reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 May 2019

Seniorii horticulturii românești, adevărate valori

Câteodată, mulți dintre noi nu realizează cât sunt de norocoși să fi crescut în jurul unei întregi pleiade de valori. Iar atunci când își dau seama mulțumesc Providenței care i-a plasat într-o epocă favorabilă, într-o clipă astrală a omenirii. Probabil că astfel de gânduri au trecut prin mintea participanților la festivitatea care a avut loc în Aula Magna a Academiei de Științe Agricole și Silvice la sfârșitul lunii decembrie.

În cadrul unei ceremonii organizate de Secția de Horticultură a ASAS, în parteneriat cu Societatea Română a Horticultorilor, au fost omagiați seniorii horticulturii românești. Nu mai puțin de zece specialiști de marcă, ajunși la vârste venerabile, cuprinse între 80 și 95 de ani, au primit omagiile colegilor mai tineri, ei înșiși specialiști de marcă.

Ștefan Nicolae, decanul horticultorilor români

Decanul necontestat al horticulturii românești, atât ca vârstă, dar și din punctul de vedere al activității sale, întinse pe parcursul a peste șapte decenii, este considerat a fi dl prof. dr. doc. Nicolae Ștefan. La vârsta de 95 de ani, încă le stă alături colegilor săi ca președinte de onoare al Societății Române a Horticultorilor și al Societății Române de Pomicultură.

Dar acestea sunt numai două aspecte, care, ca o parte văzută a icebergului reflectă o uriașă muncă. În anul 1957 Nicolae Ștefan a fost inițiatorul înființării primului institut de cercetări în domeniul hortiviticol din România. Mai târziu, în 1966, avea să înființeze și Departamentul pentru valorificarea legumelor și fructelor. Dar poate că mai cuminte ar fi să punctăm, cronologic, câteva dintre momentele-cheie ale activității prodigioase de cercetător, profesor, ministru și diplomat a acestei uriașe personalități. S-a născut pe 18 decembrie 1923 la Ploiești. În anul 1948 a absolvit Facultatea de Agronomie a Politehnicii din București, apoi în 1952 a obținut titlul de doctor în pomicultură la Moscova. Între anii 1962-1964 a urmat cursuri de specializare la Universitatea California din SUA.

În ceea ce privește cariera didactică, încă din 1948 a fost numit asistent la Catedra de Vinificație a Facultății de Horticultură din București, urcând pas cu pas în ierarhia didactică. Din 1971 a devenit și îndrumător științific de doctoranzi. Încă din 1969 a fost primit ca membru titular al ASAS.

O carieră ca dintr-un roman: agricultor, profesor, ministru, diplomat

Dacă aspectele din carieră prezentate până acum, deși strălucite, se înscriu oarecum în sfera normalității, în schimb cariera sa profesională pare desprinsă mai degrabă dintr-un roman de ficțiune. După ce vreme de mai mulți ani a lucrat ca profesor și cercetător științific, în anul 1966 a devenit prim-vicepreședinte în cadrul Uniunii Naționale a Cooperativelor de Producție. În această calitate a înființat și coordonat Departamentul de Valorificare a Legumelor și Fructelor.

În 1969 a fost numit adjunct, apoi prim-adjunct al ministrului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, poziție din care a coordonat producția agricolă vegetală a României. Apoi, în anul 1975 a preluat funcția de prim-adjunct al Ministrului Comerțului Exterior, responsabil cu cooperarea economică internațională. Această responsabilitate a fost ca o treaptă necesară spre următoarea sa îndatorire în slujba României: ambasador în Iran și ambasador nerezident în Afganistan și Oman. Într-o perioadă complicată și tulbure, din 1978 până în 1986, a reprezentat interesele României în regiunea respectivă. Alegerea sa ca decan al corpului diplomatic din Iran, între anii 1982 și 1986, a venit în mod firesc, ca o recunoaștere a valorii sale umane și profesionale.

Întors în țară în 1986, a devenit adjunct al ministrului Industriei Alimentare. După 1989 a fost ministru al Agriculturii în primul guvern provizoriu. După aceea s-a dedicat într-o mai mare măsură activității științifice și academice.

Până acum a publicat peste 350 de lucrări, studii și articole de specialitate.

„A fost un om al deciziilor fundamentale pentru înființarea, organizarea și funcționarea unor structuri și instituții care au contribuit la dezvoltarea sectorului de producție horticolă în România și la formarea specialiștilor pentru domeniul horticol“, a evidențiat președintele ASAS, Valeriu Tabără, în discursul pe care l-a ținut în cadrul adunării omagiale. „Cred că nu greșesc dacă afirm cu tărie că domnul profesor Nicolae Ștefan a fost un om al datoriei, care a servit în primul rând România și poporul român“, a mai adăugat președintele înaltului for.

O pleiadă de corifei

În aceeași notă, de înaltă apreciere a activității și de mulțumire pentru toate eforturile depuse în activitatea desfășurată pe parcursul mai multor decenii, au fost omagiați și ceilalți nouă seniori ai horticulturii românești: dr. ing. Dumitru Beznea (90 de ani), dr. ing. Nicolae Cojocaru (90 de ani), acad. Cristian Hera (85 de ani), ing. Nicolae Voștinar (85 de ani), dr. ing. Lucia Luncă (80 de ani), dr. ing. Petre Munteanu (80 de ani), dr. ing. Emeric Bedo (80 de ani), ing. Ovidiu Natea (80 de ani) și dr. ing. Dumitru Strîmtu (80 de ani). Dacă ar fi să punem la un loc laudatiourile adresate acestor distinse figuri ale cercetării și producției horticole, am întocmi un volum demn de orice bibliotecă. De aceea vom spune doar că numitorul comun al tuturor acestor discursuri a fost acela că cei omagiați s-au remarcat printr-o muncă susținută, prin caracterul lor puternic și prin voința de a nu ceda în fața piedicilor de care s-au izbit. Toate aceste trăsături de caracter i-au făcut să câștige respectul, admirația și recunoștința celor care s-au aflat în jurul lor.

Și ca o concluzie, până la urmă firească, a acestui eveniment, cu asemenea oameni este de mirare cum în horticultura românească există o asemenea ruptură între tradiție și realitatea din teren! Sau poate că versul „La trecutu-ți mare, mare viitor!“ se referă la o altă Românie?

Alexandru GRIGORIEV

Ce plante cultivăm? Să valorificăm atuurile fiecărei zone

Mi-a făcut o mare plăcere să o revăd pe doamna Aurelia Diaconu, directorul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, judeţul Dolj, promovând soiurile de cartofi mov şi dulci la Bucureşti, în cadrul unui eveniment organizat la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) ce sărbătorea 100 de ani de soiuri româneşti. Un moment prielnic pentru a o întreba de ce ar trebui să cultivăm, dar mai ales să consumăm aceşti cartofi de origine asiatică.

– Doamna Aurelia Diaconu, vă ocupaţi de ani buni de aceste soiuri de cartofi. Aţi elaborat deja o tehnologie de cultivare pentru fermierii interesaţi să încerce ceva nou. Ce i-ar putea motiva să adopte în structura de cultură aceste soiuri?

– Cartoful dulce este o altă specie, pe lângă cartoful timpuriu, de care ne ocupăm. În zona noastră, în urma unei colaborări pe care o avem cu instituții din Coreea de Sud, am introdus și am urmărit această cultură – cartoful dulce – pentru că, având în vedere schimbările climatice cărora trebuie să le facem față, această specie se comportă foarte bine, realizând producții importante. Să nu uităm că această cultură are nevoie de căldură, ceea ce noi avem din plin și nu este pretențioasă la apă, exact ce ne lipsește nouă în zonă.

– Așadar, este o alternativă pentru fermierii din zona de sud a țării...

– Sigur, pentru toți cei care cultivă cartof timpuriu, pepeni verzi și pepeni galbeni. Sunt convinsă că suprafețele cu acest gen de cartofi se vor extinde în viitor, pentru că fermierii au început să fie interesați în principal pentru consumul propriu, dar încet, încet și pentru piață.

– Din punct de vedere alimentar, ce am putea spune consumatorilor despre acești cartofi?

– Conțin mulți carbohidrați, zaharuri, dar și antioxidanți, betacaroten, aici vorbesc mai ales de soiul cu pulpă portocalie. Ei pot fi consumați direct, folosiți drept garnitură, dar și în compoziția unor creme. Cofetarii știu să facă tot felul de prăjituri cu acești cartofi, dar să nu uităm că la noi au început a fi consumați mai întâi de bebeluși, pentru că sunt considerați un aliment complex, un aliment medicament. Este recomandat în consumul diabeticilor.

– Pe ce suprafață se cultivă în acest moment?

– La noi în stațiune se cultivă experimental, pentru că avem un proiect în cadrul Programului Sectorial al Ministerului Agriculturii prin care ne-am propus și vom elabora la sfârșitul acestui an tehnologia de producere a răsadului (este o tehnologie diferită de cea a cartofului obișnuit), tehnologia de cultivare și de păstrare. Toate sunt diferite de tehnologia pe care o știam noi. Suprafața pe care o cultivăm este de 2-3 ha, suprafață de pe care reușim să valorificăm producția în supermarket-uri. Anul trecut am introdus, pentru prima oară în supermarket-uri cartof dulce produs în România și sper să facem acest lucru și în acest an.

