Adama Sultan iulie 2020
update 15 Jul 2020

Anul de grație 2020: epidemia noastră de gunoaie...

o mare problemă... Prima dată, în materie de aer, respectiv nivelurile ridicate persistente de particule în suspensie (PM10 și PM 2,5). Comisia Europeană a activat procedura de infringement, anul acesta fiind pusă în mișcare prima acțiune, o scrisoare de întârziere, prin care autoritățile au primit termen de două luni să adopte programele naționale de control al poluării atmosferice. Următorul pas, în caz de neconformare, va fi avizul motivat.

A doua oară, în materie de deșeuri. Se prea poate ca și-n acest caz să fie declanșată procedura de infringement (sancționare) din pricina dezastrului ecologic reprezentat de gropile de gunoi din jurul marilor orașe din România. Și nu numai, am adăuga noi. Despre această din urmă poluare discutăm astăzi. Și luăm un exemplu, cel al județului Prahova, care poate fi multiplicat fără efort la nivelul întregii țări. Sau în alte zone poate fi chiar mai rău.

Poluarea cu deșeuri nu e o problemă doar a autorităților centrale. A operatorilor de salubritate. A primăriilor. A organismelor de mediu. E deopotrivă a locuitorilor din fiecare comună, oraș. Din toată țara, în ultimă instanță. În mod paradoxal, pe măsură ce se anunță că există servicii de salubritate în fiecare sătuc (în mediul urban nici nu mai discutăm) și că s-au făcut investiții masive (inclusiv sau mai ales cu bani europeni) în materie de gestionare a deșeurilor, starea de curățenie se degradează an de an. Încercați acum, primăvara, să priviți în jurul dumneavoastră și veți observa asta ușor. De fapt, acest aspect, cel al poluării cu deșeuri, se manifestă de multă vreme, dar parcă e mai pregnant în ultimii 4-5 ani. Aproape că nu mai există pădure, traversată de o cale rutieră, care să nu fie înțesată de pungi, hârtii, doze și sticle din plastic etc. Poienile din zona de deal și de munte sunt presărate cu deșeuri. Câmpurile, în principal cele de la marginea orașelor, sunt o imensitate de gunoaie. Asta ca să nu mai vorbim despre apele curgătoare! Are românul o poftă nebună să murdărească orice atinge: boschet, gard viu, trotuar, șanț, plajă, parc, iarbă, vad, crâng etc.

Cum a apărut un colos județean pentru gestionarea deșeurilor menajere

Și-acum s-o luăm în ordine. Politica la nivelul țării a constat în întocmirea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, Programului Național de Prevenire a Generării Deșeurilor etc., ca parte a obligațiilor asumate la aderarea la UE. De parcă ar trebui să ne impună cineva să fim curați și nu o facem pentru că așa e sănătos și în respect față de noi, comunitate, mediu!

Ca răspuns la politicile naționale, în Prahova s-a constituit, în 2009, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară – Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor (ADI – Deșeuri), din care fac parte 103 din cele 104 unități administrativ-teritoriale + Consiliul Județean. Autoritățile au scris un Plan Județean de Gestionare a Deșeurilor și un proiect care a obținut finanțare europeană, denumit „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Prahova.“ Valoarea acestuia a fost de 164,23 milioane de lei fără TVA, iar banii au fost asigurați prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Programul Operațional Sectorial „Mediu“ 2007-2013. Proiectul trebuia implementat în exercițiul financiar european 2007-2013, dar cum acest lucru n-a fost posibil, s-a reportat cu o sumă pentru perioada bugetară 2014-2020. În fine, într-un târziu, prin 2018, s-au încheiat toate investițiile care au presupus, printre altele: închiderea unui depozit neconform, construirea a două stații, una de sortare și alta de tratare mecano-biologică a deșeurilor biodegradabile (ultima încă nu funcționează), achiziția de echipamente pentru colectarea deșeurilor (pubele), distribuite apoi populației. Ca să fie mai ușor gestionată munca, la achiziția publică a serviciului de salubritate, județul a fost împărțit în mai multe sectoare, iar licitațiile au fost câștigate de firme diferite. Acest lucru s-a petrecut în 2018, atenție, numai în ceea ce privește gunoiul menajer provenit de la populație. Curățenia publică a rămas în sarcina primăriilor și fiecare s-a organizat cum a crezut de cuviință, dar în limitele prevederilor legale. Cam de prin 2015-2016, când se știa că vechiul sistem, cu servicii locale, va fi înlocuit de acest colos județean, lucrurile au scăpat oarecum de sub control și a apărut mai multă mizerie, cum spuneam, răspândită peste tot. Este, dacă ne permiteți comparația, un fel de epidemie de gunoaie! Cauzele sunt diverse: lipsa de organizare a unora dintre operatori; puțina implicare a primăriilor; colectarea selectivă insuficientă; prețul gunoiului, sporit de sancțiunile pentru necolectarea selectivă; ADI-deșeuri este total depășită de situație; lipsa de sancțiuni etc. Dar toate ne duc, dincolo de sistemul de organizare, la...om! La educație.

