goodwill mai2022 top
update 17 May 2022

Oamenii flămânzi devin agresivi. Așadar, cine și de ce ne vrea panicați că vom flămânzi?

După isteria hârtiei igienice, a drojdiei, a făinii și a conservelor de tot felul, ne-am confruntat cu cea a uleiului alimentar. Mulți s-au dus „după fentă” și au făcut cozi pentru a-și face stocuri de ulei. Zilele trecute, cineva spunea că cel mai trist pentru cineva care și-a cumpărat baxuri de ulei și hârtie igienică este să se spargă sticlele de ulei și să curgă pe sulurile de hârtie igienică... Și tot la capitolul haz de necaz, altcineva glumea despre prima victimă a războiului din Ucraina în România: a deschis cămara și i-au căzut baxurile de ulei în cap... 

În unele magazine, deja s-a anunțat o limită de maximum 3 baxuri de ulei. Iar rețelele de socializare au fost inundate de glume pe seama celor care își fac stocuri de diverse. „Băiat cu ulei caut fată cu tigaie” sau „De ce este acest tablou atât de scump? Pentru că este pictat în ulei de floarea-soarelui din 2022” sunt doar două exemple. Facem haz de necaz, râdem de semenii noștri sau ne panicăm și fugim să facem stocuri. Asta în cazul în care avem bani să cumpărăm. Dar cine are interesul să ne trimită după fentă? Cine vrea să ne vadă disperați și panicați? Și de ce? Poate că astfel de răspunsuri vin natural dacă suntem atenți la toate informațiile care ne bombardează pe diferite căi, la toți zvonerii și răspândacii. Unii dintre ei o fac în neștiință de cauză, dar, chiar și așa, produc panică.

Zvonerii și răspândacii...

Singura soluție este să verificăm fiecare informație dintre surse diferite, să plecăm mai puțin urechea la tot ce se spune și să facem diferența dintre informații și simple surse de bruiaj sonor ce au rolul de a distrage atenția. Mai grav este când anumite informații vin din surse oficiale, credibile deci, și apoi sunt preluate și de publicații serioase. În astfel de cazuri, cu atât mai mult, trebuie să ne punem niște întrebări. Cine și de ce ne vrea panicați? Cine și de ce ne trimite după fentă...? La începutul lunii martie, asociația producătorilor de ulei vegetal din Uniunea Europeană – FEDIOL – a venit cu un anunț bombă: „rezervele de ulei comestibil din UE pot ajunge pentru un consum de maximum 6 săptămâni”. Dar este vorba oare de un consum normal sau un consum ce include stocuri făcute pe fondul zvonurilor cum că vine apocalipsa alimentară și fix de ulei avem nevoie...? Potrivit anunțului în cauză, războiul din Ucraina ar fi de vină pentru lipsa materiei prime, de floarea-soarelui adică, Ucraina fiind țara de unde membrii asociației FEDIOL importă anual 35-45% din necesarul de floarea-soarelui pentru a produce uleiul consumat în țările Uniunii Europene. Panica stârnită este cu atât mai ciudată cu cât cam toate rețetele, inclusiv cele promovate pe la cooking show-uri recomandă folosirea uleiului de măsline chiar și la gătit... Din câte știm, Ucraina și Rusia nu au măslini. Nici măcar ramuri de măslin...

Strategie de marketing și praf în ochi?

Tot FEDIOL, în anunțul făcut, spune că nu vede o soluție legată de lipsa materiei prime, dar am putea lua în considerare alternative la uleiul de floarea-soarelui, cum ar fi uleiul de soia, de rapiță, de cocos sau de palmier. Adică, altfel spus, uleiuri pe care lumea nu prea le cumpără. Să fie o strategie de marketing de gherilă pentru produse ce urmează să expire, nu doar un praf în ochii celor care nu văd că prețurile cresc la fel ca Făt-Frumos?

Nu rămânem noi fără ulei...

Ca răspuns la isteria provocată de nu știm cine și de ce, Ministerul Agriculturii a creat o celulă de analiză, de criză, care verifică stocurile de cereale și de alimente, inclusiv de ulei. Mai mult decât atât, ministrul Adrian Chesnoiu a organizat o conferință de presă în zi de duminică (13 martie) în care a anunțat că „în depozite se află suficiente cantități de ulei pentru a nu crea dezechilibre, avem și stocuri de floarea-soarelui la fabricile producătoare de ulei din țara noastră și, slavă Domnului, avem fabrici producătoare de ulei, nu depindem de importuri majore în această privință”, a explicat ministrul Adrian Chesnoiu. De asemenea, ministrul a făcut un apel la toți românii să aibă încredere că datele sunt reale, bazate pe monitorizarea evoluției zilnice a stocurilor. Ministrul a mai explicat și limitarea vânzării la cel mult trei baxuri, care a fost făcută tocmai pentru a limita specula cu produsul cumpărat de alții în exces. Așadar, cine și de ce ne vrea panicați? Cine și de ce zvonește și răspândește că situația e groasă? Cine și de ce nu ne spune și că există soluții chiar mai sănătoase de a găti și fără ulei? Apropos, știați că alimentele prăjite în ulei sunt chiar dăunătoare pentru sănătate? Și încă ceva. România este o țară puternică agricol, care are capacitatea de a asigura securitatea alimentară a cetățenilor săi, așa cum spun și membrii Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă,organizație non-guvernamentală formată din fermieri performanți, elite în agricultura României, care elaborează analize pe baza unor date concrete privind piața și comerțul cu cereale realizând rapoarte de piață utile pentru fermieri, în scopul valorificării mai eficiente de către aceștia a producțiilor agricole.

 

Turbulențe în Agribusiness – Trenduri și soluții la provocările din agricultură

Agribusiness-ul a suferit schimbări semnificative în ultimii ani, integrarea noilor soluții ca urmare a progreselor tehnologice fiind absolut necesară pentru a face față provocărilor cu care se confruntă fermierii.

Cerințele alimentare de bază sunt din ce în ce mai greu de asigurat din cauza schimbărilor climatice care au condus la agravarea secetei, inundațiilor, înghețului și a altor evenimente extreme.

În acest context, pentru al treilea an consecutiv, la Agribusiness 4.0, oficiali români cu responsabilități în dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agricol și reprezentanți ai companiilor relevante din agricultură, se reunesc în data de 24 martie, la cel mai mare târg virtual de agricultură.

Printre speakerii evenimentului se regăsesc Adrian Chesnoiu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Achim Irimescu, Ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană.

Andreea Stroe, una dintre cele mai experimentate realizatoare și prezentatoare de televiziune, cu o vastă expertiză în domeniu, va dezbate soluțiile cele mai eficiente pentru diminuarea efectelor acestor vremuri fără precedent asupra industriei agricole.

Beneficiile Agribusiness 4.0

Evenimentul se desfășoară pe platforma digitală VirtualAgro și permite companiilor să aibă standuri virtuale în care să își prezinte portofoliul de produse, să propună soluții inovatoare și să intre în contact direct prin chat și webcam cu fermierii interesați.

Interacțiunile live pun în timp real la dispoziția celor 800 de fermieri așteptați la eveniment, funcționalități și activități organizate în cadrul unui târg agricol.

Sesiunile acoperă subiecte de actualitate din industria agricolă și includ workshop-uri și mese rotunde susținute de profesioniști în domeniu, care ajută la dezvoltarea și încheierea de noi parteneriate cu toți marii jucători implicați în domeniul agricol: sectorul de afaceri, instituții publice, dar și fermieri.

Participanții la Agribusiness 4.0 au avantajul de a interacționa cu un public numeros, de pe orice device, de oriunde, indiferent de distanță și fără limitare de timp, într-un mediu securizat din punctul de vedere al colectării informațiilor de înregistrare.

Pentru vizitatori înscrierea este gratuită, iar pentru expozanți costul este mic în comparație cu varianta clasică a unui târg de agricultură.