– Știu că această realizare are la bază o colaborare cu specialiști din Coreea de  Sud. Cum se mai desfășoară aceasta?

– Avem 5 soiuri din Coreea de Sud și un soi, cel mov, din China, dar am sporit numărul varietăților pe care noi le cultivăm. Avem 9 varietăți cu soiuri, adică 4 varietăți și 5 soiuri.

– Știu că mai cultivați și arahide, există interes pentru această cultură?

– Da, avem 3 soiuri de arahide create la Dăbuleni – Viviana, De Dăbuleni și Viorica pe care le oferim fermierilor, dar din păcate în momentul de față nu se cultivă pe suprafețe mari, ci mai degrabă oamenii cumpără pentru grădina proprie. Totuși, vreau să le spun fermierilor că noi ne pregătim cu semințe certificate de arahide și nu numai. Putem vorbi și de fasoliță, care este o specie asemănătoare cu fasolea, dar mult mai rezistentă la secetă și la condițiile de ariditate din zona de sud. Dar, revenind la arahide, ele sunt originare din America de Sud, sunt iubitoare de căldură și pentru a obține producții mari trebuie să se țină cont de acest aspect. Ele s-ar cultiva foarte bine în zona de sud; pot fi cultivate și în alte zone ale țării, însă producția va fi mai mică.

– Se cultivă greu?

– Nu se cultivă greu, problema este că nu există gama de mașini și echipamente pentru a mecaniza această cultură. Noi ne propunem ca, prin proiectele pe care le accesăm în cadrul MADR și pentru care primim finanțare, să putem oferi fermierilor, pe lângă tehnologia cultivării arahidelor, și mecanizarea integrală a acestei culturi.

– Ce mesaj le-ați transmite fermierilor?

– Să valorificăm superior ceea ce avem. Am putea spune că zona de sud, zona solurilor nisipoase, este una vitregită și așa este încadrată, ca zonă defavorizată, dar ea are niște atuuri ale ei. Sunt solurile care se încălzesc primăvara devreme, este clima cu suma gradelor cea mai mare, ceea ce dă o savoare și o culoare deosebită legumelor și fructelor. Așa încât fermierii au în această parte de țară o resursă care trebuie valorificată cum trebuie, cu speciile și soiurile potrivite. Pentru că și soiul este o verigă extraordinar de importantă, cu un soi potrivit poți face o producție foarte mare sau nu poți face nimic.

– Spuneți-mi, vă rog, 3 obiective pe care le aveți pentru anul viitor.

– Aș vrea să văd că se ocupă cele 4 posturi de cercetător științific pe care le avem disponibile în cadrul unor proiecte complexe, aș vrea să continue finanțarea în cercetare și să reușim cu proiectele Orizont 2020 și altele, pe care le depunem pentru 2019.

Patricia Alexandra Pop

PRIA Gala Fermierilor Români va avea loc la Academia de Științe Agricole și Silvice în 27 septembrie 2018

PRIAevents organizează conferința PRIA Agriculture, însoțită de Gala PRIA Romanian Farmers în cadrul căreia fermierii români vor fi premiați și anul acesta, la București, în 27 septembrie 2018, la Academia de Științe Agricole și Silvice.

De această dată am ales o locație semnificativă, și anume, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (A.S.A.S.) este o instituție publică academică ce coordonează activitatea științifică în domeniul agriculturii în România.  Unul dintre obiectivele sale principale este creşterea contribuţiei cercetării științifice la dezvoltarea complexă, armonioasă şi durabilă a agriculturii, silviculturii şi ruralului românesc, în scopul împlinirii obiectivului național major de realizare a securității și siguranței alimentare.

Conferința PRIA Agriculture este cel mai important eveniment al toamnei pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între autorități, fermieri și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector. 

Gala PRIA este dedicată fermierilor români ce au investit resurse, foarte multă muncă și experiența lor de-a lungul timpului și astfel au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE.

În cadrul acestei gale vom recunoaște eforturile și contribuția fermierilor români care au investit capital românesc, timp, muncă, cunoștințe și energie pentru agricultura noastră.

La eveniment va fi prezent lanțul MEGA IMAGE cu proiectul Gusturi Romanesti, care continuă, pentru al șaselea a an consecutiv, programul “Gusturi Românești de la gospodari” prin care aduce în toate magazinele legume cultivate sustenabil pentru un gust autentic. Prin acest program, Mega Image aduce mai aproape de consumatori gusturile româneşti, printr-un parteneriat echitabil cu producătorii locali care cultivă legume cu iscusință și grijă.

Programul “Gusturi Românești de la gospodari” s-a dezvoltat mai mult cu fiecare an, iar implicarea și investițiile Mega Image în acest parteneriat sunt fără precedent în România. Echipele de specialişti sunt alături de agricultori din momentul pregătirii culturii, în timpul cultivării și până în etapa de cules. Alături de producătorii locali integraţi în proiect din anii precedenţi, anul acesta s-au alăturat programului noi producători, numărul total ajungând la 100 de fermieri. Cei 100 de producători aduc zilnic pe rafturile din toate magazinele Mega Image şase sortimente de legume, verificate pas cu pas, de la seminţe până la raft: roşii, ardei gras, salată verde, castraveţi cornişon, ardei kapia şi vinete.

„ In urma cu cinci ani, Mega Image a hotărât ca este necesar sa avem o noua abordare a relației cu producatorii locali de legume, având in vedere ca ne doream sa putem oferi constant clienților noștri, legume locale, gustoase și nu in ultimul rând sănătoase. Aceasta noua abordare a presupus o implicarea activa a MEGA IMAGE pe tot procesul de producție, de la programare cultura, pana la livrare.

Mai intai a trebuit sa identificam legumicultori care sa aiba experienta in productie de minim 3 ani, sa fie in apropierea Bucurestiului si care sa aiba suprafete protejate, de minimum 2 000 mp. Dupa ce facem analizele de sol si apa si avem confirmarea ca acestea sunt conforme, puteam sa desfasuram mai departe colaborarea.

Apoi ne-am ocupat de selectarea inputurilor care sa fie compatibile cu o cultura tradiționala responsabila, care sa ne asigure legume gustoase dar și sigure pt consum.

Au fost negociate prețurile pentru toate inputurile necesare astfel încât sa putem reduce cât mai mult costurile de producție ale producatorii noștri. In plus, valoarea acestora este finanțată in primavara de către Mega Image, urmând ca aceasta  sa se compenseze prin livrări, către finalul sezonului.

Un aspect important al acestui proiect este planificarea; cu fiecare producator din acest program stabilim inca din iarna planul livrarilor,  pornind de la suprafata lucrata de fiecare, iar Mega Image se angajeaza prin contract la cantitati si preturi pentru intreg sezonul.

In plus, oferim permanent partenerilor nostri consultanta de specialitate iar toate legumele din cadrul acestui proiect sunt analizate lunar, in laboratoare specializate.

Ne bucurăm ca de la un an la altul strângem in jurul nostru un număr tot mai mare de producători. Am început cu 18 legumicultori care gestionau peste 15 ha de solarii iar acum numarul lor a crescut la 121 si acestia detin in total peste 100 ha de solarii sau sere” ne-a declarat Diana DOBRE – Category Group Manager Legume Fructe, Mega Image în cadrul PRIA Agriculture&PRIA Gala Femeilor in Agricultură  care a avut loc la Bucuresti în 22 martie 2018.

În cadrul conferinței vom vedea care sunt problemele cu care ne confruntăm în agricultură, dar și soluții sau sugestii pentru a exista o creștere esențială a agriculturii românești.

Participați la cea mai importanta conferință destinată agriculturii din România, dezbateți cele mai importante teme pentru agricultura României alaturi de reprezentanți ai autorităților și presă.

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor și prin măsuri de piață și finanțează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune.

"Conferința PRIA Agriculture reprezintă cel mai important eveniment din această toamnă  pentru agricultură și reunește reprezentanți ai autorităților, asociații, fermieri și companii care activează în agricultură. În cadrul Galei PRIA Romanian Farmers - ne vom concentra pe recunoașterea eforturilor îndelungate ale fermierilor români si vom afla poveștile lor de succes, dar și ce provocări au avut de-a lungul timpului", declară Raluca Voivozeanu, organizatoarea PRIA Agriculture și a Galei PRIA Romanian Farmers. “Adunăm roadele, facem bilanțul lui 2018 și discutam alături de oamenii importanti din agricultură despre temele esențiale pentru dezvoltare, a  mai adaugat Raluca Voivozeanu.

PRIA Agriculture face parte din seria conferinţelor PRIAevents  care aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a mass – mediei. Cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium de buisness, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor de top din cele mai reprezentative sectoare ale economiei.

La ediția din acest an vom reuni 250 participanți , iar mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Agriculture şi modalități de înscriere pentru participare puteţi găsi pe: https://priaevents.ro/conferinta-pria-agriculture-si-gala-pria-romanian-farmers-2018/

Valeriu TABĂRĂ- Președinte ASAS și fost ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale participă la conferința PRIA Agriculture Cluj-Napoca în 14 iunie

Fermierii români din Transilvania vor fi premiați în cadrul Conferinței PRIA Agriculture care va avea loc la Cluj-Napoca în 14 iunie 2018, la Grand Hotel Napoca, sala Viena, începând cu ora 9,30, organizată de PRIAevents.

