Copacii în miniatură sunt adevărate opere de artă admirate de o lume întreagă, bonsaii fiind chiar o provocare pentru specialiștii în peisagistică. Există sute de stiluri de a crea și crește un bonsai, care înseamnă deja artă. Iar arta și știința de a crește plante și arbori în miniatură vin din Japonia și China. Vestea bună este că oricine poate realiza un bonsai. O spune o somitate în domeniu, profesorul universitar doctor Florin Stănică, prorector USAMV București.

Cu toții știm ce este acela un bonsai: acel copac cu tulpina groasă, cu ramuri subțiri şi curbate, cu formă ciudată şi aspect îmbătrânit, în ciuda dimensiunilor reduse. Dar bonsai este mai mult de atât, căci termenul „bonsai“ nu definește o specie de pomi, ci o artă: arta de a modela copaci mici şi de a le da forma celor mari care se dezvoltă în natură. Orice copac poate fi transformat într-un bonsai, cu multă muncă şi răbdare. Există mai multe stiluri bonsai care se pot adapta în funcție de preferințe: stilul cascadă sau bătut de vânt sunt doar câteva dintre ele. Tehnica bonsai este cunoscută de mii de ani şi a fost întâlnită prima dată în China, de unde a fost preluată de japonezi. „Arta bonsai vine din Japonia, dar se pare că rădăcinile sunt undeva în China. Japonezii ar fi învățat arta bonsai din China și, în mod tradițional, în aceste țări fiecare familie are acasă un bonsai ce reprezintă și spune multe despre familia respectivă. Pentru a crea un astfel de bonsai, cei care își încep viața de familie, de exemplu, se duc de foarte multe ori în natură și recoltează o plantă, un arbore. De regulă, se recoltează de pe munte, dintr-o zonă în care poate o sămânță a ajuns într-o crăpătură dintre stânci și rădăcinile s-au dezvoltat superficial acolo; pentru că, așa cum știm, plante de tot felul (discutăm de plante lemnoase aici – pot fi chiar pomișori fructiferi, conifere sau foioase) sunt forțate să trăiască într-un volum foarte mic de sol. Și pentru aceasta, periodic, li se taie rădăcinile sau li se taie și o parte din elementele coroanei, se folosesc sârme pentru îndoirea ramurilor, pentru a căpăta un anumit aspect și se fac regulat aceste tăieri în verde“, ne explică profesorul universitar doctor Florin Stănică, prorector USAMV București, cu o pasiune pe care numai un adevărat dascăl o poate avea.

De unde putem recolta gratis viitorul bonsai

În timp ce ascult fascinată explicațiile profesorului universitar, mă gândesc cu regret că poate este prea târziu pentru mine să mă reîntorc pe băncile școlii... Îi mulțumesc lui Dumnezeu că am șansa de a învăța zilnic de la astfel de oameni și, mai mult, șansa de a da mai departe prin reportajele pe care le realizez cu drag și cu dorința să fie de folos.

Dacă i-aș fi fost studentă sau masterandă domnului profesor universitar, cu siguranță l-aș fi asaltat, sistematic, cu întrebări în timpul cursurilor. De pildă, dacă găsesc un puiuț de copac în natură, să zicem într-un parc, într-o pădure etc. și vreau să-l transform în bonsai acasă, cum fac?

Cu blândețe și multă amabilitate, profesorul universitar îmi dă o veste excelentă: „Putem, bineînțeles, să recoltăm o astfel de plantă din natură. Este chiar indicat să găsim o plantă care are, poate, câțiva ani sau zeci de ani de zile, dar care, din diferite motive, nu a crescut de dimensiuni foarte mari. Cu foarte mulți ani în urmă, m-am „jucat“ și eu să cresc un astfel de bonsai dintr-un fag care fusese ronțăit sistematic de caprele și oile care treceau pe acolo, undeva la pădure. Planta era pornită din rădăcina unui fag bătrân, pe o pantă, și am decupat, practic rădăcinile acestei plăntuțe; bineînțeles, în perioada de repaus, toamna. Astfel, am obținut un bonsai dintr-un fag, dar munca de tăiere o făcuseră de fapt caprele și oile care ronțăiseră acea plăntuță timp de câțiva ani. Planta avea acel drajon care arăta că avea mai mulți ani“, mai menționează prorectorul USAMV București.

De asemenea, profesorul ne mai amintește de molizii sau brazii prezenți pe cărări de munte și pe lângă drum care sunt „tunși“ de animale. Așadar, plantele care au început să fie „create“ de turmele de oi care urcă la munte, prin ronțăirea sistematică pot deveni bonsai de toată frumusețea la noi acasă: pe terasă, pe balcon, pe un pervaz, într-o tăviță mică specifică bonsaiului.

Ce plante pot deveni bonsai

Dar care sunt plantele care pot deveni bonsai în România? Cum le creez, cum le îngrijesc? Într-adevăr, pare complicat și poate că nu oricine se încumetă să realizeze un astfel de copac sau arbust în miniatură. Și totuși, există vești bune. „Sunt spectaculoase coniferele, bineînțeles. Noi avem în țară Pinus Cembra sau zâmbrul, este o specie ocrotită, dar cred că se găsește și prin pepinierele dendrologice. De asemenea, spuneam mai devreme de fag. Bineînțeles că, pe perioada de iarnă, fagul își pierde frunzele, dar poate fi un bonsai pe o terasă. Un alt exemplu este și carpenul, sunt multe specii interesante. Pentru interior, se pot face bonsai din măslini, de exemplu, sau din multe alte specii.“

• Atracție ce trebuie inclusă în planurile noastre de călătorie, pentru a ne încărca de liniștea naturii și pentru a-i admira frumusețile, Parcul Natural Golul alpin Făgăraș măsoară circa 7.000 de hectare și se află în partea nordică a Munților Făgăraș, în zona glaciară principală a acestora. Datorită acestui lucru, aici întâlnim forme de relief specifice, precum căldări sau lacuri glaciare (Bâlea e printre cele mai cunoscute, Avrig, Călțun, Doamnei etc.) ori morene. Golul alpin se întinde între vârfurile Podragu și Suru, care depășesc 2.000 de metri altitudine. Este recunoscut oficial ca rezervație naturală și arie protejată prin lege în anul 2000. Parcul este de un pitoresc deosebit, fiind un punct de atracție important, ca un energizant natural pentru toți turiștii și călătorii care îndrăznesc să îl viziteze.
• Zâmbrul, cedrul european, denumit științific Pinus Cembra, este un arbore indigen (crește spontan în România) și este cultivat în scop ornamental pentru decorarea parcurilor și grădinilor, preferabil în zonele înalte montane. Dar, în general, coniferele sunt mai interesante: jneapănul, Pinus Mugo și altele. Iar la munte se găsesc exemplare interesante de jneapăn, în Golul alpin (Parcul Natural Golul alpin Făgăraș – n. red.), care iau naștere din semințele de jneapăn sau pierdute de păsări și pot fi adaptate la un spațiu foarte redus.

Simona-Nicole DAVID