Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 8 May 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

Pandemia accelerează schimbările din comportamentul consumatorilor

La un an de la debutul pandemiei, în topul priorităților consumatorilor de la nivel global se află prețurile accesibile (32%) și sănătatea (25%), devansând teme precum planeta (17%), societatea (14%) și experiențele personale (12%). În prezent, consumatorii sunt mai preocupați decât în urmă cu patru luni de sănătate, familie și de viitorul lor, potrivit celei de-a șasea ediții a EY Future Consumer Index, un studiu realizat pe un eșantion de 14.500 de consumatori din 20 de țări, în intervalul ianuarie – februarie 2021.

Procentul celor care cred că vor trăi încă un an cu teama provocată de pandemia de COVID-19 a crescut de la 37% (octombrie 2020) la 40% (februarie 2021), în pofida apariției vaccinurilor. Studiul constată de asemenea că, din cauza pandemiei, oamenii sunt tot mai îngrijorați de sănătatea familiei lor, de accesul la necesitățile de bază, de finanțele personale și libertățile fundamentale. Nivelul de îngrijorare este însă diferit la nivel global. Respondenții din India și Brazilia au fost în mod constant mai preocupați de toate aceste aspecte (peste 90% dintre consumatori) de-a lungul pandemiei, în timp ce oamenii din alte țări sunt acum mai îngrijorați în privința sănătății familiei lor decât erau în urmă cu patru luni (creștere de 4% în SUA și de 5% în Japonia). Respondenții din China și Germania au declarat că sunt tot mai preocupați de situația lor financiară (creștere de 4%) și de libertatea de a se bucura de viață (creștere de peste 10%) față de octombrie 2020.

În acest context, aproape jumătate dintre consumatori (48%) consideră că viața după perioada de vaccinare va fi mai bună decât cea de dinainte de pandemie, în timp ce 36% cred că pandemia provocată de COVID-19 a accelerat schimbările pe care doreau să le facă de mult: mutarea în afara orașelor, mai multe cumpărături online, mai multă importanță acordată sănătății, prețurilor accesibile și sustenabilității. Având în vedere aceste date, companiile trebuie să înțeleagă încotro se îndreaptă consumatorii și să fie mai curajoase în accelerarea transformării lor, regândindu-și afacerile în funcție de cum trăiesc oamenii, nu de ceea ce cumpără.

Atitudinea față de vaccinare…

Majoritatea respondenților la nivel global (91%) intenționează să se vaccineze, dar 25% au declarat că au „rețineri“, iar 9% nu intenționează să facă acest lucru. Procentul ultimei categorii crește până la 15% în SUA și până la 19% în Franța, dar scade la 3% în China, 5% în Brazilia și 6% în Regatul Unit. Printre principalele motive care alimentează această atitudine la nivel global se numără preocupările legate de posibilele efecte secundare (29%) și neîncrederea în siguranța vaccinurilor (19%). Opiniile cu privire la vaccin sunt polarizate și între consumatorii cu venituri mari și cei cu venituri mici și se leagă cu încrederea în instituții. Potrivit studiului global, doar 43% dintre respondenții cu venituri mici intenționează să se vaccineze imediat ce au această posibilitate, față de 54% dintre respondenții cu venituri mari. Este posibil ca această situație să fie rezultatul faptului că 37% dintre respondenții cu venituri mici au mai puțină încredere sau deloc în autorități, față de 28% în cazul respondenților cu venituri mari.

În pofida acestei reticențe, majoritatea respondenților (56%) ar fi mai dispuși să cumpere din magazinele care impun angajaților să se vaccineze, iar 48% dintre respondenți consideră că cei care refuză vaccinarea se comportă egoist.

Prioritatea prețurilor accesibile sau a sănătății

După pandemie, prețurile accesibile (32%) și sănătatea (25%) vor rămâne priorități pentru consumatori atunci când fac cumpărături. Această atitudine este în linie cu răspunsurile colectate în iunie 2020, când 30% dintre respondenți au declarat că vor acorda mai multă atenție prețurilor accesibile și 26% sănătății, decât sustenabilității, impactului social și experiențelor personale.

Prețuri accesibile. Peste jumătate dintre respondenți (58%) intenționează să fie mai atenți și mai prudenți pe termen lung cu cheltuielile lor și 63% au declarat că prețul va fi cel mai important criteriu de achiziție pentru ei în următorii trei ani.

Sănătate. 57% dintre respondenți își doresc să facă alegeri mai sănătoase pe termen lung în ceea ce privește achizițiile de produse, iar 43% au declarat că sănătatea sau „ce este bine pentru mine“ va reprezenta cel mai important criteriu de achiziție în următorii trei ani. 62% sunt dispuși să își pună la dispoziție datele cu caracter personal pentru a obține recomandări de produse mai sănătoase.