Valeriu TABĂRĂ – Președinte ASAS și Fost Ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a acceptat invitația noastră de aparticipa la conferința PRIA Agriculture Cluj-Napoca în 14 iunie.

Conferința PRIA Agriculture și PRIA Gala Fermierilor Români din Transilvania este un eveniment important pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități, și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.

În cadrul acesteia vom recunoaște eforturile și contribuția fermierilor români ce au investit multă muncă, resurse și experiența lor de-a lungul timpului, au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE.  Au investit cunoștințe și energie pentru agricultura românească – motor extrem de important al economiei României. De asemenea, vom recunoaște meritele cercetătorilor și al celor care au avut un aport important pentru agricultura noastră.

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor, prin măsuri de piață și finanțează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune. Va fi extrem de important să discutăm despre ce ne va rezerva aceasta după 2020 și despre cum ne poziționăm noi în noua PAC.

Și în țara noastră agricultura joacă un rol extrem de important, însă există încă loc de creștere, potențialul României în sectorul agricol fiind foarte mare. În cadrul conferinței vor fi discutate subiecte de o deosebită importanță pentru fermieri și pentru agricultura României.

În cadrul evenimentului va fi prezent lanțul MEGA IMAGE cu proiectul Gusturi Romanesti, care continuă, pentru al șaselea a an consecutiv, programul "Gusturi Românești de la gospodari" prin care aduce în toate magazinele legume cultivate sustenabil pentru un gust autentic. Prin acest program, Mega Image aduce mai aproape de consumatori gusturile româneşti, printr-un parteneriat echitabil cu producătorii locali care cultivă legume cu iscusință și grijă.

Programul "Gusturi Românești de la gospodari" s-a dezvoltat mai mult cu fiecare an, iar implicarea și investițiile Mega Image în acest parteneriat sunt fără precedent în România. Echipele de specialişti sunt alături de agricultori din momentul pregătirii culturii, în timpul cultivării și până în etapa de cules. Alături de producătorii locali integraţi în proiect din anii precedenţi, anul acesta s-au alăturat programului noi producători, numărul total ajungând la 98 de fermieri. Cei 98 de producători aduc zilnic pe rafturile din toate magazinele Mega Image şase sortimente de legume, verificate pas cu pas, de la seminţe până la raft: roşii, ardei gras, salată verde, castraveţi cornişon, ardei kapia şi vinete.

„ In urma cu cinci ani, Mega Image a hotărât ca este necesar sa avem o noua abordare a relației cu producatorii locali de legume, având in vedere ca ne doream sa putem oferi constant clienților noștri, legume locale, gustoase și nu in ultimul rând sănătoase. Aceasta noua abordare a presupus o implicarea activa a MI pe tot procesul de producție, de la programare cultura, pana la livrare.

Mai intai a trebuit sa identificam legumicultori care sa aiba experienta in productie de minim 3 ani, sa fie in apropierea Bucurestiului si care sa aiba suprafete protejate, de minimum 2 000 mp. Dupa ce facem analizele de sol si apa si avem confirmarea ca acestea sunt conforme, puteam sa desfasuram mai departe colaborarea.

Apoi ne-am ocupat de selectarea inputurilor care sa fie compatibile cu o cultura tradiționala responsabila, care sa ne asigure legume gustoase dar și sigure pt consum.

Au fost negociate prețurile pentru toate inputurile necesare astfel încât sa putem reduce cât mai mult costurile de producție ale producatorii noștri. In plus, valoarea acestora este finanțată in primavara de către Mega Image, urmând ca aceasta  sa se compenseze prin livrări, către finalul sezonului.

Un aspect important al acestui proiect este planificarea; cu fiecare producator din acest program stabilim inca din iarna planul livrarilor,  pornind de la suprafata lucrata de fiecare, iar Mega Image se angajeaza prin contract la cantitati si preturi pentru intreg sezonul.

In plus, oferim permanent partenerilor nostri consultanta de specialitate iar toate legumele din cadrul acestui proiect sunt analizate lunar, in laboratoare specializate.

Ne bucurăm ca de la un an la altul strângem in jurul nostru un număr tot mai mare de producători. Am început cu 18 legumicultori care gestionau peste 15 ha de solarii iar acum numarul lor a crescut la 121 si acestia detin in total peste 100 ha de solarii sau sere" ne-a declarat Diana DOBRE – Category Group Manager Legume Fructe, Mega Image în cadrul PRIA Agriculture&PRIA Gala Femeilor in Agricultură  care a avut loc la Bucuresti în 22 martie 2018.

În cadrul conferinței vom vedea care sunt problemele cu care ne confruntăm în agricultură, dar și soluții sau sugestii pentru a exista o creștere esențială a agriculturii românești.

Participați la cea mai importanta conferință destinată agriculturii din Cluj-Napoca, dezbateți cele mai importante teme pentru agricultura României alaturi de reprezentanți ai autorităților și presă.

Lectorii invitați sunt: EMIL BOC – Primarul Municipiului Cluj-Napoca; Istvan Valentin VAKAR –  Vicepreședinte, Consiliul Județean Cluj; Valeriu TABĂRĂ – Președinte ASAS/Fost Ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Roxana VIDICAN – Decan, Facultatea de Agricultură, USAMV Cluj; Sorin CIPLEA – Vicepreședinte, Cooperativa Agricola Lunca Somesului Mic; Emil TURDEAN – Fondator,  SC AGRO Turdean Impex SRL; Laurențiu BACIU – Preşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Nicolae TRITEAN – Director, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Turda; Adrian ZAHARIA- Director Executiv,  Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Cluj  (APIA Cluj);Stefan DIMITRIU - Președinte, Camera de Comerț și Industrie Cluj.

Conferinţele PRIA aduc în atenție cele mai importante teme de dezbatere din fiecare domeniu și reunesc un numar mare de participanți, dar și mass - media. Cu o experienţă de peste 12 ani echipa PRIAevents este recunscută pentru organizarea evenimentelor premium pentru fiecare sector al economiei. 

PRIA Agriculture va reuni 200 participanți – fermieri, asociații, clustere, cooperative și reprezentanți ai autorităților centrale si locale, companii care activează in agricultură și în domenii conexe.

Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Agriculture şi modalități de înscriere pentru participare puteți găsi pe https://priaevents.ro/pria-agriculture-cluj-napoca-2018/            

Contact:  Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., 0744584661

Va multumesc!

Andrei Serban

Marketing Consultant

PRIA

C | 0766 66 90 83

Concursul Național de Nutriție Animală la USAMV Iași

În data de 26 aprilie 2018, BIOMIN România, a organizat sub egida Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sișești“, a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași, a Facultății de Zootehnie din cadrul U.S.A.M.V. Iași, și a Societății Române de Zootehnie, în colaborare cu marile companii: Agricola Internațional Bacău, Avi-Top Iași, Avicola Focșani și TCE 3 Brazi, a V-a ediție a „Concursului Național de Nutriție Animală“, unde au fost 153 de înscriși.

Tema principală: nutriția și alimentația animală, la pasări și la suine

IMG 1811

Concursul a fost axat pe probleme de nutriție și alimentație a animalelor de fermă, fiind organizat pentru studenții din centrele universitare de profil din țară și a fost creat pentru dezvoltarea cunoștințelor studenților și pentru aplicarea lor în cadrul unui concurs anual: „Scopul acestui concurs, la momentul 2013 când am lansat acest proiect, care aparține în totalitate Biomin România, ne-am pus și noi întrebarea de ce CNNA, și nu un simpozion de prezentare firmă și produse? Deoarece ne-am propus să punem umărul la promovarea viitoarei generații de specialiști ai agriculturii zootehnicizate din România. Iar, cel mai potrivit ni s-a părut să promovăm viitorii specialiști încă de pe băncile facultății, dând șansa studenților să-și verifice cunoștințele în condiții de concurs, participând la o manifestare științifică de acest gen, în fața profesorilor și a specialiștilor prezenți la acest concurs de nutriție animală în comisii sau ca invitați. Bibliografia de concurs s-a axat mai mult decât în alți ani, pe nutriția și alimentația animală, atât la pasări cât și la suine. Subiectele de concurs au fost în așa fel concepute, încât să atingă principalele puncte ale alimentației și nutriției, prin prisma cunoașterii produselor promovate de Biomin pe piața românească, din categoria de Premixuri (o linie nouă de produse numită Profi Line, adaptată la orice cerere din fermă), dar și de Aditivii Furajeri aflați la a 5-a generație (cum ar fi produsele Mycofix, Poultry Star, Biotronic sau Biozym ). Astfel, avem și noi ocazia de a promova produsele biomin în 90% din fermele din țară. Studiul statistic a relevat faptul că 20% din absolvenții facultăților de profil ajung să lucreze în producție, în ferme, fiind în cele din urmă factori de decizie sau conducători de unități zootehnice. Anul acesta s-au înscris mai mulți studenți, iar interesul acestora a fost mai mare comparativ cu anii anteriori. În alți ani a fost mai greu cu înscrierea. De exemplu, la Timișoara s-a făcut o preselecție a studenților pentru a avea acceptul participării la concurs. De asemenea am mers mai mult pe calitate decât pe cantitate“, ca să spunem așa. Ca sfat le recomand „Să învețe!“, deoarece o fac pentru dezvoltarea lor personală, având mai multe șanse la încadrarea în producție la finalul facultății. De asemenea au șansa de a lucra în țară, și nu în afară, în ferme foarte bune, cu condiții de lucru bune“, a precizat  dr. ing. Radu Marti, general manager BIOMIN România SRL.

