Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează opinia publică că sistemul informatic al agenției este pregătit ca începând cu data de 16 octombrie 2024 sa demareze Campania de plată în avans pentru fermierii care au depus Cereri de plată în anul 2024.

În Campania 2024, Comisia Europeană și statele membre susțin menținerea derogării cu privire la plata avansului de până la 70 % pentru intervențiile sub formă de plăți directe în temeiul titlului III capitolul II din Regulamentul (UE) 2021/2115 și de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul intervențiilor de dezvoltare rurală bazate pe suprafață și pe animale din cadrul titlului III capitolul IV din Regulamentul (UE) 2021/2115.

Această măsura se va vota la nivelul Comisiei Europene în data de 05.09.2024.

Precizăm că plățile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se vor face în lei, la cursul de schimb valutar ce va fi stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2024 și va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar plățile pentru schemele finanțate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9756 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 29.12.2023 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr.1/2024 din data de 03.01.2024.

Totodată, APIA reamintește fermierilor, care au depus cerere de plată în Campania 2024, că în această perioadă inspectorii APIA și cei ai instituțiilor de specialitate delegate desfășoară controlul la fața locului pentru cererile eșantionate în acest scop, în conformitate cu OMADR nr. 292/16.07.2024 pentru aprobarea Instrucțiunii nr. 16/1/05.07.2024, precum și pentru aprobarea Procedurii operaţionale privind activitatea de control clasic pe teren, aplicabilă în campania 2024.  

Cu toate că în acest an Campania de depunere a cererilor de plată a început cu o lună mai târziu decât în anii precedenți, termenul de finalizare a controalelor pe teren este de cel târziu până la data de 11 octombrie, cu excepția controalelor pentru cerințele/obligațiile specifice, care se vor efectua în iarnă sau în primăvara anului următor.

Reamintim fermierilor că, în afara controalelor efectuate de inspectorii APIA, următoarele instituții efectuează controale specifice, astfel:

• Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) – efectuează controalele pentru verificarea respectării de către fermieri a cerințelor legale în materie de gestionare SMR 5-6 si SMR 9-11, pentru toți fermierii selectați la condiționalitate;
• Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) – efectuează controalele în cazul fermierilor selectați în eșantionul de condiționalitate (SMR 7 și SMR 8) și M10 (Agromediu și Climă);
• Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) – efectuează controalele delegate în sectorul zootehnic.

Efectuarea controlului pe teren reprezintă o cerință obligatorie impusă de legislația comunitară și o etapă premergătoare efectuării plăților finale.

În ceea ce privește procentul fermierilor controlați până la data de 06.08.2024 inclusiv, procentul este de 31,87% din eșantionul total, iar procentul parcelelor verificate la fața locului este de 32,3% din totalul parcelelor de controlat. 

În cazul în care fermierii refuză efectuarea controlului pe teren, cererea de plată va fi respinsă de la plată.

Reamintim că în Campania 2024, au fost selectați pentru control clasic pe teren - sector vegetal un număr total de 7.912 fermieri, pentru controlul clasic pe teren - sector zootehnic un număr de 5.356 fermieri, iar pentru controlul pe teren privind condiționalitatea – 1.314 fermieri.

Ca în fiecare an, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură se bazează pe cooperarea și sprijinul fermierilor pentru ca această activitate să se desfășoare în mod corespunzător.

Temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor în prima perioadă a anului au favorizat creșterea numărului de incendii în fondul forestier administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Numărul incendiilor produse în fondul forestier administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în primul semestru, a crescut de peste șapte ori, comparativ cu perioada similară a anului trecut, respectiv 367 de incendii înregistrate în prima jumătate a acestui an, față de 48 în primul semestru din anul 2023.

 Aceste incendii au afectat 3.365,31 hectare fond forestier, din care 3.264,86 hectare fiind incendii de litieră. Cele mai numeroase incendii, 105, s-au înregistrat în fondul forestier administrat de către Direcția Silvică Gorj, urmată de direcțiile silvice Prahova, cu 27 de incendii, Mehedinți și Vâlcea, cu câte 24 de incendii în fondul forestier.