Dacă nu există educație de bunăvoie, ar putea exista una cu... forța?

Primăriile, prin hotărâri ale consiliilor locale, adoptate în interiorul legislației naționale, au sarcina să supravegheze starea de curățenie a localităților. După ce au pus la dispoziție serviciul de salubritate, ar trebui să vadă și cine anume provoacă halul de mizerie de prin comune și orașe. Teoretic, ar fi fost cazul să pună amenzi și să-i sancționeze pe toți cei care umplu râurile cu deșeuri, depozitează gunoaiele pe șanțuri sau le aruncă în liziere ori direct pe câmp. Dar, de vreme ce an de an vedem – fie pe geamul trenului, fie din mașini, fie mergând pur și simplu pe stradă – o mare de murdărie, se vede că autoritățile nu aplică nicio amendă. Nu au niciun fel de politică în acest sens și nici măcar vreo acțiune de educație civică a locuitorilor. Mai presus de primării este Garda de Mediu. Teoretic, în acțiunile de control pe care le desfășoară, aceasta ar trebui să atenționeze primăriile și, dacă nu se conformează, să aplice amenzi usturătoare, cât să determine administrația să ia la rândul ei măsuri locale. Sau operatorul de salubritate să-și facă treaba corect. Fiindcă avem și această problemă, a prestatorilor de servicii care nu respectă programul de ridicare a gunoiului sau care nu sunt pregătiți pentru colectarea selectivă. Asta ca să nu mai vorbim despre cei care, pentru a nu mai plăti taxe la depozitele legale, îngroapă deșeurile în pământ sau le abandonează pe te miri unde, cum s-a întâmplat, recent, în comuna prahoveană Drăgănești. Sau cum se întâmplă în vestul județului, unde mai multe foste cariere de piatră au fost umplute cu deșeuri, inclusiv industriale. Așadar, este posibil să nu fie vorba la noi despre lipsa de organizare, ci despre nesancționarea celor care încalcă legea, fie că este vorba despre cetățean, primărie, operator sau gardă de mediu.

Maria Bogdan

  • Publicat în Mediu

Colectarea selectivă a deşeurilor aduce venituri la bugetul comunei Cornu Luncii

În comuna Cornu Luncii a fost introdus un sistem de colectare selectivă a deşeurilor după metoda „door to door“, de la uşă la uşă. Mai exact, la fiecare poartă, în ziua de colectare a deşeurilor menajere, gospodarii pun pachetele sau sacii cu gunoaiele selectate pentru fiecare sortiment.

Comuna suceveană Cornu Luncii a intrat în rândul comunităţilor civilizate şi din perspectiva protejării mediului şi a reciclării deșeurilor reutilizabile. Acest lucru se întâmplă în urma aplicării directivelor europene de mediu şi a Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor republicată.

„Stăm relativ bine la nivel european, iar faţă de alte localităţi din România stăm foarte bine. Avem un serviciu propriu de salubritate cu şapte angajaţi în cadrul primăriei, avem două maşini, din care una cu colectare selectivă, iar valorificarea deşeurilor de hârtie, plastic, sticlă, metal contribuie la scăderea costurilor serviciului de salubrizare. Anul trecut am avut 25% din cantitatea de deşeuri colectată selectiv, iar anul acesta vom avea peste 35%. Am cumpărat două cântare, fiecare maşină are cântar şi la fiecare persoană cântărim gunoiul. Din 10 kilograme, cantitatea de 3,5 kilograme trebuie să fie deşeuri reciclabile şi lucrurile sunt foarte bine puse la punct. Sperăm ca, după o perioadă, lumea să se obişnuiască şi să nu mai cântărim la fiecare poartă când ridicăm gunoiul. La solicitarea primarilor am obţinut de la Ministerul Mediului ca tot gunoiul din judeţ să fie colectat din poartă în poartă. Soluţia iniţială cu platforme în fiecare sat nu este viabilă. În sate mari, cum este în Cornu Luncii, trebuia să meargă omul cu roaba şi peste 4 km ca să aducă gunoiul în centru. Colectatul din poartă în poartă elimină mirosurile neplăcute, rozătoarele şi nimeni de la ţară nu doreşte să aibă un spaţiu de depozitare a gunoiului în preajmă“, ne-a spus ing. Gheorghe Fron,  primarul comunei Cornu Luncii. 