Pentru mai multe informații accesați site-ul: https://virtualagro.ro

 

Pachetele de sponsorizare sunt disponibile la adresa: gabriela.stoica@godmother.ro

MADR: PNS a fost încărcat în sistemul electronic al Comisiei Europene

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că, în data de 28 februarie 2022, în urma finalizării procesului de transparență decizională, Planul Național Strategic a fost încărcat în sistemul electronic al Comisiei Europene, împreună cu toate documentele aferente. În perioada următoare, Comisia Europeană va evalua documentul și va putea adresa observații în termen de 3 luni de la data transmiterii.

Adrian CHESNOIU, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, a coordonat reuniunile constituite pentru elaborarea PNS, care s-au desfășurat pe parcursul ultimelor două luni. Liniile directoare ale Planului Național Strategic au fost stabilite în urma consultărilor extinse cu fermierii și cu reprezentanții organizațiilor din domeniul industriei alimentare, ai agriculturii și dezvoltării rurale.

„Planul Național Strategic, așa cum a rezultat în urma dialogului transparent și constructiv pe care l-am avut cu reprezentanții tuturor sectoarelor, a fost transmis Comisiei Europene în termenul pe care ni l-am asumat la finalul anului trecut, cu ocazia Consiliului AgriFish. Am transmis spre Bruxelles un document complex, care alături de toate programele de sprijin pe care le finanțăm din bugetul național, contribuie la dezvoltarea agriculturii românești. Îi asigur pe toți fermierii că vom depune toate eforturile ca acest Plan Național Strategic să aducă stabilitatea și predictibilitatea de care agricultorii români au nevoie pentru a păstra un nivel ridicat al producției și pentru a rămâne competitivi pe o piață în continuă evoluție” a declarat ministrul CHESNOIU.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu: „Am solicitat implicarea Comisiei Europene pentru sprijinirea fermierilor afectați de secetă”

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării, Adrian-Ionuț Chesnoiu, a cerut Comisiei Europene, în cadrul discuțiilor de astăzi din Consiliul Agricultură și Pescuit, să se implice pentru sprijinirea fermierilor afectați de secetă. 
 
În intervenția sa, oficialul român a mai explicat Comisiei că „derogarea privind plățile în avans este binevenită pentru fermierii români care s-au confruntat cu efectele deficitului de precipitații în ultimii doi ani și care continuă să afecteze producția agricolă din diferite regiuni. Însă, consider că sunt necesare măsuri pe termen mediu și lung pentru ca fermierii să facă față noilor provocări ale schimbărilor climatice, care le pot afecta grav veniturile”. 
 
De altfel, așa cum a mai subliniat și în cadrul dezbaterilor PNS, „riscurile climatice nu mai trebuie neglijate și trebuie luate măsuri structurale, fapt confirmat astăzi și de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, care a încurajat statele membre să susțină, prin noua Politică Agricolă Comună, participarea agricultorilor la instrumentele de gestionare a riscurilor, inclusiv posibilitatea de a aloca 3% din plățile directe pentru contribuția fermierului la aceste instrumente”. 
 
Ministrul Agriculturii și-a încheiat discursul scurt, clar și ferm spunând că așteaptă poziția Comisiei la finalul dezbaterilor, subliniind că sunt necesare măsuri urgente, „pentru că anul agricol 2021-2022 prezintă mai mulți factori de risc asociați și ei necesită răspuns la nivel european pentru toate cele 27 de state membre”. 
 
 

Subvenționarea prețului motorinei utilizate în agricultură continuă și în anul 2022

În Ședința Guvernului din data de 2 februarie 2022 a fost aprobată Hotărârea pentru completarea HG nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Potrivit acestui act normativ, subvenția unitară la motorină în anul 2022 va fi de 1,630 lei/litru.

Suma alocată pentru plăți în anul 2022 este de 309 milioane lei, asigurând astfel achitarea ajutorului de stat determinat la plată și neachitat în anul 2021 de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și plățile aferente anului 2022.

 „Finanțarea adecvată și implementarea programelor de sprijin reprezintă două dintre prioritățile mandatului meu și vom face tot ce trebuie astfel încât să putem plăti fermierii la timp, să nu existe restanțe, să reluăm acea activitate precisă de plată a subvenţiilor şi a ajutoarelor de stat cu care deja i-am obișnuit, pentru ca agricultorii să aibă stabilitate şi predictibilitate în activitatea lor”, a declarat ministrul Adrian CHESNOIU.

De această schema de ajutor de stat pot beneficia următoarele categorii:

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, inclusiv recunoscute preliminar, sau organizații de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistrați în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantațiilor viticole, alte evidențe funciare, Registrul național al exploatațiilor, după caz, care exploatează terenuri agricole şi/sau care dețin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislației în vigoare, în scopul obținerii producției agricole;

b) organizațiile de îmbunătățiri funciare şi federațiile de organizații de îmbunătățiri funciare înscrise în Registrul național al organizațiilor de îmbunătățiri funciare şi Agenția Națională a Îmbunătățirilor Funciare;

c) organismele/organizațiile de testare a soiurilor, de cercetare, respectiv universitățile, institutele şi stațiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanțare.

Totodată, de schema de ajutor de stat pot beneficia și persoanele fizice, numai dacă prezintă un angajament care va preciza că în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil pentru finanțare, aceștia vor prezenta certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului care atestă calitatea de persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu: Propunerile fermierilor se regăsesc în programele de sprijin derulate de MADR

În prima sa conferință de presă la cârma Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu a prezentat câteva dintre programele de sprijin ce vor fi derulate în acest an și a explicat modificările ce au fost aduse proiectelor de acte normative elaborate la nivelul MADR.

Potrivit ministrului, au fost primite propuneri de la fermieri din diferite bazine legumicole importante din țară și, în urma analizei acestora, au fost elaborate noile propuneri ale actului normativ. De altfel, încă de la preluarea mandatului, Adrian Chesnoiu a asigurat fermierii că va fi alături de ei și îi va sprijini. Ministrul spune că propunerile fermierilor se regăsesc în programele de sprijin derulate de MADR.

Astfel, pentru tomatele cultivate în ciclul I și în ciclul II de producție, pentru a încasa valoarea sprijinului maxim de 4.000 euro/beneficiar (3.000 euro/beneficiar pentru ciclul I și 1.000 euro/beneficiar pentru ciclul II), producțiile vor trebui să fie valorificate după cum urmează:

  • Pentru ciclul I – între 1 martie și 10 iunie.
  • Pentru ciclul II – între 15 octombrie și 9 decembrie.

În privința producțiilor minime necesare, trebuie realizate 3.000 kg/1.000 mp, față de forma inițială a actului normativ care prevedea realizarea unei cantități de 5.600 kg/1.000 mp.

Referitor la susținerea legumelor deficitare, beneficiarii pot primi 1.000 euro pentru producțiile valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie, iar producțiile minime necesare pentru 1.000 mp trebuie să fie pentru:

→ Castraveți 4.000 kg, față de 5.600 kg;

→ Ardei gras/lung 2.000 kg;

→ Fasole păstăi 1.500 kg;

→ Spanac 1.000 kg;

→ Salată 15.000 plante, față de 1.440 kg;

→ Ceapă verde 100.000 bulbi, față de 1.000 kg.

„Ținând cont de factorii de risc prezenți în agricultură și de tot ceea ce se întâmplă la nivel european și chiar global, legumicultorii au nevoie de un sprijin concret pe care l-am prevăzut în actul normativ. Am pornit toate programele MADR de la analiza indicatorilor de rezultat, de la modul în care noi ne situăm în balanța comercială, plecând de la producție și asigurarea consumului din resurse proprii naționale raportat la ceea ce înseamnă importuri. Încurajez cetățenii români să consume produse românești și fermierii să producă mai mult pentru piața internă, astfel încât lanțul scurt dintre fermieri, producători și consumatori să fie unul cât mai eficient“, a afirmat ministrul Adrian Chesnoiu.

