Colegiul „Vasile Lovinescu“ din Fălticeni nu este doar o școală, ci un loc plin de istorie și tradiție în învățământul din Fălticeni. Acest colegiu a crescut și s-a dezvoltat de-a lungul anilor, adaptându-se nevoilor și cerințelor societății contemporane. De la începuturile sale ca școală practică de pomicultură în urmă cu 100 de ani și până în prezent, colegiul și-a extins oferta educațională, oferind specializări variate care răspund diverselor domenii de interes și evoluții economice. Pe lângă specializările de bază – agricultură, mecanic agricol și contabilitate –, oferta educațională s-a diversificat cu domenii ca industrie alimentară, protecția mediului, mecanică, silvicultură, veterinar, turism și alimentație – servicii. Impactul unui liceu cum este  Colegiul „Vasile Lovinescu“ în comunitate este vast și semnificativ, influențând educația, economia și coeziunea socială.

Recent, Colegiul „Vasile Lovinescu“ a sărbătorit, printr-un amplu program, împlinirea a 100 de ani de existenţă. Manifestările derulate pe parcursul unei săptămâni au pus în lumină primul secol de activitate prolifică a acestei unităţi de învăţământ şi au reunit o audiență impresionantă, formată din elevi, părinți, prieteni ai colegiului, foști elevi și profesori, oficialități locale și județene, reprezentanți ai mediului universitar din Iaşi şi Suceava și ai diverselor instituții și agenți economici din domeniul agricol, industria alimentară, construcții, mecanică și servicii, din ţară şi din Republica Moldova, o parte dintre ei fiind foşti absolvenţi ai acestei şcoli.

Vasile Lovinescu a pus bazele primei școli practice de horticultură

Bazinul pomicol Fălticeni-Rădășeni s-a făcut cunoscut încă din secolul al XV-lea, când a început comerțul de fructe cu polonii, ca, mai apoi, să apară informații în cronicile „Uricariul“ lui Codrescu și în „Descrierea Moldovei“ a lui Dimitrie Cantemir despre livezile de la Rădășeni și Fălticeni, respectiv despre livezile de la Horodniceni, Brădățel, Botești, Oprișeni, Ciorsaci.

Dezvoltarea bazinului pomicol Fălticeni-Rădășeni, precum și existența unui însemnat număr de livezi în zonă, s-au datorat atât condițiilor de sol și climă favorabile, cât și faptului că majoritatea locuitorilor de aici au fost oameni liberi, cu dragoste și pasiune pentru pomicultură, buni specialiști nu numai în realizarea de soiuri, forme și biotipuri autohtone la măr, păr, prun, cireș, vișin, nuc, cais, ci și în ceea ce privește industrializarea producției de fructe, prin înființarea unor fabrici de marmeladă, dulcețuri și chiar a vinului din mere sau a țuicii din prune şi a rachiului de mere. În 1908, în Groapa Rădășeni, pe un teren cedat gratuit de distinsul învățător și pomicultor Vasile Lovinescu, a fost înființată Pepiniera de stat Fălticeni-Rădășeni, care a avut un rol deosebit în organizarea și dezvoltarea bazinului pomicol şi a învăţământului agricol. Câţiva ani mai târziu, tot Vasile Lovinescu, revizor agricol și consilier tehnic la Ministerul Agriculturii, a pus bazele primei școli practice de horticultură din această zonă cu veche tradiție în cultura pomilor fructiferi și în comerțul cu fructe. Între anii 1924-1932, în clădirea şcolii funcţionează Şcoala Practică de Horticultură înfiinţată în 1920 de Vasile Lovinescu, dar care avea un sediu impropriu.

O școală trainică, deschisă spre cunoaștere și receptivă la schimbările vremurilor

Din 1932 până în 1950 școala are clase de gimnaziu și liceu comercial și Școală medie tehnică de administrație economică, de aici plecând și primele promoții de tehnicieni pomicultori cu cariere remarcabile în bazine pomicole renumite cum ar fi cele de la Pitești – Mărăcineni, Iași, Bistrița sau Voinești. De la înființare și până în prezent, a existat fără întrerupere o școală trainică, deschisă spre cunoaștere, receptivă la schimbările progresiste ale vremurilor, care a avut în anii de existență 13 denumiri. Din 1950 până în 1966 școala agricolă din urbea de pe Șomuz funcționează ca Școală Medie de Tehnică Agricolă, din 1966 până în 1974 ca Liceu Agricol, cu profilurile horticultură, agricultură, contabilitate, merceologie agricolă, mecanică agricolă, veterinar, silvic, morărit – panificaţie, protecţia plantelor, topografie, multe dintre ele fiind păstrate până în prezent. Din 1974 până în 1989 a funcţionat ca Liceu agroindustrial, aici fiind şi una dintre cele mai mari şcoli profesionale de mecanici agricoli, din 1989 până în 2004 ca Grup școlar agricol, din 2004 până în 2012 ca Colegiul Agricol Fălticeni, iar din anul școlar 2012-2013, în urma unei Hotărâri a Consiliului Local Fălticeni, poartă numele celui care a înființat prima pepinieră pomicolă din România, Vasile Lovinescu.

De-a lungul celor zece decenii de activitate didactică, Colegiul „Vasile Lovinescu“ a demonstrat permanența unei misiuni educative şi de continuu apostolat în pregătirea tinerilor pentru lucrul în agricultură și pomicultură, oferind cunoștințe practice și teoretice esențiale pentru sectorul agricol.

Fiecare elev, devenit un lider inovator şi un cetăţean responsabil

De la directorul colegiului, prof. Cristinel-Petrică Acatrinei-Vasiliu, am aflat importanţa acestui moment solemn şi contribuţia personalului didactic al acestei școli, subliniind că amintirea şi învăţăturile profesorilor trecuţi în nefiinţă continuă să inspire generaţiile actuale.

„Astăzi este o zi specială pentru noi, sărbătorim un secol de educaţie şi de contribuţie semnificativă la formarea tinerei generaţii. Fiecare elev care a trecut prin această şcoală a devenit un lider inovator şi un cetăţean responsabil. Aniversarea centenarului nostru este un moment important din istoria acestei şcoli. De-a lungul acestui secol zeci de generaţii de elevi au trecut pragul acestei instituţii, fiecare elev ducând cu el visuri, speranţe, aspiraţii unice şi devenind mai apoi lideri inovatori şi cetăţeni responsabili ai lumii.

Privind în urmă istoria noastră bogată, suntem plini de recunoştinţă faţă de toţi cei care au contribuit la succesul nostru de-a lungul deceniilor: directori, profesori, personal auxiliar, personal nedidactic, autorităţi locale şi centrale, parteneri, părinţi şi elevi. Fiecare a pus o piatră de temelie esenţială în construirea şi menţinerea acestei instituţii de învăţământ de elită şi afirmarea identităţii noastre ca şcoală. Doresc să adresez sincere mulţumiri colegilor noştri pensionari, pentru angajamentul, dedicarea şi devotamentul pentru liceul nostru. Fiecare a adus susţinere, experienţă, cunoştinţe şi pasiune pentru educaţie, fiecare a contribuit în mod unic şi valoros la misiunea noastră de a oferi elevilor o educaţie de calitate şi o experienţă şcolară împlinitoare.

Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că următoarele generaţii de elevi vor beneficia de aceeaşi educaţie de calitate şi de valorile solide pe care le-am oferit de-a lungul timpului“, consideră directorul colegiului, Cristinel-Petrică Acatrinei-Vasiliu.

Recunoştinţă pentru performanţe din partea Ministerului Educaţiei

În semn de recunoaştere a activităţii desfăşurate şi a performanţelor profesionale înregistrate în cei 100 de ani de existenţă, şeful Inspectoratului Şcolar, prof. Grigore Bocanci, absolvent al acestei instituţii, promoţia 1987, clasa regretatului profesor dr. Mircea Toma, a înmânat Colegiului „Vasile Lovinescu“ Diploma aniversară „Nicolae Iorga“ şi o plachetă omagială din partea Ministerului Educaţiei.

„Colegiul «Vasile Lovinescu» a devenit în aceste decenii un mediu stimulativ care asigură formarea de competenţe, valori şi atitudini atât de necesare tinerilor pentru a face faţă provocărilor unei societăţi în continuă schimbare, promovând egalitatea de şanse şi incluziune socială, susţinând în acelaşi timp o dezvoltare sustenabilă în context rural. Ceea ce individualizează Colegiul «Vasile Lovinescu» în mediul educaţional, precum şi în spaţiul comunitar local şi regional este dimensiunea adaptării la specificul şi dezideratele comunităţii, adeziunea instituţiei de învăţământ la valori autentice care pot gira alinierea la standardele educaţionale naţionale şi europene: profesionalizare şi responsabilitate, cooperare şi colaborare, dezvoltare durabilă.

Cei peste 1.400 de elevi care studiază acum în acest colegiu au şansa de a învăţa, de a se forma ca personalităţi autentice într-o instituţie de învăţământ care susţine şi încurajează performanţa, o instituţie cu o infrastructură în permanentă transformare şi modernizare, adaptată la standardele europene şi internaţionale. Aici elevii au ocazia să înveţe că meseria este într-adevăr o brăţară de aur.“

Colegiul „Vasile Lovinescu“ a rămas la sufletul absolvenţilor basarabeni

Printre participanţi s-au numărat şi absolvenţi din Basarabia, cu funcţii şi responsabilităţi în agricultura din Republica Moldova, care şi-au făcut studiile liceale la Fălticeni şi au descoperit cum se face agricultura modernă la facultăţile de agronomie din Iaşi, Bucureşti şi Cluj. 

„Sunt onorat şi recunoscător să fiu absolventul Colegiului «Vasile Lovinescu», o instituție binecuvântată de Dumnezeu, cu dascăli dedicați meseriei şi cu înaintaşi de o valoare inestimabilă. Le mulţumesc din suflet organizatorilor, în numele meu şi al colegilor mei basarabeni, pentru invitația la aniversarea centenarului. Oraşul Fălticeni, Colegiul  «Vasile Lovinescu», profesorii, directorii, colegii şi bucovinenii sunt şi vor rămâne în sufletul meu pentru totdeauna!“, ne-a spus Iurii Cărbune.

Specializări variate care răspund diverselor domenii de interes și evoluției economice

De fiecare dată când se vorbeşte de Colegiul „Vasile Lovinescu“, primarul municipiului Fălticeni, prof. Gheorghe Cătălin Coman, îşi aduce aminte cu drag de timpul petrecut aici, în calitate de profesor de educaţie fizică şi sport, între anii 2004-2012, precizând că anul acesta nu sărbătorim doar trecutul, ci şi prezentul şi viitorul unei instituţii educative care reprezintă un adevărat motor al progresului în comunitatea noastră.

„De-a lungul celor zece decenii de activitate didactică, acest liceu a demonstrat permanența unei misiuni educative şi de continuu apostolat în pregătirea tinerilor pentru lucrul în agricultură și pomicultură, oferind cunoștințe practice și teoretice esențiale pentru sectorul agricol.

Cu trecerea anilor, Colegiul «Vasile Lovinescu» și-a adaptat constant oferta educațională pentru a răspunde schimbărilor din societate și cerințelor economice în transformare și pentru a acoperi o gamă mai largă de domenii și interese. Această școală oferă, pe lângă specializările de bază – agricultură, mecanic agricol și contabilitate –, specializări variate care răspund diverselor domenii de interes și evoluții economice: industrie alimentară, protecția mediului, mecanică, silvicultură, veterinar, turism și alimentație – servicii. Această diversitate de specializări reflectă angajamentul colegiului de a pregăti elevii pentru o gamă largă de cariere și oportunități într-o lume în continuă schimbare. Elevii beneficiază nu doar de cunoștințe teoretice și practice solide în domeniile tradiționale, cum ar fi agricultura și mecanica agricolă, ci și de posibilitatea de a se specializa în domenii emergente și de viitor, cum ar fi protecția mediului, IT sau industria alimentară.

Pe lângă programa academică, colegiul promovează și dezvoltarea personală a elevilor prin activități extracuriculare, numeroase stagii de practică și de formare profesională în țări din Uniunea Europeană în cadrul Programelor Erasmus +, proiecte comunitare și colaborări cu agenți economici locali și regionali.

Acest tip de educație holistică și orientată către nevoile actuale ale societății contribuie la formarea unei generații de tineri pregătiți să facă față provocărilor și oportunităților viitoare“, este mesajul primarului municipiului Fălticeni, prof. Gheorghe Cătălin Coman, la aniversarea centenarului.

Silviu BUCULEI

Peste 4.000 de elevi care studiază la liceele agricole din România au beneficiat de vizite de studiu pe lanțul valoric și Agricultura 4.0, pachete educaționale despre Agricultura 4.0 ori de stagii de practică în ferme. Peste 150 de profesori au participat la grupuri de lucru și vizite în ferme pentru familiarizarea cu tehnologiile 4.0, precum și la schimburi de experiență cu licee din Franța și Ungaria. Aproape 14.000 de elevi de gimnaziu au descoperit meseriile agricole în cadrul evenimentelor de promovare a liceelor și peste 4.000 de adulți (părinți, profesori și directori de școli) au fost informați despre importanța educației agricole. În plus, peste 6.200 de elevi au urmat programe de educație antreprenorială cu aproape 300 de profesori și în jur de 2.000 elevi au participat la Incubatorul de afaceri și la Competiția Națională antreprenorială.

Au fost realizate 15 cercetări cantitative și calitative în liceele agricole cu privire la practica elevilor, relația cu agribusiness, nevoile școlilor și relația cu ecosistemul instituțional. Numeroase propuneri de politici publice și programe de finanțare au fost înaintate decidenților din România.

Acestea sunt rezultatele proiectelor derulate de Consorțiul „Creștem prin Educație Agricolă“ (CEA) din ultimii opt ani, în condițiile în care în 2015 multe licee agricole erau în prag de desființare, iar profesionalizarea acestei meserii părea doar o utopie.

Consorțiul format din cinci organizații –Fundația World Vision România (WVR), Fundația Civitas pentru Socitetatea Civilă, Junior Achievement România (JAR), Centrul Român de Politici Europene (CRPE) cu sprijinul Romanian American Foundation (RAF), a contribuit substanțial la creșterea calității învățământului agricol și includerea acestuia în agendele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a Ministerului Educației, precum și în programele de finanțare publică.

Investiții de milioane de euro în cele 59 de licee agricole și programe de formare a cadrelor didactice

La finalul anului 2023 a fost lansat apelul Îmbunătățirea infrastructurii liceelor cu profil agricol, ce oferă liceelor agricole oportunitatea de a realiza investiții în construcții noi sau intervenții la construcții existente (prin reabilitarea/renovarea infrastructurii), precum și diverse dotări pentru liceu (materiale, mobilier, echipamente digitale specifice activității didactice și practice). Alocarea financiară totală este de 43 de milioane de euro, valoare eligibilă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În plus, la finalul lunii martie, Ministerul Educației a lansat în consultare publică Ghidul pentru formarea profesorilor de specialitate din liceele agricole beneficiare ale măsurii PNRR de investiții. Solicitanți eligibili sunt universitățile agricole și bugetul total este de 600.000 euro.

Ce proiecte vor fi implementate în următorii trei ani?

Fundația World Vision România va dezvolta modele de sere care vor ilustra principiile și practicile agriculturii durabile și tehnologiile 4.0 în paralel cu crearea unei comunități de practică care să stimuleze împărtășirea de idei, provocări, soluții și resurse între liceele agricole. Fundația va acorda granturi Agricultura 4.0, care includ adoptarea pachetului educațional „Călătorie spre anul 2050“, organizarea de vizite de studiu pentru elevi în ferme care aplică tehnologii de ultimă oră și practici de mediu durabile și achiziții de echipamente pentru demonstrații. WVR va continua să susțină demersurile de promovare a liceelor prin oferirea de granturi și consultanță pentru proiectarea și implementarea campaniilor locale. Mai multe webinarii de comunicare vor fi organizate pentru construirea de strategii și îmbunătățirea metodelor și canalelor de comunicare în campaniile de promovare.

Fundația Civitas pentru Societatea Civilă va acorda granturi „Călătoria Elevului – de la elev la tehnician“, granturi pentru activități de învățare la locul de muncă: stagii de pregătire practică pentru elevi, crearea unui parcurs de activități de învățare la locul de muncă pe care un elev le urmează din clasa a IX-a până în clasa a XII-a, prezentarea Călătoriei elevului în cadrul sesiunilor online de comunicare și organizarea de schimburi de experiență între licee. În plus, fundația va dezvolta și consolida o comunitate de practică a profesorilor, pe tema activităților de învățare la locul de muncă, pentru a facilita transferul de cunoștințe și procesul de învățare reciprocă a profesorilor în comunități de practică.

Junior Achievement Romania va realiza cursuri de antreprenoriat (Antreprenor JUNIOR™ – elevi), componenta teoretică a programului, cu versiune hibridă pentru 22 de licee agricole, 44 de profesori și 983 de elevi. În plus, 90 de cadre didactice vor participa la traininguri pentru profesorii din liceele agricole. Componenta practică a programului este reprezentată de Incubatorul național JA BizzFactory™, care are rolul de a dezvolta competențe, atitudini și aptitudini antreprenoriale practice, precum și capacitatea de a trece de la idee la pilot de afacere sau start-up. În cadrul acestei componente vor fi implicați 118 elevi din zece licee agricole. Peste 230 de elevi vor participa la Innovation Days și cinci licee agricole vor fi sprijinite cu granturi pentru educație antreprenorială. Cele mai bune echipe vor participa la Competiția de antreprenoriat – ediția națională și internațională.

Centrul Român de Politici Europene (CRPE) va organiza evenimente de conectare a comunității liceelor agricole la politici publice și bune practici naționale și europene, va sprijini liceele agricole în conceperea unor stratregii și planuri de acțiune care să vizeze dezvoltarea în strânsă legătură cu nevoile și tendințele agriculturii locale/regionale. În plus, organizația va contribui la îmbunătățirea abilităților și motivației profesorilor de a oferi studenților o formare tehnică inovatoare, actualizată, folosind resurse moderne – webinarii Agricultura 4.0.

(L.S.)

Situația admiterii la liceele agricole pentru anul școlar 2023-2024 a fost înregistrată și centralizată după repartizarea elevilor în prima etapă de admitere, care a avut loc pe 19 iulie, dezvăluind o perspectivă asupra mediilor de admitere și a gradului de ocupare a acestor instituții. Gradul de ocupare a locurilor este de 82%, similar cu cel din 2022 (84%), însă numărul de elevi care au optat pentru un liceu agricol este în creștere: 3.414 în 2023, față de 3.040 în 2022. Gradul de ocupare de doar 82% se explică prin creșterea cu 686 a numărului de locuri în anul 2023.

Liceele agricole depun eforturi consistente pentru a crește interesul tinerilor pentru meseriile agricole și își îmbunătățesc continuu programele educaționale pentru a rezolva o problemă persistentă: elevii sunt încă reticenți în a alege specializările agricole, considerându-le mai puțin competitive sau nesatisfăcătoare din punct de vedere financiar.

Cu toate că liceele tehnologice agricole au încercat să se adapteze la cerințele unei agriculturi tot mai tehnologizate și competitive, mediile mici de admitere reprezintă o provocare majoră. În contextul unei economii în schimbare și al cerințelor ridicate ale pieței muncii, este crucial ca tinerii să fie încurajați să își urmeze vocația în domeniul agricol. Totuși, aceasta necesită eforturi concertate din partea autorităților și a instituțiilor de învățământ pentru a promova o imagine pozitivă a agriculturii și a oportunităților de carieră pe care acest domeniu le oferă.

„Deși gradul de ocupare a scăzut ușor, faptul că au fost oferite multe locuri înseamnă că liceele agricole continuă să se dezvolte și să răspundă nevoilor tot mai mari ale elevilor interesați să urmeze o carieră în domeniul agricol. Cu perspectiva pozitivă a creșterii sectorului agricol din România și a oportunităților de angajare pe piața muncii, este de așteptat ca interesul pentru liceele agricole să crească și să ofere un mediu propice viitorilor specialiști în agricultură. Un rol important revine și fermierilor și companiilor de agribusiness pentru dezvoltarea de parteneriate de practică, mentorat și burse pentru a încuraja implicarea activă a elevilor în activitățile agricole moderne și a le demonstra potențialul carierei în acest domeniu dinamic și esențial pentru țară“, a declarat Crenguța Bărbosu, Senior Manager în cadrul Fundației World Vision România.

Agricultura rămâne un pilon esențial al economiei, iar cererea de specialiști în acest domeniu este în creștere continuă. Contrar percepției comune, salariile din domeniul agricol sunt foarte competitive, oferind posibilități de avansare în carieră și contribuind la dezvoltarea comunităților locale.

Prin urmare, încurajarea tinerilor să urmeze o carieră în domeniul agricol este crucială pentru asigurarea unui viitor sustenabil în agricultură. Cu programe educaționale actualizate și echipamente de ultimă generație, liceele agricole oferă elevilor toate resursele necesare pentru a-și construi o carieră de succes în acest domeniu dinamic.

Pentru mai multe informații detaliate privind admiterea la liceele agricole, puteți consulta site-ul Ministerului Educației Naționale admitere.edu.ro.

În concluzie, liceele agricole reprezintă nu doar o alegere atrăgătoare pentru viitorii specialiști din agricultură, dar și o necesitate vitală pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii noastre. Tinerii sunt încurajați să urmeze pasiunea pentru natură, plante și tehnologie și să aleagă o carieră în acest domeniu esențial, care continuă să ofere oportunități valoroase pentru dezvoltarea personală și profesională. Situația admiterii ne oferă o imagine clară, dar și provocatoare a drumului pe care îl are de parcurs educația agricolă în următorii ani.

Caseta

Despre Programul „Creștem prin Educație Agricolă“ (CEA)

Programul „Creștem prin Educație Agricolă“ pune la aceeași masă învățământul agricol cu noile tehnologii și mediul de business, pentru a susține performanța profesorilor și managerilor din licee. Programul este finanțat de Romanian-American Foundation (RAF) și derulat de un consorțiu de organizații din care fac parte: Fundația World Vision România, Junior Achievement România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene.

În ultimii 8 ani, eforturile CEA s-au concentrat pe redarea importanței învățământului tehnic din domeniul agriculturii în pregătirea specialiștilor. Campaniile CEA își propun să îmbunătățească performanța (metodele de predare, conectarea cu mediul de business, activitățile extrașcolare, soluțiile de e-learning), dar și promovarea liceelor agricole înscrise în program. Inițiativele consorțiului CEA se adresează tuturor celor 59 de licee tehnologice cu profilul agricultură din întreaga țară. Pentru mai multe informații vizitați site-ul CEA: https://educatieagricola.ro/.

Pentru mai multe informații, persoana de contact: Daniela FARCAȘ, email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Am citit și eu în unele reviste agricole că USAMV Iași se va numi „Universitatea de Științele Vieții“ (USV), dar mi s-a părut o idee fantezistă, rod al gândirii unor oameni care caută publicitate.

Abia la apariția în revista Lumea satului

nr. 10/2023 a amplului și documentatului articol al prof. univ. dr. ing. Ion Bold, unul dintre cei mai informați specialiști din breasla agronomilor, mi-am dat seama că schimbarea respectivă este oficială, că a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern, ceea ce înseamnă că nici acolo nu s-au găsit oameni care să stopeze asemenea inițiative.

Mai mult, și la Timișoara s-a întâmplat același lucru.

Eu m-am ghidat după evoluția științei și a învățământului agricol în România și am constatat că, la sfârșitul sec. al XIX-lea și în prima jumătate a sec. al XX-lea, au activat în știința și învățământul agricol din România niște titani de talia lui Ion Ionescu de la Brad, Petre S. Aurelian, Gh. Ionescu Șișești ș.a. care menționau că o instituție care se ocupă cu studierea problemelor ce interesează agricultura este o instituție agronomică.

În 1860, A.I. Cuza menționează ca, pe lângă Facultatea de Științe Naturale, să se înființeze o școală de aplicații pentru silvicultură și agronomie.

P.S. Aurelian, fost ministru, președinte al Academiei și prim-ministru scoate în 1861 revista Agronomia.

În 1887 s-a înființat Stațiunea Agronomică Centrală București, precum și Stațiunea Agronomiă pentru Controlul Semințelor Cluj.

În anul 1927 s-a înființat Institutul de Cercetări Agronomice al României (ICAR), condus de Gh. Ionescu-Șișești.

În 1929 apare Legea pentru înființarea Academiei de Înalte Studii Agronomice la București și Cluj, iar absolvenții acestor două instituții vor avea titlul de inginer agronom. Oare cum se vor numi absolvenții de la Universitatea de Științele Vieții?

În 1938, Facultatea de Agronomie București activează în cadrul Politehnicii București.

În 1984 se înființează Institutul Agronomic N. Bălcescu – București.

Marele Haralamb Vasiliu înființează Învățământul Superior Agronomic la Iași.

Mai de curând, oameni consacrați științei și învățământului agricol precum Acad. David Davidescu, Prof. Nicolae Zamfirescu, Prof. Gheorghe Bălteanu ș.a. au muncit o viață în învățământul agronomic, fără a avea asemenea idei de schimbare.

Acad. Traian Săvulescu, fost ministru și președinte al Academiei și director general al ICAR-lui, elaborează un amplu studiu agronomic al ruginilor cerealelor.

Prin urmare, agronomia este o știință complexă, care îmbină disciplinele tehnice, economice, biologice și sociologice ce interesează agricultura și spațiul rural și nu se referă doar la sol, plante și animale ca organisme vii.

Discutând cu un coleg despre aceste probleme, el îmi sugerează următorul dialog:

Un tânăr din Iași se prezintă la Bacău, la o unitate agricolă la care ar dori să se angajeze:

– Domnule director, aș dori să lucrez în unitate dvs.

– Foarte bine, avem nevoie de tineri. Ce studii ai?

– Am absolvit Universitatea de Științele Vieții.

– Ești biolog deci, avem nevoie.

– Nu sunt biolog.

– Cum? Biologia studiază viața. Ești medic atunci?

– Nu sunt nici medic.

– Dacă nici știința vieții omului nu încape în științele Universității tale, atunci ce meserie ai, tinere?

– Sunt inginer agronom.

– Păi asta trebuie să-mi spui de la început, că despre asemenea profesie știe toată lumea. Uite, mergi în stradă și pe primul om întâlnit întreabă-l dacă știe cu ce se ocupă un tânăr absolvent al Universității de Științele Vieții. Îți va răspunde ceea ce am crezut și eu sau va da din umeri și va pleca.

Întreabă și un copil cu ce se ocupă un inginer agonom și-ți va răspunde corect.

De ce căutăm să încurcăm lucrurile bine stabilite?

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Urmărirea evoluției unui sistem complex, cum este agronomia, atestă trecerea de la modul analitic clasic la modul sintetic integrativ, denumit din știință multidisciplinară în știință interdisciplinară.

Implicată în politica agrară, a realizat ameliorarea structurii agrare, dezvoltarea amplă și multilaterală a cercetării științifice agronomice, creșterea înzestrării tehnice a agriculturii, dezvoltarea învățământului, educația țărănimii, organizarea și amenajarea teritoriului, modernizarea și intensificarea rațională a agriculturii, instituționalizarea unui corp agronomic de mare competență.

În acest context, atribuirea Științelor agronomice apelativul de „Științele vieții“ nu are rezonanța dorită pentru că VIAȚA reprezintă totalitatea fenomenelor (nutriție, asimilare, creștere, reproducere, naștere, moarte) care caracterizează organismele, căci VIAȚA are un sens mai larg în continuarea celei biologice, psihice, sociale și culturale.

Ca atare, în cadrul ȘTIINȚELOR VIEȚII sunt în prim-plan medicina, biologia, filozofia, morala (religia), depășind cadrul științelor agronomice rezumat la natură, în principal solul, bioclimatul, plantele și animalele.

De fapt, întreaga istorie a științei în general și a agronomiei în special arată că fiecare știință nouă ia naștere nu numai ca urmare a descoperirii unor fapte noi, ci și ca urmare a unor generalizări și a regândirii unor cunoștințe existente.

Dar aceasta impune o analiză a logicii proprii dezvoltării științei în cadrul unor sisteme social economice mai largi, înțelegerea mai profundă a modului cum se corectează însăși logica.

Această „perfecționare“ nu face, de fapt, decât să perturbe o evoluție a unei stări uzuale normale a științei agronomice, domeniu de sine – stătător, unitar, condiționat de cerințele complexe ale agriculturii și spațiului rural în evoluția sa istorică, pentru asigurarea pregătirii specialiștilor la nivelul cunoașterii științifice și în concordanță cu cerințele societății.

Iată de ce considerăm că noua denumire ignoră performanțele științifice de gândire și cercetare practice și consecințele remarcabile în evoluția agriculturii și a spațiului rural, reducând interesul general pentru respectivul domeniu, măsura fiind o schimbare de dragul inovării și nu perfecționarea sa, ci complicarea, ceea ce creează un sentiment de insatisfacție generală, de minimalizare a Agronomiei.

Pseudoteoria că prin această schimbare se dă o altă însemnătate Agronomiei este o eroare pentru că nu respectă coerența, continuitatea și relevanța unei discipline științifice istorice.

Orice știință este expresia unui anumit model de gândire, de a simți și de a înțelege specific un anumit tip sau grup uman, cum sunt breasla agronomilor și agricultura.

Or, schimbarea paradigmei „agronomia“ – știință ajunsă la maturitate, ceea ce este un mare progres, dezvoltând o practică științifică apreciată, cu paradigma „știință a vieții“ nu oferă soluția model unor comunități de practicieni.

Ca atare, ultima și cea mai gravă criză a științei Agronomice o reprezintă „utopiile științifice“, care apar în mare măsură ca urmare a unei înțelegeri exagerate, eronate, false a rezultatelor cunoștințelor științifice, a unor atitudini subiective ale omului modern, care se vede capabil „să schimbe“, „să-și impună“ voința asupra lumii.

O polarizare a mai multor discipline în jurul unei definiții axiomatice „științele vieții“ nu constituie o fază superioară de coordonare mulți și interdisciplinară fără a contribui la ridicarea calității vieții într-o viziune de ansamblu rațională și științifică în întreg mediul ambiant.

Pentru că simpla extindere a ariei de cuprindere a unor cuvinte („științe ale vieții“) în mod abuziv către zone noi ale cunoașterii, inventând concepte și demersuri noi, nu are semnificații decât individuale sau pentru micul grup de indivizi ce au străpuns orizontul Agronomiei definind astfel un nou „teritoriu“ ce urmează a fi cucerit și structurat în timp.

În același timp se poate spune că asigurarea consistenței logice și pragmatice reprezintă o condiție preliminară a oricărei raționalități, iar inconsistența de ambele feluri, sau fie și numai de un fel, în acest caz atrage, în schimb, iraționalitatea.

Se semnalează în literatură „patologii de rațiune“, instrumentalizarea rațiunii pentru scopuri necontrolate și neputința acestora de a schimba universul de viață pe care îl favorizează prin slaba prelungire a rațiunii cu voința de rațiune.

În procesul de realizare a valorilor, unele au șansa de a se impune și a dura, devenind cauza unor fenomene sociale. Altele, pândite de eșec, dispar foarte repede.

În acest context, schimbarea denumirii unește un element fundamental al unității în viața socială sau, mai precis, rostul și valoarea în viața universitară.

Acțiunile întreprinse la Iași și Timișoara, în condițiile autonomiei universitare și a lipsei de coordonare a deciziilor de către stat, arată că Agronomia a devenit o „știință a hazardului“ care se ocupă de bravadă în lume, contrar conceptelor prestigioșilor agronomi savanți pe care i-a avut România.

Apare pregnant că, în prezent, libertatea creației a devenit libertinajul care nu ia în considerare totalitatea conceptelor și principiilor fundamentale tradiționale ca elemente de continuitate și valabilitate. Astfel, inițiativa de la Iași și Timișoara rămâne ca o soluție inadecvată și nu servește ca model și sistem de referință pentru că în principal nu oferă o bază superioară procesului de cunoaștere și predictibilitate.

Schimbările care s-au produs au un caracter subiectiv, chiar dacă reușesc să reflecte satisfăcător valorile sociale obiective, adică legile dezvoltării progresive (de la forme inferioare la forme superioare) a societății.

Dar, nu apar și nu rămân ca valori sociale reale, adevărate, decât cele care decurg din legile obiective de dezvoltare a societății, în sprijinul, nu împotriva lor, deci exclusiv valorile aparent progresive. Aspectul acesta este esențial.

Căci, orice valoare este o realitate funcțională, ea constă într-un raport, nu într-o existență de sine stătătoare, reflectând realități obiective, care există și se desfășoară independent de reflectare.

Finalul acestui eseu este iluminarea pentru breasla și știința agronomică care m-a format și pe care am slujit-o cu devotament și pasiune, considerând că „Pasivitatea, lipsa de atitudine sunt azi pure anacronisme când nu sunt dovezi de lașitate spirituală. Cu spiritul ori cu acțiunea suntem datori să ne înrolăm. Nimeni nu poate fi scutit de a lua măcar poziție.“

Prof. univ. dr. ing. Ion BOLD Membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ și al Academiei Oamenilor de Știință din România.

O adevărată revoluție a avut loc în învățământul universitar agronomic, în condițiile autonomiei universitare și a neimplicării statului în orientarea și fundamentarea științifică a deciziilor, generând contradicții neconforme cu evoluția istorică.

Astfel, sub pretextul schimbărilor europene existente la nivel academic, de cercetare, precum și ale pieței muncii care sunt accelerate de provocările majore și complexe din sfera științelor vieții, s-a dispus schimbarea denumirii naționale a Universităților de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din Iași și Timișoara, în Universități de Științele Vieții (USV).

Pretextul a fost „creșterea rezibilității internaționale pentru asigurarea unei recunoașteri mai largi și armonizării calificărilor din cadrul învățământului superior agronomic, pentru a putea dezvolta parteneriate, pentru a crește numărul de studenți și cadre didactice, pentru diversificarea Curriculei etc.“

Se subliniază: „Chiar dacă își schimă denumirea, își păstrează misiunea fundamentală de a forma ingineri în diferite științe aplicate ale mediului și vieții: agronomic, horticultură, biotehnologii agricole, inginerie și management în agricultură și dezvoltare rurală, precum și licențiați în biologie și doctori medici veterinari.“

Aspectele evidențiate atestă că, de fapt, dorința de schimbare, de amplificare peste limitele științei agronomice, extinzându-le la rangul științelor vieții, nu se confirmă, sugerând ceea ce realizează fabula lui Grigore Alexandrescu Broasca și Boul.

Și aceasta pentru că esențial rămâne obiectul științei agronomice, rolul său în dezvoltarea agriculturii și a spațiului rural atestat de evoluția sa istorică, în concordanță cu progresul tehnic, economic și social-cultural.

În vechime și astăzi de multe ori, în noțiunea cuvântului agronomie se cuprinde toate cunoștințele referitoare la diferitele ramuri care constituie această știință vastă, fără ca de multe ori unele dintre ele să aibă legătură cu pământul ca factor de producție. Treptat cu dezvoltarea științelor fundamentale și cu înmulțirea cunoștințelor, fenomenele și legile care stau la baza agronomiei, orizontul acestor științe s-a lărgit și cuprinsul ei s-a diferențiat, dând naștere unor noi direcții de studiu și cercetare, care în zilele noastre au devenit științe independente în cadrul agronomiei.

Astfel, o instituție care se ocupă cu studierea problemelor ce interesează agricultura este o instituție agronomică. Agronomia ca știință complexă îmbină disciplinele tehnice, economice, biologice, sociologice, reconfigurate pentru uzul agriculturii și al spațiului rural într-o manieră interdisciplinară și multidisciplinară.

Din moment ce își păstrează misiunea de a forma ingineri în diferite științe aplicate – care sunt de fapt discipline în cadrul ȘTIINȚEI AGRONOMICE, schimbarea denumirii Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară în Universități de Științele Vieții nu are decât menirea de a trece în derizoriu tradiționala Știință Agronomică, care, ca știință consolidată, reunește într-un corp comun disciplinele constitutive, fundamentale, într-un domeniu practic, agricultura și spațiul rural.

În același timp, profilul dominant tehnico-economic al Universităților Agronomice devine prin această schimbare „umanist“, în cadrul unei Universități de „supra știință“ (științele vieții), ceea ce este artificial, de factură utopică, deși se dorește a se înscrie în procesul de „modernizare și inovare“, dar creând, de fapt, o știință „originală, o valorizare pur estetică“, formală, neconformă cu evoluția și cerințele societății.

Acest fapt a fost posibil, când preferințele personale ajung în aria libertinajului, scăpat de sub controlul criteriilor științifice și constituind în timp premisele pentru acte și atitudini antisociale, destabilizare, având o proiecție hazardată.

Considerăm că prin această „inițiativă“, nici logică nici convingătoare, Agronomia a plătit cu prisosință tribut unor căutări nejustificate pentru afirmare și solidaritate. (Va urma)

Prof. univ. dr. ing. Ion BOLD

Membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ și al Academiei Oamenilor de Știință din România.

Compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă Corteva Agriscience oferă întotdeauna oportunități tinerelor generații, iar în luna martie a invitat peste 150 de studenți și elevi din instituțiile de învățământ cu profil agricol să ia parte la un tur al fabricii de producere semințe din Afumați și să discute cu experții agronomi despre profesiile din sfera agriculturii.

Studenții și elevii prezenți și-au început ziua în stația din Afumați cu o instruire de siguranță și conduită, urmată apoi de o prezentare a istoriei Corteva în România. În urma modulului teoretic, tinerii au rămas cu informații prețioase despre țările în care Corteva activează și exportă produse, dar și despre date tehnice din fluxul tehnologic atât din stație, cât și din câmp.

Cea de-a doua parte a evenimentului a constat în vizita propriu-zisă în stația de producție semințe, unde elevii și studenții invitați au putut vedea zona de recepție porumb, depănușare, uscare și batozare. De asemenea, li s-a prezentat stația nouă de condiționare și linia de tratament, dar au putut face și un tur prin magazii.

Ca fostă participantă a programelor pentru tineri organizate de Corteva Agriscience și actual angajat în companie, Elena-Andreea Stoian a spus: „În calitate de student și angajat Corteva Agriscience, am avut deseori privilegiul să mă bucur de astfel de evenimente care încurajează tânăra generație să se familiarizeze cu domeniul agricol și să prospere în cadrul lui. Ceea ce pentru mine a început cu o astfel de vizită, s-a concretizat într-o frumoasă carieră, pe parcursul căreia Corteva m-a inspirat și sprijinit să privesc plină de curiozitate sectorul agricol. Aici am conștientizat importanța agriculturii ca sursă esențială de creștere economică, de ocupare a forței de muncă, de reducere a sărăciei și de securitate alimentară. Iar astăzi mă bucur că și alți colegi studenți și elevi sunt împinși spre inovație și prosperitate de Corteva Agriscience prin astfel de vizite și evenimente care îi vizează direct, fiind și orientate spre nevoile și interesele lor.“

Experții Corteva Agriscience România au subliniat valorile companiei și au arătat cum aceasta ajută și reprezintă în primul rând oamenii. Angajații Corteva au punctat că, prin serviciile pe care le oferă fermierilor, compania contribuie la construirea unei lumi mai durabile, oferind astfel generațiilor următoare posibilitatea de a face parte din agricultură și de a crea o lume mai prosperă. Corteva Agriscience consideră că este important ca tinerii studenți să se familiarizeze și să se îndrăgostească de profesiile și oportunitățile oferite de sfera agriculturii, astfel că participanții la eveniment s-au putut interesa și despre oportunitățile de angajare oferite de companie direct de la angajații Corteva.

„Consider că aceste evenimente sunt foarte utile atât pentru Corteva, cât și pentru tinerii noilor generații, care pot primi direct de la sursă prezentări despre activitățile și valorile companiei. După cum bine știm, sectorul agricol este mereu în căutare de talente noi deoarece oamenii și animalele au nevoie de hrană. Este un sector superb atunci când vine vorba de antreprenori din noile generații care sunt capabili să identifice oportunități de afaceri acolo unde nu pare a exista niciuna. Există încă mult loc pentru îmbunătățiri în sectorul agricol, dar am putut observa că atitudinile față de agricultură și față de pozițiile agricole se schimbă într-o direcție pozitivă. Dacă altădată tinerii obișnuiau să evite acest sector, acum sunt mult mai entuziaști și mai concilianți atunci când vine vorba de alegerea unei cariere în acest domeniu“, a declarat Jean Ionescu, Country Leader România și Moldova Corteva Agriscience.

Anul acesta ne-a fost mai simplu de a scrie despre bacalaureat în sensul în care am inclus în analiză doar cele 56 de unități de învățământ agrar pe care Ministerul Agriculturi le-a preluat spre finanțare. Bănuim că, atunci când s-a făcut selecția, în 2018 parcă, ea a avut la bază criterii riguroase și nicicum unele arbitrare, cum ar fi cele ce țin de afinități politice. Fiindcă altfel am fi puși în situația de a spune că trierea a fost, cu câteva excepții, una nefericită, dacă e să ne luăm după rezultatele la examenul de bacalaureat din acest an. Rezultate pe care le-am caracteriza dezamăgitoare, fără mari speranțe pentru bunul mers al învățământului de profil. Dar mai bune decât anul trecut! Cea mai mare rată de promovare în 2021 a fost de 75%, față de 62,92% în 2020! Cum ar veni, ne bucurăm că sunt 3 licee de agricultură care au o promovabilitate mai mare decât media națională! De asemenea, ne bucurăm și că nu mai există niciun caz de „zero“ promovabilitate, față de 9, în 2020. Dar impresia de fond arată astfel: 35,33% rată promovare licee agricole vs 69,8% rată generală de promovare la nivel național.

În primul rând facem o observație: directiva ministerială zice că „procentul de promovare se calculează din totalul candidaților prezenți la examen, incluzând în această categorie și candidații eliminați“, ci nu din totalul absolvenților dintr-o serie. Nici măcar din numărul total al celor care s-au înscris să susțină probele. Așa s-a ajuns la situația în care avem școli cu 9, 11 sau 15 candidați, deși poate la unele sunt clase întregi care au încheiat anul VI de liceu. Cu alte cuvinte, dacă avem un liceu cu 100 de elevi în an terminal, dar s-au prezentat la bacalaureat 20, din care 10 sunt admiși, cum spunem că avem rată de promovare de 10% sau de 50%? Formula de calcul folosită spune că 50%, pe când, în realitate, 90% dintre absolvenți nu au bacul luat!

Să „dansăm“ însă și noi cum spun specialiștii din învățământ. Chiar și cu această realitate deformată, rezultatele din acest an la examenul de bacalaureat din unitățile școlare cu profil agricol sunt deprimante: 35,33% rată de promovare, după verificarea contestațiilor, față de 69,8% rată generală de promovare (absolvenți din promoția curentă și din promoțiile anterioare) la nivel național (75,70% pentru promoția curentă și 30,20% promoțiile anterioare). Înainte de a trece la o analiză sumară, mai spunem că, în toată țara, examenulul a avut loc după un al doilea an de condiții excepționale, generate de pandemie.

Două licee din Iași și unul din Alba au salvat onoarea învățământului agricol

În 2021 s-au prezentat la examen 2.836 de candidați și au promovat 1.002 elevi. Altfel spus, doar aceștia pot urma cursurile unei facultăți în domeniul agricol. Cea mai mare rată de promovare, 75%, s-a înregistrat la Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podu Iloaiei, din Iași. Anul trecut, această unitate a fost tot prima pe țară, în rândul liceelor agricole, cu o promovabilitate mai mică, de 62,92%. Liceul Tehnologic „Ștefan Manciulea“ Blaj, clasat al doilea ca promovabilitate, a urcat două poziții față de anul trecut, câștigând peste 20 de procente la rata de promovare (70% în 2021, față de 48,71%, în 2020). Și Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași are o performanță mai bună în acest an (69,90% în 2021, față de 45,86%, în 2020).

Anul acesta, 9 (nouă) licee agricole au o rată de promovare mai mare de 50%. Bun, față de anul trecut, când au fost numai 3 școli cu promovabilitate peste 50%. Remarcabilă este prezența în această categorie a două licee din județul Iași, Podu Iloaiei și „Vasile Adamache“.

Cele mai mari medii, 9,70, s-au înregistrat tot la două licee din Iași, Miroslava și Podul Iloaiei, iar medii mai mari de 9 (nouă) au fost obținute la 15 unități de învățământ. Cele mai multe medii peste 9,00 s-au consemnat la  Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podu Iloaiei, Iași – 9, Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci, Galați – 5, Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași – 4, Liceul „Demostene Botez“ Trușești, Botoșani – 3, Liceul Tehnologic „Romulus Paraschivoiu“ Lovrin, Timiș – 3.

În 2021, în 26 de licee a fost obținută o promovabilitate mai mare de 30%, față de numai 18%, în 2020. Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci (Galați) are cel mai mare număr de elevi promovați din țară (95), fiind urmat de Colegiul Agricol „D.P.Bărcianu“ Sibiu – 76 și Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași – 72.

Alte date: fără promovabilitate „zero“ în acest an

Vă prezentăm și alte date statistice

• În cazul a 9 (nouă) licee, cea mai mare medie generală s-a situat în grupa de note 6,00-6,99 (cea mai mică, de 6,10, s-a consemnat la Liceul Tehnologic 1 Cudalbi);
• 7 școli au avut promovabitate mai mică de 10%, iar alte 11 s-au încadrat în intervalul de promovare 10-19,99%;

• 4 licee au avut un singur candidat care a promovat bacalaureatul: Liceul Tehnologic „I.Ionescu de la Brad“ Horia (Neamț), Liceul Tehnologic Halânga, Izvoru Bârzii (Mehedinți), Liceul Tehnologic 1 Cudalbi (Galați), Liceul Tehnologic „Ioan Ossian“ Șimleu Silvaniei (Sălaj);
• 5 unități au avut cel mult 10 candidați înscriși la examen;
• cele mai multe neprezentări la examen (elevi care s-au înscris, dar nu s-au mai prezentat la probe – s-au consemnat la: Liceul Tehnologic Agricol „Alexiu Berinde“ Seini – 32, Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir“ Huși, Vaslui – 29, Liceul Tehnologic Bârsești Tg. Jiu, Gorj – 27, Colegiul Agricol „Traian Săvulescu“ Tg. Mureș – 25, Liceul Tehnologic Brătianu Drăgășani, Vâlcea – 24, Liceul Tehnologic Halânga, Izvoru Bârzii, Mehedinți – 19, Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci – 18, Liceul Tehnologic „Pontica“ Constanța – 16, Liceul Tehnologic „Sandu Aldea“ Călărași – 14, Colegiul Tehnic „Valeriu D. Cotea“ Focșani, Vrancea-14, Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau“ Brănești Ilfov-15, Liceul Tehnologic nr. 1 Salonta – 10;
• cei mai mulți eliminați la examen au fost la Liceul Tehnologic „Brătianu” Drăgășani, Vâlcea – 4.

De remarcat ar mai fi că, în 2021, niciun liceu agricol nu a mai înregistrat rată „zero“ de promovare, în comparație cu anul trecut, când 9 licee au fost în această situație.

Maria BOGDAN

Deși România a fost o țară preponderent agricolă, învățământul agricol a apărut mai târziu decât în țările din vestul Europei.

• Prima școală agricolă apărută în 1789 la Sânicolaul Mare din inițiativa lui Cristofor Nacu urmărea să-și pregătească lucrători calificați pentru propria moșie.
• Din 1828 au început să se introducă noțiuni de agricultură la gimnaziul Trei Ierarhi din Iași, unde se preda „economia pământească“.
• În 1833 la Colegiul Sf. Sava din București s-a introdus un curs de agricultură.
• În 1834 la Blaj se înființează o școală de viticultură și agricultură.
• În 1835 se organizează în Muntenia „Societatea de Agricultură a României“ cu o fermă proprie la „Ciotăria Pantelimon“ și o școală de agricultură care nu a durat decât 6 luni.
• În 1838 în școlile sătești se introduce „lucrarea pământului și economia casei“.
• Învățământul agricol superior în Moldova a apărut la Academia Mihăileană în 1838, fiind predat de Leon Filipescu, iar din anul 1842 de Ion Ionescu de la Brad.
• În 1853 ia ființă școala agricolă Pantelimon, care din 1869 se mută la Herăstrău și a evoluat până la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară de azi.
• În 1870-1871 iau ființă școlile agricole de la Galata-Iași și Balta Verde Craiova, cu o existență efemeră, elevii lor fiind transferați la Școala Centrală de Agricultură Herăstrău.
• Prima legiferare a învățământului agricol în România a avut loc în 1883, în baza căreia se înființează:
  • Școala agricolă Striharești, Slatina în 1883;
  • Școala agricolă Roman în 1885;
  • Școala agricolă Armășești, Ialomița în 1889.
• În 1897 marele ministru al Învățământului Spiru Haret înființează o școală viticolă la Drăgășani, Vâlcea.
• În 1909-1910, prin strădania preotului Teodor Bălășel se înființează o școală agricolă în chiliile Mănăstirii Morânglavu din satul Serbănești, comuna Stefănești, jud. Vâlcea. La inaugurarea acesteia a participat personal ministrul Spiru Haret. Tot datorită preotului Bălășel, care a insistat pe lângă marele istoric Nicolae Iorga, se construiește local nou de Școală agricolă în satul Petculești (Grădinari), județul Olt, în care sunt mutați elevii din mănăstire în 1927.
• În 1928 are loc o reformă a învățământului agricol, menționând existența a:
• două academii de înalte studii agronomice la București și Cluj;
• o secție de științe agricole la Universitatea Iași;
• o facultate de medicină veterinară;
• 4 școli medii agricole;
• 46 de școli inferioare de agricultură;
• 14 școli elementare de agricultură.
• Prin reforma învățământului din 1948 se reorganizează și învățământul agricol astfel:
• 5 institute de învățământ agronomic superior;
• 69 de școli medii tehnice agricole;
• 49 de școli profesionale de 2-3 ani.
• În anul 1955 printr-o Hotărâre se înființează:
• 142 de școli profesionale agricole și silvice;
• 14 școli tehnice și tehnice de maiștri.
• În anul 1962 apare o nouă Hotărâre a Consiliului de Miniștri prin care se înființează:
• 168 de școli tehnice cu durata de 4 ani;
• 174 de școli profesionale de mecanici agricoli;
• 5 școli tehnice de maiștri mecanici.
• Prin Legea nr. 2 din 1966 se înființează liceele de specialitate.
• În anul școlar 1967/68 funcționează 59 de licee agricole;
• În anul școlar 1975/76 funcționează 98 de licee agricole;
• În anul școlar 1977/78 funcționează 140 de licee agricole.

Liceele agricole aveau specializările: agronomie, horticultură, zootehnie, veterinară, protecția plantelor, îmbunătățiri funciare, cadastru și organizarea teritoriului, mecanică agricolă, contabilitate și merceologie.

După anul 1990 școlile profesionale au fost desființate, iar liceele agricole se numesc licee tehnologice cu foarte puține clase de agricultură.

În ultimul timp a fost o încercare a Ministerului Agriculturii de a selecta o parte din aceste licee, foste agricole, pentru a se ocupa de dotarea lor și ulterior acestea să asigure instruirea practică.

Deocamdată nu se simt măsurile respective.

Cel care notează aceste rânduri cunoaște din interior evoluția învățământului agricol deoarece a absolvit o școală agricolă, Facultatea de Agronomie și a lucrat 25 ani ca profesor și director în învățământul agricol preuniversitar.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

România va aplica o plată redistributivă, în locul plafonării subvențiilor, pentru a sprijini micii femieri fără a-i dezavantaja pe marii producători agricoli, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o intervenție avută miercuri, 7 octombrie, la Radio Someș. 

„S-a tot vorbit despre plafonare, dar noi nu suntem de acord cu plafonarea subvențiilor, pentru că ar afecta nedrept pe foarte mulți care au făcut investiții, care au rate, au leasing-uri. În schimb, am găsit o modalitate și pe care o s-o aplicăm, să facem o plată redistributivă. Din suma totală pentru plăți directe, care este de 13 miliarde, să luăm un procent pe care o să-l realocăm fermelor mici, astfel încât să venim cu o finanțare mai consistentă fără a plafona apoi subvențiile pentru fermele mai mari. Deci dorim să-i ajutăm pe cei mici și medii fără a-i afecta pe cei mari”, a explicat ministrul Adrian Oros. 

De asemenea, responsabilul MADR a menționat că, împreună cu mediul asociativ, a identificat câteva priorități ce vor fi prinse în Planul Național Strategic ce vor fi finanțate de la buget. „În primul rând, consolidarea fermelor de familie care, în Europa, sunt baza agriculturii. Noi (România - n.r.) avem 840.000 de ferme din care doar 50-60 de mii sunt ferme viabile comerciale, dar unele sunt foarte mari. Avem cele mai mari ferme din Europa, ferme de chiar 40.000 de hectare. Dar în același timp, avem în jur de 740.000 de ferme de subzistență. Acestea sunt, de fapt, gospodăriile populației, pe care nu le putem considera ferme comerciale, pentru că o familie nu ar putea trăi doar din venitul acelei ferme. De regulă, aceste gospodării sunt întreținute și de alte salarii sau pensii. Noi dorim ca în această perioadă de 7 ani, să consolidăm aceste ferme, acolo unde se dorește, astfel încât cei care fac acest tip de agricultură să treacă la stadiul de fermă comercială”, a mai spus ministrul în intervenția sa la Radio Someș. De asemenea, Oros a mai afirmat că dorește ca timpul în care se petrece schimbarea - trecerea la stadiul de fermă comercială - să se scurteze, de aceea se va finanța acest lucru în Planul Național Strategic. 

Ministrul Agriculturii a mai vorbit și despre învățământul dual, pe care îl consideră ideal în comparativ cu liceele agricole. Oros a precizat că este mult mai eficient ca elevii să învețe lucrurile practice în ferme deja existente, acolo unde fermierii au investit deja în echipamente și utilaje de ultimă generație. Un liceu agricol care să aibă și fermă în care elevii pot face practică ar fi ineficient având în vedere că statul nu-și permite să înființeze ferme pentru fiecare astfel de liceu, să plătească oameni, să cumpere utilaje și tractoare care oricum ar fi învechite după 3 ani. 

În cadrul intervenției sale, ministrul a mai vorbit și de transformarea Direcțiilor Agricole Județene în Camere Agricole, dar și despre formele de asociere. În opinia sa, cooperativele reprezintă o soluție pe termen mediu și lung care ajută producătorii să-și valorifice marfa și să se poată dezvolta. 

Situat la 35 km de București și străbătut de DN3, Autostrada Soarelui și magistrala feroviară București-Constanța, orașul Fundulea a crescut și s-a modernizat în ritmul prefacerilor socio-economice din ultima jumătate de secol.

Am cunoscut Fundulea din anul 1957, anul înființării Institutului de Cercetări pentru Cultura Porumbului, unde am efectuat stagiul de practică, fiind student în anul V la Agronomie.

Era un sat cu gospodării sărăcăcioase, cu drumuri pline de noroi, cu apa scoasă din puțuri de la mare adâncime. În prezent, orașul Fundulea care administrează o suprafață de 10.678 ha, cu 6.724 de locuitori, are toate drumurile asfaltate, alimentare cu apă și canalizare și este în lucru alimentarea cu gaze.

Referindu-ne numai la așa-numita „Șoseaua Gării“, actuala stradă M. Kogălniceanu, în anul 1957 avea câteva gospodării în apropierea gării, în rest erau culturi agricole pe ambele părți ale drumului. Acum, pe această stradă se găsesc blocuri de locuințe, gospodării moderne și vile cochete, inclusiv Primăria. Această stradă face legătura între DN3 și Autostrada Soarelui.

Este un important centru al cercetării științifice din agricultură deoarece aici funcționează de peste 60 de ani cel mai mare institut de cercetări agricole din România alături de care a mai funcționat Institutul de Cercetare și Producție pentru Cultura și Industrializarea Sfeclei de Zahăr, precum și Stațiunea Centrală de Cercetări ale Plantelor Medicinale și Aromatice.

Principalele realizări ale INCDA constau în crearea de soiuri și hibrizi, hibrizii de porumb fiind generalizați în toată agricultura în numai 7 ani; tot aici au fost creați primii hibrizi de floarea-soarelui în premieră mondială și soiuri de grâu de mare productivitate cu calități superioare de panificație.

Institutul de Sfeclă asigura necesarul de sămânță pentru întreaga țară și coordona, la nivel național, producția și industrializarea sfeclei de zahăr.

Stațiunea de Plante Medicinale coordona cercetarea în acest domeniu pe întreaga țară.

Este centru important al învățământului agricol deoarece aici funcționează de peste 50 de ani liceul agricol, actualul Liceu Tehnologic nr. 1 Fundulea, care a furnizat mii de specialiști pentru agricultura Bărăganului.

Demn de remarcat este o familie din Fundulea cu 7 copii, din care 5 fete, toate absolvente ale liceului agricol. Ele au lucrat un timp în institut, după care au trecut în sectorul privat și au organizat Expert Agribusiness, o societate de cercetare și producție condusă de Mariana Mălaia, cea mai mare dintre fete.

Georgeta a lucrat un timp în institut sub conducerea celor mai mari amelioratori: O. Cosmit, T. Sarce și I. Ciocăzan, iar acum este un specialist recunoscut în ameliorarea porumbului.

Victorița conduce stația de condiționat semințe, iar celelalte două surori sunt ajutoare directe ale celor dintâi.

În puține zone din agricultura Bărăganului nu găsești absolvenți de la Fundulea.

Iată de ce se poate spune că orașul Fundulea este într-adevăr un important centru al cercetării și învățământului agricol.

Semnatarul acestor rânduri se mândrește cu faptul că mai mult de 15 ani a funcționat ca profesor la acest liceu.

Făcând o succintă trecere în revistă a locurilor ocupate de foștii elevi ai liceului agricol, menționăm:

• Primarul (D. Dorobanțu) și viceprimarul (L. Bivol) orașului Fundulea sunt foști elevi.
• Fuia Stelian – fost ministru al Agriculturii.
• Sălăjan D., Copilău F. Voicu T – înalți funcționari în Ministerul Agriculturii.
• Stan Vasilica – prof. univ. prorector USAMV București.
• Dinu Toma – prof. univ. decan Facultatea Management USAMV București.
• Șerban Gheorghe – ing. șef INCDA Fundulea
• Bețeanu Steluța – director Stațiunea Plante Medicinale și Aromatice.
• Peste 25 sunt cercetători și șefi fermă la INCDA Fundulea.
• Majoritatea tehnicienilor și laboranților din institut sunt foști elevi.
• Vasile P. și Dinu C. conduc asociații agricole în Fundulea.
• Măturaru Aurelia, redactor-șef la Agricultura 365.
• Baia A. și Sârbu G., profesori la actualul liceu.
• Stoica I., Bordeiașu M., Pătroi F. – colonei în Poliția Română.
• Gărgăriță R. – șef stație meteo Fundulea etc.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

De la Institutul de Cercetări Agricole al României la Academia de Științe Agricole a României (I)

Academia de Științe Agricole și Silvice a României (ASAS) a împlinit anul acesta 50 de ani de la înființare. Cu această ocazie am primit la redacție un document care punctează momentele cheie din istoria cercetării agricole românești din ultimul secol.

Eveniment de sărbătoare pentru cercetarea agricolă românească:

• • 50 de ani de la înființarea Academiei de Științe Agricole și Silvice (1969-2019);
• • 92 de ani de cercetare științifică agricolă instituționalizată în România (1927-2019);
• • Institutul de Cercetări Agronomice al României (ICAR) a luat ființă în temeiul Legii nr. 32 din 1927 promulgată prin Înaltul Decret Regal nr. 1205/1927;
• • Susținători ai înființării de unități de învățământ și cercetare – ferme model au fost:
• Ion Ionescu de la Brad;
• Petre S. Aurelian;
• Haralamb Vasiliu;
• Vlad Cârnu Munteanu;
• Corneliu Roman

Cercetarea agricolă instituționalizată a fost creată ca urmare a nevoii de a determina progres cantitativ, calitativ și economic într-un sector de maximă importanță pentru economia României Mari. Așadar, Institutul de Cercetări Agronomice al României a luat ființă sub presiunea necesității de a determina științific progresul agriculturii românești asemenea țărilor europene.

În perioada premergătoare înființării ICAR, profesorul Gh. Ionescu-Șișești spunea referitor la necesitatea cercetării agricole: „Mai mult decât alt domeniu, în agricultură cercetarea locală (autohtonă) este singura care poate da soluții juste. Un procedeu industrial se poate aplica cu deplin succes oriunde, un motor funcționează la fel în diferite țări, aceste creații ale spiritului uman se pot împrumuta cu succes din alte țări, în agricultură însă planta, animalele, tehnicile culturale trebuie adaptate regiunii respective și țării respective, cu condițiile ei specifice de climă, sol și de structura socială.‟

• • Profesorul Gheorghe Ionescu-Șișești a cerut o lege de înființare a ICAR și a stațiunilor agronomice.
• • Constantin Garoflid, ministrul Agriculturii și Domeniilor în perioada 1926-1928, a avut un rol important în promovarea legii în Parlament, susținând elaborarea și aprobarea legii de înființare a ICAR și Stațiunilor agricole. Acesta spune în favoarea proiectului de lege: „Populația care sporește și nevoile crescânde ale fiscului impun dezlegarea problemei agrare într-un singur chip – prin sporirea producției, deci tehnica agricolă trebuie perfecționată și agricultura intensificată. Însă aceste posibilități nu pot fi realizate decât aplicând agriculturii noastre metodele și cuceririle științei. Desigur, datele științei generale și tehnicile din alte țări ne stau la dispoziție, dar valabilitatea lor pentru împrejurările noastre particulare este limitată.“

Prin Legea nr. 32/1927 ICAR era dotat cu 11 ha din terenul Academiei de Înalte Studii Agronomice București, cu vecinătățile bine definite. Tototdată, i-au fost acordate 40 ha din terenul de la Băneasa, cu vecinătăți de asemenea bine definite, precum și cu „toate terenurile, clădirile și întregul inventar aflate în folosința institutului, a stațiunilor și laboratoarelor ce depind de ele, care trec în deplina proprietate a Institutului de Cercetări Agronomice al României‟. Stațiunile de cercetări centrale aveau ca misiune dezvoltarea științifică a producției principalelor sectoare.

• • În 1933, printr-o decizie ministerială, s-a trecut în patrimoniul ICAR rezerva de stat pentru crearea unor stațiuni noi, având temei și articolul 10 și 11 din Legea nr. 32/1927 care prevedea că „Institutul poate înființa stațiuni de cercetare în diferite regiuni ale țării, diferite după sol și climă“.
• • Prin Decretul-Lege nr. 1.500/1940, publicat în Monitorul Oficial, au fost numiți 47 de membri titulari, membri fondatori ai Academiei de Agricultură a României, printre care:
• Gheorghe Ionescu-Șișești;
• Grigore Antipa;
• Constantin I. C. Brătianu;
• Alexandru Ciucă;
• Gheorghe K. Constantinescu;
• Marin Drăcea;
• Constantin Garoflid;
• Aurelian Pană;
• Nicolae Săulescu;
• Traian Sãvulescu;

Conducerea Academiei de Agricultură a României a fost asigurată de către:

• Constantin Garoflid – președinte;
• ­Gheorghe Ionescu-Șișești – vicepreședinte;
• Alexandru Ciucă – vicepreședinte;
• Aurelian Pană – vicepreședinte;
• Nicolae Săulescu – secretar general.
• • În anul 1943, în ICAR s-a înființat un Laborator special pentru Studiul Eroziunii Solului, cu obiectivul stabilirea mijloacelor de luptă contra acestei calamități.
• • În 1957, ICAR se reorganizează prin transformarea unor Secții ale Institutului în Institute de profil noi și un număr de stațiuni și centre de cercetare (100 de stațiuni, în 1962).

Coordonator al activității de cercetare devine institutul Central de Cercetări Agricole (ICCA). ICAR-ul își încetează activitatea, care este continuată de entitatea nou creată.

• • Înainte de ICAR a fost înființat, în anul 1926, prin legea privind îmbunătățirea și apărarea sănătății animalelor, Institutul Național Zootehnic.

Scopul Institutului Național Zootehnic:

• studiul științific și practic al chestiunilor din domeniul zootehnic național;
• formarea de specialiști în diferite ramuri ale zootehniei;
• elaborarea de îndrumări privind

creșterea și hrănirea animalelor.

Institutul Național Zootehnic se compunea din:

– Secțiuni;

– Stațiuni experimentale sau ferme.

În 1947, prin Legea nr. 176 publicată în Monitorul Oficial nr. 127/07.06.1947, Institutul Național Zootehnic se reorganizează în Institutul de Cercetări Zootehnice al României, scopul acestuia fiind creșterea animalelor de rasă din diferite specii.

Institutul Central de Cercetări Agricole, conform Legii nr. 1/1962, avea în structură:

• Institutul de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Fundulea, înființat prin HCM nr. 305/22.05.1961 prin unificarea ICAR cu Institutul de Cercetări pentru Cultura Porumbului Fundulea;
• Institutul de Cercetări Horti –Viticole;
• • În 1967 are loc divizarea Institutului de Cercetări Horti-Viticole în trei institute:
• Institutul de Cercetări Pomicole Mărăcineni;
• Institutul de Cercetări pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească;
• Institutul pentru Cercetări în Legumicultură și Floricultură Țigănești – Vidra.
• • Institutul de Cercetări Zootehnice este reorganizat prin Legea nr. 176/1947.
• • Institutul de Cercetări Veterinare este înființat în anul 1895.
• • Institutul de Mecanizare a Agriculturii este înființat prin HCM nr. 543/16.04.1952 prin transformarea Stațiunii de Încercare a Mașinilor și Uneltelor Agricole a ICAR prin Directiva Ministerială nr. 1145/1930.
• • Se mai înființează Secția de Economie Agrară și Secția de Pedologie.

Tot în cadrul ICCA, prin HCM nr. 2380/1967, s-au înființat:

• Institutul de Cercetări pentru Cultura Cartofului și a Sfeclei de Zahăr (condus de dr. Matei Berindei);
• Institutul de Cercetări pentru Protecția Plantelor București;
• Institutul de Cercetări pentru Economie Agrară prin reorganizarea Secției de Economie Agrară din ICCA;
• Stațiuni experimentale de cercetări agricole regionale;
• Stațiunea Centrală pentru Apicultură și Sericicultură.

Prof. univ. dr. ing. dr. h. c. Valeriu TABĂRĂ

1. Secțiunea fitogenetică și fitotehnie;
2. Secțiunea de chimie, microbiologie și fizică agricolă;
3. Secțiunea de fitopatologie, entomologie și parazitologie agricolă;
4. Secțiunea de creștere a animalelor necesare agriculturii;
5. Secțiunea de mașini, îmbunătățiri funciare și construcției rurale;
6. Secțiunea de economie rurală.

(Va urma)

Anul trecut scriam așa, după prima sesiune a examenului de bacalaureat: „Dacă n-ar fi fost unitățile școlare din Iași, Alba și Galați, am fi putut spune că învățământul liceal agricol din România este praf. Parcă niciodată rezultatele la bacalaureat n-au fost atât de catastrofale ca-n 2018.“ Ei bine, e o vorbă din bătrâni care zice că „dracu’ nu-i chiar atât de negru“. Ba vă spunem că e afurisit de negru! E poate cel mai negru din istoria de până acum a învățământului agricol. Fiindcă, ei da, în 2019 rezultatele sunt și mai proaste decât în 2018. Dacă atunci am avut 4 licee cu o rată de promovare mai mare de 50%, două depășind media națională, acum doar două – Liceul Tehnologic „Paul Bujor“ Berești, Galați și Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podu Iloaiei, Iași – au o promovabilitate de peste 50%, respectiv, 55,88 și 51,38%, cu aproape zece unități sub media națională (63,78% înainte de contestații). Și, atenție, avem în toată țara doar 9 absolvenți care au obținut medii mai mari de 9,00. Cea mai mare notă, 9,41, provine de la Liceul Tehnologic Vitomirești, Olt!

Este cum nu se mai poate mai prost cu învățământul liceal agricol. Gândiți-vă întâi de toate că nimeni în țara aceasta nu s-a frământat măcar să numere liceele agricole, să știm și noi câte sunt în total. România nu are efectiv la vedere o listă separată cu aceste unități școlare fie la Ministerul Educației, fie la Ministerul Agriculturii, dacă ultimul tot s-a lăudat că vrea să salveze învățământul agrar. În 2015, revista noastră (n.n. – autoarea acestui articol) a numărat aceste școli și, după o muncă de Sisif, a găsit că în 1997 existau 238 de licee agricole, număr mult mai mare decât în 1989, date fiind experimentele prin care a trecut învățământul de specialitate în ultima decadă a secolului trecut. În 2011 mai arau 56 de licee tehnologice agrare (fără școlile cu profil silvic și fără acelea care aveau doar câte o clasă cu specific agricol). Aceste cifre ale noastre au fost preluate inclusiv de parlamentarii care au inițiat legea prin care școlile ar fi trebuit să intre în subordinea MADR. Dar realitatea este că numărul fluctuează de la un an la altul. Și nici nu s-a clarificat dacă o unitate mai poate fi numită agricolă cu doar o clasă de specialitate. În fine, în aceste zile, dorind să obținem date referitoare la examenul de bacalaureat, am purces iar la inventarierea liceelor din România care au măcar o specializare legată de medicină veterinară, zootehnie, horticultură sau agronomie. Am luat județ cu județ, liceu cu liceu și am găsit că mai avem 78 de unități de învățământ care au clase de agricultură, dar sută la sută agricole mai sunt maximum 10!

Licee de nota... ZERO!

Revenind la rezultatele de la bacalaureat – atenție, vorbim despre situația de dinainte de soluționarea contestațiilor – aproape că este de neînțeles ce sens mai are să păstrezi școlile unde niciun elev – din promoția curentă și/sau cele anterioare – nu a fost în stare să treacă proba de maturitate. Și avem în această situație 7 școli. E adevărat, sunt mai puține decât anul trecut (11), dar asta nu salvează nicicum situația.

26 de unități cu promovare sub 10%

Urmează o serie foarte lungă de 26 de licee cu promovabilitate sub 10%, la 14 dintre acestea existând doar câte un singur elev promovat. Comparativ cu anul trecut, în această grupă sunt cu 6 școli mai mult, ceea ce înseamnă că 4 au urcat de la „promovabilitate zero“, iar 2 au coborât din tranșa 9,99-19,99%. Este regretabil să găsim în această categorie licee de tradiție precum cele din Bistrița sau Lechința, Șimleu Silvaniei sau Brănești.

Rezultate mediocre la câteva școli cu tradiție

În grupa cu promovabilitate cuprinsă între 10,1 și 20% se regăsesc cu 10 licee mai mult decât anul trecut, respectiv, 25 – în 2019, față de numai 15, în 2018. Chiar dacă a urcat cu 6,44% față de anul trecut, este jenantă prezența în categoria rezultatelor mediocre a Liceului Tehnologic „Gh. Ionescu Șișești“ Valea Călugărească, liceu aflat în topul național în urmă cu 3-4 decenii. De asemenea, este surprinzătoare căderea unităților de la Jidvei, Beclean, Prejmer, Poarta Albă sau Turnu Măgurele.

Cădere inexplicabilă la Blaj

Anul trecut, Liceul Tehnologic „Ștefan Manciulea“, din Blaj – Alba, obținuse o performanță extraordinară, având o rată de promovare de peste 90%, cu mult peste media națională. Ce s-a petrecut în răstimp de un an încât liceul a pierdut 66,61 procente la promovabilitate e greu de închipuit. De asemenea, și Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir“ Huși a pierdut câteva locuri. În schimb, liceele din Valea lui Mihai și Turda se mențin cam în limitele de anul trecut.

Liceul Tehnologic „Paul Bujor“ Berești, Galați – cel mai bun din țară în 2019

În 2018, Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași obținuse al doilea cel mai bun rezultat din țară dintre liceele agricole, cu o rată de promovare de 78,94%. Din păcate, unitatea a pierdut aproximativ 49 de procente, lucru greu de explicat. Liceul Tehnologic Agricol „M. Kogălniceanu“ Miroslava a urcat, în schimb, câteva poziții, iar dacă adăugăm rezultatul de la Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podu Iloaiei, cu al doilea cel mai bun procent, e clar că Iașiul domină cumva topul celor mai bune școli din țară, atât cât poate fi considerat bun un astfel de rezultat, cu mult sub media națională de promovare. Se cuvine totuși să-i apreciem pe cei de la Liceul Tehnologic „Paul Bujor“ Berești, Galați, școală care a înregistrat cel mai bun rezultat la nivel național.

Note peste 9,00

Foarte puțini absolvenți de școli agricole au obținut la bacalaureat note mai mari de 9,00. Practic, sunt doar 9 elevi care se ridică la nivelul de pregătire al oricărui alt liceu din țară. Aceste mici performanțe, care poate o să îndulcească amarul, au fost obținute la următoarele școli: Liceul Tehnologic nr. 1 Salonta, Bihor – 9,28, Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci, Galați – 9,25, Colegiul Agricol Poarta Albă, Constanța – 9,39, Liceul Tehnologic Agricol „Alexiu Berinde“ Seini, Maramureș – 9,1, Liceul Tehnologic Tufeni, Olt-9,00, Liceul Tehnologic Vitomirești, Olt – 9,41, Colegiul Agricol „D.P. Bariceanu“ Sibiu – 2 medii de 9,23 și 9,03 și Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir“ Huși, Vaslui – 9,01. Apropo însă de note: atâta vreme cât prin repartizarea computerizată la aceste licee agricole sunt admiși elevi cu note de 3 și 4, ce pretenții să mai avem?

Maria BOGDAN

Începând cu anul școlar 2019-2020, MADR împreună cu Ministerul Educației Naționale urmează să selecteze dintr-un număr de peste 150 de licee tehnologice care au clase de agricultură, licee tehnologice care au în prezent profil preponderent agricol. Măsura va fi luată ca urmare a apariției Legii nr. 57/2019. Reamintim că în conformitate cu prevederile Programului de Guvernare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a elaborat proiectul de lege care reglementează activitatea liceelor agricole, în sensul stopării declinului acestora, asigurând corelarea programei școlare și a specializărilor cu noile realități din agricultură.

În vederea dezvoltării învățământului liceal agricol, MADR va asigura finanțarea unor investiții și a unor cheltuieli materiale, după cum urmează:

a) Construcții agricole și zootehnice, inclusiv modernizarea acestora;

b) Achiziționarea de combine, tractoare și echipamente de lucru specifice acestora, mijloace de transport, echipamente pentru irigații, motoare și alte tipuri de echipamente pentru dotarea laboratoarelor didactice și a atelierelor mecanice, animale vii și echipamente specifice activității în zootehnie și medicină veterinară, echipamente de procesare;

c) Înființarea de plantații pomicole, viticole, sere, solarii și răsadnițe;

d) Alte tipuri de construcții precum cantine, internate, săli de sport, inclusiv modernizarea acestora.

Liceele tehnologice cu profil preponderent agricol, care nu au în proprietate sau în administrare terenuri agricole, vor primi în folosință, cu sprijinul MADR, o suprafață de teren de minimum 10 ha pentru constituirea loturilor didactice.

Practica de specialitate a liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol se va asigura cu sprijinul unităților subordonate MADR, în colaborare cu inspectoratele școlare județene, respectiv al municipiului București.

O altă măsură ce va fi luată în sprijinul învățământului agricol o reprezintă înființarea de noi specializări în domeniul agricol în funcție de nevoile identificate la nivel local sau zonal.

Prin realizarea acestor investiții, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale urmărește să creeze condițiile necesare pentru a atrage cât mai mulți elevi, în cadrul acestei forme de învățământ, de asigurare a forței de muncă tânără în agricultură, cu un nivel corespunzător de pregătire profesională, astfel încât să răspundem cerințelor actuale și de perspectivă ale sectorul agricol.

Dacă n-ar fi fost unitățile școlare din Iași, Alba și Galați am fi putut spune că învățământul liceal agricol din România este praf. Parcă niciodată rezultatele la bacalaureat n-au fost atât de catastrofale ca-n 2018. Chiar licee cu mare tradiție și rezultate excepționale altădată, cum ar fi Valea Călugărească, de exemplu, au ajuns la o rată de promovare a examenului de maturitate de sub 10%! Degeaba și-au luat, unele dintre ele, numele de colegii, termen care ar fi garantat o oarecare ținută a învățământului; pe an ce trece, rezultatele sunt mai slabe!

Dintre cele 20 de colegii și 45 de licee tehnologice cu profil agricol din țară (inclusiv zootehnic și veterinar), doar patru au o rată de promovare de peste 50% la examenul de bacalaureat. Două dintre ele au depășit și media națională, după contestații, de 67,7%: Liceul Tehnologic „Ștefan Manciulea” Blaj, Alba – unde promovabilitatea a fost de 90,4% și Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași – 78,94%.

Notă: în formula noastră de calcul al ratei de promovare am ținut cont de numărul total al candidaților și de numărul celor declarați admiși. Diferența înseamnă „nepromovați” sau „respinși“, dar și cei care nu s-au prezentat la examen ori, în rare cazuri, au fost eliminați.

Cea mai mare medie, 9,58, a fost obținută de un elev de la Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podu Iloaiei – Iași (în total au fost cinci medii peste 9), următoarele medii fiind: 9,55 la Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași (în total, trei medii peste 9); 9,48 la Liceul Tehnologic „Mihail Kogălniceanu“ Miroslava – Iași; 9,25 – Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci – Galați; 9,18 – Liceul Tehnologic nr. 1 Borcea, Călărași. După cele patru unități, pe care le putem încadra într-o categorie de elită, atât cât se mai poate vorbi despre o elită în învățământul liceal agrar românesc, urmează o serie de alte șapte școli cu promovabilitate cuprinsă între 30 și 50%. De remarcat că toate provin din Moldova și Ardeal, regiuni în care s-ar părea că învățământul nu a fost alterat de atâtea prefaceri. Prefaceri în rău, vom vedea! (

În fine, deși o promovabilitate cuprinsă între 20% și 30% nu poate fi socotită un succes, în condițiile date remarcăm faptul că există, totuși, alte opt școli cu rezultate medii. Chiar și-n aceste cazuri este aproape incredibil ca, dintr-o serie, să ai doar 3 sau 5 elevi cu note peste șase, dar nu mai mari de 7,50!

La polul opus, n-o să vă vină a crede, sunt 11 școli (un colegiu și 10 licee tehnologice) în care rata de promovare este zero! Cu alte cuvinte, niciunul din 251 de elevi n-a fost în stare să obțină o notă peste 6,00 sau nu s-a prezentat la examenul de bacalaureat. Întrebarea care s-ar pune: ar mai trebui menținute aceste unități școlare cu rezultate atât de dezastruoase?

La fel de rău am putea socoti că se situează și alte 20 de colegii și licee din țară unde candidații, fie că sunt absolvenți din anul curent, fie din promoțiile anterioare, au însumat o promovabilitate de la 3,63% la 9,67%. În această tranșă de rezultate submediocre se înscriu, din păcate, și licee cu mare tradiție, altădată etalon la nivel național, cum ar fi Colegiul Agricol „Gh.I. Șișești“ Valea Călugărească, Liceul Tehnologic „Sf. Haralambie“ Turnu Măgurele, Colegiul Agricol Poarta Albă sau Liceul Tehnologic Odobești.

La alte 15 licee promovabilitatea se încadrează în tranșa cuprinsă între 10 și 20%. Vom remarca prezența în acest tabel a liceului de la Jidvei, altădată o unitate de referință în învățământ, la fel, de altfel, ca școlile de la Beclean, Miniș sau Dragomirești Vale.

În loc de concluzii

Dacă vă puneți cumva întrebarea de ce s-a ajuns atât de jos, o primă explicație ar porni de la media de admitere în aceste licee. De exemplu, la Colegiul Agricol „Gh.I. Șișești“ din Valea Călugărească ultima medie de admitere este 2,22! Spre comparație, ultima medie de admitere la Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași este de 5,05! Sincer, cum să faci performanță cu un elev care pleacă în clasa a IX-a cu o notă de 2,22? Pe de altă parte, veți observa că liceele cu rezultate bune la bacalaureat și-au conservat cumva profilul, au ținut, cum se spune, la blazonul lor. La cele mai multe însă profilul horticol, agricol, zootehnic și veterinar s-au pierdut într-o mare de găselnițe scuzate de cererea și oferta de pe piață (agroturism, ecoturism, vânzători, montanologie, mediu, industrie alimentară, mecanic întreținere și reparații, industria fermentativă, prelucrarea fructelor, brutar, patiser, preparator produse făinoase etc.). Aproape că nici nu mai există motive ca școlile să păstreze în titulatură denumirea de „agricol“! În fine, ar mai fi două aspecte: pe de o parte, pentru a păstra catedrele profesorilor, inspectoratele și Ministerul Educației aprobă tot felul de profiluri care nu au de a face cu agricultura; pe de altă parte, trecând administrativ în subordinea primăriilor, unitățile școlare au devenit un fel varză, cu grădiniță, școală primară și gimnazială la un loc cu liceul. Cu alte cuvinte, administrațiile locale nu au făcut niciun efort pentru a păstra profilul unui liceu, preferând cantitatea în loc de calitate.

Maria Bogdan

După ce în toamnă, la începutul anului școlar 2017-2018, membrii APIMAR – AgroConcept Impex, Mewi, Ipso, NHR Agropartners, Titan Machinery și Farmtech au reușit, cu sprijinul domnului Victor Stelian Fedorca și al Ministerului Educației, să înființeze primele două clase de învățământ profesional de stat în sistem dual cu specializarea Mecanici agricoli, astăzi se confruntă cu tot felul de dificultăți legate de desfășurarea acestui proiect.

Elevii claselor de mecanici agricoli din cadrul Colegiului Tehnologic „V. Harnaj“, sector 1, București beneficiază, grație celor implicați în proiect, de cazare, masă, transport și bursă. „În vederea desfășurării în bune condiții atât a activităților didactice, cât și a celor de practică, operatorii economici implicați acoperă următoarele cheltuieli: cazare în căminul Colegiului Tehnologic «V. Harnaj», mâncare – trei mese pe zi, servite la cantina colegiului, transport dus-întors pe traseul Colegiul Tehnologic „V. Harnaj“ – sediul operatorului economic (atelierele de practică) și bursă de 200 lei pe lună pentru toți cei 40 de elevi“, se menționează într-un comunicat emis de APIMAR.

În ciuda efortului făcut de membrii APIMAR, au existat și continuă să existe anumite dificultăți generate de lacune legislative și rigiditatea anumitor proceduri interne ale instituțiilor locale și de Stat care au rolul de a sprijini astfel de proiecte. „Printre dificultățile întâmpinate se numără lipsa normelor de aplicare pentru articolele 68 punctul (41) și art. 25 punctul 9 din Codul Fiscal, potrivit cărora cheltuielile efectuate de operatorii economici pentru buna desfășurare a învățământului profesional în sistem dual sunt cheltuieli eligibile“, se mai arată în comunicat. În acest sens a fost cerut sprijinul ANAF, pentru care încă se așteaptă un răspuns.

O altă dificultate semnalată se referă la procedurile interne ale Primăriei sector 1 care, conform art. 12 alin. 8 din Legea nr. 1/2011 a Educației naționale, ar trebui să se implice financiar în susținerea acestor elevi, dar nu o face. Aceasta deși legea în cauză prevede ca elevii înscriși în învățământul profesional și tehnic cu durată de minimum trei ani să beneficieze de masă și cazare gratuită în cantinele și internatele școlare. Și în acest sens solicitările membrilor APIMAR așteaptă un răspuns.

„Aceste proceduri birocratice existente la nivelul AUIPUSP fac imposibilă utilizarea de către Colegiul Tehnologic «V. Harnaj» a banilor oferiți drept sponsorizare de către operatorii economici pentru efectuarea plăților către agenții economici care asigură masa și transportul elevilor“, se explică în comunicat.

Proiectul care a vizat înființarea claselor de mecanici agricoli nu are în vedere doar sponsorizarea acestor elevi, ci și susținerea lor viitoare ca specialiști în agricultură. Pentru a se asigura că în final vor avea forță de muncă specializată, membrii APIMAR sunt cu ochii pe rezultatele elevilor la învățătură și susțin că acestea oferă o imagine foarte clară asupra gradului de implicare a elevilor.

Dorința producătorilor de utilaje este ca în această toamnă să continue demersul lor și prin același proiect să înființeze noi clase de mecanici agricoli, dar doar dacă vor avea și sprijinul autorităților publice și locale.

Patricia Alexandra Pop

În  anul școlar 2017 – 2018, printr-un efort comun al membrilor A.P.I.M.A.R. - AgroConcept Impex, Mewi, Ipso, NHR Agropartners, Titan Machinery si Farmtech, cu ajutorul și sprijinului dlui. Victor Stelian Fedorca și al Ministerului Educației - s-a reușit înființarea primelor două clase de învățământ profesional de stat în sistem dual cu specializarea Mecanici agricoli în cadrul Colegiului Tehnologic “V. Harnaj”, în sectorul 1, București.

În vederea desfășurării în bune condiții atât a activităților didactice cât și a celor de practică, operatorii economici implicați acoperă următoarele cheltuieli”: cazare în căminul Colegiului Tehnologic “V.Harnaj”, mâncare trei mese pe zi servite la cantina Colegiului Tehnologic “V.Harnaj”, transport dus-întors pe traseul Colegiul Tehnologic “V.Harnaj” – sediul operatorului economic (atelierele de practică) și bursă de 200 lei pe lună pentru toți cei 40 de elevi.

Implicarea membrilor APIMAR în construirea viitoarei generații de mecanici merge mai departe de beneficiile materiale oferite prin acest program. Tocmai de aceea, elevii au, pe lângă drepturi și obligații. Astfel că, din punctul de vedere al membrilor APIMAR, singura obligație și cea mai importantă este aceea de a învăța. În acest sens, la finalul primului trimestru, elevii din program au fost evaluați în ceea ce privește nivelul de cunoștințe acumulate. Această evaluare este extrem de importantă, întrucât oferă o imagine asupra gradului de implicare a celor 40 de elevi ai Colegiului Tehnic V. Harnaj înscriși în programul de învățământ dual. .

Din punct de vedere al membrilor APIMAR implicați în acest proiect, au existat și continuă să existe  anumite dificultăți în derularea unui astfel de proiect, generate de lacune legislative și rigiditatea anumitor proceduri interne ale instituțiilor locale și de stat care au rolul de a sprijini astfel de proiecte.

Printre dificultățile întâmpinate se numără lipsa normelor de aplicare pentru articolele 68 punctul (4¹) și  art. 25 punctul 9 din Codul Fiscal, potrivit cărora cheltuielile efectuate de operatorii economici pentru buna desfășurare a învățământului profesional în sistem dual sunt cheltuieli deductibile. În acest sens am solicitat sprijinul ANAF pentru care așteptam încă primirea unui răspuns.

O altă dificultate a fost rigiditatea anumitor proceduri interne ale autorităților locale, Primăria sector 1, care conform art. 12 alin. 8 din Legea nr 1 / 2011 a educație naționale prevede ca elevii înscriși în învățământul profesional și tehnic cu durata de minimum trei ani pot beneficia de masă și cazare gratuită în cantinele și internatele școlare. Primăria Sector 1 nu s-a implicat financiar alături de noi, iar solicitările noastre adresate Primăriei Sector 1 de a ne oferi sprijinul pentru a depăși procedurile birocratice de la nivelul Administrației Unităților de Învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice – AUIPUSP așteaptă încă un răspuns. Aceste proceduri birocratice existente la nivelul AUIPUSP fac imposibilă utilizarea de către Colegiul Tehnologic V HARNAJ a banilor oferiți drept sponsorizare de către operatorii economici pentru efectuarea plaților către agenții economici care asigura masa si transportul elevilor.

Cu toate ca în rândul membrilor APIMAR există dorința de a continua acest proiect prin înființarea unei noi clase de mecanici agricoli în toamna acestui an, considerăm ca acest lucru nu va fi posibil fără implicarea și sprijinul autorităților publice și locale:

• Primăria Sector 1 prin oferirea de sprijin financiar elevilor pentru acoperirea cheltuielilor cu cazarea, masa și transportul;
• ANAF prin completarea codului Fiscal cu norme specifice articolelor 68 punctul (4¹) și art. 25 punctul 9.

Pentru mai multe informații, persoana de contact din partea APIMAR este dl. Mihai IVASCU – Director Marketing, tel: 0727-739.308, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Învățământul agricol în țara noastră a apărut mai târziu decât în țările din vestul Europei.

Prima școală agricolă organizată și de durată a apărut sub Barbu Știrbei în 1852/53 la Pantelimon, care în 1869 s-a mutat pe moșia de la Herăstrău, unde a evoluat până la USAMV de astăzi trecând prin fazele: Școala Centrală de Agricultură Herăstrău, în 1904 capătă statut de învățământ superior, în 1929 Academia de Înalte Studii Agronomice, în 1939 facultate de agronomie în cadrul Politehnicii București, iar din 1948 componentă a Institutului Agronom „Nicolae Bălcescu“.

Personalități importante care au condus această școală au fost academicienii: Petre S. Aurelian (1833-1909), C. Sandu-Aldea (1874-1927) și Gh. Ionescu-Șișești (1885-1967).

În 1872 marele agronom Ion Ionescu de la Brad înființează pe moșia sa de la Brad o Școală practică de agricultură și fermă model.

În 1879 se deschide primul liceu din mediul rural în comuna Pomârla – județul Botoșani de către marele boier Anastasie Bașotă (1796-1869) în care învățau gratuit și cu întreținerea sa fii de țărani, foști clăcași pe moșiile sale, și care ulterior a devenit școală agricolă.

Printr-o lege din 1883 se înființează 3 școli medii agricole la Strehareți – Slatina (1884), la Roman (1855) și la Armășești – Ialomița (1889).

În 1910, din inițiativa preotului Teodor Bălășel (1869-1941) și cu sprijinul lui Spiru Haret, ministrul Învățământului, se înființează în chiliile Mănăstirii Șerbănești din comuna Ștefănești, județul Vâlcea, prima școală de agricultură din Oltenia. Aici a funcționat până în anul 1927, când s-a mutat în satul Petculești (Grădinari) în noul local construit la insistențele preotului T. Bălășel și cu sprijinul marelui istoric Nicolae Iorga care era prim-ministru.

În 1912 se înființează mai multe școli inferioare de agricultură, printre care și cea de la Dragomirești Vale, județul Ilfov. Prin reforma învățământului din 1948 s-au înființat 65 de școli medii tehnice agricole cu durata de 4 ani, echivalente cu liceul, și absolvenții aveau dreptul să urmeze învățământul superior, dar au fost de scurtă durată deoarece în 1955 se organizează școlile profesionale agricole și școlile tehnice de maiștri cu durata de 3 ani.

După încheierea cooperativizării agriculturii, în 1962, se înființează Școlile Tehnice Agricole cu durata de 4 ani, din care un an practică în unități agricole de producție. Prin aceasta s-a urmărit crearea unui corp de tehnicieni, ajutoare ale inginerilor în cadrul unităților agricole.

În anul 1966 s-au înființat liceele agricole care, pentru a fi corelate cu dezvoltarea și modernizarea agriculturii, s-au numit licee agroindustriale, apoi licee industrial-agricole, iar după 1989 se numesc licee tehnologice.

Fac mențiunea că în perioada 1950-1990 învățământul agricol preuniversitar era foarte bine organizat și dezvoltat, cu ferme didactice complexe în care elevii lucrau efectiv, inclusiv pe tractoare și utilaje agricole, iar absolvenții erau capabili să primească imediat sarcini de răspundere directă în producție.

Menționez câteva asemenea școli agricole: Pomârla, Miroslava, Podu Iloaiei, Huși, Roman, Rm. Sărat, Tecuci, Valea Călugărească, Călărași, Fundulea, Alexandria, Slatina, Calafat, Voicești, Drăgășani, Turda ș.a. Din vârfurile cadrelor didactice care au organizat și condus asemenea școli îi mai putem menționa pe octogenarii prof. dr. ing. Avram Tudosie – de la Huși, prof. dr. V. Peștean – la Podu Iloaiei.

În perioada respectivă școlile agricole se găseau sub coordonarea Ministerului Agriculturii, la conducerea acestora se găseau agronomi, aveau ferme didactice, obiectele de specialitate agroeconomică erau preponderente și se făcea multă practică.

Ulterior s-au extins obiectele de cultură generală, la conducere au apărut profesori de cultură generală, fermele didactice s-au împuținat sau au dispărut, practica se face destul de puțin, iar în fostele școli pur agricole au mai rămas puține clase de agricultură.

Cunosc bine acest învățământ, încă din anii ’50, deoarece peste 30 ani am fost implicat direct, mai întâi ca elev, apoi ca profesor, director adjunct și director la astfel de școli. Este lăudabilă inițiativa Ministerului Agriculturii care se pare că intenționează să preia în coordonare directă aceste școli. Așteptăm cu interes revigorarea învățământului agricol preuniversitar.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Sunetul clopoțelului pentru începutul noului an școlar a însemnat și o premieră pentru colectivul și elevii Colegiului Tehnologic „Viaceslav Harnaj“ din București deoarece, cu sprijinul APMIAR, au fost înființate două clase profesionale în sistem dual cu specializarea mecanic agricol. Inițiativa este una firească, mai ales dacă ținem cont de sesizările făcute de agricultori în ultimii ani, tocmai din nevoia de a lucra cu profesioniști.

La realizarea acestui proiect au pus umărul 6 firme membre APIMAR: Mewi, Ipso Agricultură, NHR Agropartners, Titan Machinary, Agroconcept și Farmtech, iar doamna direc­tor Felicia Stroe, încântată de realizarea acestui proiect, ne-a declarat: „În acest an avem 3 clase a IX-a pe învățământ liceal, unde sunt înscriși aproximativ 75 de elevi, dar și cele 2 noi clase profesionale cu specializarea mecanic agricol, unde sunt 41 de elevi. Este adevărat că am pornit de la ideea că vom avea o clasă de 28 de elevi, dar am solicitat și înființarea unei a doua clase. Cu sprijinul domnului secretar de stat pentru învățământ dual, domnul Stelian Fedorca, și a Inspectoratului Școlar acest lucru a fost posibil. Noi acum 2 ani ne-am autorizat pe această calificare, însă în primul an s-au înscris doar 2 elevi. Și ne-am dat seama că este nevoie și de altfel de sprijin, așa că am luat legătura cu doamna Monika Puiu și am creionat această clasă cu învățământ profesional dual. APIMAR ne-a ajutat foarte mult în ceea ce înseamnă promovarea în presă și la târgurile de specialitate. Elevii au fost repartizați pentru practică la anumite firme, unii dintre ei chiar au avut preferințe, alegând să meargă la o anumită firmă, pentru că, de exemplu, părinții au acasă unele utilaje.“

Practica este importantă!

La deschiderea anului școlar au participat și reprezentanții firmelor care au contribuit la realizarea acestui proiect, iar doamna Monika Puiu, președintele APIMAR și director general NHR Agroparteners, a fost cea care i-a asigurat pe elevi că vor beneficia de tot sprijinul necesar pentru a deveni profesioniști și chiar vor fi vizitați de reprezentanții firmelor și în cadrul orelor de curs. „Este o noutate pentru noi toți. Acum începe adevărata muncă, trebuie să ne organizăm și să facem lucrurile cât mai bine. Pentru membrii APIMAR este foarte clar: avem nevoie de oameni specializați. Noi ne recrutam personal din universități sau din alte medii și nu este chiar în regulă. Acum ceva timp am fost la Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj“ și am observat că este o școală bună, are și internat, este poziționat foarte bine și este ușor accesibil, deci întrunea toate condițiile pentru a fi ales. Iar când i-am prezentat ideea doamnei director Stroe a fost foarte încântată și a răspuns pozitiv. Elevii vor avea tot sprijinul nostru și sunt convinsă că lucrurile vor merge în direcția bună“, a precizat Monika Puiu.

Cei care s-au înscris la admitere au susținut un examen scris la disciplina Educație tehnologică, materia claselor V-VIII și o a doua probă, un interviu. În primul an de studiu ei vor face practică în atelierele companiilor participante într-un interval de 20% din durata studiilor, în al doilea an perioada de practică va crește la 60%, iar în al treilea an va ajunge la 75% din timpul total alocat studiilor. În final, după cum a specificat președintele APIMAR în repetate rânduri, aceștia vor fi angajați în cadrul acestor companii cu un salariu care să îi mulțumească.

Elevi ambițioși, viitori specialiști de succes

Spre mulțumirea tuturor celor implicați în cadrul acestui proiect, interesul elevilor a fost foarte mare, iar acest lucru s-a văzut și în rezultatele obținute. De precizat este faptul că elevii înscriși provin din mai multe localități, unele situate chiar destul de departe de București, iar din acest motiv vor fi cazați la internatul colegiului.

Surprinzător, primul elev admis a fost o fată. Este vorba despre Maria Magdalena Nichiforescu, care a obținut media de admitere 9,41. „Am ales să mă înscriu la această clasă din pasiune. Părinții mei se ocupă cu agricultura, așa că de mică mi-au plăcut echipamentele agricole. Admiterea a fost ușoară, nu pot spune că au fost subiecte dificile. După terminarea celor 3 ani vreau să continui studiile pentru a obține diploma de bacalaureat și îmi doresc să lucrez la Titan Machenary, acolo unde am și ales să fac practica“, a precizat eleva.

Un alt boboc al Colegiului Tehnologic „Viaceslav Harnaj“ este Ciupală Ionuț Gabriel. Provine dintr-o familie de agricultori din județul Călărași și s-a înscris la această specializare cu mari speranțe și chiar a renunțat la cursurile școlii unde era înscris pentru a deveni medic veterinar. După terminarea studiilor își dorește să lucreze în cadrul firmei Ipso Agricultură, pentru că deja cunoaște o parte dintre utilaje și este convins că va învăța suficient de multe lucruri astfel încât să devină un bun specialist.

GALERIE FOTO

Larissa SOFRON

• Număr record de studenți

• Noi specializări cerute pe piața muncii

• În finalizare, noua infrastructură de cercetare

La peste un secol de existență, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ a deschis noul an universitar cu un bilanț care situează Alma Mater ieșeană în topul unităților de învățământ superior din țară.

În Aula Magna „Haralamb Vasiliu“, prof. univ. dr. Vasile Vântu, rectorul instituției, a subliniat faptul că universitatea din Dealul Copoului are 16 programe de licență, 19 de masterat și 21 de doctorat. Numărul studenților este în acest an de 4.576, din care la licență sunt 3.696, iar la învățământul la distanță sunt înscriși 484.

Au fost trecute în revistă și realizările în planul cercetării științifice, acțiune de tradiție la care sunt antrenate cadrele didactice, doctoranzii și, nu în ultimul rând, studenții.

La rândul său, prof. univ. dr. Sorin Câmpean, ministrul Educației și Cercetării Ştiințifice, prezent la eveniment, a subliniat faptul că universitatea ieșeană a fost una dintre puținele instituții de învățământ superior care, deși a fost și ea afectată de trendul în scădere al numărului studenților, a reușit să păstreze o anumită constanță la admitere și în acest an, înregistrând cifra record de 940 de tineri înmatriculați la cele patru facultăți. „Este o premieră faptul că aveți cel mai mare număr de studenți înmatriculați în anul I în urma admiterii din acest an în raport cu orice alt an din istoria universității. Este o premieră și pentru faptul că sunteți atât de aproape de finalizarea infrastructurii de cercetare pe care am trecut-o în revistă astăzi. La aceasta se adaugă studenții pentru că, așa cum am spus-o de fiecare dată, o universitate fără studenți nu ar fi altceva decât un institut de cercetare cu rezultate mai mult sau mai puțin bune.“

Pe lângă oportunități de studiu și noi domenii căutate pe piața muncii, universitatea ieșeană a pus la dispoziția „bobocilor“ noi specializări. Astfel, în cadrul Facultății de Agricultură au apărut două noi programe de studiu: Exploatarea mașinilor și utilajelor pentru agricultură și industria alimentară, respectiv Protecția consumatorului și mediului. Prima dintre cele două specializări se regăsește în domeniul agronomiei, iar cea de a doua se alătură tehnologiei și prelucrării produselor agricole în cadrul domeniului Ingineria produselor alimentare. Să remarcăm faptul că dezvoltarea acestor specialități fac posibilă inserția rapidă a absolvenților pe piața muncii, în ferme agricole, horticole, piscicole sau firme de prelucrare a produselor alimentare, în instituții descentralizate ale statului pentru agricultură, circumscripții sanitar-veterinare ori în cadrul birourilor de consultanță sau firme pentru întocmirea proiectelor de accesare a fondurilor europene, în cele de distribuție a inputurilor pentru sectorul agricol și agroalimentar.

Pentru studenții anilor terminali de la Facultatea de Medicină Veterinară, de exemplu, au loc periodic întâlniri cu membrii Asociației Absolvenților Facultății de Medicină Veterinară Iași (AAMVI), dar și cu reprezentanți ai direcțiilor sanitar-veterinare și siguranță a alimentelor, medici veterinari și, nu de puține ori, cu reprezentanți ai unor firme străine. De altfel, gradul de pregătire a medicilor veterinari formați la universitatea ieșeană este deosebit de apreciat, dovadă faptul că, în ultimii ani, în jur de 15 la sută dintre absolvenți sunt angajați în firmele de profil din Anglia.

Stelian Ciocoiu