Sortarea gunoiului pe categorii duce la scăderea costurilor de salubritate

Pentru ca o treime din deşeurile menajere produse în comuna de pe malurile Moldovei să fie colectate selectiv, primarul şi personalul primăriei au mers din casă în casă pentru a explica populaţiei cum trebuie să selecteze deşeurile. Sortarea gunoiului pe categorii duce la scăderea costurilor de salubritate, care în prezent sunt de 650.000 lei anual. Deşeurile menajere şi cele reciclabile sunt ridicate o dată pe săptămână de la poarta fiecărei gospo­dării. Locuitorii comunei au primit 3.000 de europubele achiziţionate printr-un proiect şi primesc permanent saci menajeri reciclabili în care să pună deşeurile selectate.

„Pentru hârtie, sticlă, plastic ne mai trebuie 9 miliarde de lei vechi pentru a achiziţiona pubele în culorile specifice. Nu le putem achiziţiona pe toate într-un an, de aceea le-am dat oamenilor saci şi treptat în fiecare sat fiecare locuinţă va avea recipiente pentru colectare selectivă. Pentru că sunt nemulţumit cum se face colectarea selectivă, mergem mai întâi noi, conducerea comunei, din poartă în poartă, și le dăm sacii pe un an de zile, pe culori“, ne-a precizat primarul Gheorghe Fron.

Pentru că mai sunt probleme cu salubritatea unor zone vulnerabile prin apariţia unor mici depozite de gunoi făcute de cetăţenii certaţi cu normele de convieţuire, deja se lucrează la implementarea unui sistem cu camere de supraveghere în toate satele.

„Avem camere pe drumurile europene şi judeţene, sunt de mare ajutor pentru poliţişti, este ceva normal. Acum punem camere la intersecţii, vedem cine duce gunoiul în altă parte, putem aplica sancţiuni şi îi putem obliga să ridice gunoiul depozitat unde nu trebuie“, ne-a asigurat primarul Fron.

comLunca 6

Iluminatul public modernizat, economii la buget

Pe lângă banii economisiţi în urma colectării selective a deşeurilor, în această comună se economisesc bani şi din iluminatul public. În urma lucrărilor de modernizare a iluminatului public, comuna Cornu Luncii este mai bine iluminată ca un oraş. Întâi s-a intervenit pe arterele principale, iar acum se acţionează pe uliţe, satele Păiseni, Sasca Mare, Sasca Nouă, Şinca, Cornu Luncii şi Băișeşti având deja finalizate lucrările de reabilitare. În viitor urmează Brăieşti, Dumbrava, Sasca Mică, astfel încât la fiecare stâlp să fie iluminat public.

„Întreaga lucrare este realizată prin forţe proprii. Deşi am extins iluminatul electric pe toate uliţele, am dublat numărul corpurilor de iluminat și, în urma lucrărilor de modernizare, plătim mai puţin la energia electrică faţă de acum şapte ani, când se plăteau două miliarde de lei anual pentru iluminat public. Anul trecut, după lucrările efectuate şi prelungirea reţelei cu 18 km, am plătit cu 380 milioane de lei mai puţin. Din aceste economii am luat lămpi moderne cu led, care consumă de 5 ori mai puţin şi dau lumină de 10 ori mai mult. Tot ce este nou şi modern e scump, reabilitarea întregului sistem a costat peste 10 miliarde de lei, dar în urma calculelor făcute costurile sunt mult mai mici, investiţia fiind amortizată în mai puţin de patru ani“, consideră primarul Gheorghe Fron.

Apă potabilă la robinete şi gaz metan în comună, din economii la salubritate şi energie

Prin reducerea costurilor de salubritate şi a celor cu iluminatul public, de şapte ani la Cornu Luncii nu s-au mărit impozitele şi taxele, iar la agenţii economici coeficientul de impozitare a fost redus de la 1,5 la 0,8. Făcând economii şi cu bani de la bugetul local, cei 7.782 de locuitori ai comunei vor avea cât mai repede apă potabilă la robinete şi o parte de gaz metan. Până în prezent s-au realizat aducţiune nouă de apă potabilă şi canalizare pentru satele Brăieşti, Băişeşti, Cornu Luncii, Sasca Nouă.

„Sperăm anul acesta, cel târziu la începutul anului viitor, să terminăm de conectat toate locuinţele şi să dăm drumul la staţia de epurare. Pe PNDL 2 avem un proiect de 90 de miliarde de lei vechi pentru alimentare cu apă potabilă în satele de munte Sasca Mare şi Păiseni şi la anul sperăm să începem reţeaua de gaz metan. Asta înseamnă civilizaţie. Acum este greu să faci rost de lemne, sunt scumpe, nu se găsesc. Conducta magistrală de gaze naturale trece prin grădinile noastre şi este păcat să nu avem gaz la aragaz sau la sobă“, ne-a spus primarul Gheorghe Fron.

Silviu BUCULEI

  • Publicat în Mediu

BIO - OFENSIVA ROMVAC

Utilizarea excesivă a produselor chimice pe întregul lanţ trofic - agricultură, zootehnie, industrie alimentară – a avut, în multe cazuri, urmări din cele mai nedorite și a generat dezechilibre majore. Aceste aspecte au determinat orientarea cercetărilor către elaborarea unor produse „prietenoase“ cu natura ca întreg – sol, aer, apă, plante, animale, oameni.

Valorificarea deșeurilor

Mergând pe ideea obţinerii unor produse BIO prin utilizarea deşeurilor din alte domenii ale industriei (zerul din industria laptelui, melasa din industria zahărului), specialiştii de la Romvac au creat, în ultimii ani, mai multe produse naturale pe bază de culturi bacteriene benefice şi proteine bioactive din zer, cu rol probiotic, imunomudulator, bioconservant sau biofertilizator.

Romvac și noua serie de produse bio

BIOENTEROM este un supliment alimentar probiotic pentru stabilizarea florei intestinale care conţine germeni vii de Enterococcus faecium tulpina NCIMB 11181.

BIOLACTOROM este un supliment alimentar probiotic pentru stabilizarea florei intestinale care conţine germeni vii de Lactobacillus plantarum tulpina NCIMB 11974.

Ambele tulpini provin din colecţia britanică şi sunt agreate de Uniunea Europeană.

Produsele se administrează în primele zile de viaţă la toate speciile de păsări, mamifere şi peşti de acvacultură în scopul colonizării tubului digestiv cu o microfloră benefică, care blochează receptorii celulari ai epiteliului intestinal, împiedicând astfel fixarea germenilor patogeni (E. coli, Salmonella, Pseudomonas, Clostridium etc.). Recomandăm administrarea probioticelor şi în cazul apariţiei tulburărilor digestive (enterite diareice) de orice natură, singure sau asociate cu antibioterapie.

BIOROMSIL este un auxiliar tehnologic pentru însilozarea plantelor furajere. Produsul este un amestec în părţi egale de culturi bacteriene conţinând germeni vii de Enterococcus faecium şi Lactobacillus plantarum. Se utilizează pentru însilozarea plantelor furajere atât pentru cele cu conţinut mare de zaharuri (porumb, graminee), cât şi pentru cele cu conţinut mare de azot (leguminoase).

Folosirea sa asigură obţinerea unui siloz de bună calitate, cu calităţi organoleptice crescute, ce îi îmbunătățesc palabilitatea şi digestibilitatea. Utilizarea produsului duce la scăderea rapidă a pH-ului silozului prin intensificarea fermentaţiei acidolactice, inhibând dezvoltarea florei de putrefacţie și a mucegaiurilor şi stopând fermentaţia butirică care alterează silozul. Este un produs biologic natural, apatogen şi atoxigen pentru animale, nu poluează mediul, nu are efecte adverse asupra lanţului trofic şi ingestia sa asigură prezența florei probiotice în intestin pe tot timpul administrării.

ROMIMUNOACTIV S este supliment alimentar imunomodulator. Produsul este o soluţie concentrată (de minimum 4 ori mai mult decât în colostru) de proteine bioactive din zer, cu acţiune antimicrobiană şi imunomodulatoare (IgG, IgM, IgA, α-lactalbumină, β-lactoglobulină, lactoferină, lizozim, limfokine etc.). Produsul se administrează cu predilecţie în primele 48 de ore de la fătare, pe cale orală, diluat în lapte, cu scopul creşterii imunităţii pasive la nou-născuții tuturor speciilor mamifere.

În cazul apariţiei enteritelor de orice natură, datorită acțiunii sale antimicrobiene marcante faţă de germenii patogeni (E. coli, Salmonella, Pseudomonas, Clostridium etc.) poate fi utilizat ca un veritabil antibiotic natural pe toată perioada de creştere.

Dr. Ionuț Cristian ULUITU, Romvac Company SA

Instalație cu impulsuri electrice pentru reciclarea deșeurilor

Nevoia de a proteja mediul înconjurător este imperioasă. Omenirea a ajuns să producă atât de multe deșeuri încât Planeta Albastră ar putea fi sufocată. Gândiți-vă că doar la nivelul Uniunii Europene valoarea medie a deșeurilor generate, spun statisticile din 2012, a fost echivalentă cu aproape cinci tone pe cap de locuitor. Este nevoie de soluții pentru a recicla aceste deșeuri. În perioada 2014-2017 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a derulat proiectul intitulat „Instalație pentru reciclarea deșeurilor prin impulsuri electrice de înaltă tensiune“ cu o valoare de 1.250.000 lei. Practic, este vorba despre realizarea unei instalații (pentru care a fost depusă cerere de brevet de invenție) care, prin impulsuri de înaltă tensiune de 200-300 Kv (voltaj la care se ajunge în cca 300 nanosecunde), să separe selectiv componente din diverse conglomerate, iar astfel zgura rezultată în urma arderii gunoiului menajer și deșeurile electrice să fie reciclate. Dr. ing. Mihaiu Badic ne-a vorbit despre acest proiect.

În lume o singură firmă produce o astfel de instalație

Realizarea unei astfel de instalații în România este o reușită extraordinară, dacă ne gândim la faptul că, în momentul de față, la nivel mondial există o singură firmă care produce o instalație cu o tehnologie similară. Plus că astfel se pot lua măsuri concrete cu impact direct în domeniul protecției mediului.

„Ceea ce a stat la baza demarării proiectului a fost faptul că pe plan mondial se caută în permanență soluții, metode, tehnologii cu implicații benefice în ecologie și protecția mediului. Instalația se bazează pe un fenomen descoperit în urmă cu circa două decenii de oamenii de știință ruși de la Academia din Tomsk. Este vorba despre fragmentarea selectivă a conglomeratelor cu ajutorul impulsurilor electrice repetitive de înaltă tensiune. Ideea a fost preluată de oamenii de știință germani și apoi a fost trecută în zona comercială prin intermediul firmei Selfrag din Elveția. Instalația la care ne referim este complementară cu alte procedee, dar ceea ce se realizează inovativ prin această metodă nu se poate realiza prin alte mijloace“, spune dr. ing. Badic.

Componente și principiu de funcționare

Componentele instalației experimentale din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA sunt surse de înaltă tensiune – generatorul de impulsuri repetitive și vasul tehnologic în care se realizează procesul de reciclare. Potrivit dlui Badic, principiul de funcționare nu este chiar o noutate. „Se cunoștea de mult timp că impulsurile electrice de înaltă tensiune pot fragmenta obiectele solide, inclusiv conglomeratele, ca urmare a energiei mari dezvoltate, respectiv a canalelor de plasmă care se produc în masa materialului. Savanții ruși au descoperit că, atunci când forma impulsului și nivelul lui de tensiune ating anumite valori foarte greu de obținut în practică, fragmentarea respectivă se produce preponderent pe suprafețele de separare dintre diversele componente ale conglomeratului, căpătând astfel caracterul de fragmentare selectivă“ – spune dl Badic.

 Din punct de vedere tehnic, valorile la care se produce fenomenul de fragmentare selectivă sunt tensiune mai mare de 90 kV, frecvență de repetiție a impulsurilor 1-10 Hz și timpul de creștere a impulsului mai mic de 300 nanosecunde (adică mai mic decât o milionime de secundă).

Se pot recicla două tipuri de deșeuri

Proiectul desfășurat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a demonstrat că instalația concepută are aplicații în multe domenii, nu numai în ecologie și că în principal se pot recicla două tipuri de deșeuri. Este vorba despre zgura rezultată în urma arderii gunoiului menajer care conține uneori metale feroase și neferoase și deșeurile electrice/electronice, cum ar fi plăcile de circuit imprimat dezafectate. Potrivit dlui Badic, în momentul de față instalațiile de acest fel nu au încă o productivitate mare, în sensul că un decimetru cub de material se poate recicla în circa 30 secunde.

„Instalația realizată de noi în cadrul proiectului există la nivel experimental de laborator, urmând să fie îmbunătățită. Nu putem estima cu exactitate costul instalației, valoarea proiectului se referă numai la costurile de cercetare. Putem aprecia că valoarea instalației de mică putere poate fi în jur de 50.000 euro.“

GALERIE FOTO


Laura ZMARANDA

Ajută SCAPA să te ajute! Sau cum banii din colectarea de deșeuri din agricultură s-au întors în comunitate

„Dar din dar se face rai“ este o vorbă des întâlnită în cultura poporului român, dar despre adevărata ei valoare înțelegi abia când vezi cum lucrurile mici pot avea un impact semnificativ în comunitățile care au nevoie de ajutor.

Este început de septembrie și pe geamul mașinii, la orele timpurii ale dimineții, zărim agitație mare în curțile oamenilor și pe străduțele înguste care duc spre șosea. Este lunea începutului noului an școlar!

Porniți dis-de-dimineață, destinația noastră este satul Pietroșani din județul Teleorman, un sat tipic de câmpie, unde ocupația predominantă a locuitorilor este agricultura. Acolo, la școala din sat, doamna învățătoare Nițu este foarte dedicată educației copiilor de agricultori. Dumneaei este și cea care, cunoscând bine Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide al AIPROM – SCAPA, a răspuns pozitiv inițiativei AIPROM de a identifica nevoile imediate ale comunității și de a ne ajuta să aducem înapoi în zonă banii proveniți din reciclarea ambalajelor de pesticide colectate de la fermieri. Așa a apărut ideea dotării școlii și a grădiniței din comună cu panouri solare care să alimenteze cu apă caldă unitățile de învățământ, cu banii proveniți din reciclarea ambalajelor, printr-o campanie de responsabilitate socială a Asociației Industriei de Protecția Plantelor inițiatoarea Programului SCAPA.

Este forfotă mare în așteptarea deschiderii noului an școlar. Prichindei cu ghiozdane care mai de care atârnând greu în spate pășesc cu nerăbdare în curtea școlii, așteptând cu sufletul la gură ceremonia. Cei mai emoționați sunt bobocii de clasa I, pe care îi recunoaștem imediat după timiditatea cu care pășesc, ținându-și mamele de mână și așteptând s-o cunoască pe cea care urmează să-i îndrume în primii ani de școală. Satul românesc încă păstrează tradiția deschiderii anului școlar, astfel încât preotul satului este cel care deschide ceremonia. Prezent este și polițistul responsabil cu ordinea publică pe raza comunei, care le adresează micuților câteva cuvinte despre circulația pe drumurile publice și atenția de care trebuie să dea dovadă.

Pentru că apreciază proiectul AIPROM, doamna director a adresat cuvinte de mulțumire fermierilor responsabili, fără de care Programul „SCAPA de ambalaje!“ nu ar funcționa corect. Tripla clătire, colectarea selectivă pe tipuri de materiale (bidoane de plastic separate de capace, canistre de metal sau ambalaje secundare de hârtie și carton) și predarea lor la centrele de colectare SCAPA sunt criterii pe care fermierii din județul Teleorman le respectă și le aplică după fiecare campanie de tratamente fitosanitare.

Și uite așa, anul școlar debutează cu această nevoie îndeplinită, aceea de a asigura sursa de apă caldă în interiorul celor două unități de învățământ alăturate.