Premii în valoare de 3.800 euro

IMG 1815

Concursul Național de Nutriție Animală 2018, ediția a V-a, de la Iași, are participare internațională, participând pe lângă centrele universitare de profil din țară, Universitatea Agrară de Stat din Moldova din Chișinău, Republica Moldova, Universitatea Agrară de Stat din Odessa, Ucraina și Universitatea de Stat din Cernăuți, Ucraina.

În cadrul concursului s-au acordat premii în valoare de 3.800 euro, după cum urmează:
Premiul 1 = Matei Andrei Cristian (USAMV Iași) = 30 puncte = 1.500 Euro
Premiul 2 = Rus Mihaela (USAMVB Timișoara) = 26 puncte = 1.000 Euro
Premiul 3 = Bacusca Fabian (USAMV Iași) = 26 puncte = 700 Euro

Mențiune 1 = Mirutoi Catalina (USAMV Iași) = 25 puncte = 100 Euro
Mențiune 2 = Hazapariu Stefan Razvan (USAMV Iași) = 25 puncte = 100 Euro
Mențiune 3 = Miloserdova Irina (UAS Chișinău) = 25 puncte = 100 Euro
Mențiune 4 = Curmei Sonia Ana Maria (USAMVB Timișoara) = 24 puncte = 100 Euro
Mențiune 5 = Ionica Claudiu Nicușor (USAMV Cluj Napoca) = 24 puncte = 100 Euro

Mențiune Specială 1 = Patrascan Simona (USAMV București) = 200 Lei
Mențiune Specială 2 = Valu Catalin (Valahia Târgoviște) = 200 Lei
Mențiune Specială 3 = Pinteak Dragos (UAS Odessa) = 200 Lei
Mențiune Specială 4 = Dzhuravets Yulia (UAS Cernăuți) = 200 Lei
Mențiune Specială 5 = Simionescu Radu (ULBS Sibiu) = 200 Lei

Beatrice Alexandra MODIGA

Cifra de afaceri din materialul biologic importat ajunge la un miliard de euro; pentru România, periculoasă dependența de importuri

Cifra de afaceri din materialul biologic importat ajunge la un miliard de euro, iar dacă adăugăm și inputurile putem vorbi despre un procentaj de 60% din valoarea totală a producției agricole românești, a declarat, marți, vicepreședintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), Valeriu Tabără.

"Partea de competitivitate a României depinde ce ceea ce înseamnă cercetare, capacitate de inovare și implementare. Economia națională, fără un sector de cercetare bine pus la punct — al ei și nu luat de undeva — nu are cum să dea rezultate. La fel și când vorbim despre importuri. Aici vă dau un exemplu din agricultură: numai cifra de afaceri din material biologic importat este undeva între 250 de milioane și un miliard de euro. Dacă luam și inputurile pe care le aducem de afară, vorbim despre 60% din valoarea totală a producției agricole românești. Sunt elemente extrem de importante. Pe de altă parte, toate domeniile economice sunt importante", a spus Tabără, într-o dezbatere de specialitate.

Reprezentantul ASAS a menționat, totodată, că România trebuie să fie conștientă de competitivitatea pe care o are pe câteva domenii.

"România este o țară competitivă pe câteva domenii, dar trebuie să fim conștienți de ele. Trebuie să fim conștienți de ele și să nu le punem la colț, așa cum se întâmplă de obicei cu agricultura, exceptând situațiile când este nevoie de o creștere a PIB-ului. Asta este menirea celor care ne reprezintă la nivel european, în sensul să existe o autonomie națională, să-ți poți dezvolta programe care să te ajute în competitivitate. Pentru România este un foarte mare pericol să devină dependentă de importuri atunci când vorbim despre cercetare, și vorbesc aici despre materialul biologic. Mare parte din profitul care ar trebui să rămână în România se exportă de fapt odată cu aceste inputuri, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă. Există lucruri care ne depășesc și care intră în sfera politică", a subliniat Valeriu Tabără.

INACO — Inițiativa pentru Competitivitate a organizat, marți, la Academia de Studii Economice (ASE), o dezbatere publică pe tema susținerii inițiativelor inventatorilor români și a domeniilor în care inventica ar putea susține, la rândul ei, economia românească.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Forumul Inventatorilor Români (FIR), CEC Bank, Fundația Dignitas, ASPES —Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale, Facultatea de Relații Economice Internaționale și Academia de Studii Economice.

În cadrul dezbaterii "România inventivă. România competitivă. Topul invențiilor românești cu potențial în economia reală" au luat cuvântul reprezentanți din Administrația Prezidențială, Parlament, ministere, OSIM, din universități, institute de cercetare, asociații patronale, mediul bancar, sindicate și societatea civilă.

Sursa: AGERPRES

Punctul de vedere al ASAS privind utilizarea rachetelor antigrindină în zonele secetoase

În unele emisiuni televizate s-a făcut afirmația că „prin utilizarea rachetelor antigrindină se reduc precipitațiile într-o zonă în care s-a instalat seceta“. Referitor la această afirmație facem următoarele precizări:

  1. În prezent există în peste 50 de țări din lume programe operaționale de stimulare și creștere a precipitațiilor în zonele în care perioadele de secetă sunt frecvente.
  2. Tehnica de stimulare și creștere a precipitațiilor constă în trimiterea în norii care traversează o zonă lipsită de precipitații a unor substanțe, cum este iodura de argint, care prin pulverizare în interiorul norului se transformă în nuclee de condensare, ce determină procesul de precipitare a vaporilor de apă din nor. Fără existența acestor nuclee de condensare artificială trimise în nori nu există nicio șansă ca într-o zonă secetoasă să avem precipitații.
  3. Afirmația făcută în diferite emisiuni tv că prin utilizarea rachetelor antigrindină se reduc precipitațiile într-o zonă în care s-a instalat seceta este falsă.

Trimiterea rachetelor cu iodură de argint în norii care traversează zonele secetoase reprezintă singura șansă ca acești nori să producă precipitații în zona respectivă.

Este adevărat că, în cazul în care cantitatea de umezeală din nori (vapori de apă) este insuficientă pentru a se produce fenomenul de condensare și precipitare, este posibil ca nici trimiterea de nuclee suplimentare de condensare de iodură de argint să nu poată produce precipitații. Cauza o reprezintă însă cantitatea extrem de scăzută de umezeală naturală existentă în nori și nu utilizarea rachetelor antigrindină.

Dr. Ion SANDU, membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 12

Cercetarea agricolă, la ASAS sau MADR?

În ultimii 25 de ani, cercetarea agricolă românească urmează un continuu curs descendent, mai cu seamă din cauza neimplicării autorităților într-un domeniu care ne-a făcut cinste cândva. Putem lua doar un singur exemplu, nu neapărat cel mai elocvent, care să susțină afirmația: în România au fost creați primii hibrizi de floarea-soarelui. Deci aveam cercetare! Acum institutele și stațiunile de cercetare nu au finanțare, nu au o bază materială modernă și nici măcar la fel de mulți oameni pregătiți deoarece prea puţini se mai apleacă spre un domeniu aflat în agonie de un sfert de veac. Și așa s-a ajuns ca, de la ceea ce aveam bun cândva, să ne uităm spre multinaționale cum le oferă fermierilor hibrizi și soiuri pe care și cercetarea agricolă românească le-ar fi putut pune la dispoziție. Totuși, se mai pot liniști aceste ape tulburi?

Cercetarea în subordinea MADR

Aceasta este soluția propusă de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care susține că prin finanțarea de la bugetul de stat și crearea unui institut național care să realizeze un bun management, cercetarea agricolă ar putea redeveni ce a fost cândva.

„Cred că suntem cu toții de acord că fără rezultatele cercetării, mare progres în agricultură nu se poate face. Din păcate, cercetarea românească este practic în colaps, în stare de faliment, din mai multe cauze.(...) Am discutat cu președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, precum și cu alte persoane din domeniu și avem un proiect de restructurare care prevede crearea unui institut național care să preia managementul unităților de cercetare de la ASAS. Sigur că va avea finanțare și ASAS-ul care este un for științific și are un rol extrem de important, dar se simte nevoia unui influx de management mai dinamic. În acest sens e clar că trebuie anulate datoriile, sunt aproape 200 de milioane, și trebuie asigurată finanțare pentru a putea oferi niște salarii corecte cercetătorilor și pentru a evita ca tinerii valoroși să părăsească sectorul. Sigur, sper ca în perioada următoare și în urma consultărilor cu fermierii, pentru că ei sunt beneficiarii cercetării, nu ASAS-ul, nu MADR-ul, să se reglementeze această situație“, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, în cadrul conferinței anuale a Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Oriunde, numai să fie finanțată

Opiniile reprezentaților unităților de cercetare sunt împărțite. Unii se opun drastic acestei schimbări, alții sunt imparțiali și punctează faptul că nu contează în subordinea cui se află cercetarea agricolă, ci mai degrabă contează dacă și cum va fi finanțată.

