reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Nov 2019

Producţie record de cereale în 2013, profituri minime pentru agricultorii români

  • Publicat în Horticultura

Producţia de cereale şi oleaginoase a Românei se apropie în acest an de 24 de milioane de tone, uşor peste nivelul anului 2011, când s-au recoltat în jur de 23,5 milioane de tone, dar cu aproape 70% mai mult decât în 2012, an în care seceta "a pârjolit" recoltele până la un nivel de numai 14 milioane de tone.

Anul 2013 se anunţă unul record pentru recolta de cereale păioase - grâu, porumb, orz, orzoaică - dar şi pentru oleaginoase precum floarea soarelui, soia sau rapiţă, chiar dacă, deocamdată, în câmp se mai lucrează pentru strângerea lor în hambare. 
Din primele estimări realizate pe baza preţurilor de vânzare pe piaţa locală reiese că valoarea producţiei de cereale şi oleaginoase a României nu va depăşi în acest an 4 miliarde de euro, profiturile agricultorilor fiind sub aşteptări, în pofida recoltei bogate, din cauza preţurilor mult mai scăzute decât cele înregistrate cu un an în urmă..

Dacă în iunie 2013, preţul unei tone de grâu în România era de 227 de euro, la începutul lunii septembrie, tona de grâu costa numai 140 de euro, în timp ce pe piaţa europeană preţul de achiziţie al unei tone de grâu nu coborâse sub 180-200 de euro. O situaţie asemănătoare se întâlneşte şi la porumb, unde, la nivelul lunii iunie, preţul local era de 208 euro pe tonă, iar în septembrie nu depăşea 119 euro. În prezent, în bazinul Mării Negre, tona de grâu se vinde cu circa 145 de euro, mult mai jos decât în Franţa, de pildă, unde depăşeşte 185-190 de euro, la acelaşi nivel de calitate.

Agricultorii români consideră că preţurile de 0,50 - 0,60 lei pe kilogramul de grâu şi porumb şi de un leu/kg la floarea soarelui sunt "o bătaie de joc", fiind total insuficiente pentru recuperarea investiţiilor şi reluarea ciclului agricol în toamna acestui an. 
Potrivit unor analize furnizate de Organizaţia Europeană a Producătorilor Agricoli COPA - COGECA, preţurile produselor agricole au scăzut în 2013 cu aproximativ 50% faţă de anul trecut, în timp ce producţia europeană nu a crescut cu mai mult de 13%. În anul 2013 au fost cultivate cu grâu la nivel european 23 de milioane hectare, în timp ce în 2012 suprafaţa cultivată a fost de 22 de milioane hectare. În ceea ce priveşte producţia medie, aceasta a fost de 5,8 tone la hectar în 2013, faţă de numai 5,4 tone anul trecut.

"În România, din cele nouă milioane tone de porumb care se produc în medie, numai jumătate intră în circuitul economic, restul cantităţii rămânând în gospodării pentru consumul populaţiei. Ca atare, numai aproximativ patru milioane tone de porumb trebuie luate în calcul pentru stabilirea impozitării, a plus - valorii şi a Taxei pe Valoarea Adăugată", consideră Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România /LAPAR/.

Estimările din câmp arată că producţia de porumb din acest an va sări de 10,5 milioane de tone, ceea ce înseamnă valoric în jur de 1,1 miliarde de euro, iar la seminţele de floarea soarelui vom fi campioni în rândul ţărilor UE, cu o producţie de peste două milioane de tone. În cea ce priveşte producţia de grâu obţinută în 2013 aceasta a ajuns la 7,296 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani, iar la orz şi orzoaică recolta a depăşit 1,511 milioane tone. 

Motivul principal pentru scăderea bruscă a preţurilor la produsele agricole a fost legat mai ales de decapitalizarea producătorilor agricoli, dar şi de lipsa spaţiilor de depozitare. Traderii sunt singurii care dispun de spaţii de depozitare şi ajung astfel să impună preţul de achiziţie pe piaţa din România. După recoltare, grânele au fost cumpărate la preţuri de nimic de o mână de intermediari, care deţin silozuri, şi care îşi permit să le vândă mai târziu pe piaţa externă, când cotaţiile pe pieţele internaţionale sunt în creştere. Din această cauză, într-un an cu producţie record, agricultorii care nu au acces la astfel de spaţii de depozitare, nu pot să îşi acopere nici măcar costurile de producţie. 

Pe fir a intrat şi Consiliul Concurenţei în vederea eliminării disfuncţionalităţilor de pe piaţa cerealelor, investigaţia autorităţii de concurenţă vizând până în prezent 12 companii active pe piaţa comercializării cerealelor din Bucureşti şi din ţară. 
Apetitul jucătorilor din agricultura pentru investiţiile în silozuri s-a remarcat vizibil, în condiţiile în care, în ultimii patru ani, capacitatea de stocare totală a României a crescut cu circa 20%, până la 17,4 milioane de tone, numai că, din păcate, acestea sunt controlate într-o mică măsură de agriculturi. Dacă luăm în calcul doar producţia de cereale din acest an, fără să mai punem la socoteală recoltele de legume şi fructe, se poate vedea cu ochiul liber că sunt insuficiente capacităţile locale de stocare.
Pe de altă parte, autorităţile îşi pun mari speranţe în producţia agricolă din acest an, considerând că poate "să ofere acea creştere economică importantă de care avem nevoie", afirmă ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

"Mi-e greu să estimez în acest moment, dar anul acesta agricultura poate să salveze indicatorii macroeconomici ai României şi poate să ofere acea creştere economică importantă de care avem nevoie. Anul trecut ne bazam pe o creştere de 1,5 -1,7% la nivel naţional. Pentru că a fost un an secetos am avut o creştere de doar 0,7%. Agricultura a schimbat semnificativ aceşti indicatori. Anul acesta, dacă ne dorim o creştere economică aproape de 2%, cred că se poate realiza, în special, cu sprijinul agriculturii", ne-a precizat recent şeful de la Agricultură.

De asemenea, aprecierile din primăvară ale consilierului guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, arătau că PIB-ul României poate creşte, în condiţiile "unei veri bune, cu recolte bune", cu până la două miliarde de lei. În luna iulie, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în sus prognoza de creştere economică a României pentru acest an la 2%, datorită exporturilor "mai puternice" în prima jumătate a acestui an, dar şi producţiei agricole.

Exporturile de cereale au devenit în ultimii ani tot mai profitabile pentru România, grâul şi porumbul românesc continuând să fie printre cele mai căutate produse agricole pe piaţa externă. Numai anul trecut "au plecat" către Egipt, Arabia Saudită, Iran dar şi către Italia sau Spania aproape 5 milioane de tone de cereale, în special grâu şi porumb.

Datele Ministerului Agriculturii arată că, în 2012, cele mai mari încasări au fost obţinute din exporturile de porumb şi grâu, respectiv 1,4 miliarde de euro. Circa 596,5 milioane euro au fost aduse de 2,27 milioane de tone de porumb, iar o sumă de 544 milioane de euro pentru 2,31 milioane tone de grâu, acestea reprezentând o pondere cumulată de 29% din totalul încasărilor de 3,914 miliarde euro realizate de România din comerţul cu produse agroalimentare.

Anul trecut, Uniunea Europeană a plasat România pe primul loc în rândul statelor membre în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu porumb, deşi la producţie a fost doar pe poziţia a treia, după Franţa şi Italia, din cauza unui randament inferior, iar la floarea soarelui, una dintre culturile cu tradiţie în România, din punct de vedere al suprafeţei cultivate, ţara noastră a ocupat prima poziţie. Producţia realizată în anul 2012 a clasat ţara noastră pe locul doi după Franţa, ca urmare a randamentului mai mic cu 18,1% faţă de media din UE, dar în mod sigur în acest an, cu o producţie estimată de două milioane de tone de seminţe de floarea soarelui, România va ocupa prima poziţie.

România, cu circa 15 milioane de hectare de teren agricol şi 10 milioane de hectare de terenuri arabile şi cultivate la această dată, are toate şansele să devină un jucător important pe piaţa cerealelor nu numai din bazinul Mării Negre ci şi din Europa, dacă îşi va îmbunătăţi randamentul de producţie, va creşte capacitatea de stocare, va reduce dependenţa de condiţiile de mediu, iar producţia agricolă va fi folosită pentru consolidarea poziţiei în zonă, nu doar pentru rotunjirea conturilor bancare. AGERPRES