49% dintre respondenți vor acorda prioritate mediului și schimbărilor climatice prin modul în care trăiesc și prin produsele pe care le achiziționează. Pentru 26%, sustenabilitatea va fi cel mai important criteriu de achiziție în următorii trei ani.

Impactul social. 56% vor fi mai dispuși să cumpere de la companiile care îi asigură că activitatea lor are un impact pozitiv asupra societății, 38% vor cumpăra mai mult de la organizații cu impact pozitiv în societate, chiar dacă produsele sau serviciile lor sunt mai scumpe, iar 69% consideră că mărcile cunoscute trebuie să schimbe lumea în bine.

Experiențe. 37% vor fi mai puțin inclinați să se implice în experiențe în afara casei (de exemplu, să meargă la bar, la cinema) pe fondul preocupărilor legate de sănătate și siguranță, iar 76% și-au schimbat modul în care se distrează.


Pandemia provocată de COVID-19 a modificat comportamentele consumatorilor și a făcut mai mult decât să încurajeze „consumul de acasă“ prin intermediul comerțului electronic. Consumatorii își construiesc acum întregul lor stil de viață în jurul locuințelor lor, acestea fiind locul unde muncesc, se distrează și se mențin sănătoși. Peste jumătate dintre respondenți (56%) plănuiesc să se mențină în formă acasă după trecerea pandemiei, în timp ce o treime (33%) intenționează să își schimbe electrocasnicele și mobilierul și 30% speră să lucreze mai mult de acasă în viitor.


Cristian CARSTOIU, EY Romania

Măsuri dispuse la nivel național pentru a preveni răspândirea gripei aviare

La solicitarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în seara zilei de 7 mai 2021 s-a întrunit Comitetul Național pentru Situații de Urgență  - Centrul Național de Combatere a bolilor pentru adoptarea unor noi măsuri în contextul diagnosticării virusului gripei aviare la păsările dintr-o exploatație comercială de păsări din localitatea Ungheni, județul Mureș.

În urma ședinței au fost dispuse următoarele măsuri, care se aplică la nivel național, pentru o perioadă de 30 de zile:

  • Suspendarea organizării și desfășurării comerțului ambulant cu păsări;
  • Suspendarea activităților comerciale cu păsări vii, (de la puii de o zi până la păsările de reformă) pentru toate speciile de păsări comercializate prin intermediul mijlocitorilor de afaceri, precum și a oricăror altor activități de intermediere în vederea comercializării directe către crescătorii de păsări din gospodăriile populației.

Comercializarea va fi efectuată doar de către fermele comerciale autorizate, cu păsări a căror stare de sănătate este atestată.

Verificarea respectării  acestor măsuri se realizează prin acțiuni de control organizate în comun de către structurile teritoriale ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor și Ministerul afacerilor Interne, inclusiv prin efectuarea de controale în trafic și în Punctele de Trecere a Frontierei de Stat, ce vizează transporturile de păsări vii.

În contextul epidemiologic actual, de creștere a numărului focarelor de gripă aviară pe tot teritoriul Europei, presiunea virală este foarte mare și de aceea este absolut necesară impunerea și respectarea unor măsuri suplimentare pentru a preveni răspândirea acestei boli.

La nivel european, pierderile economice cauzate de evoluția gripei aviare sunt foarte mari, statul cel mai afectat fiind Polonia.

De aceea, ANSVSA solicită sprijinul fermierilor din industria avicolă și al cetățenilor în aplicarea măsurilor de biosecuritate și respectarea tuturor măsurilor dispuse de autorități, pentru a împiedica răspândirea gripei aviare pe teritoriul țării noastre și a evita pagubele economice enorme generate de această boală.

ANSVSA monitorizează în permanență statusul de sănătate al păsărilor domestice și  al celor sălbatice (rezervorul natural de virus), astfel încât pe piaţă să ajungă doar produse provenite de la animale sănătoase și, implicit, să protejeze industria avicolă din țara noastră.

În acest sens, ANSVSA colaborează permanent cu Ministerul Apelor şi Pădurilor, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România, cu Colegiul Medicilor Veterinari din România și cu asociațiile ornitologice.

Sursa: ANSVSA

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 6 mai 2021

În intervalul 29.04.2021 – 06.05.2021 au fost înregistrate 9 focare noi de PPA:

  • Județul Bihor – 1 focar;
  • Județul Maramureș – 2 focare;
  • Județul Sibiu – 1 focar;
  • Județul Sălaj – 3 focare;
  • Județul Suceava – 1 focar;
  • Județul Vaslui – 1 focar.

și au fost stinse 4 focare de PPA:

  • Județul Mureș – 2 focare;
  • Județul Satu Mare – 2 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.594 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 51 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 199 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 133 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 111 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Judeţul Bihor – 256 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 10 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 123 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați;
  • Judeţul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 80 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 15 mistreți găsiți morți și 109 mistreți vânați;
  • Judeţul Călăraşi – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Judeţul Constanţa – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 11 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
  • Judeţul Galaţi – 36 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 25 de mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
  • Judeţul Ialomiţa – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 203 mistreți găsiți morți și 32 de mistreți vânați;
  • Judeţul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 99 de mistreți găsiți morți și 90 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 18 mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 6 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 171 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Judeţul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 168 de mistreți vânați;
  • Judeţul Sălaj – 154 de mistreți găsiți morți și 71 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 46 de mistreți găsiți morți și 41 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 21 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 283 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Judeţul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 28 mistreți găsiți morți și 36 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 194 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați.

Sursa: ANSVSA

APIA autorizează plățile aferente schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștința opiniei publice că începând de vineri, 07 mai 2021, a demarat autorizarea la plată a schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal Campania 2020.

Potrivit art. 1, alin (6), din Hotărârea de Guvern nr. 492 din 28.04.2021 pentru aprobarea plafoanelor financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2020 - “Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor financiare prevăzute la alin( 5) la suprafețele eligibile pentru anul 2020”, au rezultat următoarele cuantumuri:

Schema de plată

Plafoane financiare
(mii euro/ha)

Cuantum (euro/ha)

Sprijin cuplat în sectorul vegetal - soia

30.800,000

236,4418

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – lucernă

17.215,000

103,8155

Sprijin cuplat în sectorul vegetal - leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe

450,000

115,7666

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – cânepă pentru ulei și/sau fibră

200,760

238,9203

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – orez

4.200,000

1166,7087

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – sămânță de cartof

844,200

1441,7460

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – hamei

132,980

524,3277

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – sfeclă de zahăr

18.898,500

804,6006

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – tomate pentru industrializare cultivate în câmp

1.445,000

2013,0955

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – castraveți pentru industrializare cultivați în câmp

54,500

3391,4125

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă și/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă

8.908,590

4844,4421

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre

517,500

228,2833

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – cartof timpuriu pentru industrializare

3.430,000

991,7938

Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 01 octombrie 2020.

Bolile și dăunătorii răsadurilor de legume

Reușita unei culturi de legume este condiționată în mare măsură de folosirea la plantare a unui răsad viguros și sănătos. În articolul următor, ing. dr. Alexandru Cojocaru, de la catedra de Legumicultură a Facultății de Horticultură din Iași, ne va divulga câteva secrete în vederea obținerii unui răsad de legume cât mai sănătos și fără să fie atacat de agenți patogeni și dăunători.

Dezinfecție: palete alveolare, lădițe, ghivece și substrat

Pentru a obține un răsad de calitate, înainte de a începe lucrarea de semănat, paletele alveolare, lădițele sau ghivecele care se folosesc pentru semănat se vor dezinfecta, ne specifică specialistul. „Vor fi dezinfectate cu soluție pe bază de cupru, iar un produs comercial este Funguran OH 50 WP care se folosește în concentrație de 0,5%, omologat pe piața pesticidelor în țară. Totodată, substratul nutritiv în care semănăm trebuie și acesta să fie dezinfectat. Noi utilizăm o turbă brună, gata dezinfectată, care are un pH de 5,5-5,6%, îmbogățită în macro și microelemente. Pe lângă turbă, în substratul destinat obținerii răsadurilor mai folosim în procent de 10% perlit, care ne ajută în a menține umiditatea substratului; în proporție de 5% utilizăm îngrășământ natural provenit de la păsări.“

Combaterea dăunătorilor răsadurilor

Imediat după ce semințele de la plantele legumicole au germinat, pentru a obține un răsad de calitate este nevoie să efectuăm o serie de lucrări specifice acestor plantule tinere, mai adaugă ing. dr. Alexandru Cojocaru. „În seră folosim plăci adezive pentru identificarea dăunătorilor și, practic, noi efectuăm tratamentele chimice numai la atingerea acelui prag economic de dăunare (PED), specific fiecărui dăunător. Cei mai întâlniți dăunători la noi în țară, care pot afecta răsadurile în seră sau răsadnițe, în funcție de unde se produc ele, sunt Tuta absoluta, Afidele și Tripsul. Pentru combaterea acestora, în caz că pragul economic de dăunare specific fiecărui dăunător este depășit, se vor folosi insecticide care sunt avizate de Autoritatea Națională Fitosanitară, și acestea se pot regăsi în CODEXUL produselor fitosanitare, printre ele se numără Actara 25 WG, în concentrație de 0,01%, Mospilan 20 SG, de asemenea în concentrație de 0,01%, dar și alte insecticide sistemice sau de contact.“

Pythium debaryanum, ciuperca cea mai păgubitoare

Căderea plăntuțelor sau putregaiul plăntuțelor este provocată de ciuperca Pythium debaryanum, care este cea mai frecventă şi cea mai păgubitoare în ceea ce privește producerea de răsaduri. Este comună pentru cele mai importante specii legumicole care se înmulțesc prin răsad (tomate, castraveți, vinete, varză, ardei). Plăntuțele atacate se ofilesc, putrezesc la bază, iar tulpina și rădăcina sunt subțiate. Infecția începe întotdeauna din sol, unde ciuperca se înmulțește foarte ușor. „Printre agenții patogeni care ne pot da bătăi de cap în seră se numără și Pythium. Pentru combaterea acestuia se va folosi un produs specific, omologat la noi în țară, Previcur energy, care se folosește în doză de 0,01%. Pentru a preveni etiolarea răsadurilor, imediat după ce au germinat, mai exact la 10 zile, trebuie efectuat un tratament răsadurilor cu o substanță pe bază de cupru, Funguran OH 50 WP – 0,05%, un produs agreat în horticultura ecologică“, încheie ing. dr. Alexandru Cojocaru.

Beatrice Alexandra MODIGA

Resturile vegetale - sursă eficientă de fertilizare a solului

Cu fiecare recoltă, într-un an agricol, se consumă din sol cca 10 t/ha materie organică. Pentru menținerea și sporirea fertilității solului această materie organică trebuie completată pentru a avea raportul humificare/mineralizare echilibrat.

Din resturile vegetale se pot asigura 4-5 t/ha iar diferența trebuie asigurată prin îngrășăminte organice – gunoi de grajd, compost, îngrășăminte verzi etc.

Cu reducerea sectorului zootehnic posibilitatea aplicării îngrășămintelor organice este tot mai incertă, astfel încât trebuie valorificate cu maximă eficiență toate resturile vegetale.

Trebuie să renunțăm la ideea eliberării terenului după recoltare sau la folosirea resturilor vegetale în alte scopuri sau, și mai grav, arderea acestora. Resturile vegetale constituie materia primă din care se formează humusul, elementul de bază al fertilității solului.

Ele nu necesită cheltuieli pentru încărcare, transport și distribuire pe teren. Sunt bine tocate și uniform repartizate de combină și, foarte important, conțin în proporții corespunzătoare toate elementele necesare plantelor. Fără existența materiei organice în sol, indiferent câte îngrășăminte chimice s-ar aplica, recoltele nu cresc, rămân plafonate.

Resturile vegetale tocate la 5-6 cm de combină sunt încorporate în sol până la 12-15 cm adânime pentru a beneficia de descompunere aerobă cu formare de humus și substanțe nutritive pentru plante.

Cantitatea de resturi vegetale obținută este, în medie, de 4-6,5 t/ha la păioase, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr și rapiță din care se poate obține humus în cantitate de 1.600 kg/ha la păioase, 1.800 kg/ha la porumb, 2.000 kg/ha la rapiță etc.

Analizând o tonă de resturi vegetale, aceasta conține 5 kg azot, 5 kg P2O5, 9 kg K2O, 5,5 kg CaO.

Resturile vegetale sunt formate din 60% mono și poliglucide (celuloză, hemiceluloză, amidon), 10-30% lignine, 1-10% proteine și 1-8% lipide, taninuri, rășină.

Ajunse în sol, ele intră în procesul de descompunere de către micororganisme.

Procesul de descompunere se desfășoară cu atât mai repede, mai ușor și cu cheltuieli reduse de energie cu cât resturile organice sunt mai bine mărunțite.

Fragmentele tocate de combină și de grapa cu discuri intră într-un proces de mărunțire de către microfauna din sol (viermi, râme, acarieni), după care intră în acțiune ciupercile care atacă celuloza, lignina și alte părți mai dure, creând astfel câmp larg de acțiune bacteriilor care finalizează procesul de descompunere cu formare de humus și nutrienți.

Rata de descompunere depinde de raportul C/N (carbon/azot). Când acest raport este mai mic de 15 are loc o descompunere foarte intensă; între 15 și 30 descompunerea este medie, iar peste 30 este redusă.

Microflora din sol ar solicita un raport C/N egal cu 5. S-ar mulțumi și cu 24. Dar resturile vegetale au mai puțin, și anume – cerealele păioase 80, porumbul – 57, rapița – 33, floarea-soarelui – 60. Raportul cel mai mic îl au leguminoasele –20-30 și sunt descompuse cel mai ușor.

Pentru cele cu raportul C/N mare este necesar să se aplice câte 10-15 kg azot pentru fiecare tonă de resturi vegetale uscate. În caz contrar, bacteriile consumă azotul din humus și apare așa-numita foame de azot.

Există și anumite produse care grăbesc procesul de descompunere:

- cu 50 l/ha extract lichid de râme are loc o descompunere rapidă și sporește conținutul în humus;

- cu BACTO FIL 10 – o cultură de bacterii, are loc descompunerea rapidă a resturilor vegetale și doza de azot poate fi redusă cu 30-35 kg/ha.

Niciun efort nu este prea mare pentru a folosi fiecare bucățică din resturile vegetale în scopul fertilizării solului.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Asociaţia Presei Agricole din România organizează prima dezbatere internaţională cu tema „PACTUL VERDE”

Conferinta APAR 12 mai partea2

Evenimentul „GREEN DEAL – PACT și IMPACT”, se va desfășura la data de 12 mai 2021, pe platforma ZOOM Pro, și este dedicat membrilor Asociației Presei Agricole din România (A.P.A.R.), jurnaliști, comunicatori și reprezentanți ai sectorului agricol care doresc să afle în exclusivitate, direct de la invitații speciali ai conferinței, cele mai calde informații în ceea ce privește viitoarea reformă agricolă europeană.

Impactul acordului verde european și noul set de inițiative politice ale Comisiei Europene au scopul general de a face Europa neutră din punct de vedere climatic până în 2050, din dorința de a proteja sănătatea cetățenilor europeni.

‘’Tematica aleasă pentru dezbatere este una de importanță vitală pentru toate sectoarele economiei europene, dar în special pentru agricultură iar noi, jurnaliștii dedicați acestui sector, vrem să înțelegem cum va arăta viitorul fermelor românești. Credem că profesia noastră este liantul între mediul politic și cel economic, fermierii primesc informațiile prin noi, de aceea este important să înțelegem și să avem contactul direct cu decidenții de la nivel european. Este un moment important cel la care asistăm, un moment de reformă a politicilor la nivel european şi naţional şi, tocmai de aceea, asociația noastră a considerat necesar un astfel de proiect, care cu siguranță va fi urmat și de alte acțiuni similare. Ne dorim ca jurnaliștii noștri să fie puternici, încrezători în informațiile pe care le transmit mai departe, de aceea ne vom ocupa în acest an atât de organizarea unor astfel de întâlniri în care să oferim membrilor access direct şi exclusiv la informație, dar pregătim și o serie de cursuri de dezvoltare profesională pe teme relevante pentru membrii A.P.A.R., care privesc diverse aspect juridice, economice și chiar digitale, pentru că viitorul nostru al tuturor este într-o evidentă schimbare’’, declară Consiliul Director A.P.A.R., prin Nicoleta Dragomir, Președinte.

SPEAKERII EVENIMENTULUI

Mihail Dumitru – Director General Adjunct, Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene (DG-AGRI)

Adrian Oros – Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România

Pekka Pesonen – Secretar General Copa (reprezintă fermierii europeni) şi Cogeca (reprezintă cooperativele agricole din UE)

Valeriu Tabără – Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS)

Lena Johansson – Preşedinte Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor Agrarieni (IFAJ)

Hans Siemes – Preşedinte Reţeaua Europeană a Jurnaliştilor Agrarieni (ENAJ)

Alina Creţu – Director Executiv Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR)

Florian Ciolacu – Director Executiv Clubul Fermierilor Români (CFR)

Florentin Bercu – Director Executiv Uniunea de ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV)

Ştefan Pădure – Preşedinte Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc

Promovarea unui sector agricol inteligent, rezistent şi diversificat, cu scopul de a îmbunătăţi securitatea alimentară, reprezintă o provocare pentru România datorită structurii sale agricole extrem de polarizate. În ciuda reducerii cu o treime a numărului de ferme din ultimii zece ani, România continuă să fie ţara cu cel mai mare număr de ferme din UE. Cu toate acestea, doar un sfert din ferme primesc plăţi directe. Marea majoritate sunt ferme de subzistenţă şi semisubzistenţă care produc în principal pentru consumul propriu. Sunt slab echipate şi nu sunt orientate spre piaţă. La polul opus, doar o mică parte din exploataţii sunt de dimensiuni mari, competitive şi orientate spre piaţă.

Cum va putea fi implementat Pactul Verde, în condiţiile în care, după cum ştim, Comisia doreşte să se reducă în următorii zece ani utilizarea pesticidelor cu 50%, a îngrăşămintelor cu 20% şi a antibioticelor pentru animalele de fermă cu 50%? Rămâne să aflăm în 12 mai, de la invitații conferinței „GREEN DEAL – PACT şi IMPACT”.

Conferinţa „GREEN DEAL – PACT şi IMPACT” va beneficia de o amplă promovare post-eveniment, în print şi online, prin toate mijloacele media pe care le au la dispoziţie membrii A.P.A.R. şi participanţii.

La eveniment vor participa şi jurnalişti străini, asociaţia noastră fiind membru cu drepturi depline al IFAJ (Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor Agrarieni), alături de alte 54 de state ale lumii.

________________________________________________________

ASOCIAŢIA PRESEI AGRICOLE DIN ROMÂNIA (A.P.A.R.) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală, nonprofit, independentă, fără scop lucrativ sau patrimonial, ce desfăşoară activităţi specifice educaţionale şi de apărare a intereselor jurnaliştilor din presa agricolă românească.

Asociaţia se constituie ca persoană juridică de drept privat, funcţionând în baza prevederilor OG nr. 26/2000, modificată şi republicată.

A.P.A.R. este afiliată ENAJ (Reţeaua Europeană a Jurnaliştilor Agrarieni) din decembrie 2013

A.P.A.R. este afiliată IFAJ (Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor Agrarieni) din septembrie 2019

Pregătirea animalelor pentru perioada de păşunat

Conform tradiției milenare, odată cu venirea primăverii, pentru unele specii de animale, respectiv bovine, ovine, caprine şi cabaline, se schimbă sistemul de exploatare de la stabulaţia permanentă în timpul iernii la întreţinerea în stabulaţie liberă pe suprafeţele de păşuni existente în perimetrul localităţiilor din majoritatea zonelor aferente țării noastre.

Păşunatul, ca mod de furajare, prezintă o serie de avantaje, respectiv:

  • animalele pot avea acces la un furaj de calitate superioară, sub raportul principiilor nutritivi, care poate fi uşor asimilat, iar prin faptul că iarba este consumată direct constituie unul dintre cele mai economice nutreţuri;
  • prin păşunat se pot valorifica suprafeţe de teren agricol greu accesibile;
  • animalele beneficiază la păşune de aer curat, de fortificare a organismului prin expunerea la acţiunea directă a radiaţiilor solare şi la activarea metabolismului;
  • mişcarea în aer liber stimulează funcţia de reproducţie şi o creştere apreciabilă a producţiei animaliere.

În funcţie de condiţiilor geo-climaterice caracteristice fiecărei zone a ţării, efectivele de bovine, ovine, caprine, cabaline sunt crescute şi exploatate în marea parte a anului (cca 180-210 zile, în funcţie de intemperii) pe pajiştile naturale în special situate în zonele de deal şi munte, dar şi în zonele de şes şi câmpie, pe islazurile destinate în acest scop.

Efectivele de animale sunt comasate în cirezi sau turme, dimensionate diferenţiat în funcţie de suprafaţa de teren păşunabil, categoria de animale, numărul de proprietari care participă la formarea turmei (cirezii), de distanţa faţă de localităţi şi de alte criterii care sunt stabilite de crescătorii din localitatea de origine a animalelor.

Pentru a preveni dereglările metabolice, prin trecerea de la furajarea uscată în perioada de stabulaţie la păşunat, precum şi pentru asigurarea protecţiei animalelor de unele boli bacteriene, virale sau parazitare transmisibile, cu implicaţii majore asupra stării de sănatate a animalelor şi implicit a producţiei animaliere, se recomandă crescătorilor de animale să respecte măsurile şi acţiunile specifice ce se impun în această perioadă.

În acest context, se impune din timp ca autorităţile locale, asociaţiile profesionale, proprietarii de animale să stabilească trupurile de păşuni delimitate pentru fiecare specie şi categorie de animale, să execute lucrări de întreţinere a suprafeţelor de păşune prin defrişări de arboret, fertilizări, supraînsămânţări (unde este cazul), amenajarea umbrarelor şi a locurilor de refugiu, să asigure surse suficiente cu apă potabilă şi să efectueze alte lucrări necesare pentru a se asigura toate condiţiile necesare animalelor pe perioada păşunatului.

În perioada de pregătire a animalelor pentru păşunat se recomandă crescătorilor de animale să colaboreze cu serviciile sanitare veterinare pentru efectuarea unor acţiuni profilactice specifice şi obligatorii, respectiv:

  • efectuarea unui riguros examen sanitar-veterinar, nefiind acceptate pe păşuni decât animalele sănătoase;
  • toate animalele vor fi individualizate prin crotaliere şi înregistrate în Baza Naţională de Date, comform legislaţiei în vigoare;
  • mişcarea animalelor (fătări, cumpărări, vânzări,) din exploataţie să se efectueze numai cu avizul medicului veterinar şi cu documente sanitare veterinare specifice;
  • deparatizarea internă şi externă a animalelor pentru a preveni infestarea pajiştilor, a altor animale şi a oamenilor, acţiune care cuprinde toate efectivele de bovine, ovine şi caprine care vor fi scoase la păşunat şi a câinilor de pază de la turmele cu animale;
  • vaccinarea anticărbunoasă a bovinelor, ovinelor, caprinelor şi a cabalinelor;
  • supravegherea exploataţiilor şi a efectivelor de animale existente, prin examene specifice, pentru această perioadă, privind incidenţa Tuberculozei, Leucozei, Brucelozei la specia bovină, Bluetongue (boala limbii albastre) la specia bovină şi ovină, Scrapia la ovine, Anemia Infecţioasă Ecvină;
  • efectuarea altor acţiuni de prevenire și combatere a unor boli trnsmisibile la speciile amintite, la solicitarea proprietarilor;
  • curăţenia mecanică şi efectuarea acţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare a adăposturilor de animale;
  • gestionarea corectă a dejecţiilor animaliere, predarea la unitatea de neutralizare Protan a animalelor moarte prin înştiinţarea autorităţii locale și cu avizul medicului veterinar;
  • să se asigure condiţiile de sănatate, igienă şi bunăstare la animalele care sunt exploatate pentru producţia de lapte, astfel încât să se evite contaminarea fizică, chimică sau microbiologică a laptelui crud în timpul mulsului, a transportului, a prelucrării şi comercializării şi alte măsuri care să prevină contaminarea laptelui şi a produselor din lapte destinate consumului uman;
  • să solicite intervenţia şi sprijinul personalului sanitar veterinar ori de câte ori starea de sănătate şi de confort a animalelor o impune.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA - secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

EVORIGHT PLUS – mai mult decât un simplu corector de pH. Îmbunătățește semnificativ calitatea apei pentru tratat

Atunci când vorbim de tratamentele fitosanitare, calitatea apei utilizate este un element extrem de important, iar acest aspect este deseori neglijat de majoritatea fermierilor.

Produsele de protecție a plantelor sunt foarte sensibile atunci când la aplicare nu se folosește apă de calitate și de aceea este foarte important să se realizeze o sumară analiză a parametrilor apei care este folosită la tratamente.

Există trei indicatori esențiali care definesc calitatea apei din punct de vedere agronomic:

  • turbiditatea;
  • duritatea sau, în unele cazuri, salinitatea;
  • pH-ul apei.

Dacă în ceea ce privește turbiditatea lucrurile sunt oarecum simple, putând fi corectată ușor prin filtrare, în ceea ce privește duritatea sau salinitatea lucrurile se complică deoarece sărurile din apă pot genera în combinațiile cu pesticidele compuși inactivi sau chiar toxici din punctul de vedere al protecției plantelor, iar tratamentul este compromis.

Un exemplu clasic în acest sens este blocarea glifosatului în prezența sărurilor de calciu, fapt care, în condițiile unei durități a apei de peste 40 grade germane, îi reduce imediat activitatea la jumătate. Rezolvarea în acest caz este: ori dublarea dozei, ceea ce este extrem de costisitor, ori mai simplu și eficient, corectarea apei cu EVORIGHT PLUS.

Ordinea de amestecare a produselor duritatea apei

De asemenea, pH-ul apei poate schimba compoziția, dar și durata de viață a pesticidelor și astfel tratamentele să devină ineficiente. Există un parametru care se numește viteza de înjumătățire a pesticidelor și care este rezultatul hidrolizei alcaline a substanțelor active. Acest parametru variază extrem de mult în corelație directă cu pH-ul apei. De exemplu, substanța activă captan. Viteza de înjumătățire a captanului este de aproximativ 10 minute la un pH al apei de peste 8 unități. Un calcul sumar ne arată că, dacă timpul de umplere a rezervorului este de 5-6 minute și deplasarea până la parcela de lucru este de 7-8 minute, practic, când se începe tratamentul doza aplicată este sub jumătate, iar după încă 10 minute de lucru ajunge sub un sfert. Așadar, risipă de produs și ineficacitatea tratamentului. Rezolvarea și în acest caz este corectarea apei cu EVORIGHT PLUS și aducerea pH-ului sub valoarea de 6 unități, valoare la care captanul se menține activ câteva ore.

Trăgând concluzia, EVORIGHT PLUS realizează corectarea durității și salinității apei prin inactivarea cationilor și anionilor din soluție, realizează corectarea pH-ului soluției la un nivel optim și, în plus, realizează umectarea suprafeței foliajului pentru o eficacitate maximă a tratamentului. EVORIGHT PLUS asigură și o dispersie mai bună a soluției pe suprafețele tratate și, implicit, o absorbție superioară în plante a substanțelor active sistemice.


Un alt aspect extrem de important: PENTRU UN TRATAMENT EFICIENT, RESPECTAȚI ORDINEA DE AMESTECARE A PRODUSELOR ÎN REZERVORUL DE STROPIT.

Apelați la reprezentantul NATUREVO din zona dumneavoastră pentru a achiziționa cel mai bun corector de apă!


www.naturevo.ro sau https://www.naturevo.ro/contact/

Cu noul erbicid pentru sfeclă – SAFARI® DuoActive de la FMC, fermierii au toate motivele să fie mândri de culturile lor

Sfecla de zahăr este o cultură costisitoare, începând de la înființare până la recoltat, dar totuși foarte avantajoasă, producția fiind proporțională cu grija care i se acordă.

Buruienile necontrolate produc pagube însemnate, iar culturile de sfeclă de zahăr invadate de buruieni se recoltează greu și cu mare consum de combustibil. Însă, începând cu luna aceasta, cultivatorii de sfeclă de zahăr din România au la dispoziție un NOU erbicid pentru controlul buruienilor cu frunză lată: erbicidul SAFARI® DuoActive de la FMC.

Erbicidul SAFARI® DuoActive conține două substanțe active: lenacil și triflusulfuron metil, iar formularea sa este WG – granule dispersabile în apă.

Acțiunea acestor două substanțe active asigură controlul buruienilor cu frunză lată, inclusiv al speciilor problemă din culturile de sfeclă, precum Chenopodium, Brassica, Matricaria și Polygonum.

Erbicidul SAFARI® DuoActive se aplică post-emergent, de la stadiul de cotiledoane (BBCH 10) până la acoperirea a 90% din intervalul dintre rânduri (BBCH 39). Se recomandă aplicarea unui număr maxim de 3 tratamente / sezon / cultură cu erbicidul SAFARI® DuoActive, la o doză maximă de 210 g/ha/aplicare, de produs formulat.

Erbicidul are o fereastră largă de aplicare și este selectiv pentru toate soiurile de sfeclă de zahăr și furajeră. Pentru un control eficient al buruienilor, se recomandă 3 aplicări consecutive la un interval de 5-7/10 zile sau când apar noi buruieni, iar cele mai bune rezultate se obţin atunci când buruienile sunt în curs de răsărire și până la 2 frunze. Pentru buruienile rezistente sau mediu sensibile specialiștii FMC recomandă amestecul cu alte erbicide autorizate pentru sfeclă.

Spectrul de buruieni combătute de erbicidul SAFARI® DuoActive


Buruieni sensibile:

  • Amaranthus retroflexus (Ştir porcesc)
  • Ambrosia artemisiifolia (Ambrozie)
  • Brassica napus (Rapiţă, samulastră)
  • Capsella bursa-pastoris (Traista ciobanului)
  • Chenopodium hybridum (Talpa gâştei)
  • Fumaria officinalis (Fumariţă)
  • Galium aparine (Turiţă)
  • Geranium pusilum (Ciocul berzei)
  • Lamium purpureum (Sugel puturos)
  • Matricaria recutita (Muşeţel)
  • Matricaria maritima (Muşeţel sălbatic)
  • Matricaria inodora (Romaniţă)
  • Papaver rhoeas (Mac roşu)
  • Polygonum persicaria (Ardeiul-broaştei)
  • Polygonum lapathifolium (Iarbă roşie)
  • Sinapis arvensis (Muştar sălbatic)
  • Thlaspi arvense (Punguliţă)
  • Viola tricolor (Trei fraţi pătaţi)
  • Xanthium strumarium (Cornuţi)

Buruieni mediu sensibile:

  • Aethusa cynapium (Patrunjelul câinelui)
  • Amaranthus hybridus (Știr)
  • Chenopodium album (Lobodă porcească)
  • Lamium amplexicaule (Sugel)
  • Mercurialis annua (Trepădătoare)
  • Polygonum aviculare (Troscot)
  • Polygonum convolvulus (Hrişcă urcătoare)
  • Solanum nigrum (Zârnă)
  • Stellaria media (Rocoină)
  • Veronica hederifolia (Doritoare)
  • Veronica persica (Ventrilică)

Buruieni rezistente:

  • Atriplex patula (Lobodă)

SAFARI® DuoActive combate eficient buruienile cu frunză lată și ajută fermierii să obțină culturi curate și producții sigure. Astfel, orice cultivator de sfeclă de zahăr va fi mândru de cum va arăta cultura de sfeclă pe toată perioada de vegetație, de la semănat și până la recoltare.

Pentru mai multe detalii despre erbicidul SAFARI® DuoActive , accesați site-ul oficial al companiei. Tot aici găsiți și datele de contact ale reprezentanților de vânzări FMC, gata să vă ajute cu răspunsuri la toate întrebările pe care le aveți.

FMC Corporation este o companie de cercetare în agricultură, oferind fermierilor din întreaga lume soluții și produse inovatoare de protecția și nutriția plantelor. Spiritul inovator al companiei americane s-a născut în anul 1883, când fondatorul său, John Bean, crea în California prima mașină de aplicat pesticide. În prezent, FMC continuă să dezvolte proiecte de pionierat pentru utilizatorii din domeniul agriculturii, investind resurse importante în noi substanțe active și formulări pentru o agricultură sustenabilă și producții ridicate.

Abonează-te la acest feed RSS