„Problema reorganizării cercetării agricole în România se discută de mai mult timp, la nivel declarativ s-au propus câteva variante, iar de curând domnul ministru Achim Irimescu a spus că va apărea un proiect de lege în care se va stipula că unitățile de cercetare din domeniul agricol vor trece în subordinea MADR. Problema finanțării este grija principală, deși mai toată lumea o cunoaște, nimeni nu a luat măsuri concrete pentru a o rezolva. Pentru că degeaba încercăm să implementăm diferite forme de organizare dacă nu se asigură și finanțare pentru a deveni competitivi în piață. Aceasta ar fi soluția principală: finanțarea. Contează mai puțin că managementul este asigurat de o entitate sau alta, deși noi credem că ar fi bine ca, existând deja un corp format la Academie care provine din sistem, interfața între unitățile de cercetare și MADR, care poate să preia activitatea de cercetare, să fie ASAS-ul“, susține conf. dr. ing. Marian Verzea, directorul general al Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea.

„Problema cercetării agricole este o poveste mai veche, care nu a ajuns la un rezultat până în acest moment. Însă ideea este că noi ne confruntăm zi de zi, indiferent de discuții. În primul rând este vorba de lipsa banilor, apoi a personalului care începe să plece, precum și de faptul că nu ne putem plăti utilitățile. Mai ales acum pentru că pentru noi, pomicultorii, 2015 a fost un an foarte prost și efectele se văd în acest moment. Tocmai din aceste motive am dori să se finalizeze aceste discuții și unitățile de cercetare, indiferent sub ce formă vor funcționa, să aibă finanțare, iar oamenii care ne coordonează să fie pregătiți. Avem probleme cu care cercetarea europeană nu se confruntă, am ajuns o oaie neagră a sistemului agricol“, a punctat dr. ing. Ion Platon, directorul Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă Bistriţa.

În subordinea ASAS-ului

Există și reprezentați din teritoriu care sunt vehemenți în ceea ce privește coordonarea cercetării agricole de către Ministerul Agriculturii și asta din diferite motive. Pe de o parte doamna director a Stațiunii de Cercetare - Dezvoltare Secuieni, dr. ing. Elena Trotuș, se opune acestei schimbări și a declarat: „Daca Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Secuieni ar fi fost în subordinea MADR-ului, probabil demult s-ar fi vorbit despre această stațiune la timpul trecut și spun asta pentru că la noi în județ au fost și există interese pentru ca stațiunea să fie închisă, tocmai pentru ca terenurile care încă mai există în domeniul public al statului să fie retrocedate. Dacă va avea loc această trecere, cred că despre activitatea stațiunilor se va mai vorbi 2, maximum 3 ani. Pentru că vom avea parte de conduceri politice, iar acel teren, cât mai este acum, va fi cu ușurință retrocedat, iar unitățile nu vor mai avea baza materială necesară pentru a-și putea desfășura activitatea de cercetare-dezvoltare.“

Pe de altă parte, opiniile negative vin și dinspre fermieri, mulți dintre ei nu au încredere în noua propunere și chiar se tem de faptul că la mijloc există interese ascunse.

„Opinia fermierilor este negativă. Nu suntem de acord ca cercetarea agricolă să fie în subordinea MADR, ci să fie numai finanțată de minister. Spunem acest lucru pentru că în minister nu există specialiști care să coordoneze această activitate, așa cum există la ASAS, de pildă. Și apoi e posibil să aibă idei ascunse în privinţa terenurilor, puține, care au mai rămas unităților de cercetare. M-am întâlnit cu mai mulți fermieri, iar opinia mai multor reprezentanți ai agricultorilor din Ardeal, din vestul sau sudul țării, este aceeași, nu sunt de acord ca cercetarea agricolă să treacă în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale“, a declarat dr. ing. Adelina Popescu, directorul executiv al Asociației Fermierilor din România.

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr 11, 1-15 iunie 2016, paginile 12-13

Avem perdele forestiere realizate în proporție de 0,45%

În 2014, prin OUG nr. 38 de modificare a Legii 289/2002, Guvernul României a aprobat Programul național de realizare a perdelelor forestiere pentru protecția autostrăzilor și a drumurilor naționale. Fără a fixa un orizont de timp pentru plantare, programul prevede înființarea, în 33 de județe, a 5.257 ha de perdele, care să protejeze 1.752 km de căi rutiere. Cele mai mari investiții vizează județele Călărași (162 km de drum, 488 ha de perdele) și Teleorman (125 km de drumuri, 375 ha de perdele).

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și structurile sale teritoriale au calitatea de autoritate contractantă, fondurile fiind asigurate de la bugetul statului, în limita sumelor anuale aprobate cu această destinație și derulate prin Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP).

23,69 ha plantate, dintr-un program de 5.257 ha

Până în clipa de față au fost realizate perdele de protecție pe o suprafață de 23,69 ha (0,45% din totalul programului) corespunzătoare tronsonului Autostrăzii A2 dintre Cernavodă și Fetești, care vor proteja împotriva înzăpezirilor 11 km de magistrală, pe ambele sensuri. Plantarea s-a efectuat în toamna anului 2014 pe un teren trecut din proprietatea publică a statului și administrarea Agenției Domeniilor Statului în fondul forestier proprietate publică a statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Probabil din acest motiv a existat mai multă operativitate. În rest, este nevoie de procedura mai greoaie a exproprierilor.

Din datele furnizate de Romsilva, prin Direcția de Comunicare a MMAP, în afară de suprafața plantată pe A2 sunt elaborate documentații tehnice pentru încă 39,71 ha de perdele (0,75%): 31,81 ha pe Autostrada A1 București – Pitești, în dreptul localităților Dragomirești Vale (Ilfov), Vânătorii Mici, Joița (Giurgiu), Corbii Mari, Uliești (Dâmbovița) și Rătești (Argeș); 8,53 ha pe Autostrada A2 București – Constanța, pe segmentul dintre Cernavodă și Fetești.

Pentru această suprafață, acolo unde proprietarii nu și-au dat acordul în vederea înființării perdelelor pe terenurile deținute, Regia Națională a Pădurilor-Romsilva a demarat procedurile de expropriere. Lucrările de plantare vor fi realizate în 2016, dacă exproprierilor vor fi efectuate.

Structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspund de silvicultură au încheiat, în anul 2015, contracte de servicii pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice aferente suprafeței totale de 685 ha (13,02% din total program) perdele forestiere de protecție a căilor de comunicații. După avizarea acestor studii se va solicita proprietarilor acordul în vederea înființării perdelelor și, în funcție de răspunsul acestora, se vor demara fie procedurile de expropriere, fie achiziția lucrărilor.

Dintr-un raport al MMAP aflăm că, între anii 1990 și 2013, Romsilva a mai plantat 2.036 ha de perdele forestiere, fără a se specifica însă câte dintre acestea sunt pentru protecția drumurilor/căilor ferate și câte pentru culturile agricole. Cele mai mari suprafețe au fost înființate în județele Vrancea, Buzău, Constanța, Ialomița, Ilfov, Dâmbovița, Olt, Dolj și Timiș.

Amenajări forestiere în câmp: planuri multe, realizări minime

Vorbind despre perdelele de protecție a culturilor agricole, nu se mai știe, în prezent, câte din vechile amenajări se mai păstrează astăzi după distrugerile și sustragerile de material lemnos din anii 1990-2002. Știm doar că Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS), cu toate cele șase subunități ale sale, a elaborat, în 2005 și 2006, documentații privind înființarea / reabilitarea unor perdele pentru 15.500 ha în județele Dolj, Teleorman, Olt și Mehedinți și trei studii de amplasament pentru județele Constanța (3.800 ha), Tulcea (1.157 ha) și Ilfov (241 ha).

Eficiența amenajamentelor silvice (lupta contra secetei și a altor adversități legate de climă și relief, prevenirea și combaterea proceselor de degradare a solului, protejarea și dezvoltarea fondului natural de entomofagi etc.) a fost prezentată de ing. Gheorghe Albu din Constanța, fost secretar de stat în MADR, cel care se numără printre puținii fermieri din România care au realizat, pe cheltuială proprie, perdele de protecție pe terenurile pe care le cultivă.

Scurt istoric al protecției culturilor și al drumurilor prin perdele forestiere

– 1880: s-au înființat primele 20 ha de perdele de protecție în actualul județ Ialomița;

– 1884: a început activitatea de fixare a nisipurilor cu perdele de protecție din salcâm la Piscul Vechi, în sudul Olteniei;

– 1890/1895: s-au fixat, pentru prima dată în România, circa 3.000 hectare de nisipuri mobile și semimobile, cu puiet de salcâm;

– 1906: se fac studii aprofundate pe 1.000 ha plantate în perdele de tip rețea la Dâlga (Călărași), Mărculești (Ialomița), Râmnicelu (Buzău), Poarta Albă, Ciocârlia (Constanța) și Zorleni (Vaslui);

– 1947/1960: s-au mai plantat 5.000 ha de perdele forestiere de protecție în Dobrogea (Valul lui Traian – Constanța), Băragan (Chișcani – Brăila, Jegălia – Călărași, Mărculești – Ialomița, Moara Domnească – Ilfov) și sudul Olteniei și s-au înființat stațiunile experimentale silvice Bărăgan și Dobrogea.