Cum verifică ministrul dacă produsele sunt sigure pentru consum

În tot procesul de implementare a programului, un rol important îl are Autoritatea Națională Fitosanitară, care prelevează probe de legume în vederea monitorizării reziduurilor de pesticide, astfel încât pe masa consumatorilor să ajungă doar produse sigure pentru consum. Bugetul total al programului producției de legume în spații protejate este de 225 milioane lei.

N-a fost uitat nici usturoiul

În ceea ce privește  programul de susținere a usturoiului, valoarea sprijinului de 3.000 euro/ cultură/ha/beneficiar se va acorda pentru producțiile valorificate în perioada 1 iunie - 21 decembrie, iar producția minimă necesară este de 3 kg usturoi/10 mp. Programul beneficiază de un buget total de 22,2 milioane lei.

Referindu-se la parcursul actelor normative, ministrul a mai spus că etapa de consultare a beneficiarilor programelor este extrem de importantă, astfel încât actele normative să se plieze pe nevoile concrete ale fermierilor. În acest context, ministrul a declarat: „Le mulțumesc tuturor fermierilor pentru că au transmis propuneri pentru îmbunătățirea actului normativ. Indiferent cât de mult ai vrea într-o instituție publică să creionezi un act normativ cât mai aproape de perfecțiune, întotdeauna există aspecte ce pot fi îmbunătățite. Eu sunt un om al dialogului și voi rămâne la fel în toată perioada mandatului meu pentru că vreau să facem legi bune, programe bune, care să vină în sprijinul fermierilor și să nu fie doar reforme pe hârtie care nu își ating obiectivele și scopurile.“

De asemenea, pachetul de susținere în sectorul agroalimentar are în vedere și compensarea prețurilor mari la energie. În ceea ce priveşte susţinerea pe zona gazelor naturale, şeful MADR a subliniat că soluţiile care vor fi propuse „cu celeritate“ în şedinţele de Guvern viitoare se află în analiză la nivel interministerial. Întrebat la ce se referă efectiv acel bonus de cogenerare, Chesnoiu a explicat că în factura de energie este un cost pentru bonusul de cogenerare şi un cost pentru certificatele verzi, care vor fi compensate dintr-un buget alternativ.

„Este o primă variantă de intervenţie pe care o analizăm pentru industria alimentară: compensare dintr-un buget alternativ, dar aşteptaţi să iasă actul normativ“, a transmis ministrul Agriculturii.

În timp ce noi discutăm, alții iau măsuri concrete

În tot acest timp, în alte țări se iau măsuri concrete… De pildă, chiar din luna februarie, Polonia își va reduce taxele pentru alimente și combustibili. Temporar, se va reduce taxa pe valoarea adăugată la benzină și se va elimina în cazul alimentelor de bază, a îngrășămintelor și a gazelor naturale. Mai mult decât atât, premierul polonez Mateusz Morawiecki a îndemnat recent retailerii să răspundă prin reducerea prețurilor și a cerut populației să fie atentă la magazinele care nu scad prețurile. Comparativ cu Polonia, în România prețurile cresc ca Făt-Frumos…, iar populația nu poate decât să mai strângă cureaua. Cât s-o mai putea și o mai ține! La un moment dat, probabil că se va rupe.

Simona-Nicole David

Ministrul Agriculturii: Propunerile fermierilor se regăsesc în programele de sprijin derulate de MADR

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a susținut marți, 11 ianuarie 2022, o conferință de presă în care a prezentat câteva dintre programele de sprijin ce vor fi derulate în acest an. Astfel, au fost prezentate modificările ce au fost aduse proiectelor de acte normativeelaborate la nivelul MADR, care s-au aflat în consultare publică în ultimele 10 zile, pentru programul ce vizează susținerea producției de legume în spații protejate și pentru programul de susținere a usturoiului.

În urma procesului de dezbatere publică a proiectului de act normativ ce vizează susținerea producției de legume în spații protejate, ministrul Agriculturii a prezentat noua formă a actului consolidat ce va merge spre avizare și apoi spre aprobare, în ședința de Guvern. Au fost primite propuneri de la fermieri din diferite bazine legumicole importante din țară și în urma analizei acestora au fost elaborate noile propuneri ale actului normativ. 

Astfel, pentru tomatele cultivate în ciclul I și în ciclul II de producție, pentru a încasa valoarea sprijinului maxim de 4000 euro/ beneficiar (3000 euro/beneficiar pentru ciclul I și 1000 euro/beneficiar pentru ciclul II), producțiile vor trebui să fie valorificate după cum urmează:

  • Pentru ciclul I – între 1 martie și 10 iunie
  • Pentru ciclul II – între 15 octombrie – 9 decembrie

În privința producțiilor minime necesare, trebuie realizate 3.000 kg/1.000 mp, față de forma inițială a actului normativ care prevedea realizarea unei cantități de 5.600 kg/1.000 mp.

Referitor la susținerea legumelor deficitare, beneficiarii pot primi 1.000 euro pentru producțiile valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie, iar producțiile minime necesare pentru 1.000 mp trebuie să fie pentru:

  • Castraveți 4.000 kg, față de 5.600 kg
  • Ardei gras/ lung 2.000 kg 
  • Fasole păstăi 1.500 kg 
  • Spanac 1.000 kg 
  • Salată 15.000 plante, față de 1.440 kg
  • Ceapă verde 100.000 bulbi, față de 1.000 kg

„Ținând cont de factorii de risc prezenți în agricultură și de tot ceea ce se întâmplă la nivel european și chiar global, legumicultorii au nevoie de un sprijin concret pe care l-am prevăzut în actul normativ. Am pornit toate programele MADR de la analiza indicatorilor de rezultat, de la modul în care noi ne situăm în balanța comercială, plecând de la producție și asigurarea consumului din resurse proprii naționale raportat la ceea ce înseamnă importuri. Încurajez cetățenii români să consume produse românești și fermierii să producă mai mult pentru piața internă, astfel încât lanțul scurt dintre fermieri, producători și consumatori să fie unul cât mai eficient ”, a afirmat ministrul Adrian CHESNOIU.   

În tot procesul de implementare al programului, un rol important îl are Autoritatea Națională Fitosanitară, care prelevează probe de legume, în vederea monitorizării reziduurilor de pesticide, astfel încât pe masa consumatorilor să ajungă doar produse sigure pentru consum.

Bugetul total al programului producției de legume în spații protejate este de 225 milioane lei.

În ceea ce privește  programul de susținere a usturoiului, valoarea sprijinului de 3.000 EUR / cultură / ha / beneficiar se va acorda pentru producțiile valorificate în perioada 1 iunie – 21 decembrie, iar producția minimă necesară este de 3 kg usturoi/10 mp. Programul beneficiază de un buget total de 22,2 milioane lei. 

Referindu-se la parcursul actelor normative, Adrian CHESNOIU a subliniat că etapa de consultare a beneficiarilor programelor este extrem de importantă, astfel încât actele normative să se plieze pe nevoile concrete ale fermierilor. În acest context, ministrul a declarat: „Le mulțumesc tuturor fermierilor pentru că au transmis propuneri pentru îmbunătățirea actului normativ. Indiferent cât de mult ai vrea într-o instituție publică să creionezi un act normativ cât mai aproape de perfecțiune, întotdeauna există aspecte ce pot fi îmbunătățite. Eu sunt un om al dialogului și voi rămâne la fel în toată perioada mandatului meu pentru că vreau să facem legi bune, programe bune, care să vină în sprijinul fermierilor și să nu fie doar reforme pe hârtie care nu își ating obiectivele și scopurile.”

Sursa: madr.ro

Vești bune: În ultima lună, MADR a autorizat plata a peste 900 de milioane de euro către fermieri

Iată că Sărbătorile de iarnă au venit cu vești bune și pentru fermieri, acești fermieri trecuți deja prin toate furcile caudine: peste 900 de milioane de euro. Ne dorim să avem cât mai multe astfel de vești să vă dăm mereu, nu doar în prag de Sărbători. 

