rezultatelor obţinute AMSEM se află în plină dezvoltare, urmând să atragă noi membri şi să deschidă filiale suplimentare în ţară.

Calitatea tratamentelor la sămânţă, o prioritate la nivel european

În partea a doua, dedicată colaboratorilor, au fost făcute mai multe prezentări şi au avut loc discuţii aprinse pe seama interzicerii neonicotinoidelor.

Garlich von Essen, secretarul general ESA, s-a referit la activitatea acestei asociaţii, situaţia actuală europeană, stadiul noii legislaţii a înregistrării soiurilor, comercializarea seminţelor, sănătatea plantelor şi priorităţile pentru anul 2013.

Printre acestea, domnia sa a enumerat promovarea unui nou cadru de reglementare pentru seminţe şi, nu în ultimul rând, faptul că ESA consideră protecţia proprietăţii intelectuale un element-cheie pentru a stimula inovarea şi a asigura recuperarea investiţiei.

O altă prioritate importantă şi de mare actualitate se referă la implementarea Proiectului ESTA (Asigurarea Calităţii Tratamentului Seminţelor la nivel european). Este vorba despre tratamentul cu neonicotinoizi şi reducerea impactului acestora asupra albinelor. Proiectul a apărut ca urmare a Directivei 2010/21EC. Acest act normativ obligă ca tratamentul seminţelor cu insecticide să fie realizat numai în unităţi certificate şi cu personal calificat.

Tot despre ESTA a vorbit şi James Wallace (ESA, Marea Britanie). În opinia sa, folosirea unor cantităţi reduse de substanţă activă duce atât la reducerea costurilor per unitate de producţie, cât şi la diminuarea aproape totală a riscului asupra mediului şi sănătăţii.

Andrei Măruţescu (AIPROM), în expunerea sa intitulată Situaţia actuală a folosirii neonicotinoidelor, impactul interzicerii acestora la nivel european şi în România, a menţionat că tratamentul industrial al seminţelor exclude prezenţa prafului rezidual, pentru că seminţele sunt îmbrăcate în polimer. Deci nu se poate vorbi de toxicitate asupra mediului şi albinelor.

Proprietatea intelectuală, nerespectată

Un capitol aparte al Conferinţei AMSEM s-a referit la proprietatea intelectuală asupra soiurilor, la exercitarea drepturilor amelioratorilor pentru soiurile protejate şi la crearea sistemului de colectare a redevenţelor. Chiar dacă în România există legislaţie, participanţii au afirmat că se practică pirateria, deci concurenţa neloială.

Mihaela Ciora (ISTIS) a vorbit despre Legislaţia protecţiei soiurilor: organizarea protecţiei la ISTIS.

Domnia sa a precizat că, la ora actuală, în România există Legea nr. 255/1998, modificată în 2007, şi Regulamentul de aplicare. Pe baza acestor acte legislative, fermierii sunt obligaţi să plătească redevenţe pentru folosirea seminţei certificate, provenite din soiurile protejate prin brevete de soiuri.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2013

Criza seminţelor de porumb nu ocoleşte România

Primăvara este aproape, iar companiile specializate au început deja aprovizionarea cu seminţe pentru campania de însămânţări. Pentru cele mai multe culturi de câmp nu sunt probleme. Însă, după arşiţa şi seceta care au bântuit Europa Centrală şi de Est, precum şi America, în vara anului 2012, specialiştii anticipau o criză a seminţelor de porumb în Uniunea Europeană, deci şi în România. Această chestiune a fost legată şi de reducerea semnificativă a stocului disponibil de seminţe de porumb în UE, resimţită în primăvara anului trecut.

În ciuda avertismentelor transmise de francezi şi americani, se pare că România nu va resimţi criza presupusă a seminţelor de porumb decât în mică măsură. Cel puţin aşa reiese din datele care ne-au fost oferite de reprezentanţii companiilor producătoare de seminţe, câteva dintre opiniile acestora regăsindu-se în rândurile ce urmează.