Costurile achiziționării panourilor solare și a montării acestora au fost suportate de AIPROM și de distribuitorul Agro Pest Seed, care este totodată centru de colectare SCAPA în județul Teleorman, cel care a și propus acest proiect, răspunzând afirmativ inițiativei AIPROM de a ajuta comunitățile în care rata colectării este mare, iar fermierii conștientizează beneficiile predării ambalajelor către Programul SCAPA: protejarea mediului, asigurarea unei surse de venit care se transformă în investiții locale și intrarea în posesia unor acte doveditoare care atestă predarea ambalajelor goale de pesticide și deci îndeplinirea cerințelor legale de predare a ambalajelor.

Prin programul SCAPA continuăm încurajarea colectării ambalajelor de pesticide și valorificarea lor prin reciclare, noi programe de susținere a comunităților prin proiecte de responsabilitate socială ale AIPROM se vor desfășura în această toamnă. Vom continua cu montarea altui panou solar la o școală din județul Brăila, dotarea cu calculatoare și video­proiector a unei şcoli din județul Mureș alături de distribuitorul și centrul de colectare SCAPA Dafcochim Mureș și avem în vedere și alte proiecte pe care vi le vom anunța în anul 2017.

„AJUTĂ SCAPA SĂ TE AJUTE“ va fi în continuare sloganul inițiativelor Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM, desfășurate cu ajutorul partenerilor locali: producători, distribuitori și autorități locale, care cred în beneficiile aduse de Programul SCAPA, susținând proiectele AIPROM.

Mai multe informații despre proiectele derulate de AIPROM pe www.aiprom.ro

GALERIE FOTO

Revista Lumea Satului nr. 20, 16-31 octombrie 2016 – pag. 48-49

  • Publicat în Social

Neutralizarea deșeurilor de produse de protecție a plantelor a fost finalizată

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a finalizat procesul de colectare şi neutralizare a deșeurilor de produse de protecție a plantelor existente la nivelul oficiilor fitosanitare județene, la nivelul Laboratorului Național Fitosanitar, precum și în cadrul laboratoarelor regionale.

În acest sens ANF a încheiat un contract de prestări servicii, conform legislatiei in vigoare, pentru colectarea și neutralizarea deșeurilor chimice rezultate în urma efectuării analizelor de laborator pentru determinarea calității produselor de protecție a plantelor. Operațiunea a debutat în luna aprilie 2016 și s-a finalizat în luna septembrie 2016 iar valoarea contractului s-a ridicat la suma de 132.776 lei.

Deșeurile colectate și neutralizate erau compuse din soluții reziduuale (1.652 litri), reactivi chimici expirați (5086 litri), pesticide (2.400 litri și 3.087 kg) și ambalaje (1596 bucați). De-a lungul timpului, acestea au fost păstrate în magazii și fose speciale, fără a prezenta vreun risc asupra populației sau mediului.

ANF supraveghează ca această operațiune de colectare și neutralizare a deșeurilor de pesticide să se desfășoare la intervale regulate de timp , astfel încât populația și mediul să fie protejate iar agricultura să poată beneficia de cele mai recente progrese în domeniul ştiinţei.

România, somată de UE să adopte măsuri de gestionare a deșeurilor și de prevenire a generării de deșeuri

Comisia Europeană a trimis un aviz motivat României prin care îi cere să elaboreze planuri de prevenire a generării de deșeuri și de gestionare a deșeurilor în conformitate cu obiectivele legislației UE privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.

Potrivit CE, România a avut un plan de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2003-2013, dar acesta nu a fost revizuit, prelungit sau înlocuit pentru perioada următoare. De asemenea, România a rămas în urma în ceea ce privește prevenirea generării de deșeuri: încă din decembrie 2013, ar fi trebuit adoptate planuri privind reducerea deșeurilor generate la sursă prin tehnici ameliorate de fabricație sau prin eforturi de stimulare a cererii de produse mai ecologice, cu mai puține ambalaje. Prin urmare, Comisia trimite un aviz motivat. "Dacă România nu ia măsuri în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE cu privire la aceasta cauză", avertizează executivul comunitar.

Bruxelles-ul precizează că planurile de gestionare a deșeurilor și de prevenire a generării de deșeuri au drept scop reducerea impactului deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor în întreaga UE. De asemenea, aceste planuri constituie o condiție prealabila pentru utilizarea fondurilor UE.

AGERPRES

Cum poţi să fertilizezi pământul dobrogean cu alge şi nămol

O echipă de cercetători din Constanţa a brevetat un compozit din deşeuri sută la sută ecologic.