Despre ce este vorba mai exact? Ei bine, în perioada 25 noiembrie – 23 decembrie 2021, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a autorizat la plată suma de 913,36 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) și din Bugetul Național.

Astfel, un număr de 742.950 fermieri sunt autorizați la plata finală în Campania anului 2021, ceea ce reprezintă un procent de 91,27% din numărul total de fermieri eligibili. Este pentru prima dată când se înregistrează un număr atât de mare de fermieri autorizați la plată, raportat la această perioadă din an (23 decembrie).

Autorizarea la plată continuă în ritm susținut și în zilele următoare, până la sfârșitul anului. 

În ceea ce privește activitatea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în anul 2021, valoarea plăților prin PNDR s-a ridicat la 1,06 miliarde de euro(€). De la începutul perioadei de programare 2014-2020, au fost plătite peste 8 miliarde de euro beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Suma reprezintă o absorbție de 85% din totalul fondurilor disponibile prin Program, se arată într-un comunicat transmis de MADR. 

 

 

 

 

MADR a intensificat controalele de conformitate cu standardele de comercializare pentru fructele și legumele proaspete

Începând cu data de 10 decembrie 2021, inspectori din cadrul aparatului central si teritorial al MADR desfășoară ample acțiuni de control ce vizează verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul comercializării legumelor și fructelor proaspete.

Astfel, în perioada 10 – 16 decembrie 2021, acțiunile de control s-au concretizat în verificarea unui număr de 581 operatori economici, din domeniul comerțului en-detail cu legume și fructe proaspete (Market-uri/Supermarket-uri/Hipermarket-uri).

În cadrul acțiunilor de control, în cazul unor operatori economici, au fost constatate  abateri de la prevederile standardelor de comercializare pentru fructele și legumele proaspete. Acestea s-au soldat cu amenzi contravenționale în valoare totală de 101.500 lei și 159 de sancțiuni cu avertisment.

Printre neconformitățile constatate se regăsesc următoarele:

  • Lipsa mențiunii originii și categoriei de calitate de pe facturile fiscale emise de furnizorii produselor, în baza cărora operatorii economici comercializează en-detail legume și fructe proaspete;
  • Lipsa etichetării sau etichetarea incompletă a loturilor de legume și fructe (de exemplu: lipsa originii, lipsa categoriei de calitate, lipsa calibrului, lipsa datei recoltării);
  • Etichetele expuse în imediata apropiere a loturilor de legume sau fructe aveau menționate o altă țară de proveniență/o altă origine, decât cea înscrisă pe eticheta ambalatorului și pe documentele fiscale (facturi, avize de însoțire). 
  • Deficiențe de calitate la vânzarea legumelor expuse, fără a corespunde standardelor de comercializare, (de exemplu: produse afectate de mucegai, lipsă prospețime și turgescență, cu umezeală externă anormală, deshidratate).

Lipsa etichetelor de pe ambalaje sau etichetarea incompletă a acestora, precum și lipsa originii și calității de pe facturile emise de distribuitorii en-gros pot conduce la situația în care unele produse provenite din comerț intracomunitar sau import sunt prezentate drept produse în România. Totodată, lipsa acestor mențiuni reprezintă o informare eronată a consumatorilor.

Informații suplimentare:

Conceptul de standard de comercializare, definit la nivel european, prin intermediul reglementărilor comunitare, stă la baza organizării comune de piață și este determinat de caracteristicile legumelor şi fructelor proaspete prezentate la vânzare.

Controalele de conformitate cu aceste standarde de comercializare efectuate de MADR, ca autoritate competentă, se aplică în sectorul de legume-fructe proaspete și asigură respectarea caracteristicilor comerciale pe care trebuie să le întrunească aceste produse, precum:

  • vizuale (prospeţime, calibru, absenţa defectelor de formă şi culoare);
  • de condiţionare (ambalare, etichetare şi prezentare);
  • organoleptice (gust, aromă, culoare şi textură);

Standardele de comercializare asigură uniformitatea clasificării legumelor şi fructelor proaspete în funcţie de caracteristicile acestor produse, printr-un sistem unic de evaluare, făcând abstracţie de tehnologiile de cultură şi zona de producţie.

Acest sistem de clasificare este utilizat pe întreaga filieră de comercializare, până la consumator, iar categoria de calitate stabilită pe baza caracteristicilor obligatorii trebuie să se regăsească menționată pe etichetă.

Acțiunile de control ale MADR au caracter permanent, se desfășoară pe tot parcursul anului, însă, în perioada sărbătorilor de iarnă, vor avea o frecvență sporită. 

Începe depunerea facturilor pentru decontarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrică în irigații

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că fermierii pot depune vineri, 17 decembrie și luni, 20 decembrie 2021 facturile pentru decontarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrică necesar funcționării agregatelor sau a echipamentelor pentru irigații.

Fermierii trebuie să transmită către filialele teritoriale ANIF facturile pentru contravaloarea energiei electrice consumate pentru irigații începând cu data de 1 iulie 2021, calculată conform cotei aprobate.

Actele pot fi depuse la sediul filialelor teritoriale sau transmise electronic, la adresele de e-mail disponibile pe site-ul ANIF, secțiunea date de contact,  https://www.anif.ro/contact/.

Facem precizarea că, potrivit legislației, termenul este de 2 (două) zile de la data intrării în vigoare a Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 348/2021,  ordin  publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1192, în data de 16 decembrie 2021.

Reamintim că, pentru anul 2021, a fost stabilită cota de 49,99% pentru decontarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrică necesar funcționării agregatelor sau echipamentelor pentru irigații pentru care se asigură apa pentru irigații în baza contractelor multianuale/sezoniere încheiate cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.

APIA efectuează plata ajutorului de minimis pentru sectorul apicol

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin Centrele Județene, informează că a demarat autorizarea la plata a ajutorului de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol.

Suma totală autorizată la plată este de 39.287.490 lei aferentă unui număr de 1.657.700 familii de albine și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 17.864 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de minimis în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1219/2021 privind aprobarea  schemei de Ajutor  de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol .

Modificări aduse Legii cooperației

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că a fost adoptată de către Camera Deputaților inițiativa legislativă de modificare și completare a Legii cooperației agricole nr.566/2004. Această inițiativă a fost lansată având la bază dorința fermierilor de a se asocia într-un sistem cooperatist, unindu-și astfel toate forțele pentru susținerea dezvoltării economice, sociale și culturale a comunității și a membrilor săi.

”Salut adoptarea inițiativei legislative privind cooperația agricolă, proiect pe care l-am inițiat alături de colegii mei parlamentari și prin care am solicitat ca gospodăria țărănească să poată deveni membru asociat în cooperativele agricole. Elementul de bază care poate salva satul românesc este gospodăria țărănească, organizată și condusă de țăranul gospodar”, a declarat Adrian CHESNOIU, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

De asemenea, ministrul Agriculturii a subliniat importanța măsurilor pentru stimularea, încurajarea și apărarea gospodăriilor din sate și comune. ”Astfel, punem în valoare munca gospodarului român, a celui care a ales să ducă mai departe tradiția cultivării pământului sau a creșterii animalelor. El  va putea să-și valorifice pe deplin produsele de calitate pe care le produce, prin intermediul cooperativei”, a mai precizat ministrul Adrian CHESNOIU.

Pentru a putea beneficia de toate avantajele naționale și europene, statul trebuie sa sprijine înființarea cooperativelor, care pot fi de mai multe tipuri:

  1. cooperative agricole de servicii;
  2. cooperative agricole de achiziții şi vânzări;
  3. cooperative agricole de procesare;
  4. cooperative agricole de manufacturiere şi mică industrie în agricultură;
  5. cooperative agricole de exploatare şi gestionare a terenurilor agricole, silvice, piscicole şi a efectivelor de animale;
  6. cooperative agricole, care pot desfăşura, în comun, activităţile prevăzute la punctele a) și e);
  7. cooperative agricole pentru asistenţă mutuală şi asigurare agricolă;
  8. alte tipuri, formate cu respectarea legii.

Cooperativa agricolă este formată din:

  • Membri cooperatori fondatori;
  • Membri cooperatori acționari;
  • Membri cooperatori asociaţi

Președintele cooperativei agricole este ales de membrii cooperatori şi este de drept președintele consiliului de administrație. Uniunea de ramură se înființează prin asocierea voluntară a unui număr de cel puțin 5 cooperative agricole, care au același domeniu de activitate.

Facilitățile acordate pentru înființarea cooperativelor agricole constau în:

  • Scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor care procesează și/sau produc/comercializează material genetic și/sau au activitate de creştere și/sau activitate de reproducţie:
    • pentru primii 5 ani de la intrarea în producţie, pentru cele nou înfiinţate;
    • pentru 5 ani de la intrarea în vigoare a legii pentru cele deja înfiinţate;
  • Scutirea de la plata impozitului pe profit pentru cooperativele de achiziţii şi vânzări, de procesarea produselor agricole, manufacturare şi mică industrie agricolă şi de exploataţii şi gestionare a terenurilor silvice, piscicole şi a efectivelor de animale pentru:

- primii 5 ani de la intrarea în producţie, pentru cele nou înfiinţate;

- 5 ani de la intrarea în vigoare a legii pentru cele deja înfiinţate, care au realizat în anul precedent o cifră de afaceri anuală de până la 3 milioane de euro;

  • Scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri în cazul persoanelor juridice, microîntreprinderi şi de la plata impozitului pe norma de venit pentru persoanele fizice, PFA, II, IF pentru producția valorificată prin/către întreprindere;
  • Scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe arendă, dacă terenul este luat în arendă de către cooperativă;
  • Scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe clădiri şi terenuri utilizate pentru obţinerea producţiei agricole valorificate prin/către cooperativă, cu condiţia valorificării a 50% din producţia finală prin/către cooperative;
  • În condiţiile în care cooperativa se lichidează într-o perioadă mai scurtă de 5 ani, pentru sumele respective acordate se recalculează impozitul pe profit şi se percep creanţe fiscale accesorii, conform prevederilor Codului fiscal.

Alba-neagra la conducerea MADR lovește siguranța și securitatea alimentară!

Situația confuză și bâlbâielile politichiei dâmbovițene afectează grav securitatea și siguranța alimentară pe termen lung. Alba-neagra cu miniștri „puși“ seara și „demiși“ dimineața în zori pare să fie un joc cinic cu viitorul națiunii române. Ce blestem să fie oare și al cui...?

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este unul dintre ministerele cu greutate din orice guvern de pe lumea asta, având în vedere că strategiile și politicile agriculturii pot afecta securitatea și siguranța alimentară a țării respective. Este și un minister complex, astfel că, la cârma sa, este nevoie de un om care știe agricultură. Iar, în ultimii 30 de ani, la conducerea ministerului s-au perindat mulți cu meserii onorabile de altfel, dar cu puține cunoștințe de agricultură sau de management.

Cu toate acestea, deasupra palatului de pe Bulevardul Carol I plutește o confuzie totală. Iar toată această „joacă“ de-a negocierea ne va costa scump pe noi toți, indiferent de partidul pe care îl susține fiecare sau nu...

Nu mai trageți, că îl rupeți...

Agricultura României este deja în derivă de ceva timp, iar fermierii au trecut prin toate furcile caudine. Chiar și așa, negocierile pentru acest portofoliu de importanță pentru securitatea țării – știut fiind că siguranța și securitatea alimentară sunt esențiale în securitatea oricărei națiuni – s-au tot lungit. Când și când, „pe surse“, a mai apărut câte un nume, posibil viitor ministru al acestui năpăstuit minister. De acest minister se trage din toate părțile, unii ar vrea să-l conducă, alții să-și satisfacă ambiții... Și, în tot acest timp, prioritățile agriculturii și dezvoltarea satului românesc așteaptă o minune. De n-ar fi prea târziu!

Dintre toate numele vehiculate pentru a conduce Ministerul Agriculturii s-a remarcat de departe cel al fostului ministru Daniel Constantin. Un om deschis la discuții, cu un discurs clar, Daniel Constantin părea un ministru potrivit, mai ales că nu o lua chiar de la zero. De altfel, Ministerul Agriculturii este și primul loc de muncă al lui Daniel Constantin după terminarea facultății.

Până la momentul predării în tipar a revistei, alți potențiali miniștri nominalizați au fost și Paul Stănescu, Adrian Pintea și Gheorghe Flutur. Despre toți se știe că ar fi fost specialiști potriviți pentru a cârmui eficient acest minister greu încercat.

Probleme sunt, dar cine le va rezolva?

Recent, în emisiunea Agricultura la Raport, Daniel Constantin a vorbit despre câteva din problemele agriculturii, probleme ce trebuie avute în vedere de oricine ar veni la conducerea ministerului în acest moment: „ce se întâmplă cu succesiunea atunci când se moștenește un teren, ce se întâmplă cu cadastrarea, cu zona de cooperative, (...) ce putem face să ajutăm diverși fermieri, fie că vorbim de legumicultură sau cultura mare“, iată câteva din chestiunile ridicate de către Daniel Constantin în emisiunea lui Ovidiu Ghinea de la Agro TV.

Cu bune și cu rele, cu greșeli asumate și cu dorința de a face treabă, Daniel Constantin a mai declarat în repetate rânduri că este gata să ajute Ministerul Agriculturii din orice poziție, nu neapărat din scaunul de ministru. A demonstrat că poate face echipă bună cu alți profesioniști din domeniul agriculturii, unii dintre ei foști sau actuali fermieri. Două dintre exemple sunt Daniel Dumitru Botănoiu și Valeriu Steriu, foști secretari de stat în Ministerul Agriculturii, oameni bine pregătiți cu care Daniel Constantin a colaborat foarte bine la ministerul pe care l-a condus.

Cu bune și cu rele, dar asumat

Mai multe despre ce a făcut Daniel Constantin în timpul mandatului său, inclusiv ce își reproșează, am aflat din interviul realizat de realizatorul emisiunii Din lumea satului, Ion Banu, în urmă cu câteva luni. Una dintre prioritățile Ministerului Agriculturii menționată în cadrul interviului a fost debirocratizarea a tot ce ține de instituțiile statului în raport cu fermierii. De asemenea, Daniel Constantin a amintit și de alte aspecte importante, cum ar fi ajutorul dat fermierilor pentru culturile calamitate, de capitalizarea fermierilor și de resursele existente ținând cont și de bugetul „calamitat“ inclusiv de pandemia COVID-19. „Avem un buget mic și constrângeri foarte mari; fermierii, în schimb, au nevoie de capitalizare mai ales acum, în condițiile date“, a explicat Daniel Constantin în interviul realizat de Ion Banu.

Sistemul de irigații începuse bine, dar....

Trebuie menționat că, în timpul mandatului său de ministru al Agriculturii, s-a demarat programul pentru refacerea sistemului de irigații și a infrastructurii principale, în două direcții (2014 și 2015), ce avea termen de finalizare în 2020... Departe de a fi gata, și-ar fi dovedit utilitatea mai ales când am văzut ce a făcut seceta în mare parte a țării.

„Începusem un program coerent de refacere a sistemului de irigații în două direcții: infrastructura secundară (privată) refăcută în totalitate prin fonduri europene în 2014, prin alocarea a 435 de milioane de euro în PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală) 2014-2020 și programul național de refacere a infrastructurii principale, în 2015, prin alocarea a peste 1 miliard de euro – lege aprobată de Parlament. Ambele programe aveau termen de finalizare 2020! Din păcate, nu suntem deloc aproape!“, a spus cu amărăciune în glas fostul ministru al Agriculturii Daniel Constantin.