Majoritatea acestor incendii, 250, s-au înregistrat în zonele de deal, în fondul forestier aflat în zonele de câmpie alte 99 și 18 incendii în zonele montane.

În aceste incendii au fost distruși arbori cu un volum cumulat de 209 metri cubi, de asemenea fiind distruși și 90.883 de puieți forestieri, valoarea totală a pagubelor ajungând la 393.094 lei.

Toate aceste suprafețe afectate de incendii vor fi refăcute de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin lucrări de regenerare a pădurilor.

Pentru prevenirea incendiilor în fondul forestier administrat, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a adoptat mai multe măsuri, precum intensificarea acțiunilor de patrulare, campanii de informare în rândul cetățenilor, turiștilor și a angajaților firmelor care desfășoară activități în fondul forestier, dar și realizarea lucrărilor de întreținere a liniilor izolatoare.

Reluăm apelul către cetățeni să fie responsabili, să nu incendieze miriștile, să nu lase focul nesupravegheat, mai ales în zonele de risc, să nu aprindă focul în păduri sau în apropierea acestora, să se asigure că sting focul după ce îl folosesc, exclusiv în locurile special amenajate.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

De asemenea, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, precum și 12 herghelii de stat.

Sursa: RNP - Romsilva

În situaţia condiţiilor meteorologice cu temperaturi ridicate peste media specifică zonei geografice, cu avertizare „cod portocaliu“ sau „cod roşu“, pentru prevenirea apariţiei unor situaţii neprevăzute, în special toxiinfecţii alimentare, datorate procesării, depozitării, transportului şi valorificării produselor de origine animală şi vegetală, în alte condiţii decât cele stabilite prin legislaţia sanitară-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare, operatorii care activează în diferite segmente din lanţul alimentar, dar şi consumatorii trebuie să fie informaţi şi să cunoască că alimentul (materiile prime sau produsele finite) are capacitatea şi riscul cumulării de factori de contaminare, care se împart în: 

► contaminare chimică – substanţe poluante din mediu (contaminare întâmplătoare), aportul suplimentar de compuşi chimici proveniţi din tehnologia agricolă sau alimentară (contaminare deliberată) reziduuri de medicamente de uz veterinar, metale grele sau alte reziduuri;

► contaminare biologică – bacterii, fungii, viruşi sau paraziţi.

Contaminarea alimentelor se poate produce:

■ pe parcursul procesului de preparare (igiena necorespunzătoare a spaţiilor, a utilajelor şi ustensilelor, modul inadecvat de păstrare, personal lucrător bolnav sau purtător a unui microorganism patogen etc.);

■ în timpul cultivării legumelor şi fructelor prin folosirea de îngrăşăminte naturale nematurate sau dacă sursa de apă pentru irigaţii este contaminată;

■ prin mediul înconjurător, în special când se înregistrează creşterea în exces a temperaturii şi nu este asigurat prin spaţii şi utilaje, lanţul de frig optim de păstrare a materiilor prime, ingredientelor, produselor intermediare sau a produselor finite.

Din acest motiv este absolut necesar ca siguranţa produselor alimentare să poată fi realizată şi controlată prin metode care să asigure identificarea şi înlăturarea pericolelor potenţiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Regulile din domeniul siguranţei alimentelor pe întregul lanţ alimentar, clar definite prin acte normative, atenţionează operatorii din unităţiile care produc, procesează, depozitează, transportă şi comercializează materii prime şi produse alimentare finite de origine animală şi nonanimală că au obligaţia:

• să respecte normele generale de igienă şi de funcţionare la unităţile care procesează, depozitează, transportă şi comercializează produse de origine animală şi vegetală, precum şi în unităţile de alimentaţie publică, pensiuni agroturistice, cantine, în pieţele agroalimentare, târguri de animale sau târguri şi expoziţii organizate ocazional;
• să respecte condiţiile de depozitare şi lanţul de frig, prin asigurarea temperaturilor optime de păstrare a materiilor prime, a ingredientelor, a produselor intermediare sau a produselor finite, pentru a se evita un potenţial risc de contaminare sau depreciere a produselor alimentare;
• să respecte normele de igienă prin spălarea şi dezinfecţia spaţiilor de lucru, de depozitare, spaţiilor comerciale, a utilajelor, ustensilelor şi a mijloacelor de transport;
• să asigure verificarea stării de sănătate a personalului care prelucrează şi manipulează alimente;
• să certifice cu documente şi marca de sănătate condiţiile de trasabilitate şi calitate pentru carne, lapte, alte materii prime şi produse alimentare finite;
• să respecte normele privind operaţiunile de ambalare şi să ofere consumatorilor informaţii complete despre alimentele destinate comercializării prin etichete conforme cu legislaţia din domeniu;
• să asigurare condiţiile de transport pentru animale vii şi pentru produsele alimentare cu respectarea normelor de igienă şi de temperatură în mijloacele de transport;
• să supravegheze prin analize de laborator calitatea şi salubritatea materiilor prime, a produselor culinare, a produselor finite, din probe afluite pentru examene fizico-chimice, microbiologice, pentru determinarea aditivilor, contaminanţi şi pesticide, monitorizarea alimentelor care conţin organisme modificate genetic şi teste de sanitaţie pentru supravegherea stării de igienă a unităţilor;
• să comercializeze produsele alimentere numai în unităţi sau spaţii autorizate sau înregistrate sanitar-veterinar;
• să asigure facilităţi pentru educaţia sanitară periodică a personalului care lucrează în domeniul producerii, procesării şi comercializării produselor alimentare.

Populaţia trebuie să se protejeze prin:

■ achiziţionarea alimentelor de origine animală şi vegetală numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar-veterinar, unde este asigurată asistenţa de specialitate prin care se garantează calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerţul „stradal“;

■ cunoaşterea faptului că, în baza legislaţiei specifice, operatorul economic furnizor de produse alimentare este responsabil pentru calitatea acestora şi certifică acest lucru prin document de conformitate emis şi prin eticheta pentru fiecare sortiment şi lot de produs;

■ citirea cu atenţie a instrucţiunilor de pe etichetele produselor alimentare, care în mod obligatoriu trebuie să conţină informaţii privind unitatea furnizoare, elementele componente, modul de păstrare, preparare corectă şi termenul de valabilitate;

■ păstrarea corectă a alimentelor (în frigider, la temperaturi mai mici sau egale de 4°C);

■ separarea materiilor prime pentru prepararea alimentelor (carnea crudă de vită, porc, pasăre, peşte şi ouăle etc.) de mâncărurile deja gătite;

■ nu se recomandă decongelarea produselor alimentare sub jet de apă caldă şi nici la temperatura bucătariei, ci în interiorul frigiderului, după ce se scot din congelator;

■ fierberea laptelui, în cazul în care acesta nu este pasteurizat;

■ folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;

■ spălarea atentă a fructelor, a zarzavaturilor şi verdeţurilor folosite în reţetele culinare sau când acestea se consumă crude;

■ asigurarea condiţiilor de protecţie necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte sau alte animale;

■ gestionarea corectă a resturilor menajere.

Protejarea populaţiei este asigurată permanent de personalul de specialitate din unitățiile sanitare-veterinare și pentru siguranța alimentelor teritoriale, prin monitorizarea şi efectuarea de acţiuni de control tematice, cu referire la respectarea normelor de funcţionare şi igienă în fermele cu animale şi păsări furnizoare de materii prime, în unităţi de procesare a produselor alimentare de origine animală şi nonanimală, unităţi de depozitare şi comercializare, pieţe agroalimentare şi alte obiective care pot fi considerate în anumite condiţii cu risc alimentar, precum şi prin analize la laboratoare acreditate, din probe recoltate din materii prime şi produse finite, pentru examene microbiologice, fizico-chimice, determinarea aditivilor, a contaminanţilor, pesticide, rezidii de metale grele, micotoxine, medicamente, organisme modificate genetic, radioactivitate etc.