Sunt coşmarul turiştilor vara şi al constănţenilor tot timpul anului. Le spunem generic deşeuri, dar ele ar putea fi adevărate comori pentru pământul dobrogean. Este vorba despre alge şi despre nămolul de la staţiile de epurare a apei. Cu ajutorul unei instalaţii nu foarte costisitoare şi cu sprijinul mai multor cercetători din Constanţa, ele ar putea fi transformate în fertilizator pentru agricultură, dar şi pentru grădinile şi parcurile din oraş ori plantele de apartament.

Ideea valorizării acestor deşeuri aparţine Asociaţiei pentru protejarea Omului şi mediului înconjurător pentru o dezvoltare durabilă în lume, pe scurt, ECOM. Această organizaţie a reuşit chiar să breveteze sistemul, care deocamdată nu a fost recunoscut decât de norvegieni. Statul român îl ignoră, chiar a spus că nu îl interesează aşa ceva, astfel încât singura şansă ca să poată fi pus în aplicare este tot o finanţare externă.
De altfel, echipa de cercetători constănţeni a fost deja recompensată cu două medalii la începutul lunii noiembrie, la Salonul Internaţional Idei, Invenţii Noi Produse - IENA de la Nurenberg, Germania.

"Am pornit de la ideea să rezolvăm o problemă a comunităţii, care poluează, atât prin prezenţă, cât şi prin miros. Şi am zis să le transformăm în fertilizator. Cercetarea a fost finanţată de fonduri de la Norway Grand, am văzut că este bun, l-am brevetat. Urma faza pilot, ce să facem, bani nu mai erau, vroiam să ducem totul până la capăt, pentru ca să nu rămână cercetarea pe nişte hârtii şi în câteva ghivece. Aşa am găsit un fermier din Agigea care ne-a pus la dispoziţie terenul pe care am experimentat fertilizatorul brevetat de noi", ne-a povestit Maria Năstac, preşedintele ECOM.

30 la sută în plus, la hectar

Aşa se face că, folosind nămolul adus de RAJA şi algele adunate de pe plaje de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, a fost produs fertilizator pentru 80 de hectare pe care a fost însămânţat grâu.

"Rezultatele au fost mult peste aşteptări. Pe terenul fertilizat de noi s-au recoltat 3.600 de kg de grâu la hectar, în condiţii de secetă, cum a fost vara aceasta, iar pe celelalte hectare ale fermierului, unde au fost folosiţi fertilizatori chimici, au strâns doar 2.500 de kg la hectar. Astfel, s-a produs o însănătoşire a pământului, o recoltă sporită, iar grâul a fost mult mai viguros", ne-a mai spus Maria Năstac.

De unde bani?

Aşadar biocompozitul brevetat de echipa constănţeană funcţionează şi ar putea fi folosit la scară largă, atâta vreme cât materia primă, adică deşeurile de alge şi nămol există din belşug, la malul mării.

Anual se strâng cel puţin 30.000 de tone de alge, iar nămolul este produs din abundenţă de staţiile de epurare din judeţ. Mai mult decât atât, prin contracte cu ECOM, RAJA şi ABADL sunt de acord să le transporte, gratuit, la locul de prelucrare. Mai rămâne de rezolvat doar problema construirii sistemului în sine, a unei fabrici care să-l producă. 'Deocamdată nu avem finanţare pentru aşa ceva. După ce au auzit despre fertilizatorul nostru, cei de la Ambasada Finlandei ne-au sunat şi ne-au spus că vor să ne cumpere toată producţia. La fel şi cei din Norvegia. Dar care producţie? Ne-am adresat Ministerului Agriculturii din România pentru a-i informa asupra brevetului nostru, dar ni s-a spus că nu-i interesează.

Aşa că singura şansă este tot finanţarea externă. Vom aplica pentru un proiect tot în Norvegia. Ei ne oferă bani nerambursabili, pe concurs de proiecte. Poate avem şansa şi câştigăm. Dacă finanţarea va fi mai mare, vom face o fabrică mai mare, dacă va fi mai mică, va fi doar o făbricuţă. Noi nu vindem drepturile de autor, nu vrem să ne îmbogăţim pe noi şi pe nimeni, vrem doar să aplicăm principiile noastre şi să însănătoşim pământul din Dobrogea", a mai explicat preşedintele ECOM.

Sursa: Cuget Liber

Abonează-te la acest feed RSS