– 1961: acțiunea de instalare a perdelelor a fost abandonată, fiind defrișate o mare parte dintre suprafețe, chiar și cele constituite cu rol experimental;

– 1970: se reia plantarea perdelelor pe nisipurile din sudul Olteniei, în amenajările complexe hidroameliorative Sadova – Corabia, Calafat - Ciuperceni și Bistreț – Dunăreni;

– 1990: mai multe perdele de protecție a nisipurilor/solurilor nisipoase din sudul Olteniei și de protejare a căilor de comunicație au fost distruse;

– 2000: s-a elaborat „Strategia Națională și programul de acțiuni privind combaterea deșertificării, degradării terenurilor și secetei“;

– 2002: a fost publicată Legea nr. 289 privind perdelele forestiere de protecție a căilor rutiere și a zonelor supuse deșertificării;

– 2014: s-a aprobat Programul național de realizare a perdelelor forestiere pentru protecția autostrăzilor și drumurilor naționale (n.n. – sursă ASAS).

Maria BOGDAN

Congresul SRH, la a XI-a ediţie

Importanţa activităţii de cercetare în horticultură, dar şi existenţa unor politici care să permită introducerea inovării şi a rezultatelor cercetării în fermele agricole au fost principalele subiecte punctate la cel de-al XI-lea Congres Horticol. Acesta s-a desfăşurat la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti“ (SRH), fiind dedicat sărbătoririi Centenarului Societăţii Române a Horticultorilor. Printre participanţi s-au numărat preşedintele României, Traian Băsescu, comisarul european pentru Agricultură Dacian Cioloş, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii Achim Irimescu şi vicepreşedintele Academiei Române Cristian Hera.

O politică fermă pentru agricultură

Preşedintele țării speră ca în viitorul apropiat să fie definitivată şi asumată Strategia Comisiei prezidenţiale pentru agricultură, susţinând că politicul trebuie să și-o asume pentru că este vorba de viitorul unui domeniu important. „Este una dintre speranţele pe care eu le am, şi anume acea comisie prezidenţială pentru agricultură, care a finalizat un raport în luna iulie şi pe care l-a lansat în dezbatere publică până în septembrie, va lua observaţiile primite, le va insera şi în perioada imediat următoare vom avea definitivată şi asumată acea strategie pe agricultură, pentru perioada 2014-2020. Este nevoie ca politicul să îşi asume o politică fermă pentru agricultură. O politică agricolă care să pună în valoare şi calitatea şi potențialul pământului, priceperile agricultorilor români şi să aibă ca obiectiv reducerea până la eliminare a importurilor. Este nepermis ca o ţară ca România să nu-şi poată asigura sută la sută hrana de care are nevoie“, a declarat Băsescu.

Puţini cercetători în domeniul horticol

Printre problemele din agricultură semnalate de șeful statului în domeniul horticulturii se numără scăderea dramatică a numărului de cercetători, dar şi a staţiunilor de cercetare. „Dacă în anul 1990 aveam 700 de cercetători în horticultură, astăzi mai avem 250. Dacă în 1990 aveam 45 de stațiuni de cercetare, astăzi mai avem 18. Nu spun că trebuia să avem tot 45, dar în mod cert trebuia să avem nu 700, ci 1.700 de cercetători“, a adăugat Traian Băsescu.

De asemenea, conform președintelui, sectorul legumelor și fructelor din România se confruntă cu multe probleme, pentru că se recoltează o cantitate mică de legume comparativ cu țările din Uniunea Europeană și se importă o cantitate foarte mare de fructe comparativ cu exporturile.

În ceea ce priveşte viticultura, Băsescu apreciază că există un „salt extraordinar“ al calităţii vinurilor. „Dacă apreciem cantităţile, vedem că importăm 54 milioane de litri de vin şi exportăm 11. A crescut calitatea, dar este clar că trebuie să facem ceva pentru revenirea la suprafeţele existente cu 20 de ani în urmă, care să ne facă din nou un jucător important pe piaţa vinurilor din UE şi nu numai. Avem calitate din ce în ce mai bună, însă mai trebuie lucrat la cantitate“, a spus președintele.

Finanţarea subprogramelor sectoriale din PNDR

Ca soluții la problemele ridicate de președintele țării, comisarul european Dacian Cioloș a propus introducerea finanțării subprogramelor sectoriale în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Iar pentru zona de pomicultură, cu ajutorul acestor subprograme se poate finanța nu doar partea de reconversie a plantațiilor, ci și dotarea cu utilaje, producţia de material săditor, sistemul de susţinere şi de irigaţii, partea de depozitare şi procesare.

„Viticultura a beneficiat de un program de reconversie imediat după aderarea la UE și rezultatele se văd. Acest lucru a fost posibil pentru că problemele structurale nu sunt doar ale României, sunt probleme cu care se confruntă întreg sectorul viticol și atunci am putut vorbi de un Program de reconversie structurală la nivel european. Nu același lucru se întâmplă și în sectorul pomicol, unde ar trebui să găsim soluții pentru a finanța restructurarea sectorului. De aceea am introdus, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, posibilitatea de a finanța subprograme sectoriale. Acest subprogram poate să fie mai mult decât a fost Programul de reconversie/restructurare în sectorul viticol, pentru că prin acesta se poate finanța nu doar partea de reconversie a plantațiilor, ci se poate merge la pachet și cu dotarea cu utilaje, partea de producere a materialului săditor, a soiurilor cu potențial de piață și care să valorifice specificul agropedoclimatic din România. Se pot finanța și programe de formare profesională a producătorilor și toată această parte de organizare a producătorilor. Cred că există toate ingredientele ca în trei, patru, cinci ani să vedem și mai multe fructe și legume românești nu doar la noi, ci și pe piața europeană“, a menționat Cioloș.

Dincolo de acest subprogram din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, comisarul Dacian Cioloș a menționat că mai are în vedere câteva idei legate de reformarea regulamentului european pentru sectorul legume-fructe, care vizează organizațiile de producători. România a beneficiat foarte puțin de acest program deoarece nu are decât o organizație și câteva grupuri de producători în sector. „Vreau să vin cu niște idei de modificare a acestui regulament, tocmai pentru a lua mai bine în considerare și specificul lipsei de organizare a unor țări cum este România“, a spus Cioloș.

Daniela CRISTESCU

Info-day Orizont 2020

SECURITATE ALIMENTARĂ, AGRICULTURĂ DURABILĂ, CERCETARE MARINĂ ŞI MARITIMĂ ŞI BIOECONOMIE - 7 noiembrie 2013, Aula ASAS
Oportunitati de formare de parteneriate în Orizont 2020

Ministerul Educației Național și Academia de Științe Agricole și Silvice ″Gheorghe Ionescu-Șișești″ organizează in data de 07. Noiembrie 2013, in aula ASAS o sesiune de informare a potențialilor parteneri/aplicanții in cadrul programului european CDI Orizont 2020. In măsura in care această informare va este utilă in activitate Dv. vă rugăm să confirmați participarea dv. pe adresa menționată in AGENDA atașată. Persoanele care nu pot participa din diverse motive la această reuniune sunt rugate să consulte agenda Orizont 2020 www.ancs.ro deoarece vor fi organizate zile de informare pe tot parcursul lunii noiembrie și in prima jumătate a lui decembrie 2013,  în mai multe centre universitare din țară, cu același scop declarat de a promova  prevederilor regulamentului  CDI Orizont 2020.

09:30-10:00  Inregistrarea participantilor
Deschidere : Președinte/ Vicepreşedinte ASAS : Prof.dr. Gh.SIN/Prof.dr. Mihai NICOLESCU

 

10:00-10:15 Cuvânt de bun-venit:
Preşedinte : prof. dr. Gheorghe SIN
Ioana ISPAS, coordonator national NCP, MEN

 

10:15-11.45  Sesiunea I:  De la PC la Orizont 2020
Moderator: Vicepreşedinte prof.dr. Mihai NICOLESCU

 

  1. Prezentarea Orizont 2020, elemente de noutate vs. PC – Ioana ISPAS , coordonator naţional NCP, MEN
  2. Orientări generale şi specifice in domeniul "Securităţii alimentare, agriculturii durabile, cercetării marine şi maritime şi bioeconomie", – Dr. Ing. A-F. Badiu NPC, ASAS;
  3. Oportunitatile pentru IMM-uri in ORIZONT 2020-Adrian Pascu, consilier MEN.

 

11,45-12,15 – Pauză cafea

 

12:15-14.30 Sesiunea II: Orizont 2020 SECURITATE ALIMENTARĂ, AGRICULTURĂ DURABILĂ, CERCETARE MARINĂ ŞI MARITIMĂ ŞI BIOECONOMIE,
Moderator dr. Aurel Badiu  NCP Agircultura Orizont 2020

 

  1. Inițiativa de programarea comună: JPI Climate Change dr Nastasia Belc
  2. Platforma Tehnologica ″Food for life″ Initiativa de programare comuna "O dieta sanatoasa pentru o viata sanatoasa" – dr. Nastasia BELC , reprezentant in Comitetul de Management al JPI HLDL.
  3. Experienţe europene în cercetarea agricolă:
    • Ştiinţele solului in context european –– dr. Cătălin Simota, ICPA;
    • Agricultura biologică – dr. Ion Toncea, INCDA Fundulea
    • Pomicultură – dr.ing. Ion Coman, ICDP Mărăcineni, Argeș,
    • Zootehnie – prof. dr.ing. Horia Grosu IBNA Baloteşti;
    • Protecţia plantelor – dr.ing. Florica Constantinescu, INCDPP București;
    • Industrie alimentară – dr.ing. Nastasia Belc, IBA București;
    • Infrastructură pentru irigaţii - prof. dr. Ioan Jelev, Secretar General ASAS;
    • Silvicultură: dr.ing. Ovidiu Badea – ICAS;
  4. Discuţii

 

 Înregistrarea se face pe site la www.ancs.ro  

  • Publicat în Social

Cercetarea trebuie să se adapteze după vremuri şi nu după vreme

• Interviu cu Gheorghe Sin, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice

În condiţiile schimbărilor climatice, când previziunile meteorologilor indică o creştere continuă a temperaturilor în viitor, cercetarea agricolă devine veriga cea mai importantă pentru agricultură, poate singura care încă mai luptă cu vicisitudinile naturii şi de care vom depinde cu siguranţă în următorii ani pentru a obţine producţii bune. Chiar şi aşa, în România cercetarea agricolă este încă Cenuşăreasa mediului ştiinţific şi academic, lăsată să se descurce cu fonduri proprii, aşa cum poate.

Din 160.000 ha, cercetarea a rămas cu 28.000 ha

– Ca specialist, cum apreciaţi evoluţia acestei ierni din punctul de vedere al culturilor semănate?

– Am putea spune că, până în prezent, vremea a evoluat favorabil pentru culturile semănate în toamnă. Au reuşit să răsară o parte din culturi datorită regimului termic mai bun decât în alţi ani. Nu avem, până în prezent, niciun semnal care să indice că ar exista pagube produse de temperaturile scăzute sau de alte fenomene specifice iernii. Aşa cum evoluează vremea şi în prezent, consider că aceasta nu va afecta culturile agricole. Totul e să ştim şi să depunem toate eforturile pentru campania de însămânţări din primăvară. Să pregătim utilajele, să ştim dinainte unde semănăm şi ce semănăm, să stabilim soiurile şi hibrizii de care avem nevoie şi să procurăm sămânţa. Când vine vorba de sămânţă, aici insist ca aceasta să aibă însuşiri biologice ridicate, adică să fie certificată. De asemenea, să căutăm ca toate aceste măsuri care trebuie întreprinse în primăvară să se desfăşoare în condiţii cât mai bune, ţinându-se cont mai ales de indicii de calitate.

– Oamenii au apreciat în 2012 hibrizii şi soiurile româneşti. Avem sămânţă suficientă, pentru că ştiu că aţi rămas cu o suprafaţă mai mică de teren?

– Dacă unităţile de cercetare agricolă administrau în 1990 o suprafaţă de 160.000 ha, în prezent am rămas cu cca 28.000 ha. Deci s-a redus foarte mult suprafaţa pe care unităţile de cercetare multiplicau sămânţa, soiurile şi hibrizii creaţi. În această situaţie căutăm să folosim la maximum suprafeţele pe care le avem. Au apărut şi fermieri care îşi produc singuri sămânţa, ceea ce este un lucru bun. Pe de altă parte, producţia de sămânţă în ţara noastră mai este completată şi de firmele străine care aduc soiuri şi hibrizi creaţi în alte ţări. Aici ar trebui menţionat faptul că, înainte de a cultiva soiuri străine, trebuie testate în condiţiile României, pentru a nu avea surprize neplăcute, acestea nefiind adaptate la condiţiile noastre în ceea ce priveşte rezistenţa la secetă, arşiţă sau temperaturi scăzute.

Dependenţa producţiei de soiuri adaptate la secetă şi temperaturi ridicate

– În ultima perioadă, anotimpurile care s-au rotit altfel decât le ştiam noi pun la grea încercare fermierii şi creatorii de soiuri şi hibrizi, iar sarcina dumneavoastră de acum este să vă adaptaţi modului în care evoluează vremea.

– Se vorbeşte de mai mulţi ani de un fenomen care într-adevăr are loc, este vorba de o încălzire globală şi care se manifestă în primul rând prin fenomene extreme. În această situaţie se vorbeşte de asemenea şi de deşertificare, mai ales a zonelor din sudul ţării. Cercetătorii deja au căutat să îşi adapteze tematica de cercetare în sensul de a crea soiuri care să fie mai tolerante, mai rezistente la aceste creşteri de temperatură, la fenomenele de secetă, pedologică şi atmosferică. Aşadar, căutăm să avem soiuri care să reziste acestor modificări ale vremii şi avem deja o serie de realizări care într-adevăr pun în evidenţă faptul că există material biologic pe care îl vom pune la dispoziţia producătorilor agricoli, astfel încât producţiile să aibă fluctuaţii mai mici la apariţia acestor fenomene nedorite.

– Se mai îndreaptă tinerii către cercetare?

– Din păcate, atractivitatea pentru activitatea de cercetare este foarte scăzută din cauza subfinanţării cu care ne confruntăm. Spre deosebire de alte ţări, la noi cercetarea se bazează în primul rând pe autofinanţare şi pe unele fonduri care sunt puse la dispoziţie pentru a fi obţinute prin competiţie, situaţie care nu satisface nici pe departe necesarul desfăşurării normale a unei asemenea activităţi. Pe lângă atractivitatea foarte slabă, fondurile alocate cercetării s-au redus de la an la an comparativ cu alte ţări şi chiar cu vecinii noştri, contrar afirmaţiei făcute în toate programele politice că cercetarea este un domeniu prioritar, susţinut de stat. Acest lucru nu se vede, nu se simte, astfel că noi suntem nevoiţi să ne descurcăm cum putem. Mai avem un nucleu de cercetători pasionaţi care îşi continuă activitatea, însă totalul personalului este de 625, adică un număr redus de 4-5 ori faţă de ceea ce aveam cu 20 de ani în urmă.

Performanţă... cu dotări limitate

– Tehnica cu care lucraţi este competitivă cu ce se întâmplă în străinătate?

– Nu este suficientă dotarea pe care o avem, e nevoie în continuare de fonduri care să fie alocate dotării tehnice. În ceea ce priveşte utilajele de câmp, nu suntem la nivelul la care ar trebui să fim. Unităţile de cercetare, fiind instituţii publice, nu au putut beneficia de fonduri europene şi a trebuit ca dotarea să se facă din fonduri proprii. Sunt situaţii în care fermele de producţie sunt mult mai bine dotate decât staţiunile de cercetare.

– În aceste condiţii trebuie să elaboraţi tehnologii pentru fermele de producţie?

– Da, suntem puşi în această situaţie delicată, pentru că o tehnologie se bazează în mare parte şi pe tehnica cu care lucrezi, mă refer la utilajele de lucrat solul, de semănat, de recoltat, de întreţinut culturile. Într-adevăr, tehnica a făcut progrese şi necesită tehnologii adecvate.

– Cum decurge colaborarea dumneavoastră cu unităţile de producţie?

– În primul rând, suntem interesaţi ca rezultatele muncii noastre de cercetare să le regăsim în practica unităţilor de producţie. Avem asemenea colaborări, sunt situaţii în care întreaga cantitate de sămânţă este livrată cu prioritate către fermierii care sunt interesaţi să folosească soiurile produse de cercetarea românească. Avem organizate periodic Ziua grâului, a porumbului, a florii-soarelui în unităţile de cercetare la care îi invităm pe cei din producţie să viziteze câmpurile experimentale.

– Există o relaţie anume şi cu învăţământul agricol?

– Noi avem relaţii bune cu toate universităţile agronomice. Sunt cercetători care ţin cursuri studenţilor, de asemenea, o serie de studenţi îşi fac tezele de doctorat în unităţile de cercetare.

– În ce măsură colaboraţi cu unităţile de cercetare din străinătate?

– Avem încheiate diverse colaborări cu institute şi staţiuni de cercetare similare din Franţa, Germania, Italia, cu Academia de Ştiinţe Agricole din China, cu o universitate din Coreea şi există în general schimb de cercetători, de material biologic, lucru necesar pentru a ne racorda la tendinţele de cercetare din alte ţări.

– Aţi avut o reţea de staţiuni de cercetare foarte bine dezvoltată, care acoperea întreg teritoriul ţării. În momentul de faţă s-au împuţinat vizibil.

– Da. Dacă ne referim la numărul acestor unităţi, trebuie spus că în 1990 aveam 121, iar acum doar 57, iar dintre acestea deja unele au un potenţial foarte scăzut în ceea ce priveşte activitatea de cercetare. Aceasta ca urmare a exproprierii sau a faptului că li s-au diminuat foarte mult suprafeţele de teren, dar şi a subfinanţării personalului care şi el a scăzut mult. De aceea suntem nevoiţi să raţionalizăm reţeaua de unităţi de cercetare, în sensul de a concentra această activitate numai în unităţi care au potenţial, dotarea tehnică necesară şi personal adecvat. Vrem ca puţinii bani pe care îi avem să îi dirijăm acolo unde într-adevăr pot fi folosiţi cu mai multă eficienţă.

Gheorghe VERMAN
REVISTA LUMEA SATULUI NR.6, 16-31 MARTIE 2013

România, ţara tuturor posibilităţilor, cercetarea - la „picioarele“ ei

Cel mai sigur şi normal cadru de desfăşurare, revitalizare şi dezvoltare a activităţii noastre de cercetare este Academia de Ştinţe Agricole şi Silvice.

Cea mai grea problemă cu care s-a confruntat activitatea de cercetare în ultimii 10 ani a fost finanţarea sub orice critică. Şi totuşi rezultatele obţinute în această perioadă sunt chiar peste aşteptări. Este o dovadă în plus că ASAS a reuşit să menţină şi să creeze acea atmosferă propice muncii de cercetare. Sigur că o contribuţie remarcabilă au avut-o îndeosebi cercetătorii care au mai rămas, al căror devotament, ataşament şi pasiune au fost categorice. Orice schimbare de formă poate conduce la o instabilitate, la o lipsă de încredere, care să determine plecarea unora din sistem. Să nu se creadă că cei care au rămas nu au unde să se ducă.

În acelaşi timp, trebuie să recu­noaştem că şi în ASAS este nevoie de schimbare. Faptul că de foarte mulţi ani relaţia dintre ASAS şi MADR nu a funcţionat normal trebuie să aibă o explicaţie. Dacă asupra termenilor colaborare, coordonare, subordonare etc. nu se cade de acord, dar mai ales nu se vor înţelege corespunzător se pare că întreaga cercetare agricolă va avea de suferit. Dar dacă oamenii politici, cel puţin până în prezent, nu au fost traşi la răspundere, nu au plătit la propriu, noi, cei care suntem implicaţi în asigurarea hranei populaţiei, vom răspunde. De altfel, întrebarea „mai avem cercetare?“ sau afirmaţia că „cercetarea nu face nimic“ repre­zintă modul în care astăzi noi plătim. Indiferent de non-valoarea unor oameni politici promovaţi pe prima scenă a ţării şi care habar nu au cu ce se „mănâncă“ cercetarea, ei se duc şi vin, în timp ce noi suntem pereni, cel puţin până acum.

Se pare că şi din cauza acestor neînţelegeri sistemul de finanţare nu a funcţionat corespunzător. Totuşi, nu înţelegem de ce ASAS nu poate fi ordonator de credite, de ce nu poate fi finanţată de la buget, dacă nu întreaga activitate de cercetare, cel puţin 70 sau 80%, restul urmând a fi completat din activităţi conexe. Cum rămâne cu afirmaţia că „România este ţara tuturor posibilităţilor“, dacă mereu s-a apelat la cadrul legislativ conform căruia MADR nu putea finanţa cercetările din cadrul ASAS.

Mai curând credem că, de fapt, banii nu s-au distribuit corespunzător. Că priorităţile guvernanţilor au fost altele. Cine nu ştie că, „oricât de scumpă ar fi cercetarea, nu se cunoaşte o altă cale mai ieftină spre progres“. Acest lucru nu trebuie argumentat. Este un adevăr deja demonstrat de către cele mai avansate economii din lume, inclusiv China, al cărei procent din PIB alocat cercetării a fost în unele cazuri şi de 20 de ori mai mare decât cel alocat în România, al cărui PIB se cunoaşte. Cel mai mare potenţial economic pe care l-a deţinut şi îl deţine şi în prezent România este agricultura. Evoluţia pe plan mondial arată o îngrijorătoare eventuală criză alimentară. Dacă urmărim nivelul importurilor, s-ar părea că această criză ne va lovi şi pe noi. Asta dacă vom vinde pământurile la străini, noi devenind sclavii lor.

ASAS-ul credem că nu a fost şi nici nu trebuie să fie înregimentat politic. Trebuie însă să se implice în politica agricolă a României. Trebuie să fie mai prezentă pe această scenă. Şi mai convingătoare. Trebuie găsite acele mijloace prin care să se dovedească faptul că ASAS nu este ancorată în trecut. Este clar că ASAS-ul trebuie să promoveze în funcţii de răspundere specialişti mai tineri, mai hotărâţi şi mai convingători.

Restructurarea şi reorganizarea cercetării agricole din România trâmbiţată de MADR are un sâmbure de adevăr. Numai că nu în sensul în care îl spune ministerul, de a reduce numărul de unităţi, ci în sensul restructurării de fond. Trebuie umblat la tematica de cercetare, la calitatea şi nivelul cercetării. Cine crede că în agricultură se poate importa orice material biologic şi orice informaţie tehnologică de oriunde se înşeală amarnic. Sunt nenumărate exemple în acest sens. Vezi tomatele tari ca piatra, predominant cu ţesuturi celulozice în interior, diverse alte legume fără gust sau tehnologii ultra­performante care de departe nu şi-au atins parametrii faţă de costurile achiziţionării acestora.

Desfiinţarea unor unităţi de cercetare, cel puţin în legumicultură, este un act de subminare a economiei naţionale. În România se cultivă zeci de specii legumicole într-o paletă foarte largă de condiţii climatice, agropedologice. Pierderea Staţiunilor de la Arad, Brăila şi Işalniţa (50% din total) a făcut ca în sarcina Institutului de la Vidra şi a celor 3 Staţiuni din Bacău, Buzău şi Iernut să fie puse din ce în ce mai multe probleme. Şi asta în contextul reducerii drastice a fondurilor alocate şi a personalului de cercetare.

Dacă vorbim de fondurile alocate de către MADR pentru întreaga cercetare şi de răspunsul acestuia referitor la cererea ASAS de a fi suplimentat, ar trebui să arătăm că valoarea acestuia abia se ridică la nivelul cât se aloca în 1989 numai pentru cercetarea legumicolă.

Se propune înfiinţarea fie a unui singur Institut Central, fie a 3 Institute mari, dându-se unele exemple din alte ţări. Din nou se dă dovadă de lipsă totală de responsabilitate, de cunoaştere a realităţii, dar mai ales de experienţă. Complexitatea activităţilor agricole din România justifică pe deplin actuala organizare de bază a cercetării. Afirmăm acest lucru şi din experienţa pe care o avem în cadrul Secţiei de Horticultură a ASAS, unde nu de puţine ori apar probleme extrem de specifice unui domeniu sau altul. De asemenea, propuneri ca cercetarea să fie orientată pe unele probleme arată cât de puţin se gândesc unii la viitor. Astfel de propuneri în mod cert au doar o singură motivaţie: lipsa de fonduri, pentru care se propun cele mai simple soluţii: desfiinţarea unor unităţi, reducerea numărului de personal.

În ceea ce priveşte intensificarea colaborării cu Institutele de Învăţământ Superior, fără doar şi poate că este absolut necesară. Totuşi, ne întrebăm dacă acelaşi lucru este transmis şi acestora. În momentul de faţă apreciem că cele mai implicate instituţii în problematica agriculturii României sunt cele de cercetare. Oare întreabă cineva cum s-au cheltuit milioanele de euro primite de către Universităţi prin proiectele RELANSIN şi AGRAL, unde şi cum s-au implementat rezultatele obţinute? Oare nu cumva întrebarea „ce face cercetarea şi cum s-au cheltuit banii alocaţi“ ar trebui adresată mai întâi acestora? Nu dorim să aruncăm „găina moartă“ în curtea altuia şi, indiferent de răspuns, cercetarea legumicolă şi nu numai va face tot posibilul de a activa colaborarea cu toate Universităţile agricole din ţară.

Mai trebuie să menţionăm faptul că sistemul de finanţare a cercetării de până acum a creat un cvasihaos chiar şi în cercetare. Atât o concurenţă total nejustificată şi anormală între diferite instituţii de cercetare cu obiective de cercetare diferite, cât şi între unităţi cu aceleaşi obiective. Din păcate, lipsa de fonduri a condus şi la o corupţie fără precedent. Noi nu am sesizat niciun progres în urma alocării fondurilor de cercetare pe baza proiectelor câştigate la licitaţie. De aceea considerăm că nu ar fi lipsit de interes ca fondurile alocate cercetării agricole să fie dirijate de către ASAS către Institutele de Ramură şi acestea din urmă către Staţiunile de Cercetare, totul sub controlul şi îndrumarea ASAS. Să nu uităm că cine dă banul are şi dreptul de a controla. Dar poate tocmai acest lucru îi mobilizează atât de tare pe cei de la MADR. Şi anume, banii care vor fi puşi la dispoziţia cercetării de către UE în 2014.

În final, credem că ar mai fi nevoie de o Strategie Naţională privind Dezvoltarea Cercetării Agricole, care să includă obiective pe termen scurt, mediu şi lung, baza umană ca vârstă, valoare şi specializare, baza materială, costuri şi surse de finanţare etc.

Director ştiinţific
Dr. Victor Lăcătuş
Membru corespondent al ASAS
LUMEA SATULUI, NR.4, 16-28 FEBRUARIE 2013

 

Bilanţ la ASAS - Zece premii pentru cercetători agricoli români

În ziua de 29 noiembrie a.c., a avut loc Adunarea generală a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“.

Şedinţa a debutat cu o informare a prof. dr. Gheorghe Sin, preşedintele ASAS, privind activitatea Prezidiului ASAS, în perioada iunie 2012 – prezent, pe marginea căreia s-au purtat discuţii pentru creşterea eficienţei activităţii de cercetare agricolă.

Au fost aleşi prin vot secret noi membrii ai ASAS:

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Luise-Maria Gheorghiu
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS