Deși multe zone rurale sunt aproape goale din cauza numărului mare de tineri plecaţi în străinătate pentru a-şi găsi un rost şi a avea un trai mai bun, la Matca, județul Galați, tot mai mulți tineri par legaţi de glie. Şi totul datorită pasiunii pentru legumicultură, dar şi a unei datorii faţă de înaintaşi de a menţine tradiţia. De la un capăt în celălalt al comunei, aproape că nu există casă fără măcar un solar sau familie fără câteva hectare în câmp cultivate cu legume. Matca este o adevărată „ţară“ a solariilor şi legumelor.

Realizarea unui solar, investiție de 20.000 euro

Geanina Negruț, o tânără din Matca, vrea să ducă businessul familiei la un alt nivel prin modernizare și tehnologizare. Tânăra de 21 de ani se ocupă de legumicultură de când se ştie. Tatăl, bunicul şi înaintaşii săi au cultivat legume și nici nu se gândeşte să facă altceva sau să rupă lanțul acestei tradiții de legumicultori.

„Am studiat la Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci, profilul Horticultură, iar în urma studiilor am obținut diploma de tehnician horticultor. Acest lucru m-a convins mai ușor să aleg acest domeniu“, adaugă tânăra legumicultoare. În anul 1996 familia Negruț a început să cultive legume în câmp pe o suprafață mică, însă din anul 2000 au început să cultive plantele în solar.

„Primul solar a fost realizat pe o suprafață de 15 ari. De la an la an ne-am extins, iar în prezent avem un hectar de solarii unde cultivăm legume. Noi ne bazăm în special pe cultura de tomate, ardei și castraveți. Solariile sunt înființate din fonduri proprii și sunt realizate din structură de lemn, salcâm și brad, acoperite cu folie de polietilenă. Costurile pentru realizarea unui solar sunt destul de mari, având în vedere că toate materialele de construcție s-au scumpit în ultimii ani“, mai menționează aceasta.

Uneori trebuie să o iei de la capăt

În anul 2020, din cauza unui fenomen meteorologic extrem, un solar ce se întindea pe o suprafață de 30 ari a fost pus la pământ cu tot cu cultură, dar cu toate acestea familia Negruț a continuat cu capul sus.

„A trebuit să trecem peste acest necaz și să ridicăm de la zero construcția. Realizarea noului solar a costat 20.000 euro. Legumele obținute sunt ambalate și vândute en-gros în piața de legume din comună“, mai spune tânăra legumicultoare. Pe viitor, Geanina Mădălina Negruț dorește să își înființeze propriile solarii pe structură metalică.

„Vreau să duc afacerea familiei cât mai departe, dar și să îmi înființez o plantație pomicolă. Recomand acest domeniu deoarece este ceva de viitor, legumicultura nu va dispărea niciodată. Va fi greu la început, dar rezultatele se vor obține în timp“, încheie Geanina Mădălina Negruț, tânăra legumicultoare din Matca, județul Galați.

Mai multe solarii decât case

În comuna Matca, județul Galați, se află unul dintre cele mai importante bazine legumicole din Regiunea Moldovei. Oricine ajunge aici observă cât de multe solarii sunt. S-ar putea spune că sunt mai multe solarii decât case. Matca este cel mai mare bazin legumicol din țară și una dintre cele mai mari localități din județ, cu peste 1.000 ha de solarii și 2.000 ha cu culturi în câmp. Legumicultorii de aici se ocupă de cultivarea legumelor din tată-n fiu şi spun că au „sacrificat“ cantitatea în favoarea calităţii. Pentru oamenii din Matca cultivarea legumelor reprezintă supravieţuirea, dar şi o pasiune care-i ţine legaţi, de generaţii întregi, de brazdă. În pieţele din judeţul Galați, legumele cultivate de oamenii din această comună sunt cele mai căutate. Fermierii au ajuns să aibă „abonaţi“ an de an la roşii, castraveţi, ardei sau cartofi. În ultimii ani se observă tot mai mult o creștere a numărului de tineri horticultori care sunt dispuși să dezvolte fermele de familie. În plus, fondurile europene în domeniu le-au oferit posibilități diverse tinerilor din mediul rural, cu un efect pozitiv asupra economiei naționale.

Să învăţăm să ne producem singuri fructele, legumele

Andra-Andreea Rarinca cultivă în ferma familiei din comuna Matca, județul Galați, o suprafață de 0,5 ha de culturi legumicole în solarii. Aceasta spune că vede în horticultură un domeniu de viitor.

„Ai foarte multe opţiuni pe viitor. În principiu, ar trebui să învăţăm să ne producem singuri fructele, legumele şi să avem o rată mai mică de import“, a spus tânăra, mărturisind că şi pe ea o „urmăreşte“ gustul legumelor cultivate de părinți în propriile solarii.

Totul a început în anul 1998, când părinții tinerei s-au apucat să cultive legume în solarii și câmp, la început pe o suprafață mai mică.

„Solariile sunt construite pe structură de lemn de brad și salcâm, acoperite cu folie de polietilenă. Construirea a 10 ari de solar realizat pe structură de lemn costă în jur de 30.000 de lei și are o durată de 10 ani, dar cu 2-3 reparații între timp. În cazul celor cu folie de polietilenă, aceasta la cel mult 5 ani trebuie înlocuită cu alta nouă“, adaugă tânăra.

Cei care doresc să înceapă o afacere în acest domeniu trebuie să se gândească de mai multe ori deoarece sunt costuri mari, iar plantele au nevoie de îngrijire în permanență, adaugă Andra-Andreea Rarinca.

„Anul 2020 a fost cel mai greu pentru legumicultori deoarece o furtună a făcut pagube mari de mii de euro în doar câteva minute, spulberând mai multe solarii. După acest dezastru a trebuit să o luăm de la zero. Pe viitor îmi doresc să lucrez tot în domeniul legumiculturii, să îmi înființez propriile sere, mai rezistente, și să folosesc o tehnologie mai avansată.“

Tot mai mult auzim despre risipa alimentară. Conform studiilor, se estimează că în UE sunt generate anual 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare, 173 de kilograme pe cap de locuitor. Alimentele se pierd într-un lanț întreg de magazine, restaurante, acasă și ferme. Este necesară o conștientizare a noțiunilor de siguranță alimentară, risipă alimentară și cauzele acesteia.

Alimentele risipite contribuie la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale. Reprezintă o risipă de resurse limitate, precum pământ, energie și apă de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor. Pentru fiecare kilogram de alimente produse sunt eliberate în atmosferă 4,5 kg de CO2.

Risipa alimentară nu are numai costuri sociale, economice și de mediu, ci și consecințe etice. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, 793 de milioane de oameni din lume sunt subnutriți. Conform Eurostat, în 2014, 55 milioane de persoane, dintre care 9,6% din populația UE, nu își permit o masă de calitate o dată la două zile.

De asemenea, conform statisticilor, 377.000 de tone de roșii se pierd sau se risipesc în lanțul alimentar anual. Această pierdere echivalează cu folosirea inutilă a 90 de kilometri pătrați de teren, a 57 de miliarde de litri de apă și a 7 milioane de ore de muncă pentru gestionarea deșeurilor (roșiile aruncate). Costul pierderilor este de 12,3 milioane de euro. S-au generat 312.000 de tone de gaze cu efect de seră, aproximativ cât emit 55.000 de mașini.

Pierderile producției micilor agricultori

Chiar dacă micii producători încearcă să-și valorifice marfa, din nefericire deseori se poate întâmpla să rămână cu o parte din ea, transformând-o în deșeu. Astfel, unii agricultori, având această experiență nefericită, în anul următor încearcă să recurgă la diverse metode de rezolvare a problemei. Una dintre soluții este investiția într-un spațiu de depozitare sau într-o fabrică de procesare.

O familie de producători de legume din România, a recurs la metoda de conserve pentru valorificarea în totalitate a producției. Astfel, producătorii au implementat un proiect fără a investi într-o fabrică. Corina Hodorogea, inițiatoarea acestui proiect, declară: „Cultivăm legume de aprope 50 de ani, iar din acest an ne-am gândit și să le conservăm. Credem că este o soluție optimă de valorificare a legumelor pe care le cultivăm, nu doar să le vindem în forma lor proaspătă. De asemenea, colaborăm și cu alți fermieri pentru materia primă. În acest mod, ne ajutăm reciproc și nu pierdem nimic din ce producem. Pentru a atrage clienții am decis că cel mai bun mod de a ne conserva produsele este să conservăm o dată cu ele și o parte din tradiția locului. Așa că ne-am luat inima în dinți și am căutat un procesator flexibil, care să accepte să facem rețetele într-un mod tradițional. Această soluție ne-a ajutat să salvăm peste 1 tonă de legume și fructe. Ne dorim ca prin acest nou proiect să dezvoltăm o comunitate prin care să putem ajuta și alți producători din sat. În prezent, avem o gamă de 17 produse, la care ne propunem să mai adăugăm și altele pe parcurs, în funcție de cerințele clienților. Principala categorie de produse este obținută din roșii. Avem produse precum: sos de roșii, suc de roșii, pastă de roșii. Toate ingredientele sunt naturale, cultivate în ferma proprie sau a consătenilor noștri“, susține Corina Hodorgea.

Proiectul „Legume verzi“

„Legume verzi“ este platforma online care susține o mână de producători români să ajungă la clienții finali din București și împrejurimi. Acest proiect a luat naștere în plină pandemie, însă de atunci competiția în mediu online s-a dublat, intrând pe această nișă marii jucători din retail. Așadar, vin în întâmpinarea producătorilor să se adapteze și să propună o soluție privind pierderile producției de legume și de fructe.

Liliana POSTICA

Zeci de pasionaţi de cultivarea soiurilor româneşti de legume şi de păstrarea acestora în grădinile fiecărui român au oferit, gratuit, la sfârşitul lunii septembrie, seminţe din soiurile vechi pe care le deţin. Oamenii aceştia deosebiţi au venit din toată ţară, dar şi din Republica Moldova şi Ucraina, la prima piaţă de seminţe de la Suceava. Evenimentul a fost organizat de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava şi Grupul „Seminţe cu Suflet” alături de oameni minunaţi uniţi de o pasiune unică – seminţele.

Strânge, seamănă şi dă mai departe!

„Seminţe cu suflet“ a pornit de la un grup de vecini dintr-o comună din judeţul Buzău, care au început să facă schimb de seminţe pentru a avea fiecare cele mai bune legume şi cele mai frumoase flori. Schimburile s-au extins în satele învecinate şi în şapte ani, aproape 2.000 de pasionaţi din toată ţara au devenit fideli aceluiaşi principiu: „Strânge, seamănă şi dă mai departe!“. Ei nu fac parte dintr-o asociaţie sau fundaţie, activitatea fiind susţinută de fiecare membru în mod voluntar.

Rodica Meiroşu este unul dintre iniţiatorii grupului care oferă grădinarilor care vor să cultive fructe sau legume româneşti seminţe din soiuri vechi, puieţi de pomi fructiferi, seminţe şi puieţi de flori în cadrul unor evenimente de câteva ore, realizate pe munca, cheltuiala şi efortul fiecăruia de a dărui seminţe

„«Seminţe cu suflet» este un târg mai puţin obişnuit pe care îl organizează un grup de voluntari, în aproape toate regiunile din ţară. Prin schimburi, noi am strâns din toate zonele ţării şi din afara ţării soiuri vechi de plante pe care oamenii le cultivă în grădinile lor, de multe ori fără să le ştie valoarea, soiuri pe care le înmulţim şi le distribuim celor care doresc să le aibă în grădinile sau în culturile lor. Punem accent pe soirile româneşti, căutăm să le înmulţim pentru că ne dorim să nu se piardă. De aceea distribuim totul voluntar. Sunt seminţe curate, fără modificări genetice, nehibridizate, fără tratamente chimice de sinteză. Nu decontăm nicio cheltuială, nu cerem sponsorizări sau sprijin material nimănui, iar târgurile se organizează acolo unde obţinem un spaţiu adecvat gratuit şi unde se pot strânge şi donatori zonali. Astăzi, la Suceava avem 30 de reprezentanți ai asociaţiei noastre din toate colţurile ţării şi aş menţiona aici colecţionarii de semințe din Călăraşi, Cluj, Alba, Botoşani, Buzău, Neamţ, avem participanţi din Ucraina şi din Republica Moldova, la care se adaugă eforturile gospodarilor voluntari din judeţul Suceava.

Prin daruri şi schimburi, seminţele româneşti, în special cele de ierburi aromatice – pătrunjel, leuştean, mărar – au ajuns în toată Europa, fiind cultivate tot de români, dar au ajuns şi în Kenya şi India. Dăruim seminţele din suflet, fără a cere nimic la schimb – doar conştiinţa fiecăruia că acele seminţe vor ajunge în pământ, vor fi semănate, multiplicate şi date mai departe“, ne-a spus Rodica Meiroşu

Bucuria reîntâlnirii cu gustul din copilărie al legumelor

Grupul de pasionaţi şi-a stabilit un set de principii după care se ghidează permanent: „Seminţe cu suflet“ este un spaţiu al prieteniei, destinat asigurării existenţei şi distribuirii gratuite a seminţelor reproductibile şi a plantelor curate şi sănătoase, pentru perpetuarea soiurilor de calitate şi apărarea biodiversităţii. Seminţele sunt adunate cu migală din grădini de gospodari, fiecare după posibilităţi şi pricepere, apoi sunt ambalate manual în punguţe, etichetate şi oferite în cadrul târgurilor

Stela Zămoiu și familia sa din satul Dâmbroca, judeţul Buzău, sunt producători de seminţe tradiţionale şi face parte din Asociaţia Eco Ruralis a „ţăranilor, producătorilor locali mici şi mijlocii şi a fermelor de familie din România care sigură accesul la hrană sănătoasă atât în satele și familiile lor, cât şi în oraşele de proximitate“. În timpul schimbului de seminţe pe care doamna Stela l-a făcut cu suceveanul Florin Cramariuc, cunoscut meşter popular în ţară, a avut şi un mesaj deosebit: „Seminţele acestea, bine plantate şi îngrijite, vă vor da bucuria reîntâlnirii cu gustul din copilărie al legumelor. Am adus tot felul de tomate pe care noi le selectăm şi le distribuim împachetate. Particip la toate târgurile de «Seminţe cu suflet» pentru a răspândi soiurile româneşti, pentru a le păstra, pentru a le înmulţi deoarece, dacă vor veni vremuri grele, este bine să le avem şi să ne asigurăm singuri tot ce ne trebuie. Noi, ţăranii români, am fost învăţaţi să avem de toate în grădina noastră, iar a dărui înseamnă o calitate a românilor lăsată ani de-a rândul deoparte, dar nu uitată!“, a fost mesajul doamnei Stela Zămoiu. De la doamna Stela, meşterul Florin a luat soiuri de plante perene, bob şi un busuioc deosebit. El a oferit la schimb seminţe de mentă, de mangold (sfeclă elveţiană) şi de la alte plante pe care le cultivă în grădină.

Soiurile tradiționale sunt păstrate cu sfinţenie

În fiecare an se pierd foarte multe soiuri locale de legume şi de pomi fructiferi şi doar puţinii oameni pasionaţi le mai cultivă în grădini şi livezi.

Sorin Pavlenco este un ucrainean pe care războiul l-a determinat să îşi ia familia şi să se mute în România. A venit la „Seminţe cu Suflet!“ în dublă calitate: ca specialist în agricultură şi mic fermier, dar şi ca angajat al unei firme româneşti.

„Reprezint o companie românească, Bioculturi din Oradea, care promovează pe piaţa din România produsele bio pentru agricultură fabricate pe bază de ciuperci şi microorganisme. Înainte de război lucram pentru aceeași companie în Ucraina. După ce a început războiul am venit în România, având aceeași meserie, de consultant agricol la produsele bio pentru agricultura ecologică. Am casa mea în Ucraina, am pământul meu, vreau să fie pace ca să mă întorc. Soţia şi copii sunt aici, cu mine, dar restul familiei este în Ucraina. Ne întâlnim, mă duc la ei, vin ei la mine la Suceava. Vrem pace, vrem să facem o ediţie a acestei pieţe de seminţe şi la noi, în Ucraina, să vină toţi cei care sunt aici, la Suceava, pentru că şi la noi soiurile tradiționale sunt păstrate cu sfinţenie“, ne-a mărturisit cu lacrimi în ochi Sorin Pavlenco.

Să nu uităm ce ne-a fost dat în dar

Ion Cazacu a venit împreună cu soţia din Republica Moldova pentru a aduce „seminţe de la străbunii noştri“.

„Avem seminţe ale soiurilor tradiţionale care se cultivă la noi, soiuri foarte valoroase comparativ cu cele noi, hibride, foarte productive, rezistente la dăunători, dar la care se pierd calitatea, mirosul și gustul.

Am descoperit, a câta oară, dulcea Bucovină şi istorica capitală a Moldovei lui Ştefan – Suceava, oameni dornici să păstreze seminţele străbune, fără modificări genetice, păstrate cu sfinţenie de la strămoşii noştri. Inimile bune şi darnice ale grupului «Seminţe cu suflet», împreună cu Rodica Meiroşu, în voluntariat cu timpul şi cheltuielile proprii merg din judeţ în judeţ, ca la o datorie. O datorie sfântă în faţa darurilor primite de la Creator... Oare menirea noastră este alta? Să uitam ce ne-a fost dat în dar?“, s-a întrebat Ion Cazacu.

O lume redescoperită

Mihaela Sima, din Văşcăuţi, Suceava, este promotoarea cânepiii în judeţ. Pe lângă seminţe de prune, castravete amar şi alte legume, a promovat şi seminţe de cânepă, făcând precizarea că, pentru a putea fi cultivată această plantă trebuie autorizaţie, deci seminţele nu se pot da oricui. „Cultivăm 30 de hectare cu cânepă, cânepa noastră fiind autorizată ca material genetic. Vindem seminţele pentru a fi însămânţate în continuare. Astăzi sămânţa de cânepă este folosită în scop medical, uleiul de cânepă asigurând echilibrul de Omega 3, 7 şi 9, în mod proporţional cum îl avem noi în organism. Castravetele amar este foarte bun pentru persoanele cu diabet şi pentru cei care vor să îşi ţină glicemia sub control. Se cultivă foarte uşor, are şi seminţe foarte spectaculoase, care iniţial sunt roşu fluid şi, după ce se usucă, pelicula respectivă devine albă, ca o sămânţă obişnuită.

Mai am un soi de prune; surprinzător ele devin verzi la coacere, ceea ce ar putea să ne ducă în eroare, dar sunt foarte gustoase şi iese un gem foarte bun, fără zahăr.“

Ilink Mrz din Tecuci, Galaţi, a adus la Suceava „tot ce cultivăm prin grădină“, inclusiv bumbac.

„Seminţele de bumbac le-am adus din Grecia, îl cultiv în scop ornamental, la aranjamente florale, pentru că nu ai unde să îl valorifici. În alte ţări sunt câmpuri pline cu bumbac. Am adus şi papalău (Physalis alkekengi), în fitoterapie fiind utilizate fructele şi frunzele. Principalele calităţi ale papalăului sunt: antireumatismal, decongestiv, diuretic, febrifug. Fructele culese la maturitate sunt comestibile şi se pot folosi la prepararea dulceţurilor şi marmeladelor. Când planta este uscată, poate fi folosită ca element decorativ, fructele păstrându-şi culoarea.

Sorgul, a cincea cea mai cultivată cereală din întreaga lume, ignorată la noi

Sorgul este a cincea cea mai cultivată cereală din întreaga lume, după grâu, orez, porumb şi orz. Această cereală gustoasă şi fără gluten este destul de puţin cunoscută şi consumată la noi, deşi conţine o gamă variată de fitochimicale care acţionează ca antioxidanţi în corp, aşa cum sunt taninele, acizii fenolici, antocianinele, fitosterolii şi policosanolii.

Victoria Militaru cultivă sorg pentru că este o cereală uşor de digerat, fără gluten, recomandată în boala celiacă. Este folosită la prepararea pâinii şi a aluaturilor coapte, dulci sau sărate, fiind o sursă de fibre şi proteine.

„Păcat că sorgul nu îl mai plantează lumea sau doar pentru a confecţiona mături, cu toate că bobiţele sunt foarte bune şi dau adevărata valoare plantei. Şi ştirul roşu, o altă plantă uitată şi pe care lumea nu o mai cultivă, este foarte bogat în vitamine şi minerale. Denumit şi «boabele lui Dumnezeu», ştirul era la fel de preţios ca aurul, planta fiind menţionată cu rangul de regină a nemuririi în scrierile sanscrite, iar grecii antici o denumeau «amaranthus», planta care nu moare, fiind benefică în bolile de ficat şi inimă, pentru combaterea infecţiilor şi tulburărilor gastro-intestinale, anemie, diabet, boli de piele, stomatită, parodontoză, ulcer, ateroscleroză. Astăzi se foloseşte mai mult în ciorbe, tocăniţe sau salate. Avem şi pelin amar, tătăneasă, rădăcini de tarhon, rădăcini de oregano, o plantă care s-a adaptat şi la noi. Am luat seminţe din pieţe, le-am înmulţit şi acum le dăm mai departe. Acesta este rostul pieţei noastre, să înmulţim şi să dăm mai departe“, ne-a spus doamna Militaru.

Silviu BUCULEI

Organizația interprofesională „Prodcom legume-fructe“ susține fermierii implicați în producția și procesarea legumelor și fructelor din România. În prezent, sunt aproximativ 160 de membri care dețin spații protejate în proximitatea Bucureștiului, în Arad și Buzău. Totodată, prin intermediul organizației sunt în derulare 7 proiecte ce au ca scop promovarea produselor românești. Vlad Gheorghe, președintele organizației, ne-a vorbit despre impedimentele actuale ale legumicultorilor, dar și despre soluțiile la problemele acestora.

„Se întâmplă uneori ca producătorul român să vândă sub costul de producție“

Rep.: Care este situația actuală a legumiculturii din țara noastră?

Vlad Gheorghe: „În contextul secetei actuale și a presiunii pe care această situație o pune pe activitatea fermierilor, aceste perioade par de speriat pentru unii dintre ei și puțin mai grele. Trebuie să admitem totuși că tehnologia actuală permite folosirea aerului condiționat în tractoare, sere, iar mărfurile se pot transporta cu mașini frigorifice. În perioada anilor ’82 nu aveam astfel de condiții. De aceea, chiar și în contextul secetei există soluții pentru legumicultori. Cel mai important este să avem grijă la resursele de apă care nu sunt inepuizabile. România dispune la momentul actual de cantitatea necesară de apă potabilă pentru populație și agricultură, însă gestionarea ei este un factor primordial. De aceea, una dintre propunerile mele de la minister este de a folosi cât mai mult instalațiile prin picurare deoarece sunt economice. Planta primește necesarul de apă, iar noi nu facem risipă.

Rep.: De ce găsim încă în piețe și pe rafturile supermarketurilor din România legume și fructe din import?

Vlad G.: Importul este o completare a pieței. Consumatorii cer ca pe întregul an să consume legume și fructe proaspete. Știm foarte bine că, din punct de vedere climatic, România nu-și permite să aibă legume și fructe proaspete pe tot parcursul anului, de aceea produsele din import vin în completarea celor 6 luni de producție internă. România produce începând cu luna martie – aprilie pentru că acum schimbările climate au mai schimbat lucrurile, nu mai avem ierni cu -10°C. În plus, s-a schimbat și percepția consumatorului. Acesta preferă să aibă o legumă proaspătă, chiar dacă e zăpadă afară. Autoritățile statului ar trebui să aplice taxele vamele stabilite de comunitatea europeană pentru că altfel se bulversează piața. Se întâmplă uneori ca producătorul român să vândă cu un preț sub costul de producție deoarece mărfurile care vin din import sunt valorificate la prețuri mult mai mici. Producătorul român iese astfel în pierdere deoarece este nevoit să scadă din prețul real al produselor.

„Probabil vor apărea discrepanțe ale prețurilor“

Rep.: Cât de mult ne afectează situația de criză din Ucraina ?

Vlad G.: Desigur că putem fi afectați și de conflictul din Ucraina. România nu va traversa o criză alimentară, dar chiar și așa trebuie să ne mobilizăm și să ne facem cămările de altădată. Este o măsură de precauție în cazul în care va exista o lipsă de aprovizionare a rețelelor de magazine. De exemplu, în cazul uleiului s-a generat o alarmă falsă pentru că România dispune de resursele necesare pentru a produce ulei. Consumatorul nu trebuie să își facă griji, doar că probabil vor apărea discrepanțe ale prețurilor.

Rep.: Sunt apreciate la valoarea lor reală produsele autohtone?

Vlad G.: Produsul autohton este mult mai apreciat în prezent deoarece multe produse din import sunt cultivate în sistem hidroponic și li se administrează substanțe chimice foarte multe. Sistemul hidroponic este rar implementat în România, probabil și din cauză că implică un anumit nivel de digitalizare, iar în cazul unei erori de calculator există riscul să pierzi o cultură întreagă. În schimb, în grădină e posibil să fie afectată doar o zonă. Avem un sol fertil, iar după plantare intervenția este minimală. Putem administra câteva îngrășăminte, pesticide, fungicide împotriva bolilor și dăunătorilor. Din nefericire, tona de îngrășământ a ajuns la 7 lei și mulți dintre fermieri nu își permit să îl mai folosească. De aceea recurg la alternative naturale, cum ar fi bălegarul, găinațul de pasăre etc.

Liliana POSTICA

Fructele și legumele sunt o parte importantă a unei alimentații sănătoase. Totuși, trebuie să ținem cont că, dacă le consumăm în exces, acestea aduc o cantitate de grăsime în organism. De aceea, celor care doresc să țină o cură de slăbire specialiștii le recomandă consumarea moderată de fructe și legume care ne îngrașă. Din fericire, există atât fructe, cât și legume care te pot ajuta să arzi grăsimile. Vă prezentăm așadar câteva dintre produsele pe care le puteți introduce în alimentație pentru a avea un corp sănătos

Avocado conține Omega 9, respectiv grăsimi ce se găsesc și în compoziția uleiului de măsline și a nucilor de macadamia. Consumul de avocado accelerează transformarea grăsimilor în energie, crescând astfel și ritmul metabolismului.

Un alt aliment recomandat este nuca de cocos. Aceasta are un conținut ridicat de triglyceride. Consumul de nucă de cocos crește rata de metabolizare a ficatului cu până la 30%. De asemenea, uleiul de cocos este utilizat frecvent în tratamentul afecțiunilor glandei tiroide.

Lămâia poate fi inclusă în opțiuni pentru că aceasta acționează asupra organismului ca un detoxifiant hepatic și prin menținerea sănătății ficatului. După cum știm, un ficat sănătos este esențial în procesul de digestie și în arderea grăsimilor.

De asemenea, în urma numeroaselor studii specialiștii au constatat că grapefruitul este unul dintre cele mai indicate fructe în curele de slăbire. S-a observat că femeile care mănâncă zilnic grapefruit pot slăbi fără a schimba nimic altceva în alimentație deoarece acest fruct conține cele mai puține calorii. 

Roșiile sunt considerate drept unul dintre cele mai puternice antioxidante prin conținutul de licopen care are rolul de purificator al organismului. Acestea sunt bogate și în vitamina C și acid oxalic care accelerează metabolismul şi procesul de detoxifiere prin care sunt eliminate şi grăsimile. Roșiile sunt apreciate şi pentru faptul că sunt capabile să împiedice dezvoltarea cancerului, potrivit unor studii.

În lista celor mai bune legume care ard grăsimile se găsește și broccoli. Acesta conține multe fibre, astfel că este un aliat de nădejde pentru digestie și siluetă.

O altă opțiune este consumul de mere. Acestea îmbunătățesc digestia datorită conținutului ridicat de fibre, favorizând astfel eliminarea toxinelor din organism. În plus, reprezintă o gustare ideală pentru momentele în care vrei să îți potolești pofta de dulce.

Liliana POSTICA

Pentru a produce răsaduri sănătoase de legume trebuie să țineți cont de câteva reguli care asigură o germinație bună și o cultură productivă. Pentru toți grădinarii și legumicultorii începutul de an debutează cu o serie de întrebări privind producerea „răsadului“ – de unde să se aprovizioneze cu semințele pentru răsadurile de legume, ce fel de pământ să folosească, cum se udă, cât de multă lumină este necesară, când și cum să transplanteze răsadurile. În materialul de mai jos vă prezentăm 10 reguli de aur pentru cultivarea răsadurilor, informații pe care le-am aflat de la Sorin Pavlenco din Oradea, legumicultor și consultant în agricultură pentru culturile bio.

1. Baza pentru obținerea răsadurilor bune și, în consecință, a unei recolte bune sunt semințele de calitate. Cumpărați răsaduri din surse de încredere și scăpați de o mulțime dintre problemele enumerate mai jos.

2. Semănați semințele în sol afânat. Cel mai bun mix este cel pe care îl faci singur, respectiv (1/3 compost, 1/3 pământ grădină,1/3 turbă). Eu amestec și aplic tratament cu biofungicide pentru eliminarea ciupercii Trichoderma. Acest tratament are și proprietatea de a stimula rădăcina.

3. Înainte de însămânțare, udați mai întâi amestecul de pământ din cutiile semințelor, altfel semințele cu apă vor fi atrase mai adânc în sol și perioada de germinare se va prelungi.

4. Atenție la densitatea semințelor! Dacă plantele care vor răsări sunt prea dese, ele vor crește slabe și lungi.

5. Mențineți temperatura. Înainte de germinare, temperatura este mai mare, după germinare este mai mică cu 5-7⁰ С ziua și cu 10⁰ С noaptea.

6. Închideți golurile din ferestre, astfel încât să nu existe curent de aer. Placajul și cartonul trebuie plasate pe baterie pentru a proteja răsadurile de fluxul de aer cald și uscat.

7. Folosiți recipiente bine drenate. Stagnarea apei poate duce la moartea semințelor și a răsadurilor! După germinare eu folosesc mai mult un pulverizator.

8. Folosiți iluminarea suplimentară. Lipsa luminii duce la curbura și alungirea răsadurilor, fapt ce reduce drastic randamentul. În plus, este necesar să se ilumineze plantele pentru ca perioada de expunere a plantelor la lumină să fie de 12-14 ore.

9. Repicați răsadurile la timp. Pentru majoritatea culturilor, repicarea se face după apariția a 2-3 frunze adevărate. După înrădăcinarea răsadurilor udați-le o dată pe săptămână cu stimulatoare ca Azotobacter. Această bacterie are proprietăți unice: pe lângă fixarea azotului din aer, formează o cantitate mare de substanțe biologic active – stimulente de creștere și vitamine atât de necesare pentru creșterea și dezvoltarea plantelor. Ca urmare a activității sale vitale, Azotobacter secretă substanțe care împiedică dezvoltarea multor ciuperci care pot provoca boli la plante. De asemenea, este interesant faptul că, în cazul în care în sol există suficient azot, atunci celulele Azotobacter îl asimilează și așa împiedică practic pierderile sale semnificative. În schimb, dacă în sol există mult azot Azotobacter (împreună cu alți microbi din sol) încearcă să scape de excesul său cât mai curând posibil.

10. Căliți răsadurile înainte de plantare cu 2-3 zile, schimbându-le brusc temperaturile. Plantați răsaduri seara sau în zilele înnorate. Țineți cont de temperatura solului la plantarea legumelor în solarii sau în câmp liber.

Beatrice Alexandra MODIGA

Măsurile de sprijin pentru sectorul vitivinicol adoptate în 06.10.2021 includ un sprijin mai mare pentru instrumentele de gestionare a riscurilor, cum sunt asigurarea recoltelor și fondurile mutuale, și prelungirea, până la 15 octombrie 2022, a măsurilor de flexibilitate aflate deja în vigoare.

Pentru sectorul fructelor și legumelor, sprijinul acordat organizațiilor de producători – calculat de obicei pe baza valorii producției – va fi compensat astfel încât să nu fie mai mic de 85% din nivelul sprijinului din anul anterior.

Comisarul pentru agricultură Janusz Wojciechowski a declarat: „Condițiile meteorologice extreme de anul acesta, cu înghețuri puternice de primăvară, inundații și valuri de căldură, au fost deosebit de dificile pentru sectorul vitivinicol și sectorul fructelor și legumelor. Această situație vine după un an 2020 deja complicat din cauza crizei provocate de coronavirus. Măsurile în discuție atât de necesare, care vin în completarea celor deja propuse în 2020 și prelungite în 2021, îi vor ajuta pe producătorii din întreaga UE în aceste vremuri grele.“

Măsurile excepționale pentru sectorul vitivinicol sunt, printre altele, următoarele:

Țările UE își pot modifica în continuare programele naționale de sprijin în orice moment, lucru care de obicei se poate face doar de două ori pe an (până la 1 martie, respectiv până la 30 iunie în fiecare an).

În ceea ce privește activitățile de promovare și informare, restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, recoltarea înainte de coacere și investițiile, posibilitatea de a acorda o contribuție mai mare din bugetul UE se prelungește până la 15 octombrie 2022.

Contribuția din bugetul UE la asigurarea recoltelor a fost majorată de la 70% la 80% până la 15 octombrie 2022.

A fost dublat sprijinul UE pentru acoperirea costurilor de înființare a fondurilor mutuale, de la: 10%, 8% și 4% în primul, al doilea și al treilea an de implementare a acestuia la: 20%, 16% și respectiv 8%.

O prelungire a măsurilor de flexibilitate acordate pentru măsurile din cadrul programului vitivinicol până la 15 octombrie 2022.

Pentru sectorul fructelor și legumelor, sprijinul UE acordat organizațiilor de producători – calculat de obicei pe baza valorii producției din anul respectiv – va fi compensat astfel încât să fie cel puțin de 85% din nivelul sprijinului din anul anterior, chiar dacă valoarea producției pentru anul în curs este mai mică. Această compensație va fi oferită atunci când reducerea producției este legată de dezastre naturale, evenimente climatice, boli ale plantelor sau infestări cu dăunători, atunci când nu poate fi controlată de organizația de producători și este cu cel puțin 35% mai mică decât cea din anul anterior. De asemenea, dacă producătorii dovedesc că au luat măsuri preventive împotriva cauzei de reducerea a producției, valoarea producției utilizată pentru sprijin va fi identică cu cea din anul anterior.

Context

Din cauza dificultăților fără precedent create de pandemia de COVID-19, a fost adoptat un prim pachet de măsuri în mai 2020. În completarea acestui pachet a venit un al doilea pachet destinat sectorului vitivinicol, adoptat în iulie 2020.

În cadrul pachetului, a fost adoptat astăzi un set de măsuri sub forma unor acte de punere în aplicare. Cât privește actele delegate, acestea se află actualmente într-un proces de examinare cu o durată de două luni în Parlamentul European și Consiliu.

Sursa: https://www.ag-press.eu/news https://ec.europa.eu/commission/presscorner

Teofilia Banu

Ultima zi din luna septembrie a adus la Târgu Frumos un eveniment cu specific de toamnă. Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, împreună cu primăria orașului și Asociația Producătorilor de Legume Ecoleg Târgu Frumos, a organizat Târgul Legumelor de Iași – Ediția a II-a, pe esplanada orașului.

În cadrul târgului au fost aduse produse locale și s-au prezentat noutățile din domeniu. În acest fel a avut loc un schimb de experiență între legumicultori. Printre standurile cu recolta viu colorată au avut loc ateliere de lucru și concursuri. Alături de legumicultorii din Târgu Frumos au participat și producători din comunele județului Iași. De precizat este și faptul că astfel de evenimente cu specific de toamnă sunt anunțate și în municipiul Pașcani. Pe programul de activități culturale aprobat de Primărie sunt anunțate în perioada septembrie-octombrie o expoziție cu degustare și vânzare de vinuri „MoldoVia“ și un târg de produse agricole tradiționale „Armonii de toamnă“.

Renumitele legume de la Târgu-Frumos au fost vedetele zilei în cadrul unui eveniment dedicat producătorilor locali. Scopul evenimentului a fost de promovare a produselor locale, de prezentare a noutăților din domeniu și de realizare a unui schimb de experiență între legumicultori.

Patria legumelor – bazin legumicol

„Suntem la cea de-a II-a ediție a Târgului Legumelor de Iași, aici la Târgu Frumos, într-un oraș frumos, după cum îi spune și numele, care are o comunitate frumoasă de legumicultori, căreia i s-au alăturat mulți producătorii locali din județul Iași. Ne bucură faptul că la cea de-a doua ediție am reușit să creștem numărul expozanților la cca 30 de legumicultori din șase comune și tot ca un element de noutate avem și două licee cu profil agricol din județul Iași. Este un an agricol bun atât pentru legumicultori, cât și pentru ceilalți fermieri. Nici nu vreau să amintesc de anul agricol 2020, pentru că știm cu toții că ne-am confruntat atunci cu una dintre cele mai mari secete din ultimii zeci de ani“, ne-a spus Gabi Hoha, directorul executiv DAJ Iași.

Orice expoziție trebuie să aibă și o parte de premii, a mai adăugat directorul instituției. „Ne-am propus să premiem cel mai frumos stand, cel mai mare ardei, cea mai mare roșie, să venim cu aceste premii inedite, care vor încuraja legumicultorii. Cu ce produse s-au prezentat producătorii? Cu o ofertă extrem de diversificată, atât pe partea de legume proaspete, cât și pe partea de produse procesate“, a mai adăugat Gabriel Hoha, director Direcția pentru Agricultură Județeană Iași.

Evenimentul a fost realizat cu ajutorul Primăriei orașului Târgu Frumos, instituție care sprijină continuu producătorii locali. De altfel, zona Târgu Frumos, este denumită „patria legumelor“.

Ion Alexa Anghelus, viceprimar Tg. Frumos: „Ne bucurăm pe această cale că reușim să promovăm produsele acestui bazin legumicol din orașul Târgu Frumos, venim în sprijinul producătorilor agricoli cu minimum posibil prin organizarea acestui târg. Nu numai județul Iași beneficiază de produsele legumicole din Târgu Frumos, ci toată Moldova.“

Asociația Ecoleg, 150 de membri

Eugen Feodorov, director Asociația Ecoleg, declară că nu putea lipsi de la un astfel de eveniment:

„Ne-am străduit să prezentăm celor care au participat legumele pe care le producem noi și care mai sunt la ora actuală pe piață, pentru că tradiția noastră este să producem legume și verdețuri proaspete pe care să le comercializăm doar în piețele agroalimentare. Nu puteam să lipsim din orașul Târgu Frumos, coordonez această asociație de cel puțin 20 de ani. În cadrul asociației avem în jur de 150 de fermieri, care în general cultivă legume și zarzavaturi proaspete pentru piețele agroalimentare din județul Iași și din județele limitrofe nouă. Asociația a fost înființată în anul 2003, la început am fost 15 membri, apoi 60 de membri cotizanți, i-am primit pe toți și oricând îi sprijin pe toți cei care produc legume și zarzavaturi în cadrul comunității noastre din Târgu Frumos.“

În ultima perioadă legumele pe care le produc aceștia sunt ecologice, mai adaugă Eugen Feodorov. „Ne dorim să producem legume ecologice și vrem să intrăm în trendul deja lansat de către comunitatea europeană, și anume ca în perioada următoare toate legumele să fie mai puțin stropite sau protejate cu substanțe toxice, să fie bune atât pentru mediu, cât și pentru sănătatea omului.“

2021, un an bun pentru legumicultori

2021 a fost un an bun pentru legumicultorii din acest bazin legumicol. „Legumele s-au cerut pe piață, am putut să le vindem cu anumite excepții, din cauza orientării noastre în ceea ce privește legumele pentru sezonul respectiv. Însă mereu învățăm, ne adaptăm imediat și producem ceea ce este necesar pentru piețele agroalimentare, pentru consumatorii atât din județul Iași, cât și din județele limitrofe“, încheie Eugen Feodorov.

Produse în curs de atestare

La Târgul Legumelor am întâlnit-o și pe Elena Bujor din Cotnari, producător local de legume, care a venit la eveniment cu dulceață, zacuscă, siropuri și murături, cele din urmă fiind în curs de atestare. „Compoturi, gemuri, dulcețuri, siropuri, zacuscă, tocană, ghiveci, murături. Produsul de suflet este plăcinta cu brânză tip „poale-n brâu“ pentru care am depus documentația necesară pentru a fi înregistrat ca produs unicat.“

Cătina, vedeta Colegiului Agricol

Vedeta standului de la Colegiul Agricol a fost sucul de cătină și cătina proaspătă. „Vedeta standului nostru este sucul de cătină produs de noi și cătina proaspătă culeasă cu atâta grijă. Sunt pe profilul de agricultură, și vreau să vă spun că mă mândresc cu aceste produse pe care le avem la stand. Eu împreună cu câțiva colegi am strâns cătina, am participat la aranjarea acestui stand pentru târg și suntem bucuroși că reușim să ducem mai departe agricultura ecologică“, ne spune Ariana Monaco, elevă în clasa a XII-a.

Lavanda, produs tradițional

Standul de la Liceului Tehnologic Agricol a fost reprezentat cu brio de produsele specifice liceului, dulceața de ardei iute, dar și cele pe bază de lavandă. „Sunt aici împreună cu colegii mei și elevi ai liceului; bineînțeles că nu lipsim de la astfel de târguri pentru că promovăm astfel produsele specifice liceului nostru. Probabil toată lumea ne cunoaște în primul rând dulceața de ardei iute, care la vremea ei a făcut furori peste tot. Urmează fursecurile cu lavandă, care au ca ingredient de bază lavanda produsă în cultura proprie a liceului. Încercăm să valorificăm pe cât de mult posibil această cultură; elevii noștri o recoltează, realizează aceste săculețe de lavandă, buchete și ne-am dori foarte mult să reușim să extragem niște uleiuri esențiale și să trecem mai departe către o altă gamă de produse pe bază de lavandă. Produsele noastre sunt făcute de elevi, în laboratoarele de industrie alimentară ale liceului“, a adăugat Mihaela Roibu, profesor de industrie alimentară.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

În fiecare sezon, agricultorii stau cu sufletul la gură când e vorba de rezultatele culturilor muncite de-a lungul multor ore, zile, luni. Deși, munca în agricultură nu este una ușoară, recoltele pe care le au la final vorbesc de la sine. Abia atunci, aceștia se pot declara satisfăcuți sau nu...

Un fermier fericit

Unul dintre agricultori, Luca Mihai, ne povestește cu entuziasm despre culturile sale: „Am fost pasionat de agricultură încă din copi­lărie, însă visul meu a devenit realitate în anul 2015, atunci când am construit o plantație de 2.000 mp. Mă axez pe 480 de solare, iar culturile pe care le am sunt în strictă dependență de sezon. Cum e și firesc, vara avem roșii, castra­veți, ardei, vânătă, dovlecel, cartofi, iar toamna  semănăm ceapă verde, broccoli, ardel iute și altele. Sunt extrem de mulțumit, roadele au fost așa cum le-am estimat. În vara anului 2020 am avut aproximativ 1-2 tone de roșii, ardei – 400 kg, vânătă – 400 kg. Cu siguranță, la următoarele culturi îmi doresc o producție și mai mare.“

Fără programe de finanțare

Deși Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a alocat fonduri europene nerambursabile pentru agricultori, Mihai Luca și-a început activitatea prin investiții proprii: „Am început acest proiect singur, am investit din banii proprii, după care am reinvestit tot ce am câștigat. Acum, câștigurile sunt pe măsură. Precizez că îmi vând produsele exclusiv online și tot aici le și promovez“, a mai adăugat Mihai Luca.

Tehnici de cultivat

Când vine vorba de cultură, fiecare fermier își folosește propriile tehnici și secrete pentru o recoltă cât mai mare. Iar Luca Mihai, pentru a obține rezultatele propuse, folosește în primul rând îngrășăminte organice: „Îngrășămintele organice sporesc producția pe care o avem. Aplicăm îngrășământul biologic la fiecare plantă în parte. În plus, răsadurile sunt produse tot de mine. Obișnuiesc să-mi organizez fiecare sezon în trei părți. De exemplu, la începutul lunii octombrie plantez și spanac, dar și în ultima parte din luna februarie“, a mai precizat fermierul.

Obstacolele cultivatorului

La fiecare recoltă, agricultorul depinde de condițiile meteorologice; acesta se poate confrunta cu secetă sau umiditate prea înaltă, iar recolta suferă un declin. De aseme­nea, un alt obstacol cu care se poate lovi sunt insectele dăunătoare. „Încercăm să avem o recoltă cât mai naturală și să folosim cât mai puține pesticide, de aceea uneori avem pierderi din cauza dăunătorilor. Totodată, de-a lungul timpului a fost dificil cu forța de muncă, sunt tot mai puțini oameni dispuși să muncească în agricultură. Pot să spun că la ora actuală activez doar cu un singur coleg“, a conchis fermierul.

Liliana POSTICA

Cu pasiune faţă de munca pământului, Legume de Probota (județul Iași), o cooperativă agricolă la început de drum, continuă tradiţia de 150 de ani a unui sat. Aceasta a fost înființată de tânărul Robert Zamisnicu în decembrie 2020, cu acordul a cinci membri din satele Bălteni și Perieni, comuna Probota Scopul principal al cooperativei este de a extinde piața de livrare a produselor legumicole, ne spune tânărul.

„Ne dorim să creăm un lanț scurt, producător-consumator“

În comuna Probota se află una dintre fermele care fac parte din cooperativa Legume de acasă – Probota, Aceasta are o suprafață totală de 16 hectare cultivate cu legume, jumătate de hectar în sistem protejat, iar restul până la 16 ha în câmp. „Afacerea a început din pasiune, părinții mei ocupându-se cu agricultura de mai bine de 20 de ani. Princi­pala motivație a înființării acestei coope­rative este determi­nată de faptul că piața de desfa­cere este mult prea mică pentru noi și ne dorim să intrăm în marile supermarketuri, să facem contracte și să eliminăm implicit intermediarii. În portofoliul nostru de produse avem tomate, cultivate în câmp și solarii, ardei gras, Kapia, gogoșar, dar și legume obținute de pe o suprafață de 2.000 mp, aflată la plasa de umbrire“, a precizat Robert Zamisnicu, președintele cooperativei.

În momentul de față cooperativa are cinci membri care dețin terenuri cultivate atât în satul Bălteni, pe malul Prutului, cât și în satul Perieni. „Suprafața cultivată în cadrul cooperativei Legume de Probota este de aproximativ 45 ha de legume. Am înființat această cooperative pentru că avem nevoie de o schimbare, avem nevoie de o altă piață de desfacere decât cea actuală și trebuie să eliminăm intermediarii. În ziua de astăzi este greu să faci totul de unul singur, de aceea cel mai important este să te asociezi și să ai încredere în persoanele cu care lucrezi pentru că așa vine și succesul. Asta este o verigă foarte importantă în procesul de vânzare, în acest model de cooperativă sau în oricare alt mod de asociere. Această formă asociativă ne ajută să valorificăm toată marfa deoarece semnând un contract ne asumăm niște obligații de livrare și, fiind mai mulți producători, putem onora acele contracte. Dacă unul dintre membri nu are cantitatea necesară sau are diverse probleme și nu reușește să recolteze într-un timp optim, ceilalți membri pot suplimenta acea cantitate sau chiar să o înlocuiască în totalitate. Noi ne dorim să ajungem pe mai multe piețe; țelul nostru este, de ce nu, să ne extindem și în afara județului, dar pentru acest lucru este nevoie de timp și de mai multă expe­riență în vânzarea prin această formă de asociere. Este un început pentru noi, nu știm cum funcțio­nează, dar suntem încre­zători că va fi bine“, mai adaugă tânărul.

Doar produsele de calitatea I ajung pe piață

În portofoliul de produse al coope­rativei se găsesc diverse legume, cultivate pe o suprafață considerabilă de teren. „Avem pepeni verzi și galbeni, vinete, în zona noastră acestea au început să fie cultivate pe suprafețe mai mari, tomate și ardei, în câmp și solarii, varză de toamnă, ceapă, rădăcinoase și verdețuri. Legumele, faţă de cultura mare, necesită o atenție sporită. Noi începem producerea de răsa­duri din luna ianuarie, la jumătatea lui februarie se seamănă, se încălzesc sola­riile pentru a se dezvolta plantele, apoi plantăm în câmp și așteptăm într-un final să ajungem pe piața locală. Terenurile aflate în cooperativă sunt împărțite pe două zone. Cea mai mare suprafață o avem pe malul Prutului, unde cultivăm toate legu­mele specificate anterior, dar avem și jumătate de hectar de solarii.

În cadrul cooperativei doar legumele din calitatea I ajung pe piață, iar cele de calitatea a II-a, vorbim de produse care sunt atipice, ajung la fabrica de procesare“, specifică ieșeanul.

„Să fii fermier la 26 de ani reprezintă o mare provocare, dar satisfacția oferită de rezultatele muncii merită întregul efort“, spune Robert Zamisnicu, managing director la Zamisnicu Invest SRL – Legume de Probota, Acesta îndeamnă tinerii să se orienteze către acest domeniu deoarece este nevoie de specialiști care să producă hrană locală, sănătoasă și de calitate. „Cel mai bun sfat oferit celor care vor să activeze în acest domeniu ar fi să meargă să viziteze cooperativele care deja funcționează pentru că sunt foarte multe de învățat de acolo“, a conchis Robert Zamisnicu, președintele cooperativei Legume de Probota, din județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Unul dintre aspectele importante de care se ține cont în tehnologiile de cultură a legumelor este și distanța de plantare. Este necesar ca plantele să aibă suficient spațiu pentru dezvoltare, în caz contrar acestea se alungesc pentru a ajunge la lumină, nu rodesc suficient și apar probleme în ceea ce privește rezistența lor în fața bolilor și dăunătorilor. Recomandările de față vin din partea specialiștilor de la Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea“ Suceava.

D.Z.

Anul 2020 ne-a adus pe lângă secetă, un eveniment major : pandemia.  În agricultură s-au făcut eforturi financiare pentru a diminua pagubele, dar au rămas încă sectoare neprotejate, iar o parte din despăgubirile promise agricultorilor se vor rostogoli în 2021. Suprafaţa cultivată în anul 2020, comparativ cu anul 2019, a scăzut la cereale  pentru boabe, plante uleioase, leguminoase pentru boabe, cartofi și legume. În acest context, producţia agricolă vegetală a scăzut în anul 2020, comparativ cu anul  precedent, la cereale pentru boabe, plante uleioase, leguminoase pentru  boabe, legume şi a crescut la cartofi.  Informațiile ne sunt furnizate de INS.

Tabel 1: Suprafaţa cultivată şi producţia principalelor culturi

Cereale pentru boabe

Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 2,4%, iar producţia a scăzut cu 37,6%, faţă de anul  precedent, din cauza secetei pronunțate în principalele perioade de vegetație a culturilor și lipsei irigațiilor, ceea ce  a condus la randamente scăzute la majoritatea culturilor.

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2020, a reprezentat 48,6% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru  boabe, iar cea cultivată cu grâu 39,5%.

Leguminoase pentru boabe

Producția a scăzut faţă de anul precedent cu 48,3%, în timp ce suprafața cultivată cu numai 0,9%.

Plante uleioase

Producţia a scăzut cu 35,1%, iar suprafaţa cultivată cu 3,6%. Scăderi ale producţiei s-au înregistrat la floarea soarelui  (-41,9%), soia boabe (-26,4%) şi rapiţă (-8,8%). 

Cartofi

Suprafaţa cultivată a scăzut cu 2,4%, iar producţia a crescut cu 2,1%, faţă de anul precedent.

Legume

Producţia a scăzut cu 0,4%, ca urmare a scăderii suprafeţei cultivate faţă de anul precedent.

Tabel 2: Suprafaţa viilor pe rod şi a plantaţiilor de pomi fructiferi pe rod, producţia de struguri şi producţia de  fructe

Anul 2020 comparativ cu anul 2019

Struguri

În anul 2020, producţia de struguri a scăzut cu 4,1%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar (-3,5%), faţă de  anul precedent, dar şi a suprafeţei cultivate (-0,6%).

Plantaţii de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod)

Producţia de fructe din livezi a crescut față de anul precedent cu 29,6%, datorită creşterii suprafeţelor cultivate dar  şi a randamentelor la hectar.

Suprafeţele cultivate şi producţiile realizate la grâu, porumb boabe, floarea soarelui şi cartofi, în România şi în  unele State Membre ale Uniunii Europene, în anul 2020 – date provizorii

România comparativ cu unele State Membre ale Uniunii Europene în anul 2020

• La porumb boabe s-a situat pe primul loc la suprafaţa cultivată şi pe locul doi la producţia realizată, după Franţa;
• La floarea soarelui pe primul loc, atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată;
• La grâu pe locul patru la suprafaţa cultivată după Franţa, Germania și Polonia şi pe locul şase la producţia realizată după Franţa, Germania, Polonia, Spania şi Italia;
• La cartofi s-a situat pe locul patru la suprafaţa cultivată după Polonia, Germania, Franţa şi pe locul șase la producţia realizată după Germania, Franţa, Olanda, Polonia și Belgia.

Anca Lăpușneanu

Familia Sima din Sânpetru Mare, județul Timiș, produce legume de peste 20 de ani. Andreea, Mariana şi Petre au selecționat cele mai bune soiuri și au avut grijă să păstreze gustul tradițional al legumelor prin evitarea proceselor chimice dăunătoare, atât în câmp deschis, cât şi în cele 12 solarii ale lor.

Soiuri olandeze, românești și bulgărești

„Am început acest business în anul 2000, de la 10 arii de legume (majoritar cu roșii) în câmp. În prezent am ajuns la o suprafață de 1 ha de legume în câmp și 30 de arii în solarii. Terenul este către ieșirea din sat, într-o zonă liniștită. Este fertil, calitativ şi folosim doar îngrășăminte naturale. Este o afacere de familie. Sarcinile le împărțim între noi, doar când sunt perioade aglomerate plătim oamenii să ne ajute la munca fizică. În anul 2000 am început cu 1.000 de lei, investiție proprie. Odată cu trecerea anilor am continuat să investim din surse proprii. Anul trecut am accesat Submăsura 6.1 pentru a dezvolta afacerea, iar acum așteptăm să fie alocate fondurile“, ne povesteşte Andreea Sima.

Solariile au următoarele dimensiuni: în lungime – 40 m, lățime – 7 m, iar înălțime – 3,30 m. Structura este metalică, iar arcadele au fost vopsite pentru a împiedica ruginirea, mai spune legumicultoarea. „În 2010 am construit primul solar, iar în prezent avem 12 solarii. Am cultivat până de curând soiuri olandeze, românești și bulgărești, iar începând cu acest an vom cultiva majoritar soiuri românești. La Sima se găsesc pe parcursul unui an următoarele legume: salată verde, ceapă verde, ridichi, dovlecei, spanac, roșii, ardei, capia, gogoșari, fasole, vinete, porumb dulce, castraveți, pătrunjel, țelină, mărar, iar punctele noastre de desfacere sunt piețele din proximitate (Lovrin, Jimbolia, Periam, Sânnicolau Mare şi Timișoara). Am reușit să menținem afacerea prosperă prin grija pentru calitate. Am selecționat cele mai bune soiuri și am avut grijă să păstrăm gustul tradițional al legumelor prin evitarea proceselor chimice dăunătoare. Prin respectarea acestor aspecte oferim clienților noștri legume cu gust autentic. Astfel, clienții ne recomandă! Mereu revin la taraba noastră pentru a-și face cumpărăturile. Dacă avem clienți fericiți și mulțumiți, asta ne împlinește și pe noi ca producători. Te ajută să trăiești decent. Se poate trece la următorul nivel cu ajutorul fondurilor europene pentru a fi modernizată afacerea“, mai spune timişoreanca.

„Acest domeniu nu e foarte popular. Trebuie să lucrezi fie că vremea ține cu tine, fie că nu. Nu sunt foarte multe persoane dispuse să se aventureze în munca legumiculturii. Noi lucrăm mai mult cu persoane de peste 40 de ani care au avut experiență în munca câmpului. Tinerii se găsesc mai greu.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Despre Olanda se știe că este, după Statele Unite, cel mai mare exportator de legume din lume. Și nu numai... Cu un învățământ agricol bine pus la punct, tehnologii de vârf și investiții masive în cercetare și inovare, Olanda este un campion al agriculturii. Ce-i drept, agricultura olandeză este sprijinită și de Guvern prin finanțări serioase pentru testarea celor mai noi tehnologii din agricultura de precizie. Încă de acum câțiva ani, fermierii olandezi au început să dezvolte această agricultură de precizie inclusiv cu drone care detectează bolile plantelor. Astfel, pesticidele se aplică doar acolo unde este cazul, nu peste toată cultura. De asemenea, roboții agricoli de mici dimensiuni lucrează 24 de ore în fiecare zi, iar senzorii din sol anunță când trebuie irigate plantele și când au nevoie de fertilizatori.

Cu toate aceste tehnologii de ultimă generație și cu un know how pe care îl și exportă, fermierii olandezi mai au de răspuns unei provocări: patul germinativ.

„Fermierii olandezi, cel puțin cei cu care interacționez, se întreabă mai degrabă «De ce și când?» decât «Cum?» realizăm patul germinativ. Acesta are beneficii importante, dar are și inconveniente. Pe lângă costurile importante de bani și timp, acesta stimulează și creșterea accelerată a buruienilor. Mulți fermieri pe care îi cunosc se întreabă dacă este o soluție să elimine patul germinativ și totuși să aibă randament bun sau, altfel spus, cum se poate realiza cel mai bun sol pentru însămânțare cu scopul reducerii timpului de cultivare, menținerea unui randament bun și, în același timp, cu o conservare a solului?“, explică pentru cititorii Lumea Satului Thierry Stokkermans, fondatorul și președintele Zip Drill.

Patul germinativ ajută atât cultura, cât și buruienile...

Potrivit lui Stokkermans, a cărui companie se concentrează pe o conservare a solului printr-o agricultură fără o prelucrare a acestuia și fertilizatori, patul germinativ este o soluție costisitoare și stimulează foarte mult buruienile, de care fermierii își doresc să scape cât se poate de repede. „Un pat germinativ nu este bun doar pentru recoltă, ci și  pentru orice fel de sămânță, inclusiv pentru buruieni. Chiar și așa, patul germinativ nu poate fi eliminat pentru fiecare recoltă sau situație. Dar, vestea bună este că, pe măsură ce gradul de cunoaștere și experiența cresc, renunțarea la patul germinativ devine tot mai posibilă”, mai spune președintele Zip Drill.

În cazul culturilor de acoperire și a culturilor verzi de acoperire rezultatele obținute sunt cele mai bune și pentru că obiectivele sunt destul de reduse. Culturile de acoperire asigură furnizarea elementelor nutritive din straturile mai adânci la nivelul rădăcinilor plantei de cultură ce urmează a fi cultivată. Speciile de plante astfel cultivate contribuie la reducerea eroziunii solului, pe care îl și îmbunătățesc de altfel, ajută la infiltrarea apei, reduc gradul de infestare cu buruieni, boli, dăunători și cresc biodiversitatea. De asemenea, culturile verzi de acoperire se înființează imediat după recoltarea culturilor principale, în perioada de vară sau până la începutul toamnei. Terenul este pregătit corespunzător cerințelor culturii ce vor fi înființate în primăvară, culturile verzi de acoperire fiind desființate prin erbicidare. De altfel, valoarea unui teren agricol poate fi păstrată prin utilizarea culturilor agricole verzi de acoperire, printre cele mai utilizate culturi verzi fiind: mazărea, muștarul, rapița, ridichile de toamnă, sulfina.

Un alt exemplu sunt cerealele de toamnă – grâul și orzul de iarnă. Aici tehnicile sunt bine-cunoscute și multe utilaje sunt disponibile pe piață. Din practica fermierilor olandezi, am remarcat că este nevoie de 7-10 luni între însămânțare și recoltare pentru ca solul și planta să aibă timp pentru a compensa orice problemă legată de semințe.

Rapița de toamnă are nevoie de o atenție sporită în ceea ce privește pregătirea patului germinativ, diametrul seminței de rapiță fiind destul de mic, de doar câțiva milimetri. Pregătirea trebuie făcută imediat după ce s-au recoltat cerealele sau după ce plouă pentru a nu scoate bolovani. Patul germinativ trebuie să asigure un semănat la o adâncime uniformă și un răsărit uniform, motiv pentru care ultima trecere a combinei ar trebui realizată superficial. De altfel, la pregătirea patului germinativ nu se recomandă multe treceri deoarece o trecere în plus poate tasa și distruge textura solului, iar la o ploaie se va forma crustă. „Ca timp, cel mai sigur este să treacă 10-12 luni de la plantare la recoltare”, mai explică Thierry Stokkermans.

Nu se poate fără pat germinativ de calitate

Pentru semănatul în bune condiții la soia și răsărirea culturii la densitate optimă este nevoie de o calitate înaltă a patului germinativ. Pe terenurile discuite din toamnă, care sunt deja nivelate și nu au resturi vegetale, pregătirea patului germinativ se face prin trecerea de două ori cu combinatorul. Pregătirea patului germinativ se realizează cu o zi înaintea semănatului.

Mică și fragilă, sămânța de sfeclă de zahăr trebuie plantată superficial și are nevoie de șase luni pentru a crește.

Pentru ceapă, mică și scumpă – de la 2.500 de euro/hectar, nu se poate spune că există un utilaj ideal. În prezent, există o muncă experimentală în Argentina realizată de echipa condusă de Juan Pablo D’Amico.

La cartofi, cel puțin până în prezent, s-a constatat că este nevoie de o prelucrare a solului, de pat germinativ și, peste toate, de creștere.

Pentru culturile de primăvară terenul trebuie să fie pregătit înainte de începerea iernii astfel: afânare, mărunțire, nivelare. Este bine ca primăvara, patul germinativ să fie pregătit printr-o singură trecere, mai ales pentru culturile cu semințe mici. Ca o regulă de bază, se poate spune că patul germinativ se pregătește până la adâncimea la care se seamănă. Astfel, dacă patul germinativ s-a pregătit până la 7-8 centimetri, la semănat, unele semințe ajung la adâncimea aceasta, iar altele ajung la 4 sau 5 centimetri. Acestea din urmă nu vor germina pentru că nu au avut apă suficientă, speranțe având doar dacă va ploua. Se mai poate întâmpla ca semințele să nu germineze chiar dacă patul germinativ a fost pregătit ca la carte, dar s-a trecut de prea multe ori cu tăvălugul sau combinatorul și s-a tasat pământul. Solul formează crustă iar semințele, chiar dacă unele germinează, nu pot străpunge crusta. Rezultate bune, indiferent de cultură, se obțin atunci când terenul se pregătește încă din toamnă și în primăvară se pregătește patul germinativ printr-o singură trecere, până la adâncimea de semănat.

Sir Albert Howard, unul dintre clasicii științei agronomice din Marea Britanie, scria în 1948, în Testamentul agricol ,că solul este „roata vieții“, ce se mișcă din cauza interacțiunii continue dintre producenți, plantele capabile să captureze energia solară sub formă de materie organică, consumenți, care consumă energia acumulată de plante, oameni și animale, și reducenți, care asigură reîntoarcerea în circuit a substanței organice și a elementelor nutritive pentru utilizarea lor ulterioară. Iar o astfel de situație se poate realiza doar prin reîntoarcerea continuă în sol a surselor de energie sub formă de reziduuri vegetale, gunoi de grajd etc. în cantități suficiente și de bună calitate pentru mișcarea perpetuă a „roții vieții“.

Simona Nicole David

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește că, la data de 22 decembrie 2020, a dat startul plăților pentru cererile depuse de fermieri în cadrul Măsurii 21 din Programul Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 - Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID destinată următoarelor sectoare: zootehnic (bovine, ovine și caprine), vegetal (legume-fructe și cartofi).

Plățile s-au realizat după aprobarea suplimentării bugetului alocat acestei măsuri, de la 150 milioane de euro la 182,5 milioane de euro.

Astfel, până la data de 31 decembrie 2020, din plafonul de 182,5 milioane de euro, APIA a autorizat la plată suma de 179,79 milioane euro pentru un număr de 122.447 cereri  unice, din care:

• Suma de 51,57 milioane euro, pentru un număr de 148 cereri - sectorul legume fructe;
• Suma de 85,1 milioane euro, pentru un număr de 691 cereri - sectorul bovine;
• Suma de 43,12 milioane euro, pentru un număr de 946 cereri - sectorul ovine/caprine.

Conform fluxurilor procedurale din cadrul APIA și al instituțiilor financiare bancare, o parte dintre fermieri au primit în conturi sumele aferente acestei măsuri începând cu data de 30 decembrie, iar alimentarea conturilor fermierilor se va realiza și în perioada 4 - 8 ianuarie 2021, astfel încât fermierii să beneficieze cât mai repede de acest sprijin.

Sursa: apia.org.ro

Legume pentru consumul propriu se cultivă oriunde în România. Pentru scopuri comerciale însă rezultate bune – cantitativ mai ales, teoretic și calitativ – se obțin doar în anumite areale. Aici a intervenit ceea ce se cheamă zonarea speciilor legumicole, adică repartizarea teritorială a acestora pe baza interdependenței unor factori care avantajează (sau limitează) posibilitățile de valorificare a potențialului biologic, imprimând legumiculturii un pronunțat caracter zonal. În România au fost stabilite prin lege trei zone de favorabilitate, prima grupă având chiar două subzone.

Zona I, care include aproximativ 50% din suprafața cultivată cu legume, asigură cele mai bune corelații dintre cerințele plantelor (substrat, căldură, lumină, apă) și factorii naturali (sol, precipitații, temperatură, durata de strălucire a soarelui etc.). Aici au fost delimitate două subzone:

• subzona 1 (climat de stepă, 400-500 mm precipitații anuale, 10-11°C temperatura medie anuală, soluri predominant cernoziom, aluvionare cu fertilitate ridicată sau brun deschise de stepă) acoperă partea de sud (ușor și sud-vest) și sud-est a țării (Câmpia Băileștiului, Boianului, Burnazului și Bărăganului, Lunca Dunării și Dobrogea), arealul suprapunându-se cu partea de sud a județului Mehedinți, județele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, partea de sud a județului Buzău, Brăila, Galați, Tulcea, Constanța. În acest perimetru se cultivă toate speciile, dar condiții excelente primesc legumele pretențioase la căldură, cum ar fi tomate, ardei, vinete, castraveți, pepeni, fasole etc.
• subzona a II-a (550-650 mm precipitații medii anuale, 10,5-11°C temperaturi medii anuale, 65-75% umiditate relativă, soluri de tip cernoziom, brune de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate) ocupă Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, incluzând județele Timiș, Arad și Bihor. În acest areal se pot cultiva majoritatea speciilor legumicole.

Zona a II-a (9-10°C temperaturi medii anuale, 450-550 mm precipitații medii anuale, 65-80% umiditatea relativă, soluri predominant brune) ocupă circa 30% din suprafața totală cultivată cu legume, principalele culturi fiind cele din grupa verzei, rădăcinoasele, bulboasele și tomatele. Acest areal se suprapune cu:

• Dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei și Munteniei, respectiv, județele Gorj, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița, Prahova și cu nordul județelor Mehedinți și Buzău;
• Câmpia Moldovei, cu spațiul dintre Siret și Prut, precum și cu luncile aflate la confluența cu unii afluenți ai Siretului – județele Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani și Suceava;
• Luncile Mureșului, Arieșului, Someșului, cursul inferior al Târnavelor, Valea Crișurilor – județele Caraș-Severin, Satu Mare și parțial Sălaj, Bistrița-Năsăud, Cluj, Alba, Mureș și Hunedoara.

Zona a III-a ocupă circa 20% din suprafața de legume a României și se caracterizează prin următoarelele medii anuale: temperaturi de 8-8,7°C, precipitații de 600-650 mm și o umiditate relativă de 57% și 65%. Solurile sunt brune de pădure slab sau mediu podzolite și aluvionare. În acest areal se cultivă rădăcinoase, vărzoase și bulboase, castraveți, fasole și mazăre de grădină. Acoperă regiuni de dealuri din Transilvania, mai precis, o parte a județelor Alba, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Mureș, Hunedoara și județele Brașov, Maramureș, Sibiu și Covasna.

Maria BOGDAN

„Ferma lui Alexandru“ din comuna Valea Seacă, judeţul Iași, a fost dezvoltată de către tânărul inginer horticol Alexandru Popoaea, care a accesat fonduri europene în valoare de 40.000 de euro. În prezent, acesta cultivă 3 ha cu tomate, ardei, gogoșari și varză în câmp deschis și în cele două sere moderne (1.000 mp). Cu toate că cererea este în creştere, anul acesta a fost unul cu probleme, a pierdut 70% din producție, din cauza secetei şi a temperaturilor scăzute înregistrate în luna mai.

Soiuri preponderent româneşti

Încă de la început, Alexandru ne spune că a vrut să dezvolte afacerea cu legume, dar nu avea fonduri suficiente, aşa că a aplicat pentru un proiect de accesare a fondurilor europene, iar la scurt timp a primit şi prima tranșă din suma totală de 40.000 de euro. „Practic această meserie de 15 ani, am crescut cu ea. De aceea, m-am gândit că fără fonduri europene nu aș putea să modernizez afacerea, să fac faţă concurenței. Dacă în urmă cu 15 ani cultivam legume pe jumătate de hectar, o suprafaţă foarte restrânsă, în timp m-am extins, iar prin intermediul Măsurii 6.1. – Instalarea tinerilor fermieri, cultiv 3 hectare în câmp deschis și 1.000 mp în spațiu protejat cu încălzire. În solarii aici am tomate prunișoare Lucinda, în celălalt solar am Gravitet, în câmp, Plumb Regal, ca tomate industrie. Soiuri românești folosesc doar la gogoșari și la Kapia, am Fermier și gogoşarul Cornel. Varza este și ea românească, Varza de Buzău, varza noastră pentru murat“, spune legumicultorul ieşean.

Anul trecut au ajuns la fabrica de procesare 80 de tone de tomate

În ceea ce priveşte distribuţia produselor, acesta ne mărturiseşte că cerere este, dar cea mai mare parte din producţie ajunge la o fabrică de procesare a legumelor din Bălţăteşti, care ulerior comercializează produsele în supermaketuri şi în afara țării. „Am căutat pe cineva care să ne ia toată producția pentru că o producție așa mare, într-un an, nu am cum să o vând repede. Eu dau aproape toată producția la industrializare și, chiar dacă iau 80 de bani pe kilogram, știu sigur că nu rămân cu marfa. Lor le predau ceea ce ține de murături, tomate industrie. Anul trecut a fost un an foarte bun comparativ cu 2020, am predat undeva la 80 de tone tomate industrie“, susține Alexandru.

Plante defoliate & virusul petelor de bronz

La o vizită în câmp, cultura de ardei şi tomate erau compromise într-un procent de 70%, iar tânărul ne spune cu ce probleme s-a confruntat încă din primăvară. „Anul acesta, per total, am pierdut 70% din producție. În mod normal, în anii secetoși, în sectorul nostru legumicol ar trebui să am vârf de producție, însă anul acesta am plecat cu stângul, din luna mai m-au afectat frigul, temperaturile foarte scăzute imediat după plantare și vântul care a suflet constant cu 120 km/oră, drept pentru care plantele au avut de suferit, au fost defoliate; acum și-au revenit greu, dar nu au masă foliară suficientă să susțină producția, fructele sunt devalorizate, nu pot să le valorific; dacă n-am calitate, nu se înghesuie lumea. Pe lângă acestea, m-am pricopsit la tomate cu virusul petelor de bronz care nu poate fi combătut, drept pentru care la anul o să am dificultăți în a cultiva tot solanacee, trebuie să fac rotație, o să ma axez pe crucifere. La anul vom trăi repercusiunile anului acesta, și noi producătorii, dar și consumatorii, (…) produsele vor fi mai scumpe ca urmare a faptului că nu ne ajută clima, e din ce în ce mai severă cu noi“, încheie Alexandru Popoaea, legumicultor din Valea Seacă, judeţul Iaşi.

Beatrice Alexandra MODIGA

O doctorandă a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi testează cele mai bune soluţii ce pot fi aplicate grădinilor de legume care pot fi înfiinţate pe suprafeţe foarte mici.

Astfel, aceasta doreşte să ofere soluţii concrete şi practice celor care au suprafeţe de teren foarte mici, cum ar fi cele din jurul caselor sau chiar celor care locuiesc la bloc şi care îşi pot amenaja o grădină de legume pe balcon, pe o suprafaţă de doar un metru pătrat, pe straturi înălţate.

Tânăra cercetătoare susţine că formarea de straturi înălţate prezintă o multitudine de avantaje, dintre care amintim încălzirea substratului timpuriu (comparativ cu stratul clasic), posibilitatea plantării mai multor specii pe aceeaşi suprafaţă, întreţinerea minimă şi facilă, producţia de legume pentru consum familial şi, nu în ultimul rând, decorul oferit.

De asemenea, o grădină de legume poate fi decorativă, fiind uşor de integrat în amenajarea de ansamblu a unei grădini private de dimensiuni mici.

Roxana Hangan-Istrate, inginer horticol cu specializare în peisagistică, actualmente doctorand în cadrul Facultăţii de Horticultură a USAMV Iaşi, afirmă că cererea pentru grădini de legume în amenajarea grădinilor private este din ce în ce mai mare, de aceea a ales să studieze o serie de posibilităţi de utilizare a unor specii legumicole cu întrebuinţări multiple în conceptul grădinilor urbane şi periurbane. Tânăra urmăreşte să demonstreze că lipsa suprafeţelor mari nu este un motiv care să-i oprească pe adepţii unui trai sănătos bazat pe consumarea produselor obţinute din cultivarea legumelor, aceştia putând avea la dispoziţie o grădină de legume pe balcon, în vase sau doar pe o bucată foarte mică de pământ.

„Prin acest studiu doresc să evidenţiez faptul că o grădină de legume poate fi şi decorativă, astfel fiind uşor de integrat în amenajarea de ansamblu. Suntem în plin proces de dezvoltare urbană, iar lotizările sunt de mici dimensiuni. Acest lucru ne determină să renunţăm la a crea un spaţiu dedicat cultivării speciilor legumicole pentru consum propriu în stare proaspătă, iar intenţia mea principală este aceea de a demonstra că acest lucru, adică lipsa spaţiului, nu se aplică. Se poate crea o grădină de legume pe balcon, în vase sau jardiniere, sau doar pe o bucăţică de pământ de doar un metru pătrat, iar dacă acest strat este şi înălţat, cu atât mai bine“, a precizat Roxana Hangan–Istrate, doctorand al USAMV Iaşi.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a acordat finanțare nerambursabilă în valoare totală de 434 milioane euro pentru susținerea financiară a 11.325 de tineri fermieri care au optat pentru instalarea ca șefi de exploatație. Finanțarea a fost acordată prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Cu ajutorul fondurilor puse la dispoziție prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), tinerii fermieri care au fost selectați pentru finanțare (în funcție de criteriile de selecție și de condițiile de eligibilitate menționate public în Ghidul solicitantului) și-au pus în aplicare Planurile de Afaceri. Interesul foarte mare pentru acest tip de investiții, precum și nevoia de finanțare pentru zona de investiții, au făcut ca solicitarea de fonduri să depășească alocarea. Astfel, față de alocarea disponibilă de 476 de milioane de euro, solicitarea de fonduri din partea tinerilor fermieri a fost, până în prezent, de 591 milioane euro.

Printre tinerii fermieri care au primit finanțare pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole, se numără și Moldovan Andrei Ionuț din Sânnicolau Roman, județul Bihor, un fermier tânăr, îndrăzneț, de 24 de ani, care, așa cum se descrie chiar el, de când se știe a lucrat pământul, a avut grija de animale și gospodărie și a cultivat legume împreună cu familia. Părinții lui se ocupă de agricultură de peste 25 de ani. În septembrie 2015 a depus la AFIR cererea de finanțare pentru INSTALAREA TÂNĂRULUI FERMIER, solicitând sprijin pentru ferma proprie.

Obiectul de activitate al fermei este cultura legumelor în câmp și în spații protejate, iar obiectivul proiectului a fost în principal extinderea suprafețelor, atât de teren, cât și de spații protejate. Valoarea proiectului, 50.000 euro, a fost în totalitate finanțată prin submăsura 6.1 din PNDR 2020. Contractul a fost semnat în luna martie 2016 și finalizat în noiembrie 2018.

Până la momentul depunerii proiectului, solicitantul nu deținuse nici o exploatație agricolă. Exploatația înființată în 2015 avea o suprafață de 5,55 ha, teren arabil, din care 0,22 ha teren sub solarii. Ferma provine din comasarea a două exploatații, în urma încheierii de contracte de arendare pe o perioada de 11 ani.

Moldovan Andrei Ionuț își descrie astfel experiența în agricultură:

„Sunt pasionat de agricultura deoarece te pune mereu în situații care te provoacă, uneori imprevizibile … fie că e din cauza vremi, a utilajelor sau a oamenilor cu care lucrezi. În fiecare sezon apar lucruri pe care trebuie să le rezolvi; dar mă și fascinează faptul că în fiecare an am ocazia să văd cum dintr-o sămânță de câțiva milimetri ajunge să crească o planta de câțiva metri, de la care în final culeg roade gustoase și sănătoase de care mă pot bucura eu și alți oameni pe mesele cărora ajunge.

Apoi am hotărât să fac ceva mai mult pentru clienții mei și tot odată să mă adaptez la secolul 21, în care toate lucrurile se fac pe internet. Așa că, pe lângă metoda clasică de a vinde legume în piață, am început să livrez legume la domiciliu clienților mei care acum își comandă legume de la mine pe internet. Deși la început am fost sceptic că cineva va vrea să cumpere legume online, având în vedere câte piețe și supermarketuri sunt în oraș, am rămas surprins că după câteva zile după ce am început să mă promovez în mediul online, peste 10 mii de oameni din toată țara au fost foarte încântați de ideea aceasta și câteva sute chiar au comandat. Așa că, de 2 ani am început să mă dezvolt și mai frumos și să îmi deschid ochii la și mai multe oportunități în agricultură, pe care sper să le pot fructifica atât cu forțe proprii, dar mai ales cu sprijinul fondurilor europene.”

Precizăm că AFIR va deschide în curând o nouă sesiune de primire de proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă prin submăsura 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri, care va avea, pentru prima dată o alocare separată dedicată diasporei.

Sursa: afir.info