În cazul apariţiei unor situaţii deosebite se recomandă sesizarea personalul sanitar-veterinar de specialitate, pentru a se interveni operativ şi eficient.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USV), Academia Română și Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ (ASAS) au organizat conferința „Protecția solurilor agricole și silvice în condițiile schimbărilor climatice“, pe 5 și 6 iulie 2024.

„Impactul schimbărilor climatice asupra indicatorilor agroclimatici și al terenurilor agricole din Câmpia Transilvaniei și Podișul Someșan“, „Cercetări privind adaptarea la schimbările climatice a tehnologiei de cultivare a porumbului în cadrul agriculturii conservative“, „Starea și viitorul solurilor forestiere din România“, „Protecția solurilor agricole din Republica Moldova“, „Solurile afectate de procese de degradare din zona de Nord-Est a României“ și „Comportarea și eficiența unor lucrări pentru protecția solurilor din Podișul Moldovei“ sunt titlurile lucrărilor ce au fost prezentate în plen, vineri 5 iulie, în Amfiteatrul A6, unde s-au reunit specialiștii în soluri de la instituții de învățământ superior, stațiuni de cercetare din România și Republica Moldova.

În deschiderea conferinței au avut alocuțiuni acad. Doru Pamfil, președintele secției de Științe Agricole și Silvice (SSAS) a Academiei Române, acad. Ioan Cristian Hera, președinte de onoare al SSAS a Academiei Române, și prof. dr. Gerard Jităreanu, președinte al comisiei pentru Protecția Solului din cadrul SSAS.

Inovaţia tehnologică, la mare preţ şi în domeniul agricol

În cea de a doua zi, pe 6 iulie, evenimentul s-a desfășurat la Stațiunea Didactică și de Practică pentru studenți de la Ezăreni, în câmpurile experimentale, unde vor avea loc demonstrații practice ce vor avea în prim-plan lucrările conservative ale solului. Tot în cadrul demonstrațiilor de la Ezăreni a fost prezentat, pentru prima dată la Iași, cel mai recent robot autonom pentru agricultură.

„Ag Bot 5.115T2 face parte din cea mai recentă generație de roboți agricoli realizați în Olanda. Nu are cabină, fiind controlat prin telecomandă de la distanță, inclusiv de pe smartphone sau tabletă, executând lucrări agricole în mod independent și autonom 24 de ore pe zi. Datorită sistemelor de siguranță, este imposibilă producerea oricărui accident, are numeroși senzori de mișcare și tactili, camere video frontale și posterioare pentru detectarea oricărui obstacol“, a declarat prof. dr. Gerard Jităreanu, rectorul USV Iași.

Poate lucra non-stop, zi și noapte

Ag Bot 5.115T2 face parte din cea mai recentă generație de roboți agricoli realizați de o companie olandeză. Nu are cabină, nu este condus de niciun operator, poate fi operat cu telecomandă, de la distanță, dar face lucrări agricole în mod independent și autonom. Poate lucra zi și noapte, cu oprire doar pentru a fi alimentat cu motorină sau dacă întâlnește un obstacol ori în raza sa apare un om sau animal. În acel moment, tractorul se oprește automat din deplasare și, datorită programului software cu care este echipat, anunță fermierul prin satelit care este cauza problemei pentru care el, robotul, nu mai lucrează. Are o serie de sisteme de siguranță redundante care fac, practic, imposibilă producerea oricărui accident, are numeroși senzori de mișcare și tactili, camere video frontale și posterioare, este dotat cu sistem Lidar pentru detectarea oricărui obstacol. Are un motor diesel care dezvoltă 156 cai putere, cam cât un tractor de putere medie, și poate efectua cu echipamentele specifice atașate în spate sau și în față lucrări de pregătire a solului, semănat, prășit mecanic și pulverizare de substanțe pentru protecția plantelor. Se poate deplasa cu viteze de până la 13,5 km pe oră, iar dacă este dotat cu utilaje corespunzătoare poate face două lucrări, simultan: pregătirea solului și semănat sau semănat concomitent cu aplicarea de îngrășăminte. Ag Bot 5.115T2 este gestionat de pe o platformă web care permite configurarea, monitorizarea și controlul de la distanță, simultan cu colectarea de date din câmp, indiferent unde s-ar afla fermierul. Practic, acest robot agricol poate fi monitorizat inclusiv pe smartphone sau tabletă.

Beatrice Alexandra MODIGA

Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USV) și Alianța Industriei Semințelor din România au organizat în luna iunie, la Ferma Didactică și de Cercetare Ezăreni din comuna Miroslava, „Ziua Biodiversității Grâului“.

Grâu comun de toamnă, dar și alte subspecii

Cu prilejul manifestării, reprezentanții Facultății de Agricultură USV Iași au prezentat colecția cu cele aproape 400 de cultivare de grâu, noi tehnologii agricole, precum și sesiuni de informare despre cele mai bune practici agronomice rezistente la schimbările climatice.

„În urma parteneriatelor și protocoalelor de colaborare din diverse proiecte în care suntem parteneri, am extras ADN din 400 de genotipuri, grâu comun de toamnă, dar și alte subspecii și am făcut analize genetice de înaltă calitate pe care le vom folosi pentru asocierea genotipului cu fenotipul. Obiectivul final este să identificăm regiunile genetice esențiale implicate în anumite trăsături cu importanță agronomică ridicată, cum ar fi rezistența la patogeni, toleranța la schimbările climatice sau producția“, a specificat conf. dr. Iulian Gabur, prodecan al Facultății de Agricultură a USV Iași.

Despre starea culturii de grâu la acel moment am stat de vorbă și cu inginerul agronom Cosmin Moloca, șef de fermă la Ferma Didatică Ezăreni.

„În spatele meu avem o cultură de grâu de toamnă cultivată pe o suprafață de 20 de hectare, 10 hectare cu soiul Glosa și 10 hectare cu soiul FDL Abund. În ultimele două luni, mai și iunie, am avut undeva la 50 litri/mp, ceea ce a ajutat grâul la umplerea boabelor, dar în unele fenofaze ale grâului, de exemplu în luna aprilie, precipitațiile au fost scăzute, iar grâul a suferit; de la 13 octombrie, când am însămânțat grâul, până în prezent avem undeva la 350 litri/mp, iar de la 1 ianuarie până în prezent avem undeva la 250 de litri/mp de precipitații acumulate. La recoltat sperăm că intră în două săptămâni, undeva la 1 iulie, iar producția la grâul de anul acesta după calculele mele ar fi undeva la 5 tone.“

Grâu englezesc, Spelta și Alac, printre speciile mai interesante

Tiberiu Sârbu, doctorand al Facultății de Agricultură USV Iași, ne-a prezentat câmpul experimental, atât soiuri vechi, cât și cultivare noi, ameliorate.

„Ne aflăm în câmpul experimental al disciplinelor de Genetică și Ameliorarea plantelor, unde testăm peste 80 de genotipuri din genul Triticum, provenite din colecția de germoplasmă a Băncii de Gene din Suceava. Încercăm să aflăm care sunt cele mai adaptate genotipuri din acest gen pentru condițiile din silvostepa Moldovei și să le selectăm pe cele mai adaptate pentru a obține noi soiuri și hibrizi. Suprafața unei parcele este de aproximativ 2 mp. Anul trecut, pe o astfel de parcelă am obținut o producție de cel mult 800 grm la unele genotipuri de Alac, Triticum monococum și producții de până la 1,3 kg la specia Triticum aestivum. Aici puteți vedea în colecția noastră peste 400 de genotipuri de diferite feluri de grâu. Avem soiuri foarte vechi, cum ar fi Alac, soiuri pe care presupunem că le-ar fi cultivat strămoșii noștri daci. Pe lângă Alac mai avem și Spelta, care are un potențial foarte bun, ridicat în ceea ce privește calitatea pentru panificație, dar au și gene de rezistență și toleranță la schimbări climatice. Avem foarte multe soiuri de grâu, soiuri vechi, noi și soiuri încrucișate, ameliorate în cadrul facultății noastre. Avem grâu ce astăzi depășește producția la hectar în comparație cu cel mai performant soi de pe piață. Avem grâu care are indici foarte buni de calitate, care ar fi pretabili pentru industria panificației. Deținem în colecția noastră material pe care sperăm să reușim să-l ducem pe piață cât de curând, să-l punem la dispoziția fermierilor. De asemenea, avem și o specie mai interesantă de grâu, Triticum turgidum, denumit și cap pătrat sau grâu englezesc. El a suferit o mutație naturală care îi determină ramificarea rahisului, a axului principal al spicului. A fost selectat de către fermieri acum cca 100 de ani în urmă, iar la vremea respectivă constituia un soi foarte productiv. În schimb, în zilele noastre a fost depășit de alte soiuri foarte valoroase. Un alt genotip este Triticum aestivum, numit grâu comun, o populație locală, mai exact de la Banca de Gene din Suceava; contrar lungimii spicului, care poate depăși 24 cm, productivitatea nu este pe măsură, deoarece multe dintre florile spiculețelor sunt sterile.“

„O zi din viața unui ameliorator de plante“

Tot în cadrul evenimentului, la USV Iași vizitatorii au fost invitați să descopere „O zi din viața unui ameliorator de plante“, programul evenimentului incluzând vizionarea laboratorului de biotehnologii pentru a observa procedura de multiplicare in vitro la diferite plante, inclusiv grâu și lupin, și pentru a descoperi cercetările în direcția stabilirii unui Protocol pentru aplicarea noilor tehnici genomice.

Totodată, s-a realizat o vizită la Institutul de Cercetări pentru Agricultură și Mediu (ICAM), unde s-au putut observa hibrizii de grâu obținuți prin hibridare asistată de markeri moleculari și selecție geonomică în sere, precum și infrastructura de cercetare ce include camere de creștere și fitotron pentru teste în condiții climatice extreme. De asemenea, au fost disponibile vizitatorilor microtomografe pentru analiza sol-plantă și cromatografie lichidă pentru detectarea unor substanțe cum ar fi metale grele.

Beatrice Alexandra MODIGA

Este zicerea la unison a unor bătrâni supărați poate pe… cine știe cine pentru viața lor din munte. Am luat-o ca atare încercând să le aflu durerea.

Nu o dată am bătut cărările munților noștri minunați și bogați, satele, din păcate cu oameni tot mai puțini, dar cu totul altfel, gata să-ți ofere nu doar binețe și un zâmbet, ci și masa, casa cât le treci pragul pentru a te simți… ca acasă.

Am stat adesea la povești cu tineri, câți mai sunt, dar și cu bătrânii satelor care nu tăgăduiesc în a povesti despre viața lor și a comunității din care fac parte, despre… viața la munte și oferta lui bogată, muncă și petreceri, biserică și școală, povești de taină de care nu te saturi niciodată.

După astfel de întâlniri pleci mai bogat spiritual și cultural decât poate după multe cursuri de specialitate. Viață trăită alături de cea a munților în liniște și pace. Viață trăită din ce a dat pământul, după cum spunea odată o bătrână trecută bine de centenar. Ce poate fi mai îmbietor și sănătos?!

„Românii stau pe un munte de aur pe care nu-l prețuiesc“ – îmi spuneau bătrânii cu pricina. Și au continuat: „Munții, pădurile, pajiștile, solurile cu tot ce se ascunde aici și, nu în ultimul rând oamenii, oamenii munților care știu a aprecia și exploata ce este mai bun în jurul lor, toate astea înseamă aur de care cei cu… pâinea și cuțitul nu au habar, nu știu a face ca bogăția asta aflată în cele 30% din suprafața țării reprezentată de munți să intre în buzunarele noastre, ale românilor.“

Nu poți să nu fii de acord cu spusele lor. Doar dacă te gândești la câte pot oferi pădurile, flora și fauna existentă aici, imensele suprafețe de pajiști – resurse regenerabile – pe care pot crește multe sute de mii de animale, să nu mai vorbim despre resursele minerale subterane, realizezi câtă bogăție există, care trebuie doar pusă în valoare, sigur, rațional, după reguli stricte.

Am zăbovit ceva vreme printre acești oameni minunați, cu simț critic, dar și cu umor, apoi mi-am văzut de ale mele.

Pașii m-au purtat pe alte și alte cărări de munte. Alți oameni, alte povești purtând farmecul zonei, dialectului, expresiilor specifice locului. Călcând munții pe toate cărările lor ți se dezvăluie adevărata față a vieții celor care încă mai stăruie să rămână frați codrului ori să-și ducă viața mai departe în locul în care le este obârșia. Sunt oameni cu rosturi bine închegate, dar și dintre cei cărora anii, puterea fizică și psihică nu le mai pot permite să ducă o viață normală.

Am întâlnit bătrâni cu nevoile specifice vârstei, dar și tineri dornici să inițieze mici afaceri în zonă.

Apoi, o fabrică de procesat lemn și o alta pentru lapte, o cooperativă a crescătorilor de vaci, printre principalele îndeletniciri ale muntenilor, magazine, școli, grădinițe, dispensare, cămine culturale. Semne că viața satului de munte are… viață cel puțin atât cât să se poată bucura de… aurul munților noștri.

Ion BANU

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a reacționat prompt la apariția și evoluția focarelor de pesta micilor rumegătoare (PMR) din județele Tulcea, Constanța și Timiș. Serviciile veterinare din țară acționează de urgență pentru a limita răspândirea virusului, aplicând măsuri corecte, conform legislației europene, utilizate de toate statele membre.

Corectitudinea acestor măsuri este esențială, iar responsabilitatea operatorilor economici joacă un rol crucial. Un risc major de introducere și răspândire a bolii provine din importul de animale bolnave, a căror boală a fost dobândită anterior intrării pe teritoriul României, ori din introducerea de animale fără documentele sanitar-veterinare necesare. Activitățile ilegale, cum ar fi transporturile clandestine de animale, pun în pericol eforturile de export și pot genera focare secundare de boală la mare distanță de focarul inițial.

Inspectorii ANSVSA colaborează constant cu reprezentanții instituțiilor competente pentru a identifica și stopa aceste practici iresponsabile. Eforturile ANSVSA și ale crescătorilor de animale de deschidere a unor noi piețe de export sunt amenințate de aceste activități ilegale.

În contextul epidemiologic actual, ANSVSA acționează pentru menținerea exporturilor de ovine, renegociind condițiile cu țările terțe și efectuând teste suplimentare pentru loturile destinate exportului. Laboratoarele ANSVSA lucrează cu program extins pentru a oferi garanțiile necesare țărilor beneficiare, asigurând astfel continuitatea schimburilor comerciale.

Din data de 17 iulie, de la confirmarea primului focar de PMR, s-au derulat operațiuni de export cu ovine, totalizând 72.820 de capete, dintre care 38.000 în Arabia Saudită și 34.820 în Regatul Hașemit al Iordaniei.

ANSVSA implementează o strategie de introducere a unor noi laboratoare din rețeaua serviciilor veterinare pentru a susține aceste activități fără a afecta fluxul de export.

Instituția este în permanent contact cu crescătorii de animale, transportatorii și exportatorii, colaborând pentru a limita extinderea bolii și a preveni prejudiciile în sectorul zootehnic. Autoritatea apreciază inițiativa crescătorilor de ovine de a evita vânzările și cumpărările de animale între ferme, schimburile de ciobani și vizitele între ferme, precum și anunțarea imediată a medicului veterinar și a DSVSA județene în caz de suspiciune de boală.

O avertizare importantă este aceea de a nu da crezare informațiilor false care afirmă că boala nu există. ANSVSA condamnă difuzarea de „fake news” care poate submina eforturile autorităților de a gestiona focarele de boală și de a promova exportul de animale.

În prezent, în România există 37 de focare active de PMR (8 exploatații comerciale, 12 exploatații comerciale de tip A și 17 gospodării ale populației), cu un total de 218.756 animale afectate:

Județul Tulcea: 34 focare (7 exploatații comerciale, 12 exploatații comerciale de tip A și 15 exploatații non-profesionale) – 205.271 animale afectate.

Județul Constanța: 2 focare în exploatații non-profesionale – 985 animale afectate.

Județul Timiș: 1 focar într-o exploatație comercială – 12.500 animale afectate.

ANSVSA solicită operatorilor economici din România implicați în comerțul cu rumegătoare să respecte instrucțiunile transmise prin intermediul DSVSA județene, pentru a-și proteja efectivele de rumegătoare mici. Orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp DSVSA județene.

ANSVSA face apel la sprijinul fermierilor din sectorul ovine și caprine, precum și al cetățenilor, pentru a aplica măsurile de biosecuritate, a anunța imediat serviciile veterinare despre suspiciunile la animale și a respecta toate măsurile dispuse de autorități pentru a împiedica răspândirea acestei boli pe teritoriul țării.

Sursa: ANSVSA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin intermediul Centrelor Județene, efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase), solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna mai 2024.

Suma autorizată la plată este în valoare de 2.979.925,12 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor.

Sursa: apia.org.ro

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește beneficiarilor că până la data de 31 iulie 2024, se depun cereri de plată pentru următoarele ajutoare de stat:

-  Cereri de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantitățile de motorină achiziționate și utilizate în agricultură aferente trimestrului II 2024 ( 01.04. – 30.06.2024), în conformitate cu HG nr.1174/2014 și OMADR 1727/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare ca diferența dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse și are o valoare unitară de 1,746 lei/litru, în conformitate cu HG nr. 55/2024.

-   Cereri de plată pentru acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, aferente  activității din iunie/trimestrul II 2024, în conformitate cu OUG nr.61/2023 pentru efectuarea serviciilor de întocmire și menținere a registrului genealogic al rasei și pentru efectuarea serviciilor de determinare a calității genetice a raselor de animale.

Sursa: apia.org.ro

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii care   și-au asumat angajamente pentru Intervenția DR 06  – „Bunăstarea animalelor” -pachetul a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor că pot completa și depune online deconturile/documentele justificative aferente trimestrului II al anului 2024, până la data de 31 iulie 2024.

Completarea și depunerea online se face prin accesarea paginii web: www.apia.org.ro utilizându-se ca browser Google Chrome. Astfel, în cadrul paginii APIA, la rubrica Bunăstarea animalelor DR - 06, secțiunea Instrucțiuni completare/depunere, se regăsesc pașii pentru operarea și depunerea online.

Deconturile justificative sunt însoțite în funcție de pachetul solicitat, de documentele prevăzute în Ghidul solicitantului pentru Intervenția DR 06  - Bunăstarea animalelor – pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a II- a și în Ghidul solicitantului pentru Intervenția DR 06 - Bunăstarea animalelor - pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, ediția a II- a, aprobate prin OMADR nr. 48/2024 și postate pe site-ul oficial al APIA.

Documentele  transmise  vor sta la baza verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a Intervenției DR 06 și efectuării verificărilor administrative ulterioare.