Și promovarea produselor românești?

Tot în timpul mandatului său s-a demarat un proiect prin care un brand naţional uma să reunească produsele româneşti şi calităţile lor. Și o astfel de inițiativă, în condițiile în care promovarea lasă de dorit, ar fi ajutat enorm notorietatea și calitatea produselor românești să fie reabilitate după o serie de scandaluri agro-alimentare din ultimii ani....


Bâlbâielile și confuziile dau naștere la cel puțin trei întrebări:

1. Cine are interesul să fim în derivă?

2. De ce nu este numit un ministru competent la cârma ministerului?

3. De ce riscăm să ne punem în pericol siguranța și securitatea alimentară?

Simona-Nicole DAVID

Târgul „Produs în GAL“ a marcat 10 ani de activitate a programului LEADER

Cu prilejul împlinirii a celor 10 ani de activitate în România a programului LEADER, la sfârșitul lunii septembrie, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a fost organizat un târg al producătorilor autohtoni „Produs în GAL“. La evenimentul organizat de MADR și federația LEADER au fost prezenți expozanți ale căror afaceri au fost finanțate prin intermediul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL).

În cadrului târgului bucureștenii și-au putut procura produse autohtone printre care miere, brânzeturi, conserve, lavandă ș.a. De asemenea, la eveniment a fost prezent și fostul ministru al Agriculturii, iar printre invitații speciali s-a remarcat Ministrul Agriculturii al Republicii Moldova, Viorel Gherciu. Acesta s-a arătat foarte interesat de activitatea GAL-urilor din România: „Vom fi bucuroși să preluăm experiența GAL-urilor din România și în Republica Moldova. Dorim să avem o cooperare cât mai strânsă între România și țara noastră în acest sens, să învățăm din experiența dumneavoastră. De aceea, consider că o astfel de colaborare ar putea fi benefică pentru o dezvoltare mai prosperă a produselor autohtone în ambele țări“, a declarat Ministrul Agriculturii al R. Moldova, Viorel Ghergiu.“

Producători de miere...

Deoarece sezonul rece se apropie, iar românii acordă o atenție deosebită sănătății, la standurile de miere vizitatorii au făcut coadă pentru un borcănel. Ovidiu Tilioi, apicultor din Băbeni, județul Vâlcea, ne-a declarat: „Fac parte din GAL-ul Horezu, Vâlcea, și pot spune că Grupurile de Acțiune au fost un sprijin enorm pentru noi în promovarea produselor. De exemplu, organizarea târgurilor sunt benefice atât pentru noi, producătorii, cât și pentru consumatori deoarece în acest mod ne promovăm și vindem mai ușor produsele. Administrez o exploatație apicolă de 140 de familii de albine, iar anul acesta cel mai vândut produs a fost mierea de pădure sau mierea de mană, produs pe care nu l-am avut în ultimii doi ani. Anul trecut, cea mai vândută miere a fost mierea de salcâm deoarece nu s-a făcut de câțiva ani. Toată mierea este benefică atât ca aliment, cât și ca medicament. Încercăm să producem o miere cât mai diversificată pentru a atrage atenția consumatorilor. De cele mai multe ori, consumatorul cumpără ce nu a mai încercat înainte, de aceea ținem cont să avem o gamă cât mai diversificată de miere, cum ar fi mierea de coriandru sau de cimbrișor de munte.“ 

...și brânzeturi

De asemenea, la târg au fost prezenți și reprezentanți ai micii afaceri de familie Ținutul Călimanilor din Șaru Dornei, Suceava, afacere specializată pe producția de brânzeturi maturate. Diana Țăranu, reprezentantul producătorului, a precizat: „Facem brânzeturi măturate, iar la stand avem specialitatea noastră, Șvaițărul, care este o brânză maturată cu o perioadă de peste 3 luni. La ora actuală nu deținem o fermă, însă colectăm laptele din zonă, din Vatra Dornei. Este un produs local și suntem foarte mândri. Prețurile brânzeturilor diferă în funcție de cantitatea cumpărată de client, începând de la 90 lei kilogramul. A fost un an dificil pentru noi din cauza contextului pandemic și a restricțiilor impuse de autorități și pentru că, în general, târgurile sunt cele care ne ajută în promovare. Încercăm să facem față și să ne promovăm și prin alte căi, pe Internet. Totodată, produsele noastre ajung și în băcăniile din toată țara.“

Produse din lavandă

Lavanda rămâne una dintre plantele preferate de români. Aceasta, pe lângă mirosul îmbietor care se face simțit din plin, posedă o multitudine de beneficii recunoscute inclusiv de industria cosmetică sau medicina naturistă. Un producător de produse din lavandă, Anca Șerpar din Cluj, a remarcat: „Uleiurile esențiale din lavandă au fost dintotdeauna cele mai întrebuințate în toate produsele de cosmetică. Totodată, aromaterapiștii recomandă uleiurile esențiale din lavandă pentru persoanele care suferă de anxietăți, insomnii, iar pentru piele este un cicatrizant și antiinflamator foarte bun. Gestionez o suprafață de un hectar jumătate de lavandă cu peste 50 de specii. Producția de lavandă îmi permite să mă dezvolt în mai multe direcții; de exemplu cu ajutorul uleiului esențial de lavandă producem creme de față și corp, săpunuri naturale, odorizante pentru cameră, elemente decorative. De asemenea, trebuie să spun că prețurile accesibile ale produselor cu lavandă atrag un număr mare de consumatori, acestea începând de la 5 lei, până la 95 de lei. Încercăm să ne facem vizibili și să ne promovăm produsele la târguri, pe Internet și, nu în cele din urmă, țin să menționez că avem o mulțime de vizitatori în cultura de lavandă. Aceasta permite consumatorilor o priveliște încântătoare și o zi de relaxare completă. Totodată, suntem susținuți de GAL Napoca Porolissum, ai cărui parteneri suntem.“

Gal-urile în România

Grupurile de Acțiune Locală, GAL-urile, sunt parteneriate între administrațiile publice locale și reprezentanți ai mediului de afaceri, sectorului Agricol și ai Societății Civile. Conform Ministerului Agriculturii, GAL-urile joacă un rol important în elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare locale și dezvoltarea zonelor rurale. Organizațiile sunt non-guvernamentale și se bazează pe micii antreprenori locali care doresc să-și dezvolte afacerile și zona de proveniență. Gal-urile sunt în dependență de zona și domeniul de activitate, la ora actuală, conform statisticilor, fiind peste 200 de Gal-uri în Români.

Liliana Postica

Secretarul de stat Marius Micu ne asigură că draftul PNS va fi gata până la sfârșitul acestui an

Forma finală a draftului Planului Național Strategic (PNS) va fi elaborată până la sfârșitul acestui an, iar pentru realizarea acestuia sunt necesare regulamente ce trebuie realizate de Uniunea Europeană, a declarat Marius Micu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), joi, în cadrul Forumului Antreprenorilor din Industria Agricolă. 

„Până la sfârșitul anului vom avea o formă finală a Planului Național Strategic. Acum trebuie să înțelegem că, în ceea ce privește Politica Agricolă Comună în cadrul trialogului, s-a luat decizia, s-a finalizat această negociere, însă regulamentele care stau la bază și reglementează litera de lege a Politicii Agricole Comune încă nu sunt finalizate”, a menționat secretarul de stat. 

Practic, potrivit oficialului MADR, în prezent, se lucrează un draft în baza unor drafturi ale Regulamentelor Uniunii Europene, iar atunci când UE va finaliza aceste regulamente, se va putea ști concret cum se va finaliza acest PNS. 