UE a mărit suprafeţele cu porumb semincer

„În condiţiile reducerii de stoc, UE a lansat în 2012 un program important de multiplicare a seminţelor, pe un total de 158.500 ha, din care 68.500 ha în Franţa, 34.000 ha în Ungaria şi 26.000 ha în România, ţări cărora li se alătură Ucraina cu 28.000 ha“ – ne-a informat Luc Esprit, director al Federaţiei Naţio­nale Franceze a Producătorilor de Seminţe de Porumb şi de Sorg (FNPSMS).

Domnia sa a adăugat că seceta a afectat şi producţia de seminţe din America de Nord, care alimentează parţial ţările din zona CSI. Ca urmare, oferta producătorilor se va situa mult în afara obiectivelor. Astfel, Esprit consideră că, într-un context în care preţurile la porumbul-boabe rămân ridicate, cererea europeană pentru seminţele necesare va fi foarte mare, pe fondul unei oferte mai mici decât s-a prevăzut.

Directorul FNPSMS consideră că, în faţa cererii susţinute a agricultorilor, oferta riscă să fie, până la urmă, mai mică decât s-a prevăzut iniţial. Acest fenomen va fi accentuat de orientarea fermierilor către hibrizi cu un nivel ridicat de productivitate şi rezistenţă.

Matthieu Caldumbide, responsabil de misiune pe probleme economice şi pieţe la Asociaţia Generală a Producătorilor de Porumb (AGPM) din Franţa, a efectuat o analiză care relevă că, în majoritatea ţărilor est-europene, condiţiile meteorologice din vara 2012 au fost extrem de dure pentru porumb. Astfel, temperaturile au atins şi chiar depăşit 40°C în lunile iulie şi august, în paralel cu absenţa precipitaţiilor. Aceste condiţii au afectat puternic culturile de porumb din România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Ucraina, Rusia şi zona balcanică. Chiar dacă suprafeţele cu porumb au crescut anul trecut în ţările menţionate, acest lucru nu a adus după sine o creştere a producţiei. Dimpotrivă, s-a ajuns chiar la o scădere a acesteia.

Cantităţile sunt limitate la hibrizii cei mai comercializaţi

În condiţiile în care, în 2012, producerea de sămânţă a fost afectată de secetă, putem discuta de cantităţi limitate la hibrizii cei mai comercializaţi, dar nu despre o criză a seminţelor, este de părere Nina Gheorghiţă, directorul general al Caussade Semences România.

„În opinia noastră, sămânţă se va găsi şi pentru ultimul fermier care doreşte să cultive porumb, dar cu siguranţă acesta nu-şi va putea cum­păra hibridul pe care şi-l doreşte. În general, cele mai mari probleme, legate de disponibilul de sămânţă, sunt la hibrizii cei mai vânduţi, întru­cât pentru aceştia nu sunt stocuri de la un an la altul sau acestea sunt reduse“, a precizat Nina Gheorghiţă. Domnia sa afirmă că randamentele în loturile semincere au fost în medie cu 30-50% mai reduse decât într-un an normal. O problemă apare şi la hibrizii, soiurile sau speciile noi introduse în portofoliu, produse în România, unde nu există stoc din anul trecut.

Pentru floarea-soarelui şi porumb, directorul general a recomandat fermierilor să cultive 2-3 grupe de maturitate, astfel încât, pe ansamblu, să-şi poată asigura o producţie cel puţin satisfăcătoare. De asemenea, i-a sfătuit să nu facă abatere de la aplicarea corectă a tuturor verigilor tehnologice.

Directorul general al Caussade a menţionat că, la cultura de porumb, compania lansează pe piaţă trei hibrizi noi, doi din grupa extratimpurie (Luigi CS, Laperi CS) şi unul din cea timpurie (Joliet CS), performanţi şi adaptaţi la arealul pedoclimatic al României.

Stocuri epuizate încă din ianuarie la unele produse

„La porumb, situaţia este mai delicată într-adevăr, pentru că producţia de sămânţă a fost concentrată în această zonă a Europei, afectată de seceta extremă. Este un an atipic şi sperăm să nu ne mai întâlnim cu această situaţie. Am încercat să respectăm toate comenzile ferme, dar situaţia de acum 2-3 ani, când primeam comenzi şi în luna martie pe care le puteam onora, nu va mai fi posibilă anul acesta“ – a afirmat Alina Creţu, director de marketing la Limagrain România.

Domnia sa a menţionat că, în ceea priveşte genetica LG, vor lipsi cantităţi importante de sămânţă, în special la hibrizii cei mai cunoscuţi de pe piaţă, de porumb şi floarea-soarelui. Însă, în general, consideră că, la nivelul pieţei locale, cererea va fi în final satisfăcută şi se va găsi sămânţă pentru toate suprafeţele care urmează să fie însămânţate în primăvară, dar categoric nu cu cele mai apreciate produse, pentru că la acestea „stocurile s-au epuizat încă de la începutul lunii ianuarie“.

Directorul de marketing a adăugat că Limagrain vine cu hibrizi noi de porumb şi floarea-soarelui, care au avut rezultate bune în condiţiile ţării noastre. La porumb, noutatea o reprezintă întregirea gamei de produse din grupa FAO 300-400. Este vorba de LG 30.310 (FAO 310) şi LG 30.360 (FAO 340), a căror productivitate depăşeşte media hibrizilor standard la aceeaşi grupă de maturitate şi care au avut un comportament bun în condiţiile de secetă prelungită ale anului trecut. În grupele de maturitate tardivă apar hibrizii LG 30.491 şi LG 30.440, ambii cu potenţial de producţie ridicat, recomandaţi culturilor în sistem intensiv.

O altă noutate pentru fermierii din România o reprezintă gama specială de hibrizi LG de porumb siloz, LG Nutriţie Animală, destinaţi crescătorilor de vaci de lapte.

Fermierii trebuie să fie mai deschişi către nou

Directorul general Alcedo, domnul Vicenţiu Cremeneanu, spune că într-adevăr anul acesta este unul mai dificil pentru piaţa seminţelor, dar aceste probleme nu sunt imposibil de rezolvat. În acest sens, recomandarea sa este ca fermierii să asculte şi să aibă încredere în sfaturile specialiştilor de la care achiziţionează sămânţă şi împreună să aleagă un alt hibrid din aceeaşi grupă de maturitate cu a celui pe care nu-l mai găsesc.

„S-a produs sămânţă într-un an greu, obţinându-se o cantitate mai mică cu cheltuieli ridicate. Nu este vorba de o criză, ci mai degrabă de faptul că mulţi fermieri doresc să cumpere hibrizii pe care îi cunosc bine. Nu au curajul de a încerca ceva nou şi îi înţeleg pentru că şi eu sunt fermier şi sunt mai conservator. Dar trebuie precizat un lucru: companiile prezente pe piaţă aduc produse bune, pe care le recomandă în funcţie de regiune pentru că în general vorbim de hibrizi zonaţi.Trebuie să avem încredere şi în ceea ce este nou.“ Directorul Alcedo aminteşte faptul că, în ultima vreme, din cauza schimbărilor climatice, avem puţine precipitaţii, motiv pentru care şi genetica lucrează cu scopul de a produce hibrizi care pot valorifica cât mai bine resursele limitate de apă pe care le au la dispoziţie plantele.

SUA speră să-şi revină

Chiar dacă anul 2012 a fost unul dezastruos pentru producţia nord-americană de porumb, sectorul îşi poate reveni şi chiar poate performa dacă recolta se îmbunătăţeşte până la un nivel moderat, este de părere David Anderson, specialist în economie agrară al Universităţii A&M din Texas (SUA).

Într-o prezentare pe care a susţinut-o la întâlnirea anuală a Federaţiei Birourilor Agricole Americane, economistul texan a afirmat că, în 2013, suprafaţa însămânţată cu porumb ar putea să ajungă la 39.250.000 ha, similară cu cea înregistrată în 2012, iar producţiile ar urma să fie de peste 340 milioane de tone de porumb, adică să depăşească recordul de aproxima­tiv 333 milioane de tone.

„Suprafeţele mari cultivate creează premisele unor recolte bune, chiar şi cu producţii sub medie. Nu are cum să fie mai rău decât anul trecut.

Producţia sezonului agricol anterior a înregistrat o medie de 6,9 t/ha“, a afirmat Anderson

Chad Hart, economist pe probleme de agricultură din cadrul Universităţii din Iowa (SUA), consideră că recoltele de porumb, soia şi grâu, în general, vor rămâne scăzute şi în 2013, dar că totalul producţiei s-ar putea îmbunătăţi ca urmare a creşterii suprafeţelor cultivate.

Traian Dobre

Achiziţionarea seminţelor, de la negociere la licitaţie

În fermele specializate pe cultura mare, cu excepţia efectuării lucrărilor din atelierele mecanice şi a celor de fertilizare în câmp, lunile de iarnă sunt mai puţin solicitante. Acolo unde chiar se ţine cont de tehnologii, asolamente, cartări agrochimice, proprietarii pun pe hârtie, în cifre şi schiţe, planul de cultură pentru acest an. De asemenea, este perioada în care se aleg soiurile şi hibrizii pentru culturile de primăvară şi se achiziţionează sămânţa. În această privinţă, România nu duce lipsă de oferte. Marile firme producătoare şi distribuitorii vin de fiecare dată cu pachete şi tehnologii noi, tentante, fermierii neavând altceva decât să prospecteze piaţa şi să aleagă.

Inputuri mai ieftine prin asociere

Cooperativa Agricolă „Şase Spice“, din comuna Ştefan cel Mare, judeţul Vaslui, are un alt fel de a proceda. Viorel Humă, administrator: „Când ne-am constituit în cooperativă, unul dintre scopuri a fost să luăm inputurile mai ieftin, deci şi seminţele. Suntem şase agenţi economici (societăţi comerciale, întreprinderi individuale şi persoane fizice, care acoperă peste 2.000 ha în această organizaţie. Fiecare fermier îşi face necesarul de seminţe, iar cooperativa negociază pentru ei preţul şi aduce produsul la capătul tarlalei, cum se spune. Noi avem nişte furnizori cu care am stabilit de-a lungul timpului o relaţie de încredere. Cu privire la seminţele pentru cerealele prăşitoare, încă de anul trecut ne-am întâlnit cu partenerii noştri, am stabilit cantităţile necesare, ne-am orientat la soiuri, hibrizi şi am căzut de acord ce vrem. Despre preţuri încă nu ştim nimic, mulţi furnizori nu le-au stabilit încă.

În general, fiindcă sunt cantităţi mai mari, discount-ul merge şi la 15%. Apoi, avem şi avantajul că plata este la recoltare, în bani sau produse.“ În Ştefan cel Mare, fermierii aproape că au renunţat la cultura de porumb. Cauzele nu ţin de producţie sau de lipsa irigaţiilor. „Primul motiv este că se fură foarte mult porumb, al doilea, animalele sălbatice, care au distrus uneori recolta şi-n proporţie de 60% şi abia pe locul al treilea ar fi lipsa irigaţiilor.“

Agro Holding şi-a făcut iarna căruţă

Şi SC Agro Holding Mangalia-Constanţa cultivă mai puţin porumb anul acesta. Ing. Vasile Olan ne spunea că zona Constanţei este una riscantă pentru această cultură: „În lipsa irigaţiilor, nu poţi rămâne pur şi simplu la voia ploii, pică sau nu pică.“ Din acest motiv, mai cultivă în jur de 100 ha. În schimb, floarea-soarelui este o cultură care-i salvează pe fermieri: „Chiar dacă nu avem precipitaţii în perioadele critice pentru floarea-soarelui, tot obţinem 1,2-1,5 tone/ha! Cu un aport de apă corespunzător şi o tehnologie bine aplicată, producţia ajunge la 2,8 tone/ha.“ Cât despre sămânţă, Agro Holding utilizează doar hibrizi cultivaţi în sistem Clearfield: „Pachetul oferit (hibrit+ierbicid) ajunge la costuri de 400 lei/ha, bani pe care-i achităm, depinde de contractul ales, o parte la achiziţie, o parte la recoltare.“ O altă cultură pe care inginerul Vasile Olan o consideră „salvatoare“ este mazărea: „O cultiv de câţiva ani, câte 400-450 ha, cu o producţie mini­mă de 4 tone/ha.“ Aprovizionarea cu sămânţă este rezolvată: „Am obiceiul să tratez această problemă din timp cu câţiva parteneri tradiţionali, astfel încât să nu am surprize neplăcute pe parcurs.“

În tatonări

SA Valea Cânepii, din Unirea-Brăila, este încă în discuţii cu distribuitorii sau firmele producătoare de material semincier. Neculina Avram: „În această perioadă suntem în curs de stabilire a detaliilor tehnice şi economice cu privire la ceea ce urmează să întreprindem în acest an, tehnologii, planuri de cultură, rotaţia culturilor. În general, după mai mulţi ani de prezenţă pe piaţă, se consolidează nişte relaţii, parteneriate. Aşadar, nu ne facem probleme din punctul de vedere al contractelor de achiziţionare a seminţei. Ne uităm la pachetul de oferte, la preţ, la performanţele şi caracteristicile soiurilor, la ce putem face noi ca tehnologie, în funcţie şi de pământ. În februarie probabil ne facem un plan, iar în martie aducem sămânţa în fermă.“

De regulă, fermierii nu-şi fac probleme pentru seminţe. De pildă, Ioan Puia, din Şimian-Bihor, se adresează distribuitorului de zonă, care oferă pachete ale unor mari producători mondiali de porumb şi floarea-soarelui, de la care obţine şi eventuale reduceri de preţ.

Seminţe la licitaţie

În cazul LAPAR, unul dintre considerentele care au stat la baza constituirii asociaţiilor de producători agricoli a fost şi acesta al procurării materialelor care concură la realizarea producţiei agricole la preţuri negociabile. Vorbind strict despre seminţe, în cazul judeţului Ialomiţa, aşa cum a precizat vicepreşedintele LAPAR, Nicolae Sitaru, scopul a fost atins cu succes: „Nu-i o obligativitate ca toţi fermierii înscrişi în asociaţie să participe la licitaţii colective. Cine înţelege avantajele bine, cine nu, tot bine! La ultima licitaţie, LAPAR Ialomiţa a cumpărat 5.000 de saci de sămânţă de porumb, cu un discount foarte bun. În general obţinem reduceri şi de 25% din preţ. Lucrurile se desfăşoară relativ uşor. Cerem necesarul de sămânţă de la fermieri, centralizăm cantităţile pe soiuri, anunţăm furnizorii şi organizăm licitaţia. Câştigă cel cu preţul mai bun! Simplu.“

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

Asigurarea seminţelor, o problemă de actualitate

Pentru a contracara efectele negative ale modificării climei, care afectează, printre altele, şi producerea de sămânţă, sunt necesare tehnologii ce vizează folosirea inteligentă a apei, de tip „dry farming“, perfecţionarea sistemelor şi a tehnicilor de irigaţie, precum şi implementarea programului de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie, despre care se vorbeşte de ani de zile. Aceste idei au fost expuse recent de dr. ing. Marian Verzea, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea, în cadrul prezentării cu titlul „Asigurarea seminţelor în contextul schimbărilor climatice“.

Pe lângă aceste măsuri, în opinia sa, mai trebuie recomandate şi soiuri adaptate, rezistente la secetă şi arşiţă. Însă, în primul rând, trebuie să fie create soiuri mai rezistente, activitate care intră în atribuțiile cercetării agricole.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI NR.23, 1-15 DECEMBRIE 2012

Legume pe gustul românilor cu sămânţă de la ICDLF Vidra

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură (ICDLF) a aniversat recent, la sediul său din Vidra, judeţul Ilfov, 45 de ani de activitate neîntreruptă. A fost un bun prilej pentru a scoate în evidenţă realizările de excepţie obţinute de-a lungul timpului.

„Misiunea institutului constă și astăzi în crearea de soiuri și hibrizi de legume și flori, competitive din punctul de vedere al eficienței economice și calității, adaptate la condițiile pedoclimatice din România, cu rezistență, toleranță la principalii agenți patogeni cu importanță economică.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii .... 

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012