Cele mai căutate alimente din Iași sunt din carne, de panificație, dar și din legume și fructe. Cele 23 de produse tradiționale au fost atestate după ce producătorii au respectat niște condiții drastice de producție, astfel că nu conțin E-uri sau conservanți, având un termen mic de valabilitate. Atestatele sunt obținute de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcțiile Agricole.

Produsele tradiționale au fost atestate în județul Iași, începând cu anul 2020. Astfel, două produse din carne atestate tradițional sunt „Chișcă moldovenească“ și „Chișcă cu orez Marcel“, ale companiei SC Marcel SRL, care au primit atestarea în anul 2020. Două produse de panificație, „Plăcinte poale-n brâu de la Cabană“ și „Alivancă de la Cabană“, ale companiei SC Daspet SRL, au fost atestate tradițional în anul 2020. Dacă produsele din carne de la Marcel se găsesc și în magazinele proprii, cele de la compania Daspet SRL se produc și se comercializează doar la cabana din Moțca.

„Pastramă de oaie de la Cimpoeșu“, produsă de SC La Cimpoeșu SRL, are atestat tradițional. SC Fabrica de Fum SRL are 3 produse tradiționale atestate de către MADR, care se vând direct la fabrica din Iași, online sau în băcăniile partenere. Produsele atestate sunt „Ceafă de porc afumată și coaptă Fabrica de Fum“, „Pastramă de porc coaptă Fabrica de Fum“ și „Slăninuță afumată Fabrica de Fum“.

Când vine vorba de produse de panificație tradiționale, prima ieșeancă ce le-a atestat este Cecilia Țugulia, de la Magazia Morăriței. Ieșeanca a atestat tradițional „Pâine cu maia Magazia Morăriței“, „Pâine integrală Magazia Morăriței“ și „Vărzări Magazia Morăriței“. Alte produse de panificație tradiționale aparțin companiei SC Cofetăria de acasă SRL. Acestea sunt „Cornulețe de acasă“ și „Sărățele de acasă“, care sunt produse în cofetăria proprie.

Marius Antica este singurul producător din Iași care comercializează vin din mure, cu atestat tradițional. „Anticum de Butea – băutură fermentată naturală din mure“ este produsul certificat obținut la Butea, din fructe din plantația proprie.

Produsele tradiționale din carne – „Pastramă țărănească Carmangeria cu Gust“, „Costiță afumată Carmangeria cu Gust“, „Cârnați gustul bunicii Carmangeria cu Gust“ – sunt realizate de Marius Dorobanțu din Țigănași, unde are și fabrica SC Veneto SRL. Acesta comercializează produsele atât direct de la fabrică, cât și în băcăniile partenere sau online.

Familia Mihăilă, din Trifești, a atestat tradițional borșul produs la Iași, fiind vorba de sortimentele „Borș cu cimbru Nuna“ și „Borș cu leuștean Nuna“, care se vând în magazinele din Iași partenere. Andreea și Andrei Podeanu, doi tineri din Iași, au construit o afumătoare cum se făcea pe vremea bunicilor, la Aroneanu. Produsele lor tradiționale atestate sunt „Pastramă de porc de la Afumătoria Noastră“ și „Slăninuță de porc de la Afumătoria Noastră“ și se comercializează în băcăniile partenere, dar și online, prin livrări la domiciliu.

Afumătoria Noastră vinde produsele și în piața Păcurari, în fiecare weekend. Ultimele produse tradiționale atestate la Iași sunt pe bază de pește, de la Bunătăți de la iaz. Acestea sunt „Zacuscă din pește și ardei copt Bunătăți de la iaz“ și „Pastă din pește Bunătăți de la iaz“, fiind comercializate în magazinele piscicole și supermarketuri din Iași, dar și din Botoșani.

Reguli stricte pentru producătorii tradiționali

Produsul tradițional trebuie să fie obținut din materii prime tradiționale, să prezinte o compoziție tradițională sau un mod de producție și/sau de prelucrare care reflectă un procedeu de prelucrare tradițional și care se distinge în mod clar de alte produse similare, aparținând aceleiași categorii. Produsul atestat ca fiind tradițional nu mai poate fi copiat și denumirea acestuia nu mai poate fi folosită de nimeni altcineva.

De remarcat este faptul că acest atestat presupune ca persoana respectivă să obțină produsele după o rețetă tradițională, din comuna din care provine beneficiarul, ingredientele folosite la prepararea produselor să fie din producție locală, specifice zonei, măcar o etapă din producție să fie executată manual, dar și cantitatea de marfă să fie una redusă semnificativ față de cele produse industrial.

Beatrice Alexandra MODIGA

Bio Delicii Deshidratate este o miniafacere de fructe deshidratate pentru o alimentație sănătoasă. Dacă vă întrebați ce se întâmplă când o pasiune pentru gustul copilăriei și dorința de a mânca sănătos se îmbină, răspunsul este Bio Delicii Deshidratate. Fondată în 2022 de Trofin Ramona, această mică afacere produce și comercializează chips-uri de fructe și legume deshidratate, oferind astfel o alternativă sănătoasă la gustările obișnuite și o modalitate de a savura aromele copilăriei.

Fructele deshidrate nu conțin conservanți

Trofin Ramona a crescut cu dulciuri și snack-uri din fructe, legume și plante uscate de bunicuța ei dragă. De aici și pasiunea sa pentru deshidratarea fructelor și legumelor, prin care se elimină apa, dar nu și nutrienții, enzimele și fibrele. Această metodă de prelucrare are multe avantaje, printre care faptul că fructele și legumele deshidratate nu conțin conservanți sau aditivi, pot fi consumate oricând, ocupă puțin spațiu și sunt o gustare sănătoasă pentru orice anotimp și în orice loc.

„Fructele și legume au fost alese după gustul nostru: am optat pentru chipsurile din mere, pere, piersici, prune, gutui, lămâi, portocale, grapefruit, ananas, kiwi și banana. Vrem în viitor să adăugăm și căpșune, zmeură și caise. Ca legume, momentan am optat pentru mixul de legume tip vegeta, mixul de legume pentru supe și mixul de legume pentru tocănițe, dar avem în vedere să începem să vindem și chipsuri din diferite legume ambalate individual“, spune producătorul.

Pașii de deshidratare

Procesul de deshidratare implică sortarea, spălarea, dezinfectarea, curățarea, felarea sau mărunțirea fructelor și legumelor și apoi punerea acestora în tăvi, în deshidrator, unde procesul durează între minimum 6-8 ore și maximum 48 de ore, în funcție de fruct. Temperatura folosită este de 45°-50°C și ajunge la maximum 55°C și astfel se elimină doar apa, nu și nutrienții, enzimele și fibrele. „Calitatea produselor Bio Delicii Deshidratate este esențială și, astfel, numai fructe și legume întregi și bune sunt folosite pentru deshidratare, iar produsele sunt supuse analizelor la DSVSA pentru siguranța calitativă“, susține Trofin Ramona.

Fructele deshidrate pot fi consumate și de copii

Fructele deshidratate sunt ambalate în punguțe kraft resigilabile, pentru a se menține prospete și pentru a fi transportate cu ușurință în geantă, rucsac sau chiar în buzunar. Acestea pot înlocui oricând pofta de ceva dulce, fiind o gustare sănătoasă atât pentru copii, cât și pentru adulți.

Fructele și legumele sunt procurate de la producători locali, cu excepția fructelor exotice care sunt achiziționate din depozite sau market, cu mențiunea că nu sunt tratate.

„În ceea ce privește calitatea legumelor și fructelor deshidratate, este important să acordăm o atenție deosebită ambalajului și depozitării acestora. Dacă sunt expuse la umiditate și temperaturi fluctuante, acestea se pot degrada și pot dezvolta mucegai și ciuperci, ceea ce poate afecta gustul și valoarea lor nutritivă. Pentru a preveni acest lucru, păstrăm legumele și fructele deshidratate în ambalaje închise ermetic și impermeabile, ferite de razele soarelui și de umiditate“, a precizat producătorul.

Durata de viață a fructelor și legumelor deshidratate este de aproximativ un an, dar poate fi prelungită la doi sau chiar trei ani, în funcție de condițiile de depozitare și de ambalare. Pentru a le păstra proaspete pentru mai mult timp, producătorul le păstrează în ambalaje închise ermetic și ferite de lumină și umiditate excesivă.

Promovarea fructelor deshidratate

Pentru a-și promova produsele, producătorul folosește diferite strategii, cum ar fi postările pe rețelele de socializare Facebook și Instagram, degustările gratuite, participarea la târguri și piețe, magazinul online și parteneriate cu magazine online. În plus, compania are planuri de extindere a gamei de produse prin producerea de ceaiuri și roll-up-uri de fructe.

Liliana POSTICA

La sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, producătorii agricoli din județele Olt, Dolj, Teleorman, Vâlcea și Galați au participat, miercuri,10 mai 2023, la o discuție cu ministrul Petre DAEA și cu conducerea Casei de Comerț Unirea pentru a pune la punct detaliile în vederea începerii preluării de legume și a le pune la dispoziția consumatorilor din România. 

Cu această ocazie, a fost finalizat proiectul de achiziție pentru legumele și fructele pe care Casa de Comerț le va prelua de la cooperativele din bazinele legumicole pentru a le introduce în circuitul comercial.

Astfel, de săptămâna viitoare vor începe livrările către lanțurile de supermarketuri și alți parteneri. În prezent sunt disponibile cantități de roșii din programul Tomata, castraveți, iar în perioada următoare vor fi gata și căpșune, dovlecei, ardei gras, varză, fasole păstăi, porumb zaharat. În cadrul discuțiilor, participanții au făcut previziuni pentru următoarele luni, fiind luate în considerare și pepenii, prune și prune uscate, pere și mere, cartofii etc.