Convins că MADR va îndeplini toate termenele solicitate de UE, Marius Micu a mai spus că ministerul este într-un stadiu avansat în ceea ce privește PNS, iar acolo unde mai trebuie și continuă discuțiile sunt pe condiționările impuse prin PAC. Un exemplu dat de Micu sunt ecoschemele. Pe de altă parte, „nici aici nu va fi o discuție foarte complexă, întrucât noi avem ecoscheme. Trecem prin două programe, două exerciții financiare și imaginea generală o avem. Important este să stabilim cuantumul sumelor pe fiecare element în parte”, a mai explicat Marius Micu. 

Recent, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat că ministerul pe care îl conduce lucrează împreună cu asociațiile reprezentative la ecoscheme, care condiționează efectuarea a aproximativ 25% din plățile directe către Pilonul I. 

 

 

Nechita-Adrian Oros anunță un nou proiect cu accent pe Zona Montană: Sunt așteptați 4,9 milioane de euro!

În zi de mare sărbătoare pentru creștinii ortodocși, Ziua Crucii sau Înălțarea Sfintei Cruci, 14 septembrie, este și Ziua Națională a Muntelui, ce se sărbătorește an de an din 2002 încoace în România. Cu ocazia Zilei Muntelui, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), s-a organizat o conferință de presă în care ministrul Adrian Oros a prezentat un proiect ce sună bine, mai ales că pune accent pe zona montană, această „Cenușăreasă” a dezvoltării rurale. 

Potrtivit ministrului Oros, proiectul „Consolidarea capacității administrative a MADR susținută de planificare strategică și un sistem de politici publice bazate pe dovezi, sistematizarea și simplificarea procedurilor de lucru cu mediul de afaceri și cu cetățenii din România, cu accent pe zona montană”, este cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 4,9 miloane de euro, respectiv 24.399.058,31 de lei, din care: 20.491.271,68 de lei asistență financiară nerambursabilă din FSE, prin POCA și 3.907.786,63 de lei cofinanțare din bugetul MADR. 

Care este obiectivul acestui proiect, ce arată atât de bine pe hârtie? Ei bine, proiectul cu denumire pompoasă vizează întărirea capacității MADR de a elabora politici publice bazate pe dovezi, de a reduce povara administrativă pentru mediul de afaceri și de a implementa unele măsuri de simplificare pentru cetățeni, realizat prin obiectivele specifice, cum ar fi de pildă:

  1. Realizarea analizei-diagnostic a entităților, serviciilor, personalului de execuție și conducere cu atribuții în elaborarea și aplicarea politicilor publice, respectiv MADR, ANZM, DAJ-uri, în scopul clarificării mandatelor, rolurilor și competențelor între acestea; 
  2. Elaborarea unui pachet de politici publice specifice pentru activitatea MADR cu accent pe zona montană, în concordanță cu SCAP 2014-2020, însoțit de instrumentele adecvate de gestionare de către MADR, Agenția Națională a Zonei Montane și Direcțiile Agricole Județene; 
  3. Dezvoltarea și implementarea unui mecanism pentru coordonare și consultare cu factorii interesați privind elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor publice privind domeniul de competență al MADR; 
  4. Eliminarea redundanțelor informaționale, reducerea și simplificarea anumitor documente de informare și raportare pe care fermierii și mediul de afaceri le furnizează periodic către instituții publice din sistemul MADR; 
  5. Realizarea unui sistem de videoconferință cu 49 de terminale, a unei aplicații interactive prin telefon și a unui portal web. 

Alături de ministrul Adrian Oros, au mai participat Violeta Vijulie - responsabilul de comunicarea acestui proiect și Veronica Țăran Baciu - Director General, Agenția Națională a Zonei Montane. 

Deși un proiect interesant, mai ales că zona montană este un alt domeniu cu potențial uriaș pentru dezvoltarea satului românesc, ce poate deveni o locomotivă pentru economia țării, prin turism și agroturism, ministrul a ținut conferința într-o sală aproape goală. Să fi fost dezinteres pentru ce mai spune ministrul, să fi fost sărbătoare mare religioasă - Ziua Crucii, despre care, apropos, ministrul nu a menționat nimic. Poate că nu știa sau a uitat, dar este bine că s-a prezentat în cămașă tradițională românească, o ie încărcată de simboluri ale satului românesc. Grăbit, ministrul a plecat ca un fulger de la propria conferință de presă, lăsând responsabilul de comunicare pentru proiect și directorul general al ANZM să mai spună câte ceva despre proiect și să răspundă întrebărilor ziariștilor prezenți - vreo trei. 

Pentru că mi-e dragă lumea satului din care mă trag, aș fi vrut să știu și când vom vedea rezultatele acestor proiecte ce sună atât de bine în teorie, așa cum aș fi vrut să știu și ce se întâmplă cu pesta porcina africană care distruge sectorul zootehnic din temelii.

Aș mai fi vrut să știu și cum comentează ministrul Oros îngenuncherea producătorului român și din cauza puterii de negociere a marilor lanțurilor de magazine în raport cu acesta, la care se adaugă și creșterea prețurilor la toate inputurile din sectorul agricol între 15 și 50%, ceea ce duce cu mult în jos, creșterea efemeră a prețului cerealelor!

Mi-aș fi dorit ca ministrul să explice de ce dispare zootehnia și de ce materiile prime, în loc să fie transformate în carne, lapte sau ouă vor fi în continuare exportate. Îmi amintesc că ministrul Oros, la începutul mandatului său, în toamna blândă a anului 2019, chiar înainte de Indagra, repeta continuu că „exportăm subvenții”. Se referea fix la acest lucru, dar iată că suntem în 2021 și, ca român, sper să nu vorbim de dispariția zootehniei. Că tot suntem înainte de Indagra, apropos. 

APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin Centrele Județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, astfel:

  • diferențele aferente serviciilor prestate pentru lunile noiembrie și decembrie 2020, pentru specia taurine în sumă de 3.837.011,97 lei, pentru un număr de 63 solicitanți;
  • cererile de plată aferente serviciilor prestate pentru lunile ianuarie - martie și trimestrul I 2021, în sumă de 19.784.935,41 lei, pentru un număr de 143 solicitanți.

Suma totală autorizată la plată este de 23.621.947,38 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 206 solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

MADR: Cum se cheltuie 28 de milioane lei pentru trasabilitatea și integritatea produselor agroalimentare

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, are așteptări mari de la proiectul „Consolidarea capacității MADR de a elabora politici și reglementări specifice în vederea implementării unui sistem strategic național pentru trasabilitatea și integritatea produselor agroalimentare“. Început în 2019, pe vremea când ministru era Petre Daea, proiectul trebuie să-și arate „roadele“ până în mai 2022, când are termenul-limită. Puțin întârziat de pandemia de COVID-19, proiectul ar putea să mai sufere și alte amânări, nu neapărat din cauza pandemiei. Cofinanțat din Fondul Social European (FSE), prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), acest proiect trebuie să ofere inclusiv soluții pentru simplificarea reglementărilor și digitalizare, așa cum speră actualul responsabil al Agriculturii, Adrian Oros.

Într-o conferință de presă organizată recent la sediul MADR, ministrul Oros a precizat că niciun salariat al ministerului pe care îl conduce nu este plătit din acest proiect. „Au fost angajați prin concurs specialiști ca să facă ceva, iar eu, ca ministru, le-am cerut mai multe lucruri, ce am crezut eu că se poate scoate din acest proiect care era în derulare, era câștigat și trebuia să scoatem cât mai mult din acești bani mulți“, a explicat ministrul Oros. Bugetul proiectului ajunge la aproape 28 de milioane de lei, iar unul dintre specialiștii aduși să pună umărul și la bunul mers al conectivității dintre instituțiile implicate  acest proiect este Gabriela Gîrboan. „Este un proiect care ne provoacă. Chiar ne dorim să fie un program aplicat; este foarte important ca partea de sănătate animală și de înregistrare a operatorilor care produc alimente să fie transparente pentru cetățeni. Din acest motiv, această parte de transparență trebuie să se aplice pe tot lanțul alimentar, de la producția primară și până la produsul final, iar înregistrarea acestor operatori va fi în beneficiul lor“, a menționat managerul de proiect Gabriela Gîrboan. Absolventă a Universității de Agricultură și Medicină Veterinară din Cluj, Gîrboan a lucrat și ca Manager Calitate Selgros Cash and Carry în Cluj, ceea ce o poate recomanda pentru acest proiect în care este nevoie inclusiv de evaluarea operatorilor ce activează în domeniul alimentar. „În funcție de seriozitatea cu care se tratează acest produs alimentar pentru consumatori, producătorii de alimente vor avea o bonitate. Vom putea evalua acești operatori în funcție de felul în care au avut relația cu controalele oficiale“, a mai adăugat managerului proiectului.

Ce s-a făcut până acum concret...

Demarat în septembrie 2019, după aproape un an și jumătate, proiectul are în derulare studii... Nici acestea nu sunt însă gata, ci doar în faza de „livrabile intermediare“. Ce se studiază? Ei bine, foarte important este comportamentul consumatorului, despre care pare-se că nu se știe nimic și este nevoie de alte studii ce conțin studii. E drept că bugetul proiectului este generos și, deci, sunt destui bani pentru toate studiile – mai mult sau mai puțin relevante.

În situații limită pot fi solicitate și prelungiri pentru implementarea proiectului. Drept urmare, dacă nu se încadrează în termenul-limită, responsabilii proiectului mai pot obține amânări.

La nivel de teorie, viitorul sună bine

Trasabilitatea este unul dintre cele mai importante elemente în siguranța și securitatea alimentelor, principiile de siguranță a alimentelor garantând punerea pe piață de alimente sigure, de calitate înaltă. Cu toate acestea, se mai întâmplă și „accidente”, căci hazardul nu poate fi eliminat nici din industria alimentară. Cum pot fi protejați consumatorii de produse de calitate îndoielnică, prin al căror consum se pot confrunta cu anumite efecte neplăcute? Ei bine, soluția este urmărirea și identificarea pe toate etapele de recepție, producție sau procesare și distribuție a unui produs, fie că este aliment destinat consumului uman, fie că este hrană pentru animale. Drept urmare, atunci când apare o problemă sau se bănuiește că ar exista un risc la nivel de securitate și siguranță alimentară, responsabilii de aceste chestiuni pot retrage, pe baza unei documentații riguros întocmite, imediat produsul de pe piață. De asemenea, echipa care se ocupă de acest aspect trebuie să identifice întreg lanțul de producție în legătură cu acel produs, toate etapele tehnologice, toate ingredientele etc. În urma unor analize detaliate, se pot retrage din lanțul alimentar și de pe lanțul de producție toate acele produse, ingrediente, materii prime pentru care s-au semnalat probleme ce pot amenința sănătatea sau chiar viața celor ce le consumă – fie că sunt oameni, fie că sunt animale (dacă acele produse sunt destinate animalelor). Astfel, cu cât elementele trasabilității sunt mai bine întocmite, arhivate și accesibile, cu atât reacția este mai rapidă și pagubele sunt mai mici.

Operatorii vizați

Potrivit procedurilor publicate pe site-ul ANSVSA, reglementările privind trasabilitatea se aplică tuturor operatorilor din sectorul alimentar în toate etapele lanțului alimentar de la producția primară (recolte), prelucrarea produselor alimentare, până la distribuție și furnizare, inclusiv intermediari indiferent dacă aceștia dețin fizic produse alimentare. De asemenea, aceste reglementări se aplică și transportatorilor independenți și întreprinderilor de depozitare, în calitate de întreprinderi implicate în distribuția produselor alimentare.

Dispozițiile privind trasabilitateanu se aplică în afara Uniunii Europene, cerințele vizând toate etapele de producție, prelucrare și distribuție în UE, și anume de la importatorul UE până la nivelul comerțului cu amănuntul, excluzând totuși furnizarea către consumatorul final.

Cum se poate demonstra trasabilitatea

Procedurile publicate de ANSVSA menționează și modul în care se stabilește dacă operatorul economic poate demonstra trasabilitatea care este atât externă, cât și internă. Pentru trasabilitatea externă se solicită: documente de intrare materii prime cu identificarea loturilor și documente de livrare produse finite; marcate lot în documente comerciale. Cât privește trasabilitatea internă, numărul documentelor este ceva mai mare. Este nevoie de: sistem propriu de lotizare, fișă de producție interioară cu lotizare, metode de identificare a semipreparatelor și ingredientelor în timpul procesării, stabilire lot și marcare pe produs.

Simona-Nicole David

APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor pentru serviciile prestate în luna noiembrie 2020

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor pentru cererile depuse în luna decembrie 2020, aferente serviciilor prestate în luna noiembrie 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 717.250,41 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 25 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

UNCSV: Cooperativele agricole, cea mai bună soluție

O delegație din partea Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) a avut joi, 14 ianuarie 2021, o întâlnire de lucru cu Ministrul Agriculturii, Adrian OROS și  echipa tehnică cu responsabilități pe sectorul cooperativelor.

Au fost prezentate rezultatele obținute și prioritățile UNCSV, desfășurate prin activitatea de reprezentare a cooperativelor agricole în relațiile cu autoritățile.

S-au expus modele de cooperative funcționale, cu bune rezultate, cooperative care au adus plusvaloare și stabilitate fermierilor membri cooperatori, care au reușit să depășească, împreună, asociați, dificultățile generate de anul agricol 2020, fiind grav afectați de seceta pedologică severă.

UNSCV: "Salutăm deschiderea domnului ministru Adrian Oros și a echipei tehnice, de a continua promovarea cooperativelor agricole funcționale, durabile în timp".

S-a demonstrat încă o dată că asocierea în cooperative agricole, este singura soluție pentru toți fermierii (mici, medii și mari), pentru capitalizarea acestora pe termen lung, adaptarea la cerințele pieței și asigurarea unei stabilități economico-sociale spațiului rural.

Aceste realizări și realități mai pot fi continuate doar dacă, prin politicile agricole promovate în continuare, va fi facilitat accesul la investiții al cooperativelor agricole funcționale, ținând cont cont de experiență și corelarea cu capacitatea de implementare a acestora.

S-a pus accent și pe necesitatea digitalizării, debirocratizării și simplificării procedurilor de accesare și implementare a investițiilor.

UNCSV își manifestă în continuare disponibilitatea de a veni cu propuneri constructive și soluții, menținându-și rolul de partener de dialog interinstituțional corect, pentru consolidarea cooperativelor agricole din România, întărirea sectorului agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale agroalimentare a țării noastre.

UNCSV – sinteză:

  • 25 de Cooperative Agricole active în sectorul vegetal;
  • între 5 – 45 membri în Cooperative (436 de membri);
  • Peste 540 de adrese oficiale transmise, reprezentând amendamente, solicitări și inițiative legislative în 2 ani și 10 luni de activitate;
  • Dimensiune ha Cooperative membre U.N.C.S.V.:
  • 6 Cooperative între 600 – 1000 ha;
  • 13 Cooperative între 1000 – 10.000 ha;
  • 6 Cooperative mai mari de 10.000 ha.
  • Fermierii afiliați în cooperativele membre UNCSV exploatează suprafețe de la 2 ha la 1960
  • Din totalul cifrei de afaceri a cooperativelor de cultura mare din România, membrii U.N.C.S.V. dețin 80 %;
  • Toate Cooperativele membre U.N.C.S.V., respectă obligațiile din Legea Cooperației Agricole și membrii vând între 50-100% din producție prin Cooperativă;

Cooperativele agricole sunt vârf de lance pentru fermieri în lume, iar UNCSV își propune să fie vârf de lance pentru Cooperativele Agricole din România.

Agricultura și fermierii din România au în continuare mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să își îndeplinească menirea – aceea de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor și, care în plus, să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte.

România are nevoie de cooperative agricole autentice de succes!

Pentru orice aspecte legate de o mai bună funcționare a cooperativelor agricole: email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..