„Continuăm să ducem mai departe mecanismul comercial menit să conducă la valorificarea superioară a resurselor şi a producţiei agricole naţionale. Casa de Comerț Unirea va asigura preluarea și valorificarea legumelor de la producători”, a declarat ministrul Petre DAEA.

De săptămâna viitoare, conducerea Casei de Comerț Unirea va avea întâlniri cu reprezentanții retailerilor pentru a face cunoscute cantitățile disponibile la producători în vederea demarării livrărilor de marfă proaspătă și sigură pentru consum de la producătorii autohtoni.

Sursa: madr.ro

La 26 de ani, Ionel Burtea conduce o afacere în agricultură de 6 milioane de euro din vânzarea de fructe proaspete, are în derulare investiții cu fonduri europene de 2 milioane de euro în utilaje agricole, spații de depozitare, construcția de sere în spații protejate și agroturism, iar la anul plănuiește să-și listeze la Bursă compania, Abund Berry, pentru a atrage capitalul necesar creșterii producției locale.

Povestea Abund Berry

La 21 de ani, student la ASE, Ionel Burtea decide să pornească o afacere în agricultură. Cu un buget inițial de 20.000 de euro, începe să cultive mure pe 1 ha de teren și își implică familia în afacere – bunicul, părinții și sora. Decizia de a lansa afacerea cu fructe de pădure a fost luată după o atentă cercetare a pieței, în care au fost identificate probleme de disponibilitate a fructelor românești în supermarketuri, precum și lipsa unei game de vinuri cu arome inedite și neconvenționale. De altfel, pasiunea pentru vinuri a stat la baza lansării afacerii în 2017.

În timp, crește suprafața cultivată cu mure, iar tânărul fermier decide să cultive și zmeură și căpșune, astfel încât, în prezent, Ionel Burtea împreună cu familia sa gestionează o suprafață totală de 20 ha cultivate cu mure, zmeură și căpșune la Țicleni, în județul Gorj. Fructele cultivate la Țicleni sunt vândute sub brandul propriu, Abund Berry.

„În facultate m-am hotărât să lansez o afacere în agricultură pentru că am avut acest vis, să fac ceva pentru și împreună cu familia mea, pentru zona în care am crescut, să pot oferi românilor fructe de pădure de producție locală, să pot crea locuri de muncă pentru a atrage tinerii să rămână acasă, să nu plece în străinătate. Eu și familia mea avem o pasiune pentru vinuri, aceasta a fost motorul, și ideea din spatele afacerii. Am descoperit că specialitățile de vinuri din mure sau din afine au un gust și o aromă deosebite, că pot veni foarte bine în completarea ofertei de vinuri din struguri de pe piața din România. Am început să producem din 2017 vin de mure, am lansat brandul Berry Wine / ALAI care poate fi găsit în rețelele partenerilor noștri“, declară Ionel Burtea, fondatorul afacerii Abund Berry.

Parteneriate de afaceri

Ionel Burtea in plantatia Abund Berry

Încă de la începutul lansării afacerii Ionel Burtea a urmărit să distribuie fructele sale în cât mai multe supermarketuri și să colaboreze cu firme din domeniul HoReCa. Pentru a asigura aprovizionarea cu fructe proaspete tot timpul anului, tânărul fermier a decis să-și extindă afacerea și sortimentele oferite partenerilor săi în 2020. În acest sens, începe să cumpere afine, zmeură, mure, prune, piersici, nectarine și căpșune de la cultivatorii din România și să importe fructe din Olanda, Peru, Chile, Polonia, Argentina, Spania, Portugalia.

„Mă implic personal în colaborarea cu fermierii din România, vizitez fermele și verific fructele și legumele, calitatea și aspectul acestora înainte de a decide achiziționarea lor și vânzarea mai departe către partenerii noștri. Parcurg peste 50.000 de km în fiecare an, în toată țara, pentru a ajunge la fermierii parteneri sau pentru a cunoaște alți fermieri. Abund Berry este unul dintre principalii distribuitori de fructe proaspete și legume pentru Mega Image, Carrefour, Profi, Metro. Cerințele pe care trebuie să le îndeplinim sunt foarte riguroase, din acest motiv suntem atenți la selectarea furnizorilor cu care lucrăm, la asigurarea condițiilor optime de depozitare și transport“, declară Ionel Burtea, tânărul antreprenor din Gorj.

Record în 2022

Anul acesta, Abund Berry a marcat un record în vânzarea de fructe prin livrarea a peste 1.000 de tone de fructe din producția locală și de import către supermarket-uri, din care peste 100 de tone de zmeură. Ionel Burtea explică de ce este o cifră semnificativă și ce înseamnă să vinzi 100 de tone de zmeură.

„O sută de tone de zmeură înseamnă 800.000 de cutii de 125 g pe care echipa mea le pregătește pentru vânzare, le verifică, le sortează, le etichetează, le încarcă în lădițe și apoi în camioane. Este un proces meticulos care presupune atenție și un anumit ritm, în condițiile în care sunt implicate cca 40 persoane în acest flux. Dacă facem calculul mai departe, livrăm cca 2.200 de caserole cu zmeură în medie zilnic către clienții noștri. Iar la această cifră se adaugă celelalte fructe care sunt verificate, ambalate, etichetate și livrate. Efortul nostru este foarte mare, pe măsura cererii“, apreciază Ionel Burtea.

Provocările pandemiei și concentrare a pe soluții

Pandemia a adus cu sine noi provocări și schimbări pentru care Ionel Burtea a trebuit să găsească soluții și să ia decizii pentru a merge mai departe.

Înainte de pandemie fermierul participa la târguri și diferite evenimente în industrie pentru a-și prezenta produsele și a căuta noi parteneri de afaceri. Pe lângă colaborarea cu supermarketurile din România, pentru companie un canal important de vânzare îl reprezentau băcăniile, restaurantele și alți parteneri din HoReCa. Ionel Burtea avea un proiect în derulare cu fonduri europene, o seră pentru căpșuni la stadiul de șantier, precum și o investiție proprie în turism.

Pandemia de Covid-19 a perturbat lanțurile de aprovizionare, multe afaceri din HoReCa au fost afectate, unele dintre ele chiar s-au închis. Tânărul fermier a compensat scăderea cifrei de afaceri pe acest canal prin vânzarea pe online, care a crescut semnificativ prin alocarea resurselor necesare – shop în site, reclamă online, newslettere, echipă dedicată, logistică specifică.

O altă decizie a fost să oprească proiectul din turism și să aștepte pentru a vedea cum se stabilizează domeniul, care sunt cerințele din partea autorităților, așteptările din partea clienților, unde și cum este necesar să se repoziționeze, să revizuiască serviciile oferite și resursele necesare relansării acestui proiect.

În ceea ce privește proiectele pe fonduri europene, acestea au beneficiat de susținerea autorităților naționale (AFIR), însă fermierul a întâmpinat probleme cu aprovizionarea utilajelor, echipamentelor de procesare și materialelor de construcții de la furnizorii din Italia sau Spania.

Planuri de viitor

Ionel Burtea urmărește în continuare creșterea business-ului și în acest sens a decis ca anul viitor să listeze compania la Bursă pentru a atrage capitalul necesar cu care să susțină extinderea activității de producție locală.

Pentru 2023, tânărul fermier și-a propus o cifră de afaceri de 10 milioane de euro și depunerea unui proiect pe Horizon, o linie de finanțare direct de la Comisia Europeană.

În opinia sa, în agricultură se dezvoltă un trend în direcția business to consumer, direct de la producător la consumator, cu cerere în creștere pentru fructe și legume proaspete, preferate fiind produsele locale, deși acestea în continuare nu au o pondere mare la rafturile din supermarketuri.

Ionel Burtea urmărește finalizarea serei de căpșuni, un proiect accesat pe Submăsura 4.1a – pomicultură, înființare sere căpșune, unitate de procesare și depozitare. Valoarea proiectului este de 1,4 milioane de euro cu TVA, suprafața vizată este de 4.560 de metri pătrați, iar zona tehnică de 528 mp. 90% sunt fonduri europene, în timp ce aportul propriu este de 10%.


Abund Berry în cifre

  • 6 milioane de euro cifră de afaceri.
  • Investiții de 2 milioane de euro prin proiecte europene.
  • 20 ha cultivate cu mure, zmeură, căpșune și afine.
  • Un depozit de 1.000 mp la Buftea.
  • 5 lanțuri de supermarket-uri în care sunt distribuite fructele și legumele Abund Berry.
  • Peste 30 de fermieri din România de la care sunt cumpărate fructe.
  • Peste 20 de angajați permanenți și 20 de zilieri în sezon.

Ion BOGDAN

Organizația interprofesională „Prodcom legume-fructe“ susține fermierii implicați în producția și procesarea legumelor și fructelor din România. În prezent, sunt aproximativ 160 de membri care dețin spații protejate în proximitatea Bucureștiului, în Arad și Buzău. Totodată, prin intermediul organizației sunt în derulare 7 proiecte ce au ca scop promovarea produselor românești. Vlad Gheorghe, președintele organizației, ne-a vorbit despre impedimentele actuale ale legumicultorilor, dar și despre soluțiile la problemele acestora.

„Se întâmplă uneori ca producătorul român să vândă sub costul de producție“

Rep.: Care este situația actuală a legumiculturii din țara noastră?

Vlad Gheorghe: „În contextul secetei actuale și a presiunii pe care această situație o pune pe activitatea fermierilor, aceste perioade par de speriat pentru unii dintre ei și puțin mai grele. Trebuie să admitem totuși că tehnologia actuală permite folosirea aerului condiționat în tractoare, sere, iar mărfurile se pot transporta cu mașini frigorifice. În perioada anilor ’82 nu aveam astfel de condiții. De aceea, chiar și în contextul secetei există soluții pentru legumicultori. Cel mai important este să avem grijă la resursele de apă care nu sunt inepuizabile. România dispune la momentul actual de cantitatea necesară de apă potabilă pentru populație și agricultură, însă gestionarea ei este un factor primordial. De aceea, una dintre propunerile mele de la minister este de a folosi cât mai mult instalațiile prin picurare deoarece sunt economice. Planta primește necesarul de apă, iar noi nu facem risipă.

Rep.: De ce găsim încă în piețe și pe rafturile supermarketurilor din România legume și fructe din import?

Vlad G.: Importul este o completare a pieței. Consumatorii cer ca pe întregul an să consume legume și fructe proaspete. Știm foarte bine că, din punct de vedere climatic, România nu-și permite să aibă legume și fructe proaspete pe tot parcursul anului, de aceea produsele din import vin în completarea celor 6 luni de producție internă. România produce începând cu luna martie – aprilie pentru că acum schimbările climate au mai schimbat lucrurile, nu mai avem ierni cu -10°C. În plus, s-a schimbat și percepția consumatorului. Acesta preferă să aibă o legumă proaspătă, chiar dacă e zăpadă afară. Autoritățile statului ar trebui să aplice taxele vamele stabilite de comunitatea europeană pentru că altfel se bulversează piața. Se întâmplă uneori ca producătorul român să vândă cu un preț sub costul de producție deoarece mărfurile care vin din import sunt valorificate la prețuri mult mai mici. Producătorul român iese astfel în pierdere deoarece este nevoit să scadă din prețul real al produselor.

„Probabil vor apărea discrepanțe ale prețurilor“

Rep.: Cât de mult ne afectează situația de criză din Ucraina ?

Vlad G.: Desigur că putem fi afectați și de conflictul din Ucraina. România nu va traversa o criză alimentară, dar chiar și așa trebuie să ne mobilizăm și să ne facem cămările de altădată. Este o măsură de precauție în cazul în care va exista o lipsă de aprovizionare a rețelelor de magazine. De exemplu, în cazul uleiului s-a generat o alarmă falsă pentru că România dispune de resursele necesare pentru a produce ulei. Consumatorul nu trebuie să își facă griji, doar că probabil vor apărea discrepanțe ale prețurilor.

vlad gheorge

Rep.: Sunt apreciate la valoarea lor reală produsele autohtone?

Vlad G.: Produsul autohton este mult mai apreciat în prezent deoarece multe produse din import sunt cultivate în sistem hidroponic și li se administrează substanțe chimice foarte multe. Sistemul hidroponic este rar implementat în România, probabil și din cauză că implică un anumit nivel de digitalizare, iar în cazul unei erori de calculator există riscul să pierzi o cultură întreagă. În schimb, în grădină e posibil să fie afectată doar o zonă. Avem un sol fertil, iar după plantare intervenția este minimală. Putem administra câteva îngrășăminte, pesticide, fungicide împotriva bolilor și dăunătorilor. Din nefericire, tona de îngrășământ a ajuns la 7 lei și mulți dintre fermieri nu își permit să îl mai folosească. De aceea recurg la alternative naturale, cum ar fi bălegarul, găinațul de pasăre etc.

Liliana POSTICA

Simion Ason din comuna Unirea, județul Brăila, a construit o fabrică de procesare de fructe și legume, unde a implementat cele mai noi tehnologii. Proiectul lui, Cămara cu fructe, a avut succes, iar astăzi colaborează cu lanțuri de magazine mari, cu fermieri din zonă și speră să își dezvolte afacerea și mai mult în viitorul cel mai apropiat.

Rep.: Cum a început acest proiect?

Simion A.: Cămara cu fructe este, în primul rând, un concept. Totul a pornit de la ideea de a face produse cât mai naturale. Am început cu câteva feluri de umpluturi și creme pentru cofetării, fructele fiind din livada proprie. Am încercat să nu folosim conservanți în aceste produse decât atunci când a fost strict necesar. Amidonul, spre exemplu, este folosit pentru că îngroașă crema. În timp, am dezvoltat afacerea și în alte direcții, astfel că am început producția de dulceață cât mai naturală, zacuscă, murături, siropuri și alte produse căutate pe piață.

Rep.: Ce suprafață de livadă aveți?

Simion A.: Ca suprafață avem cca. 3.000 mp și cca. 400 de pomi fructiferi. Predominanți sunt vișinii, cireșii, caișii, prunii și merii. În cazul produselor din legume, colaborăm cu producători locali din Unirea care ne servesc cu legumele direct din câmp, proaspete și de calitate.

Rep.: Ce utilaje tehnologice aveți în fabrică?

Simion A.: Noi am început proiectul în 2014 cu un ajutor de minimis (Rețeaua Națională de Ajutor de Stat). Cu acest fond am achiziționat utilaje de ultimă tehnologie din Italia. De exemplu, avem un utilaj care realizează fierberea sub vid, la 60-65°C, temperatură controlată. Acest lucru ajută la păstrarea vitaminelor, aromelor și a culorii dulcețurilor. Este un utilaj complex prin care se face fierberea, dar și dozarea și pasteurizarea produsului.

Rep.: Ce cantitate de produse procesate realizați?

Simion A.: Dacă vorbim de kilograme, procesăm cca. 5-6 tone de produs. În număr de borcane asta înseamnă 50.000-60.000 de borcane de dulceață, 30.000 de zacuscă, murături 15.000. Acest lucru ar însemna cca. 100.000 de borcane și borcănele.

Rep.: Cum valorificați produsele și la ce prețuri?

Simion A.: Lucrăm cu lanțuri mari de supermarket-uri din România și pe comandă. Suntem abia la începutul dezvoltării în mediul online și la diverse târguri. Din fabrică, un borcănaș de zacuscă sau dulceață pleacă cu prețul de 5,50 lei.

Rep.: Cum faceți față concurenței?

Simion A.: Prin calitate și aromă. Pentru că borcanele noastre de dulceață conțin minimum 60 grame de fructe, iar prin acest lucru ne clasificăm în gama premium.

Rep.: Mai pregătiți și alte produse în fabrică?

Simion A.: În extrasezon, mai exact până când se coc fructele și legumele, lucrăm pentru cofetării și patiserii din oraș. Le furnizăm foi de ruladă, blat de tort.

Rep.: Ce producție estimați să aveți în 2022?

Simion A.: Noi sperăm să avem o producție în creștere față de anul trecut. În 2001 am vândut cca. 100.000 de borcane, sperăm că anul acesta să atingem o cifră mai mare. Costurile s-au majorat din cauza creșterii costurilor curentului electric și a războiului din Ucraina. De acolo vin majoritatea borcanelor pe care noi le folosim, astfel și costul de producție a crescut cu 20-30%.

Liliana POSTICA

Fructele și legumele sunt o parte importantă a unei alimentații sănătoase. Totuși, trebuie să ținem cont că, dacă le consumăm în exces, acestea aduc o cantitate de grăsime în organism. De aceea, celor care doresc să țină o cură de slăbire specialiștii le recomandă consumarea moderată de fructe și legume care ne îngrașă. Din fericire, există atât fructe, cât și legume care te pot ajuta să arzi grăsimile. Vă prezentăm așadar câteva dintre produsele pe care le puteți introduce în alimentație pentru a avea un corp sănătos

Avocado conține Omega 9, respectiv grăsimi ce se găsesc și în compoziția uleiului de măsline și a nucilor de macadamia. Consumul de avocado accelerează transformarea grăsimilor în energie, crescând astfel și ritmul metabolismului.

Un alt aliment recomandat este nuca de cocos. Aceasta are un conținut ridicat de triglyceride. Consumul de nucă de cocos crește rata de metabolizare a ficatului cu până la 30%. De asemenea, uleiul de cocos este utilizat frecvent în tratamentul afecțiunilor glandei tiroide.

Lămâia poate fi inclusă în opțiuni pentru că aceasta acționează asupra organismului ca un detoxifiant hepatic și prin menținerea sănătății ficatului. După cum știm, un ficat sănătos este esențial în procesul de digestie și în arderea grăsimilor.

De asemenea, în urma numeroaselor studii specialiștii au constatat că grapefruitul este unul dintre cele mai indicate fructe în curele de slăbire. S-a observat că femeile care mănâncă zilnic grapefruit pot slăbi fără a schimba nimic altceva în alimentație deoarece acest fruct conține cele mai puține calorii. 

Roșiile sunt considerate drept unul dintre cele mai puternice antioxidante prin conținutul de licopen care are rolul de purificator al organismului. Acestea sunt bogate și în vitamina C și acid oxalic care accelerează metabolismul şi procesul de detoxifiere prin care sunt eliminate şi grăsimile. Roșiile sunt apreciate şi pentru faptul că sunt capabile să împiedice dezvoltarea cancerului, potrivit unor studii.

În lista celor mai bune legume care ard grăsimile se găsește și broccoli. Acesta conține multe fibre, astfel că este un aliat de nădejde pentru digestie și siluetă.

O altă opțiune este consumul de mere. Acestea îmbunătățesc digestia datorită conținutului ridicat de fibre, favorizând astfel eliminarea toxinelor din organism. În plus, reprezintă o gustare ideală pentru momentele în care vrei să îți potolești pofta de dulce.

Liliana POSTICA

Procesarea lor în suc pasteurizat natural este o soluție pentru această pierdere

„Suntem Cristina Cucu și Ștefan Mera, tineri țărani reveniți la origini după mulți ani de locuit în oraș. Ne-am mutat la Brănești, județul Dâmbovița, acum un an, iar înainte am stat jumătate de an tot la țară, în apropiere de Voinești, patria merelor. Toamna trecută am ajutat acolo o familie să-și culeagă livezile și am dat piept cu munca grea, fizică, și am înțeles mai bine toată logistica din spate, până la produsul final – fructele care ajung pe tarabele din piață. Toamna aceasta este primul sezon în care am început să facem suc de mere și de alte fructe. Nu suntem agricultori, avem alte meserii, dar învățăm pe parcurs și «motorul» este plăcerea de a fi în grădină, aproape ca o terapie! Avem prieteni și cunoștințe horticultori și suntem receptivi la sfaturile lor.“ Așa începe povestea unei mici afaceri de familie prin care se dorește promovarea consumului de suc natural obținut din fructe autohtone.

Pentru un litru de suc se folosesc cca 2 kg de fructe

Reporter: Care a fost rațiunea din spatele acestei decizii?

Cristina Cucu: Toamna aceasta, merii au fost foarte roditori și, în timp ce ne culegeam mere pentru noi, am realizat că sunt prea multe. Așa că ne-am gândit să fructificăm această cantitate de mere și să o transformăm în ceva care să reziste peste iarnă și, de ce nu, să propunem pentru vânzare. Așa că ne-am pus pe treabă. Chiar lângă căsuța în care stăm este o livadă imensă de mai bine de un hectar. Pomii sunt netratați, au primit doar apă din cer, lumina soarelui și câteva vorbe bune la asfințit de la noi, când ne mai plimbam printre ei. Inițial, am făcut suc doar din merele noastre, apoi am fost curioși să experimentăm și alte gusturi. Am dat sfoară-n sat și am găsit localnici care aveau pere, gutui și sfeclă din abundență. Deseori, la țară, fructele se strică în pomi sau în beciuri pentru că nu sunt valorificate. Așadar, am decis să facem un troc cu acești vecini, unde s-a putut, și am plătit pentru altă parte de fructe – la fel de curate și fără chimicale – căci oamenii erau atât de în vârstă încât nu își puteau culege propriile fructe. Am strâns în jur de 10 tone acest an, de la noi și de la vecinii cu livezi .

Rep.: Cât din această cantitate este procesată în suc?

C.C.: Pentru un litru de suc se folosesc aproximativ 2 kg de fructe, în funcție de cât sunt de zemoase. Am folosit cam 90% din cantitatea de mere pentru suc. Nefiind stropite, fructele nu rezistă mult timp, nici chiar în pivniță, așa că am considerat mai util să le transformăm pe majoritatea în suc pasteurizat.

Rep.: Există anumite soiuri de măr care se pretează mai bine pentru procesarea în suc?

C.C.: Teoretic, toate soiurile de mere pot fi presate pentru obținerea sucului, dar anumite soiuri de mere merită cu desăvârșire mâncate ca atare decât presate pentru suc (botul de iepure, de exemplu).

Din 100 kg de mere se obțin circa 65 litri de suc

Rep.: Care sunt costurile de procesare, cum se calculează acest serviciu?

C.C.: Noi nu deținem o presă, ci ducem materia brută (fructele) la o presă dintr-un sat alăturat, unde anagajații se ocupă de tot procesul de la presare, pasteurizare până la îmbuteliere. Pentru o sticlă de 1 l plătim 2,9 lei. Randamentul variază între 50 – 70%, în funcție de fructe, perioada de culegere, modul de depozitare. Ca exemplu, din 100 kg de mere se obțin circa 65 litri de suc.

Procesul de fabricare a sucului constă în următoarele operațiuni: spălare, tocare, presare, pasteurizare, ambalare. Sucul este pasteurizat la 80 grade și nu conține apă, zahăr, conservanți, coloranți, arome sau alți aditivi.

Rep.: Ce perioadă de valabilitate are sucul presat la rece, cât timp își păstrează proprietățile?

C.C.: Sucul este pasteurizat, adică fiert la aproximativ 80 de grade, ceea ce îi dă longevitate și prospețime peste iarnă. O sticlă de suc bine pasteurizat rezistă și până la un an, ținută la temperatura camerei sau într-o cămară, pe balcon, în beci.

Rep.: Cât din sucul rezultat reușiți să valorificați?

C.C.: Trei sferturi din producție, restul este pentru noi și familie. Un litru de mere simplu costă 6 lei, iar cel de fructe combinate – 7 lei ( mere + pere, mere + sfeclă, pere + gutui).

Rep.: În ce tip de recipiente este ambalat?

C.C.: În sticle de 1 l de plastic. Sunt mai practice în cantitate mai mică; unei persoane singure, de exemplu, poate i-ar fi mai greu să termine o pungă cu robinet (bag-in-box) de 3 l sau chiar 5 l. Ne dorim să găsim o soluție mai eco pentru sezonul viitor – sticle de sticlă – dar asta ar crește puțin prețul și, din păcate, nu se pot reutiliza pentru o nouă reumplere cu suc, dar pot fi folositoare prin gospodărie celor care le cumpără.

Orășenii caută produse locale

Rep.: Cine sunt preponderent clienții dvs.?

C.C: Din mediul urban, 95%. Aici, în sat, am avut doar doi vecini care au cumpărat, din curiozitate. În rest, marea majoritate sunt clienți din București și împrejurimi. Recent, am primit cereri și din Brașov și Cluj. Așteptăm să se strângă mai multe comenzi într-o locație pentru a face o livrare mai consistentă (ca să merite transportul). Majoritatea clienților sunt tineri, familii cu copii mici și sportivi. Am observat în ultimii ani o tendință către o alimentație sănătoasă și un stil de viață activ și faptul că orășenii caută produse locale. Asta nu poate fi decât grozav pentru producătorii locali, atâta vreme cât aceștia pun suflet și nu chimicale în produsele lor.


„Am început, timid, să ne gândim să achiziționăm o presă a noastră pentru a nu mai depinde de alt serviciu și lista de așteptare. Petrecem deja timp stând la presă pentru a ne asigura că fructele noastre sunt cele folosite pentru suc, deci am putea investi acest timp în propria presă.“


„Încet-încet, se întâmplă o reîntoarcere la anumite obiceiuri, preparate și feluri de trai. Dacă până acum câțiva ani, toată lumea cumpăra pâine în pungă de la magazin, de ceva timp au început destul de mulți să-și coacă propria pâine acasă sau să cumpere de la cunoștințe de la țară. La fel și cu sucurile naturale.“


„Pentru moment, nu ne dorim să facem din asta un proiect mare, mai ales că agricultura este ca o loterie de la an la an, în funcție de condițiile meteo.“


D.Z.

Începând cu data de 10 decembrie 2021, inspectori din cadrul aparatului central si teritorial al MADR desfășoară ample acțiuni de control ce vizează verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul comercializării legumelor și fructelor proaspete.

Astfel, în perioada 10 – 16 decembrie 2021, acțiunile de control s-au concretizat în verificarea unui număr de 581 operatori economici, din domeniul comerțului en-detail cu legume și fructe proaspete (Market-uri/Supermarket-uri/Hipermarket-uri).

În cadrul acțiunilor de control, în cazul unor operatori economici, au fost constatate  abateri de la prevederile standardelor de comercializare pentru fructele și legumele proaspete. Acestea s-au soldat cu amenzi contravenționale în valoare totală de 101.500 lei și 159 de sancțiuni cu avertisment.

Printre neconformitățile constatate se regăsesc următoarele:

  • Lipsa mențiunii originii și categoriei de calitate de pe facturile fiscale emise de furnizorii produselor, în baza cărora operatorii economici comercializează en-detail legume și fructe proaspete;
  • Lipsa etichetării sau etichetarea incompletă a loturilor de legume și fructe (de exemplu: lipsa originii, lipsa categoriei de calitate, lipsa calibrului, lipsa datei recoltării);
  • Etichetele expuse în imediata apropiere a loturilor de legume sau fructe aveau menționate o altă țară de proveniență/o altă origine, decât cea înscrisă pe eticheta ambalatorului și pe documentele fiscale (facturi, avize de însoțire). 
  • Deficiențe de calitate la vânzarea legumelor expuse, fără a corespunde standardelor de comercializare, (de exemplu: produse afectate de mucegai, lipsă prospețime și turgescență, cu umezeală externă anormală, deshidratate).

Lipsa etichetelor de pe ambalaje sau etichetarea incompletă a acestora, precum și lipsa originii și calității de pe facturile emise de distribuitorii en-gros pot conduce la situația în care unele produse provenite din comerț intracomunitar sau import sunt prezentate drept produse în România. Totodată, lipsa acestor mențiuni reprezintă o informare eronată a consumatorilor.

Informații suplimentare:

Conceptul de standard de comercializare, definit la nivel european, prin intermediul reglementărilor comunitare, stă la baza organizării comune de piață și este determinat de caracteristicile legumelor şi fructelor proaspete prezentate la vânzare.

Controalele de conformitate cu aceste standarde de comercializare efectuate de MADR, ca autoritate competentă, se aplică în sectorul de legume-fructe proaspete și asigură respectarea caracteristicilor comerciale pe care trebuie să le întrunească aceste produse, precum:

  • vizuale (prospeţime, calibru, absenţa defectelor de formă şi culoare);
  • de condiţionare (ambalare, etichetare şi prezentare);
  • organoleptice (gust, aromă, culoare şi textură);

Standardele de comercializare asigură uniformitatea clasificării legumelor şi fructelor proaspete în funcţie de caracteristicile acestor produse, printr-un sistem unic de evaluare, făcând abstracţie de tehnologiile de cultură şi zona de producţie.

Acest sistem de clasificare este utilizat pe întreaga filieră de comercializare, până la consumator, iar categoria de calitate stabilită pe baza caracteristicilor obligatorii trebuie să se regăsească menționată pe etichetă.

Acțiunile de control ale MADR au caracter permanent, se desfășoară pe tot parcursul anului, însă, în perioada sărbătorilor de iarnă, vor avea o frecvență sporită. 

Cu siguranță multora dintre noi nu ne lipsesc din meniul zilnic fructele. Pe lângă faptul că acestea au o serie de proprietăți benefice pentru sănătatea noastră, sunt și... delicioase. În România producția de fructe este într-o continuă dezvoltare, conform statisticilor MADR, în 2018 fiind înregistrată o producție de 1.813,4 mii tone. Desigur, clima favorabilă și solurile fertile încurajează fermierii să-și înceapă activitatea în sectorul de producere a fructelor.

„Ferma de lângă tine“, un lanț scurt de aprovizionare

De-a lungul timpului au fost inițiate subvenții/măsuri, asociații, cooperative ce susțin fermierii în valorificarea producției. De această dată vorbim despre Asociația Romcăpșuni, care vine, de asemenea, în ajutorul fermierilor. Inițiată de Mircea Poenaru, asociația promovează producția, în special în mediul online. Acesta ne povestește cu entuziasm despre asociație și este ferm convins că mulți dintre cei care vor fi membri vor primi toate informațiile necesare: „Asociația Romcăpșuni sau cum obișnuim noi să ne mai numim „Ferma de lângă tine“ este un lanț scurt de aprovizionare cu produse horticole, în principal cu fructe, și ne adresăm consumatorilor care doresc să știe de unde vin acele fructe. Totodată, consumatorii nu se rezumă doar la a cumpăra un produs de pe raft, ci sprijină și producătorii români.“

Președintele asociației, Mircea Poenaru, asigură consumatorii că producția este strict din fermele românești, iar fermierii asigură calitatea acestora: „Fructele sunt din fermele noastre. Noi avem o fermă în Giurgiu, la 35 km de București, cu o producție de căpșune și cireșe. Alți colegi de-ai noștri produc afine și zmeură în Dâmbovița. Fructele livrate sunt în funcție de soluri și amplasament. Ne-am dorit ca prin acest lanț scurt să fim cât mai aproape de București astfel încât timpul de așteptare să nu depășească 24 ore din momentul culegerii și până ajung la consumator. De obicei consumatorii sunt din București, în principal din nordul Capitalei și Ilfov. De asemenea, clienții sunt liberi să aleagă. Pentru cei care preferă comanda online aceasta poate fi ridică din 3 puncte de livrare. Vorbim practic despre niște frigidere unde ducem cutiile, iar consumatorii vin și le iau de acolo. De asemenea, plătind o taxă de 25 de lei pot primi fructele acasă prin curier.“

Totodată, Mircea Poenaru ne-a explicat că prețurile fructelor sunt accesibile, dar variază în funcție de sezon și tipul de fruct. Spre exemplu, prețurile căpșunelor încep de la 10 lei până la 25 lei kilogramul. Iar prețurile cireșelor pornesc de la 10 lei până la 15 lei kilogramul. Deoarece fermierii nu țin doar la calitatea producției, dar și la aspect fructele sunt ambalate în caserole de 250 grame sau 500 de grame, iar pentru comenzile mai mari sunt aranjate în cutii. Comanda minimă este de la 2,5 kg, iar clientul poate opta pentru mai multe tipuri de fructe.

Producția se vinde la prețul cerut de fermier

Asociația Romcăpșuni a fost inițiată cu ajutorul fondurilor europene: „Împreună cu alți colegi am accesat o măsură pentru a înființa această asociație pe un lanț scurt. Mai exact, am accesat Măsura 16.4. finanțată de MADR prin AFIR care se adresează lanțurilor scurte. Condiția lanțului scurt este ca vânzarea să aibă loc prin maximum un singur intermediar. Cel mai important aspect este că noi nu percepem fermierilor costuri, banii care sunt încasați de noi cu cardul ajung integral la fermieri, iar fermierii plătesc o cotizație. Noi nu intermediem; dacă fermierul ne dă producția cu 10 lei ținem să o vindem exact cu această sumă impusă de el. Excepție este taxa de transport care merge direct la curier de la fermieri, mărturisește Mircea Poenaru.“

Avantaje pentru fermele mici și medii

Deși în prezent asociația are membri mai mult de pe lângă București, fermierii din alte zone care doresc să-și valorifice produsele prin intermediul acesteia se pot înscrie ca membri în asociație și își pot stabili în funcție de zona unde se află punctele de livrare și consumatorii. Mircea Poenaru, a detaliat: „Avem în fiecare zonă un membru cu care putem coopera pe plan local. Noi ne adresăm fermierilor de lângă marile orașe care pot furniza și cantități mici. Atunci când vorbim de cantități de 1, 2, 3, cutii nu vorbim de un camion și atunci evident cei care au ferme mai mici sau medii au posibilitatea să culeagă fructele pentru vânzare directă. Le pot trimite direct prin lanțul scurt, către clientul final. O altă modalitate pe care o încurajăm prin promovare este ca și clienții să vină în ferme să-și culeagă singuri fructe în perioada de recoltare. Sunt anumite wekeend-uri în care fermele sunt deschise pentru cei care vor să vină cu copiii și să aibă certitudinea că fructul este cultivat chiar în fermă, nu este adus din afară și pus în cutii românești. Consumatorii pot vizita fermele și pot afla de tehnologiile de cultură ale fermierilor.“ Fermierii care doresc să facă parte din asociație sunt obligați să fie înregistrați la APIA și să dispună de carnetele de fitotratamente sanitare, iar cei care produc bio să fie certificați.

Noile concepte de comercializare sunt privite cu reticență

La ora actuală, asociația Romcăpșuni are 18 membri, iar reprezentanții ei speră ca în viitorul apropiat numărul de membri să devină tot mai mare. În acest sens, Poenaru ne-a declarat: „Intenția noastră este să încurajăm mai mulți fermieri să vină să comercializeze prin lanțul scurt și să formăm un grup de producători distinct pentru fiecare zonă. Inițial, membrii erau exlusiv cultivatori de căpșuni, așa s-a născut de fapt asociația Romcăpșuni. După care, mai târziu, a mai venit un coleg cu producție de zmeură și afine, astfel ne-am extins pe mai multe categorii de fructe. De asemenea, este foarte important ca și consumatorul să poată alege dintr-o gamă largă de produse.“

Chiar dacă prin această asociație fermierii au oportunitatea să-și valorifice producția prin vânzarea la un preț mai avantajos, se pare că nu sunt atât de deschiși la noile concepte de vânzare. „Este destul de grea colaborarea cu fermierii, sunt unii care nu vor să emită documente fiscale, iar alții nu sunt obișnuiți cu ambalarea. Pentru a le aranja în caserole de 200-500 g și pentru a le reda un aspect estetic necesită timp, iar fermierii sunt obișnuiți deja de mulți ani cu sistemele mai vechi de valorificare a producției; aceștia culeg fructele într-o cantitate mare și le vând en-gros la un preț mic, numai să scape de ele. De aceea e mai dificil să le explicăm că producția lor poate fi vândută dublu doar că în cantități mai mici. Însă sperăm să putem transmite acest mesaj unui număr cât mai mare de fermieri“, a conchis Mircea Poenaru.

Liliana POSTICA

Măsurile de sprijin pentru sectorul vitivinicol adoptate în 06.10.2021 includ un sprijin mai mare pentru instrumentele de gestionare a riscurilor, cum sunt asigurarea recoltelor și fondurile mutuale, și prelungirea, până la 15 octombrie 2022, a măsurilor de flexibilitate aflate deja în vigoare.

Pentru sectorul fructelor și legumelor, sprijinul acordat organizațiilor de producători – calculat de obicei pe baza valorii producției – va fi compensat astfel încât să nu fie mai mic de 85% din nivelul sprijinului din anul anterior.

Comisarul pentru agricultură Janusz Wojciechowski a declarat: „Condițiile meteorologice extreme de anul acesta, cu înghețuri puternice de primăvară, inundații și valuri de căldură, au fost deosebit de dificile pentru sectorul vitivinicol și sectorul fructelor și legumelor. Această situație vine după un an 2020 deja complicat din cauza crizei provocate de coronavirus. Măsurile în discuție atât de necesare, care vin în completarea celor deja propuse în 2020 și prelungite în 2021, îi vor ajuta pe producătorii din întreaga UE în aceste vremuri grele.“

Măsurile excepționale pentru sectorul vitivinicol sunt, printre altele, următoarele:

Țările UE își pot modifica în continuare programele naționale de sprijin în orice moment, lucru care de obicei se poate face doar de două ori pe an (până la 1 martie, respectiv până la 30 iunie în fiecare an).

În ceea ce privește activitățile de promovare și informare, restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, recoltarea înainte de coacere și investițiile, posibilitatea de a acorda o contribuție mai mare din bugetul UE se prelungește până la 15 octombrie 2022.

Contribuția din bugetul UE la asigurarea recoltelor a fost majorată de la 70% la 80% până la 15 octombrie 2022.

A fost dublat sprijinul UE pentru acoperirea costurilor de înființare a fondurilor mutuale, de la: 10%, 8% și 4% în primul, al doilea și al treilea an de implementare a acestuia la: 20%, 16% și respectiv 8%.

O prelungire a măsurilor de flexibilitate acordate pentru măsurile din cadrul programului vitivinicol până la 15 octombrie 2022.

Pentru sectorul fructelor și legumelor, sprijinul UE acordat organizațiilor de producători – calculat de obicei pe baza valorii producției din anul respectiv – va fi compensat astfel încât să fie cel puțin de 85% din nivelul sprijinului din anul anterior, chiar dacă valoarea producției pentru anul în curs este mai mică. Această compensație va fi oferită atunci când reducerea producției este legată de dezastre naturale, evenimente climatice, boli ale plantelor sau infestări cu dăunători, atunci când nu poate fi controlată de organizația de producători și este cu cel puțin 35% mai mică decât cea din anul anterior. De asemenea, dacă producătorii dovedesc că au luat măsuri preventive împotriva cauzei de reducerea a producției, valoarea producției utilizată pentru sprijin va fi identică cu cea din anul anterior.

Context

Din cauza dificultăților fără precedent create de pandemia de COVID-19, a fost adoptat un prim pachet de măsuri în mai 2020. În completarea acestui pachet a venit un al doilea pachet destinat sectorului vitivinicol, adoptat în iulie 2020.

În cadrul pachetului, a fost adoptat astăzi un set de măsuri sub forma unor acte de punere în aplicare. Cât privește actele delegate, acestea se află actualmente într-un proces de examinare cu o durată de două luni în Parlamentul European și Consiliu.

Sursa: https://www.ag-press.eu/news https://ec.europa.eu/commission/presscorner

Teofilia Banu

Cu toate că Domeniile Ostrov sunt cunoscute pentru producția de vinuri românești, echipa Ostrov și-a extins afacerea în mai multe domenii. Este vorba, printre altele, de gestionarea de către Domeniile Ostrov a unor terenuri cu fructe și legume, producția fiind valorificată pe piața din România.

Directorul Domeniile Ostrov, Lucian Velciu, explică metodele prin care reușește să aibă o producție valoroasă în fiecare an: „Este important să fii prezent pe câmpul de recoltare zilnic, pentru a putea observa îndeaproape evoluția recoltei. Spre exemplu, la piersici, este cel mai important să intervii în timp util în momentul în care observi că frunzele piersicilor prezintă simptomele unor boli. În cazul în care nu intervii la timp, recolta poate rămâne cu remanență și pentru anul viitor. În plus, dacă ochiul stăpânului este prezent, angajații sunt mai responsabili, iar organizarea este mai bună.“

Atât autoritățile pentru siguranța alimentară, cât și supermarket-urile mari din România pledează pentru regăsirea într-un procent cât mai mare a producției românești pe rafturile magazinelor din țară. Cu toate acestea, conform Institutului Național de Statistică, în 2018 cca. 14,5% din legume sunt din import și 28,5 % din fructe sunt importate din Turcia, Germania, Franța, Grecia, Ungaria sau Spania.

De asemenea, directorul Lucian Velciu a precizat: „Supermarket-urile au devenit foarte riguroase în ceea ce privește prezența substanțelor chimice în fructe. Balanța între costuri este foarte importantă. De aceea, încercăm să avem o producție cât mai naturală pentru a o putea valorifica pe piața din România.“

Recoltarea și selectarea fructelor

Domeniile Ostrov gestionează aproximativ 500 hectare de livezi de cireșe, piersici, struguri, nectarine, prune. Acestora li se adaugă aproximativ 200 hectare de viță-de-vie cu soiurile Victoria și Moldova. „Unitatea de care ne ocupăm este foarte mare, de aceea a fost gândită în așa fel încât să putem recolta toate soiurile pe care le avem în timp util. Țin să subliniez că forța de muncă este extrem de importantă. Oricât de mult ne-am strădui să mecanizăm lucrările pentru recoltare și selectare, avem în continuare nevoie de forță de muncă. Metodele vechi de recoltare și selectare sunt cele mai eficiente pentru producție. Tot ce culegem încercăm să vindem în stare proaspătă, aproximativ 90% din recoltă. Dacă toate fructele s-ar coace în același timp, ar fi o problemă. De aceea a fost necesară o organizare care să permită recoltarea în timp util“, a adăugat Lucian Velciu.

După cum știm, condițiile meteorologice influențează, în primul rând, munca fermierilor. Deși anul acesta a avut perioade foarte calde, alternate cu o multitudine de ploi, iar temperaturile ridicate au grăbit și coacerea strugurilor, anul 2020 a fost un an roditor pentru Domeniile Ostrov. Spre exemplu, la cireșe au valorificat producția de cireșe de pe 200 de hectare, comparativ cu anul trecut când au valorificat producția doar de pe 110 hectare. Pentru strugurii de masă, echipa Domeniilor Ostrov preconizează 20-25 tone pe hectar.

Valorificarea producției

De asemenea, Lucian Velciu a explicat: „Avem o piață de desfacere asigurată, încercăm să valorificăm producția atât în stare proaspătă, cât și procesată. Noi ne dorim să procesăm cât mai puțin pentru că venitul principal este obținut din marfa proaspătă. Colaborăm cu unele cooperative și avem și contracte cu supermarket-urile mari.“

Forța de muncă

Deoarece compania Domeniile Ostrov este împărțită în mai multe sectoare – producție de vinuri și recoltarea/ valorificarea fructelor și legumelor – aceasta angajează în fiecare an peste 1.000 de muncitori. În special în sezonul de recoltare și selectare vin muncitori din țară. „Eu și colegii mei venim la Domeniile Ostrov deja de doi ani la rând. Deși munca pe câmp nu este una ușoară încercăm să facem față, iar condițiile de cazare și plata oferită de aceștia ne motivează să venim și anul viitor“, a declarat Cercea Cornel din Târgu Mureș.


Sfaturi pentru fermieri

Directorul Lucian Velciu susține fermierii mai mici și îi încurajează să colaboreze cu cooperativele din România pentru că, spune acesta, pot fi de mare folos celor cu recolte și suprafețe mai mici de producție. „O soluție eficientă pentru fermierii mai mici ar fi să-și unească forțele și să își externalizeze serviciile sau să se asocieze mai mulți fermieri din aceeași zonă“.

„Dă-mi, Doamne, muncă multă că de restu’ nu mă plâng...“
(Lucian Velciu, Domeniile Ostrov)


Liliana POSTICA

Anul 2020 ne-a adus pe lângă secetă, un eveniment major : pandemia.  În agricultură s-au făcut eforturi financiare pentru a diminua pagubele, dar au rămas încă sectoare neprotejate, iar o parte din despăgubirile promise agricultorilor se vor rostogoli în 2021. Suprafaţa cultivată în anul 2020, comparativ cu anul 2019, a scăzut la cereale  pentru boabe, plante uleioase, leguminoase pentru boabe, cartofi și legume. În acest context, producţia agricolă vegetală a scăzut în anul 2020, comparativ cu anul  precedent, la cereale pentru boabe, plante uleioase, leguminoase pentru  boabe, legume şi a crescut la cartofi.  Informațiile ne sunt furnizate de INS.

Tabel 1: Suprafaţa cultivată şi producţia principalelor culturi

 

Suprafaţa cultivată
-mii ha-

Producţia totală
-mii tone-

Diferenţe (±) anul 20202) faţă de anul 2019

2019

20202)

2019

20202)

-mii ha-

-mii tone

Cereale pentru boabe din care:

5569

5435

30412

18968

-134

-11444

-grâu

2168

2146

10297

6410

-22

-3887

-orz şi orzoaică

449

438

1880

1121

-11

-759

-ovăz

161

103

362

199

-58

-163

-porumb boabe

2679

2639

17432

10844

-40

-6588

Leguminoase pentru boabe

116

107

236

122

-9

-114

Plante uleioase din care:

1800

1736

4792

3111

-64

-1681

-floarea soarelui

1283

1223

3569

2072

-60

-1497

-soia boabe

158

165

416

306

+7

-110

-rapiţă

353

342

798

728

-11

-70

Cartofi

170

166

2627

2683

-4

+56

Legume1)

228

225

3530

3517

-3

-13

Cereale pentru boabe

Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 2,4%, iar producţia a scăzut cu 37,6%, faţă de anul  precedent, din cauza secetei pronunțate în principalele perioade de vegetație a culturilor și lipsei irigațiilor, ceea ce  a condus la randamente scăzute la majoritatea culturilor.

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2020, a reprezentat 48,6% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru  boabe, iar cea cultivată cu grâu 39,5%.

Leguminoase pentru boabe

Producția a scăzut faţă de anul precedent cu 48,3%, în timp ce suprafața cultivată cu numai 0,9%.

Plante uleioase

Producţia a scăzut cu 35,1%, iar suprafaţa cultivată cu 3,6%. Scăderi ale producţiei s-au înregistrat la floarea soarelui  (-41,9%), soia boabe (-26,4%) şi rapiţă (-8,8%). 

Cartofi

Suprafaţa cultivată a scăzut cu 2,4%, iar producţia a crescut cu 2,1%, faţă de anul precedent.

Legume

Producţia a scăzut cu 0,4%, ca urmare a scăderii suprafeţei cultivate faţă de anul precedent.

Tabel 2: Suprafaţa viilor pe rod şi a plantaţiilor de pomi fructiferi pe rod, producţia de struguri şi producţia de  fructe

 

 

 

Diferenţe (±)

Suprafaţa

Producţia totală

anul 20202)

-mii ha-

-mii tone-

față de anul 2019

2019

20202)

2019

20202)

-mii ha-

-mii tone

Vii pe rod 1)

Plantaţii de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod)

178

135

177

138

978

646

938

837

-1

+3

-40

+191

Anul 2020 comparativ cu anul 2019

Struguri

În anul 2020, producţia de struguri a scăzut cu 4,1%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar (-3,5%), faţă de  anul precedent, dar şi a suprafeţei cultivate (-0,6%).

Plantaţii de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod)

Producţia de fructe din livezi a crescut față de anul precedent cu 29,6%, datorită creşterii suprafeţelor cultivate dar  şi a randamentelor la hectar.

Suprafeţele cultivate şi producţiile realizate la grâu, porumb boabe, floarea soarelui şi cartofi, în România şi în  unele State Membre ale Uniunii Europene, în anul 2020 – date provizorii

România comparativ cu unele State Membre ale Uniunii Europene în anul 2020

 grafic1

  • La porumb boabe s-a situat pe primul loc la suprafaţa cultivată şi pe locul doi la producţia realizată, după Franţa;
  • La floarea soarelui pe primul loc, atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată;
  • La grâu pe locul patru la suprafaţa cultivată după Franţa, Germania și Polonia şi pe locul şase la producţia realizată după Franţa, Germania, Polonia, Spania şi Italia;
  • La cartofi s-a situat pe locul patru la suprafaţa cultivată după Polonia, Germania, Franţa şi pe locul șase la producţia realizată după Germania, Franţa, Olanda, Polonia și Belgia.

grafic2

grafic3

grafic4

grafic5

grafic6

Anca Lăpușneanu

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește că, la data de 22 decembrie 2020, a dat startul plăților pentru cererile depuse de fermieri în cadrul Măsurii 21 din Programul Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 - Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID destinată următoarelor sectoare: zootehnic (bovine, ovine și caprine), vegetal (legume-fructe și cartofi).

Plățile s-au realizat după aprobarea suplimentării bugetului alocat acestei măsuri, de la 150 milioane de euro la 182,5 milioane de euro.

Astfel, până la data de 31 decembrie 2020, din plafonul de 182,5 milioane de euro, APIA a autorizat la plată suma de 179,79 milioane euro pentru un număr de 122.447 cereri  unice, din care:

  • Suma de 51,57 milioane euro, pentru un număr de 148 cereri - sectorul legume fructe;
  • Suma de 85,1 milioane euro, pentru un număr de 691 cereri - sectorul bovine;
  • Suma de 43,12 milioane euro, pentru un număr de 946 cereri - sectorul ovine/caprine.

Conform fluxurilor procedurale din cadrul APIA și al instituțiilor financiare bancare, o parte dintre fermieri au primit în conturi sumele aferente acestei măsuri începând cu data de 30 decembrie, iar alimentarea conturilor fermierilor se va realiza și în perioada 4 - 8 ianuarie 2021, astfel încât fermierii să beneficieze cât mai repede de acest sprijin.

Sursa: apia.org.ro

Știe cineva ce fruct este acesta? Aceasta este sintagma care însoțește de foarte multe ori imaginile cu Maclura pomifera postate pe rețelele de socializare. Mulți îi spun minge de tenis, alții creierul verde, iar în popor are diverse denumiri: mărul cailor, dud american, portocal fals sau mărul lupului sunt doar câteva exemple. Aceste asocieri reies datorită aspectului, bineînțeles, însă puțini sunt cei care știu din ce arbore provine, dacă este comestibil ori pentru ce poate fi folosit.

Acest arbore foios a fost descoperit în anul 1804 în zona statelor Arkansas și Oklahoma. În anul 1818 a fost introdus în Italia ca înlocuitor al frunzelor de dud în hrana viermilor de mătase, iar în apariția sa pe pământ românesc a avut același scop. Arborele poate ajunge la 8-120 metri înălțime, este rezistent la secetă, dar și la exces de apă, se dezvoltă destul de bine și în locuri umbroase și luminoase, însă le preferă pe cele luminoase, iar fructele sunt sferice și pot ajunge la 15 cm în diametru.

Fructul este compus de fapt din mai multe fructe mici, dar nu este comestibil; are un miros plăcut, care amintește de castravete, atrage gândacii și, dacă îl consumă, mor pentru că este toxic. În schimb, semințele sunt consumate de veverițe, chiar dacă sunt greu de găsit. Însă, acest fruct poate fi folosit în scop medicinal pentru că, având latex, se poate lăsa la macerat în alcool și sunt foarte bune pentru durerile reumatismale. Coaja fructului este verde deschis, are aspect brăzdat și prezintă țepi.

Lemnul de maclură este extrem de apreciat deoarece este tare, dar și flexibil și se pretează pentru lustruit fin.

Înmulțirea acestui foios se poate face prin semințe, prin butășire sau altoire, iar plantarea lui se poate face în perioada de repaus vegetativ, atunci când solul nu este înghețat și se înregistrează temperaturi de peste 5°C.

Larissa DINU (SOFRON)

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Difuzoarele feromonale sunt ideale în gestionarea integrală a dăunătorilor din livezi și reprezintă singura direcție de renunțare la insecticidele dăunătoare pentru fauna entomofilă și pentru consumatorii de fructe.

Gestionarea feromonilor în prinderea și distrugerea dăunătorilor din livezi, prin folosirea unor simple capcane cu feromoni înseamnă a urmări zborul adulților în vederea stabiliri momentului optim de aplicare a tratamentelor Este o metodă depășită, dar la noi în țară este singura folosită Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoașterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcela de pomi. Se prezintă sub diferite forme de difuzori celulozici, biodegradabili și ușor de așezat în pomi, pe ramuri. Ei saturează atmosferă livezii de feromoni, asemănătoare cu semnalele emise de female, astfel încât masculii nu mai pot localiza femela, se împiedică împerecherea, nu mai rezultă ouă și larve  prădătoare, iar livezile sunt ocrotite fără a se mai recurge la tratamente chimice.

difuzoare feromonale

Principalul avantaj al utilizării acestor difuzoare este prin urmare diminuarea semnificativă și chiar suprimarea, în decurs de 2-3 ani de folosire, a  insecticidelor clasice și a reziduurilor care rămân pe fructe. În plus, se protejează prădătorii naturali care vor putea activa în favoarea limitării altor dăunători. Crește considerabil procentul de fructe de calitate, dispar total fructele înțepate, crește valorificarea de piață și se pot accesa subvenții folosind astfel de tehnici. Principiul confuziei sexuale datează de la începutul anilor 1990, când au fost omologate primele produse pentru specia piersic  și nectarine (modelul Shin-etsu, modelul Suterra, modelul Basf, modelul Isagro). Cercetarea s-a extins și la speciile  cais, măr, prun și viță-de-vie, arbori forestieri. Produsele au fost omologate pentru pomicultură din țările Uniunii Europene. Din anul 2012 au fost folosite și la ferma din Însurăței, județul Brăila, la speciile piersic, nectarine, măr, și prun. Am folosit următoarele modele :

(vezi tabel în revista tipărită pe bază de abonament)

Tipul de difuzoare  a feromonilor, modelul de dispunere  a acestora în parcele, schema de tratamente după caz pentru speciile măr, piersic, nectarin și prun, precum și protocolul de control s-au realizat după recomandările făcute de CRESO (Consorțiu de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă) din Piemonte Italia și care înglobează experiența de 20 de ani a pomicultorilor din această regiune.

Combaterea dăunătorilor la specia Măr

Lupta cu produse chimice împotriva principalului dăunător al fructelor de măr devine din an în an tot mai costisitoare  astfel că, în fața creșterii rezistenței dăunătorilor la insecticide, a numărului mare de generații de viermi ai fructelor, pieliței și minatoarelor, confuzia sexuală devine o alternativă foarte eficientă și economică. Timp de 4 ani am folosit modelul Shin-Etsu Isomate CLR pentru viermele merelor, viermele pieliței fructului  care dezvoltă trei generații pe an, atacă minimum 120 zile, efectul difuzoarelor este de 155 zile și  distribuirea lor în livada cu meri se face înainte de înflorit. S-au amplasat 1.000 de difuzoare, distribuite după o anumită schemă pe fiecare rând, un difuzor având o rază de acțiune de 10 mp. Amplasarea în livadă trebuie să aibă loc când începe zborul adulților, moment monitorizat cu 2 capcane cu feromoni/ha, atrapom, amplasate în zona protejată cât și în afara acesteia la 30 m. Prima concluzie a fost aceea că în capcana din zona protejată nu s-au prins adulți, dar s-au prins în zonă neprotejată. Protocolul de control în zona protejată s-a realizat urmărind numărul de fructe înțepate pentru a ști dacă mai aplicăm tratamente chimice suplimentare. Mai exact, se controlează 1.000 fructe și, dacă în luna iunie găsim 5 fructe înțepate, se poate face un tratament, iar în luna iulie, dacă sunt 10 fructe înțepate iar în luna august dacă sunt 8 fructe înțepate. În primul an am găsit în iunie 6 fructe înțepate și am aplicat un singur tratament cu isect-acaricidul Voliam Targo (1 l/ha). În următorii ani am aplicat numai tratamente cu Bcilus Turigensis, Defort (1,5 l/ha). După 4 ani nu am mai înregistrat fructe înțepate, calitatea fiind de fructe extra peste 85%. Pentru cele 4 specii de minatoare ale frunzelor am pus în livadă, pe baza observațiilor  din anii anteriori, 10 capcane cu feromoni (achiziționate de la institutul de chimie CLUJ) pentru specia de minatoare Stigmella malella, cu prindere parțială, peste 65%.

difuzoare feromonale 3

Combaterea viermilor fructelor de piersic, nectarin și prun

Soiurile de piersic și prun aduse din Italia sunt foarte valoroase, fiind apreciate calitativ pe piața vestică și la noi, dar sunt puternic atacate de viermii fructelor, care pot compromite recolta până la 50% chiar și atunci când se fac tratamente chimice, dar prin folosirea difuzoarelor cu feromoni rezultatele sunt spectaculoase, lipsesc fructele înțepate și cu monilioză și atunci când nu facem tratamente chimice. În anii următori am făcut totuși tratamente cu produse biologice  Defort, Bacilul turigensis pentru a crește eficiența economică a producției recoltate. Cheltuielile reduse au fost compensate de prețurile scăzute ale difuzoarelor cu feromoni, iar calitatea pieliței, a pulpei a permis livrarea la export a peste 80% din producție 

Petre EREMIA

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că inspectorii din cadrul Direcțiilor pentru Agricultură Județene și a Municipiului București desfășoară verificări în toate piețele agroalimentare din București și din țară, în piețele și depozitele en-gros, precum și în hipermarket-uri. În acțiunile de verificare se pune accent pe indicarea corectă a localității de producție, a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, a prospețimii acestora și a țării de origine și categoriei de calitate pentru produsele provenite din import sau comerț intracomunitar.

Chiar dacă ne aflăm la finalul lunii octombrie, producătorii autohtoni asigură consumatorilor în cadrul piețelor agroalimentare, piețelor en-gros, piețelor volante, târgurilor de toamnă organizate pe întreg cuprinsul țării, suficiente cantități și o gamă diversificată de legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Astfel, în piețele agroalimentare, în piețele de gros sau în spațiile special amenajate din jurul piețelor se găsesc proaspete și la prețuri rezonabile legume și fructe precum:  tomate, ardei gras, ardei gogoșari și kapia, vinete, cartofi, varză, ceapă, morcov, rădăcinoase, verdețuri, conopidă, gutui, struguri, prune, mere, pere, nuci etc.

Toate aceste acțiuni de monitorizare și verificare a comerțului cu legume și fructe pe toată filiera, de la producere până la comercializare, au drept scop ca toți consumatorii să poată beneficia de produse de calitate și  sigure pentru sănătate.

De la începutul anului și până la această dată, în Municipiul București și în toate județele din țară, acțiunile de verificare sau după caz de reverificare a piețelor agroalimentare,  hypermarket-urilor și depozitelor  en-gros de legume și fructe, s-au concretizat în 161.400 lei sancțiuni contravenționale cu amendă și un număr de 286 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

Beneficiile Hotărârii de Guvern nr. 107 din 27 februarie 2019 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate" se văd și se simt și la această dată, astfel că, în piețele agroalimentare din Municipiul București și din țară sunt prezenți zilnic și ușor de identificat, producătorii autohtoni beneficiari ai Programului de sprijin pentru tomate, cultivate în spații protejate – Ciclul II de producție, cu cantități suficiente, asigurând astfel necesarul de consum intern de tomate românești de calitate și la prețuri care să acopere costurile de producție ale fermierilor.

În cadrul Programului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale, conform prevederilor Reg.nr.396/2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau produse alimentare și hrană de origine vegetală pentru animale, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Națională Fitosanitară prelevează în permanență legume și fructe autohtone care sunt analizate în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide. Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă întrunesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că inspectorii din cadrul Direcțiilor pentru Agricultură Județene și a Municipiului București continuă verificările în toate piețele agroalimentare din București și din țară, în piețele și depozitele en-gros, precum și în hipermarket-uri, punând accent pe indicarea corectă a localității de producție, a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, a prospețimii acestora și a țării de origine și categoriei de calitate pentru produsele provenite din import sau comerț intracomunitar.

În această perioadă, producătorii autohtoni pun la dispoziția consumatorilor în cadrul piețelor agroalimentare ori volante, precum și la târgurile ocazionale suficiente cantități și o gamă diversificată de legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Astfel în piețele agroalimentare, în piețele de gross sau în spațiile special amenajate se găsesc legume și fructe proaspete și la prețuri accesibile, precum:  tomate, ardei gras, ardei gogoșari și kapia, vinete, cartofi, varză, morcov, rădăcinoase, verdețuri, conopidă, pepeni verzi și pepeni galbeni, etc.

În piețele agroalimentare din municipiul București și din țară sunt prezenți zilnic într-un  număr din ce în ce mai mare producători autohtoni beneficiari ai Programului de sprijin pentru tomate cultivate în spații protejate – Ciclul II de producție cu cantități în creștere, asigurând astfel necesarul de consum intern de tomate de calitate și la prețuri accesibile.

În urma controalelor efectuate până la această dată în piețele agroalimentare, hypermarket-uri și depozitele en-gros de legume și fructe în municipiul București și toate județele din țară, au fost aplicate amenzi contravenționale în valoare de 141.000 lei și 210 avertismente cu planuri de remediere.

În cadrul Programului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale, Autoritatea Națională Fitosanitară a prelevat până în prezent la nivel național 2.156 probe din care au fost analizate 2.116 probe, în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide, în lucru aflându-se un număr de 40 probe.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă întrunesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale continuă verificările în toate piețele agroalimentare din București și  din țară, în piețele și depozitele en-gros, precum și în hipermarket-uri, punând accent pe indicarea corectă a localității de producție, a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, a țării de origine și a categoriei de calitate pentru produsele provenite din import sau comerț intracomunitar.

Până la această dată, în București și în toate județele din țară acțiunile de verificare sau, după caz, de reverificare a piețelor agroalimentare, a hypermarket-urilor și a depozitelor en-gros de legume și fructe, s-au soldat cu amenzi în valoare de 103.000 lei și cu un număr de 334 avertismente care au vizat planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

În principal, sancțiunile s-au aplicat pentru neindicarea corectă a originii și categoriei de calitate pentru loturile de legume și fructe provenite din comerț intracomunitar sau import, pentru neafișarea zonei de producție și a datei recoltării în cazul produselor provenite din producția autohtonă, precum și pentru lipsa documentelor de provenință sau lipsa unor elemente obligatorii de pe aceste documente.

La finalul lunii iulie, producătorii autohtoni asigură pentru consumatorii din piețele agroalimentare, piețe volante, târguri ocazionale, suficiente cantități și o gamă diversificată de legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Astfel în piețele agroalimentare, în piețele de gros sau în spațiile special amenajate din jurul piețelorse găsesc proaspete și la prețuri accesibile legume și fructe, precum: pepeni verzi, pepeni galbeni, piersici, mure de cultură, nectarine, tomate, ardei gras și kapia, vinete, cartofi, varză, conopidă, fasole păstăi, verdețuri, ș.a.

Toate cantitățile de pepeni, comercializate direct de producătorii agricoli autohtoni trebuie să aibăelementele de identificare, eticheta format A4/plastifiată, ce cuprinde informații privind: denumirea producătorului, localitatea de origine, data recoltării și prețul cu amănuntul, conform Ordinului ministrului agriculturii  nr.225/2017.

În cadrul Programului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale,conform prevederilor Regulamentului 396/2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau produse alimentare și hrană de origine vegetală pentru animale, Autoritatea Națională Fitosanitară  a prelevat până în prezent la nivel național un număr de 1831 probe, din care au fost analizate un număr de 1718 probe, în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide, în lucru aflându-se un număr de 113 probe.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă întrunesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Sursa: madr.ro

În această perioadă, în piețele agroalimentare din întreaga țară se regăsesc din abundență legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Consumatorii pot alege dintr-o gamă variată de fructe și legume proaspete: pepeni, piersici, mure de cultură, nectarine, caise dar și tomate, ardei, vinete, cartofi, varză, conopidă, fasole păstăi, verdețuri etc.

În cadrul Planului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale, Autoritatea Națională Fitosanitară  a prelevat până în prezent la nivel național 1.790 de probe, din care au fost analizate 1.696 de probe, în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă îndeplinesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ) efectuează controale permanente în toate piețele agroalimentare din București și din celelalte municipii din țară, punând accent pe indicarea corectă a localității de producție și a datei recoltării pentru toate produsele autohtone cât și a țării de origine pentru produsele provenite din import.

Acțiunile MADR și ale DAJ realizate până la jumătatea lunii iulie în Municipiul București precum și în toate județele din țară, au constat în verificarea tuturor piețelor agroalimentare,  precum și a majorității hypermarket-urilor și  a depozitelor  en-gros de legume și fructe și s-au concretizat în aplicarea de amenzi contravenționale în valoare

totală  de 91.340 lei, pentru abaterile constatate și a unui număr de 302 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

MADR, prin reprezentanții săi, colaborează în permanență cu administrațiile piețelor agroalimentare, astfel încât producătorii agricoli autohtoni să-și comercializeze producția în cele mai bune condiții, iar consumatorii să beneficieze de produse proaspete și de calitate, la prețuri avantajoase.

Principalele obiective de control ale inspectorilor MADR:

  • Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil de minim 40 % din numărul total de tarabe din piețele agroalimentare pentru producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special,  sau producători agricoli organizaţi conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008;
  • Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
  • Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
  • Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare (facturi fiscale) a țării de origine, documente ce sunt emise de depozitari către comercianții de legume și fructe cu amănuntul.
Pagina 1 din 3
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti