reclama youtube lumeasatuluitv
update 21 Aug 2019

Fonduri aprobate pentru angajarea tinerilor în agricultură

În ședința Guvernului din data de 23 mai 2019 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 336/2018 privind aprobarea Programului de stimulare a angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

În contextul în care în domeniul agricol trebuie atrasă forța de munca tânără, prin această măsură se creează cadrul legal adecvat și mecanismele necesare de punere în aplicare a ”Programului pentru stimularea angajării tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară”, derulat pe perioada 2018-2020. Astfel, prezentul act normativ vine în sprijinul angajatorilor fermieri din agricultură, prin realizarea unui instrument de susținere financiară, care să ofere acestora posiblitatea de a angaja forță de muncă tânără în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

Angajatorul fermier care face dovada angajării a doi tineri beneficiari ai Programului beneficiază de următorul sprijin financiar lunar, pentru fiecare persoană astfel angajată:

  1. 1000 leipentru persoanele cu studii superioarede specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară;
  2. 750 leipentru persoanele cu studii mediide specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare;
  3. 500 leipentru persoanele fără studii.

Tinerii beneficiari ai Programului trebuie să aibă studii de specialitate în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare, conform codurilor COR.

Pentru a beneficia de prevederile prezentei legi, angajatorii fermieri au obligația de a încheia cu tinerii beneficiari ai Programului contracte individuale de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Valoarea Programului corespunzătoare anului 2019 este de 30 milioane lei și vizează acordarea unui sprijin financiar angajatorilor fermieri din agricultură, acvacultură şi industria alimentară, în vederea angajării tinerilor beneficiari ai Programului pe perioadă determinată sau nedeterminată, dar nu mai puţin de 12 luni, cu normă întreagă. În urma acestei măsuri se estimează că în anul 2019 vor fi angajați 3.000 de tineri.

Pentru cei interesați, înscrierea în Program se face până la data de 31 decembrie 2020.

Prevederile actului normativ vor fi puse în aplicare de către Direcțiile pentru Agricultură județene și a municipiului București prin numirea unui responsabil pentru gestionarea registrului unic privind ”Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară”.

Sursa: madr.ro

Fondurile europene alocate tinerilor fermieri prin PNDR 2020 în sesiunea 2018 s-au epuizat în 36 de zile

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunță epuizarea fondurilor europene nerambursabile alocate pentru sesiunea din acest an prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pentru instalarea tinerilor fermieri în mediul rural.

În cadrul sesiunii de primire a cererilor de finanțare din acest an, AFIR a primit online 680 de solicitări de finanțare în valoare totală nerambursabilă de peste 28 milioane de euro. Precizăm că alocarea financiară stabilită pentru sesiunea anuală 2018, aferentă submăsurii 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieria fost de 11 milioane de euro.

Sesiunea de primire a proiectelor s-a închis conform Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Astfel, în cazul atingerii plafonului stabilit de 200% din alocarea disponibilă în acest an pentru submăsura 6.1, sesiunea de depunere a proiectelor se închide automat înainte de termenul limită prevăzut în anunțul de lansare (31 decembrie 2018). Sesiunea de primire a cererilor de finanțare a fost deschisă pe data de 1 august 2018, ora 9.00.

Reamintim faptul că toate activităţile pe care solicitantul se angajează să le efectueze în cadrul Planului de afaceri şi pentru care a primit punctaj la selecţie devin condiţii obligatorii pentru menţinerea sprijinului pe toată perioada Contractului de finanțare (perioada de implementare şi de monitorizare a proiectului de investiții finanțat prin PNDR 2020).

Sursa: afir.info

Fonduri de peste 62 de milioane de euro pentru fermele mici și tinerii fermieri

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunță lansarea sesiunilor de primire a solicitărilor de finanțare pentru tinerii fermieri și pentru dezvoltarea fermelor mici prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, începând de la 1 august 2018.

Fondurile totale disponibile pentru sesiunea din acest an prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” sunt în valoare de 62,5 milioane de euro, iar intervalul de primire a cererilor de finanțare este cuprins între 1 august 2018, ora 9:00 și 31 decembrie 2018, ora 16:00.

„Tinerii fermieri și fermele mici sunt doi piloni importanți care pot susține dezvoltarea durabilă a mediului rural românesc. Având în vedere că nevoia de fonduri europene este mult mai mare decât alocarea pe care o avem la dispoziție, am stabilit împreună cu Autoritatea de Management pentru PNDR praguri de calitate lunare, astfel încât să putem finanța cele mai bune proiecte. Dorim să prioritizăm acele planuri de afaceri care au șanse mari să se materializeze în investiții ce se pot dezvolta pe termen lung. Așa cum am afirmat și cu alte ocazii, lansăm în acest an ultimele apeluri de primire a proiectelor pentru tinerii fermieri și le recomand tuturor solicitanților să completeze cu atenție cererile de finanțare și, ulterior, să respecte cu strictețe planul de afaceri pentru care au primit finanțarea PNDR”, a precizat Directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Alocarea financiară disponibilă tinerilor fermieri în sesiunea 2018, prin sM 6.1, este de 11 milioane de euro. Primul prag de calitate lunar (aferent perioadei 1 – 31 august 2018) este de 90 de puncte și scade treptat până la pragul minim de depunere de 25 de puncte, în intervalul 1 – 31 decembrie 2018, cu încadrare în alocarea bugetară.

Fondurile alocate în sesiunea 2018 prin sM 6.3 pentru investiții în dezvoltarea fermelor mici sunt în valoare de 51,5 milioane de euro, din care 3,71 milioane de euro sunt disponibili solicitanților din teritoriul ITI – Delta Dunării. Pragul de calitate pentru prima etapă lunară (1 – 31 august 2018) este de 55 de puncte și scade până la pragul minim de 15 puncte, în perioada 1 – 31 decembrie 2018.

Întocmirea cererilor de finanțarea se realizează conform Ghidului solicitantului și a anexelor aferente acestuia, disponibile gratuit pe www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR” iar depunerea documentației se realizează on-line, pe pagina oficială de internet a Agenției. Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (31 decembrie 2018, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 200% din alocarea sesiunii. În primele 5 zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere și sesiunea rămâne deschisă chiar dacă suma alocată a fost epuizată.

World Vision lansează campania "Avem nevoie de tineri agricultori!"

  • Romania poate hrăni 80 de milioane de oameni dar importa 2/3 din alimente!
  • Raportul BNR asupra inflației, publicat în decembrie 2017, arată că deficitul comercial cu produse agro-alimentare a crescut cu 79,4% în 2017 față de 2016.
  • România este plasată pe poziția 2 într-un top mondial al migrației (după Siria) realizat de ONU.
  • României i-a fost amputată aproape jumătate din populația activă și aproape 18% din tinerii noștri nu au serviciu și nu învață. Dintre cei activi, unul din 2 tineri declară că vrea să plece în străinătate, iar unul din cinci deja a plecat.

Harta agriculturii în anul 2018 seamănă izbitor cu cea de acum 100 de ani, când agricultura se împărțea între marile moșii pe de o parte, și pe de altă parte milioanele de țărani care trudeau un petic de pământ. În ciuda avântului luat de tehnologie, în ciuda maturizării economice și a evoluției evidente din atâtea și atâtea domenii, agricultura românească a stagnat, având aceiași indicatori ai unei agriculturi bipolare: și acum avem câteva ferme de mii de hectare și mii de animale, iar la polul opus găsim un milion de ferme sub 10 ha.

  • Realitatea este că 75% din fermele din România au 1-2 hectare și o producție medie anuală sub 2000 euro.

Agriculturii românești îi lipsește ferma medie – coloana vertebrală a agriculturii Europei – și implicit clasa de mijloc care să genereze și să susțină economia și dezvoltarea locală, pentru că acești oameni preferă să plece din România în speranța că vor avea un trai mai bun făcând același lucru, dar în altă parte. Mediul rural autohton este îmbătrânit - populația peste 65 de ani a crescut cu aproximativ 6% în doar 3 ani, cu copii lăsați în grija bunicilor; avem comune cu un copil sub 6 ani, cătune părăsite  iar 9 români pleacă din țară în fiecare oră.

  • În plus, avem și o problemă reală, de percepție. De zeci de ani, agricultura a fost asociată cu producția alimentelor de bază, la fel cum, prin extensie, a fi agricultor a însemnat să dai cu sapa. Chiar cuvântului țăran - ca exponent al celor ce muncesc în acest domeniu - i s-a asociat un sens peiorativ, fiind folosit cu precădere ca o insultă. 

Și totuși, avem un extraordinar potențial agricol. Spre exemplu, avem 14% din totalul merilor verzi în UE, dar doar 3% din producție; avem 9% din totalul suprafețelor UE cultivate cu tomate și 2% din producție; doar 1/4 din laptele produs se procesează, față de cei 90% care reprezintă media europeană; avem un randament la producția agricolă de grâu cu 37% mai mic decât media europeană și cu 49% mai mic la porumb, în timp ce tendințele consumatorilor privind alimentația sunt mai favorabile ca oricând: apetența pentru alimente proaspete, produse local, pentru produse naturale sau bio este în continuă creștere. Cererea de modalități inedite și bazate pe cultura locală de petrecere a timpului liber incluzând aici agroturismul, traseele prin păduri, masa la stână, etc. este și ea în creștere.

Totodată, există o cerere masivă de specialiști pregătiți pentru care, contrar percepției generale, și salariile sunt pe măsură: un tractorist poate câștiga 1.500-2.000 euro / lună, un medic veterinar specializat în animale mari poate câștiga 3.000 euro / lună, iar un șef de fermă 3.500 euro / lună.

Peisajul rural mai aproape de normalitate – sate locuite, diversitatea plantelor (păduri, câmpuri de floarea soarelui, grâu, livezi, fânețe cu flori de câmp) - este o prioritate a PAC care finanțează creșterea calității vieții la sat (investiții în infrastructură), dar și investiții agricole sau non-agricole pentru a avea sate locuite și o economie rurala. Prin urmare, există miliarde de euro puse la dispoziția României pentru finanțarea de afaceri agricole și rurale, există chiar prime de 70.000 euro pentru instalarea tinerilor fermieri și linii speciale de finanțare pentru dezvoltarea ulterioară a afacerii agricole.

Ba chiar mai mult. Pe măsură ce procesul de dezvoltare economică s-a accelerat, multe alte profesii din domenii conexe cu agricultura au devenit recunoscute ca făcând parte din domeniul agriculturii. Astfel, profesia de agricultor, include, în prezent, pe lângă clasicele meserii de silvicultor, îngrijitor de animale, agronom și alte meserii nu doar atractive, dar și bănoase, precum: tehnician veterinar, apicultor, mecanic agricol, horticultor, tehnician agroturism, tehnician industrie alimentară, tehnician protecția plantelor, tehnician agricultură ecologică și chiar inginer genetician, specialist gastronomie sau enolog. În mod natural activitățile de producție, prelucrare, comercializare și distribuție a produselor agricole și zootehnice au devenit acceptate ca parte a agriculturii moderne, bazată pe tehnologii de ultimă generație.

“Pe scurt, aceasta este realitatea - cu bune și cu rele - de la care noi, World Vision, am plecat la drum într-o campanie menită să sprijine crearea unei noi generații de agricultori, să profesionalizeze meseria de agricultor în contextul în care 97% din fermieri nu au instruire în domeniu.”, a declarat Crenguța Victoria Bărbosu - Senior Program Manager in departamentul de Agricultură și Dezvoltare Economică din cadrul World Vision.

“Campania intitulată <<Să fii agricultor e mai tare decât crezi!>> este o campanie de schimbare de mentalități privind agricultura, care vorbește pe limba tinerilor. Este o campanie care se adresează tinerilor pasionați de agricultură care pot alege educația agricolă în cunoștință de cauză sau celor care au început deja pe acest drum în contextul vieții lor zilnice. Totodată, campania se adresează și publicului larg care are nevoie să înțeleagă că agricultor NU înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura NU înseamnă sapă și lopată, că agricultura NU este sărăcie și nici NU este un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor NU este ÎN NICIUN CAZ o meserie inferioară, ba chiar este cea mai importantă meserie din lume - așa cum se arată în studiul realizat de World Vision în octombrie 2017 pe 4 segmente de audiență specifice: elevi de școală generală, părinții lor, profesori de școală generală și elevi de liceu agricol. România și noi toți AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI!”, completează Crenguța Bărbosu.

Încă din anul 2014 World Vision a identificat educația agricolă ca fiind un element cheie în bunăstarea rurală, iar din anul 2015 World Vision lucrează împreună cu alte 4 organizații non-guvernamentale și în parteneriat cu fundația Româno-Americană pentru a sprijini 12 licee agricole să poată oferi programe educaționale relevante pentru economia locală, axate pe formarea viitorilor fermieri și întreprinzatori din agribusiness prin Programul ”Liceele agricole – Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii”,

  • Pentru că percepția nu doar proastă, ci mai ales greșită legată de agricultură nu se regăsește doar în rândul tinerilor care sunt în pragul de a alege un drum în viață. Este o percepție generală care se regăsește în rândul profesioniștilor, politicienilor, în media și în entertainment.
  • Pentru că mai înainte de programe, liceele trebuie să aibă elevi. Deși multe sunt deja desființate, cele rămase nu reușesc să atragă elevi la nivelul dorit nici calitativ, nici cantitativ.
  • Pentru că economia rurală vie și prietenoasă cu mediul este cel mai bine susținută de fermele mijlocii (10-100 ha), conectate în amonte și aval la alte afaceri și piețe, conduse de tineri cu pregătire în domeniu.

Vizunea World Vision este despre tineri care se stabilesc, își întemeiază familii și își cresc copiii în mediul rural și despre tineri care devin actorii principali ai dezvoltării comunității lor, și nu spectatori.

Din anul 1990, World Vision a lucrat cu peste 350.000 de copii și adulți din 200 de comunități rurale, în 154 de proiecte care vizează educația, dezvoltarea economică, sănătatea, educația civică. În ultimii ani însă, s-a evidențiat nevoia de orientare vocatională și antreprenorială a adolescenților și tinerilor din mediul rural.

“Suntem World Vision și spunem cu tărie: avem nevoie de agricultori! AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI! Astăzi avem nevoie ca lumea să înțeleagă că a fi fermier e un lucru de care să te mândrești, nu un eșec în viață, iar apoi să ducem mesajul mai departe. Mesajul că ”a fi agricultor e mai tare decât crezi”. Împreună putem schimba mentalități! Împreună putem ajuta elevii competenți din clasa a 8-a să aleagă în cunoștință de cauză educația agricolă și să devină agricultori! Încurajează și tu un tânăr să meargă la liceul agricol! Pentru că să fii agricultor e mai tare decât crezi!”, conchide Crenguța Bărbosu.

Programul ”Liceele agricole – Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii” este implementat de Fundația World Vision România împreună cu Junior Achievement România (JAR), Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj, Centrul pentru Educație Economică și Dezvoltare din România (CEED) și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) în parteneriat cu Romanian-American Foundation.

Cele 12 licee agricole care fac parte din program sunt:

  • Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau" - Brănești,
  • Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară - Țara Bârsei, Prejmer,
  • Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir" - Huși,
  • Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu" - Miroslava,
  • Liceul Tehnologic „Dorna Candrenilor" - Suceava,
  • Liceul  „Demostene Botez" - Trușești,
  • Liceul Tehnologic nr.1  - Salonta,
  • Colegiul Emil Negruțiu - Turda,
  • Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza" - Ciumbrud, județul Alba,
  • Colegiul Agricol „Traian Savulescu" - Târgu Mureș,
  • Colegiul Agricol „Daniil Popovici Barcianu” - Sibiu,
  • Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” - Geoagiu.
  • Pentru informații suplimentare:

Cristina Turnagiu Dragna
Proud Member of World Vision Team
0788 600 100
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Daniela Farcas
Communication and Monitoring Officer
0731444773
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Pericol la Arad, fără sprijin tinerii fermieri vor renunța la agricultură...

...dar nici cei mai în vârstă nu vor sta locului.

Ioan Martin este directorul Direcției Agricole a Județului Arad. În cadrul unui interviu, domnia-sa ne-a prezentat principalele coordonate ale activităţii din acest domeniu, în județ.

– Domnule director, v-aş ruga să ne conturați, în câteva cifre, agricultura din această zonă

– La nivelul județului avem o suprafață agricolă de 351.000 ha, dintre care, în anul agricol 2015 – 2016, 115.000 au fost folosite pentru culturi înființate din toamnă cu grâu, orz, triticale, ovăz de toamnă și alte culturi furajere. Producția medie de grâu a fost de 5.800 kg/ha la nivelul județului. Pe acele terenuri unde avem pământul de bună calitate și unde s-au aplicat tehnologii „ca la carte“, ca să le zic așa, s-au obținut și producții de peste 7.000 și chiar de peste 8.000 kg/ha.

Referitor la culturile înființate în primăvara acestui an, pot să vă spun că au fost semănate cu porumb 122.000 ha, iar cu floarea-soarelui, 25.600 ha. Deja am început recoltatul și din discuțiile pe care le-am avut cu fermierii producțiile la floarea-soarelui sunt de 3.500, până la 4.000 kg/ha, iar la porumb producția medie este în jur de 8.000 kg/ha.

Trebuie să precizăm că, la nivelul Aradului, nu am avut prea multe probleme legate de fenomenele meteo extreme, cum ar fi grindina, seceta și altele asemenea.

– Zona Aradului este cunoscută și pentru podgoriile sale. Ce ne puteți spune despre acest sector?

– În județul Arad avem cca 2.000 ha de vie nou-înființată în urma reconversiei începute în campania 2007-2008. O parte din aceste suprafețe au intrat pe rod și promit recolte bune, situate undeva între șase și opt tone de struguri pe hectar.

– Dar zootehnia cum s-a dezvoltat în ultima perioadă?

– La nivelul județului Arad, șeptelul de ovine este în creștere. În schimb, în ceea ce privește bovinele, se înregistrează un regres pe fondul faptului că producătorii primesc prețuri tot mai mici pentru lapte. Oamenii încep să își lichideze activitățile în acest sector pentru că, în primul rând veniturile obținute din vânzarea laptelui sunt tot mai mici, iar în al doilea rând, subvențiile care li se cuveneau au întârziat foarte mult. Chiar și la această dată (10 septembrie – nota redacției) mai sunt producători care încă nu și-au încasat subvențiile pentru anul 2015.

Ion Martin director Directia Agricola Arad

– Ce alte aspecte creează probleme agricultorilor din județ?

– Cea mai mare problemă a agriculturii arădene se regăseşte, aşa cum spuneam, în sectorul zootehnic. Este vorba de valorificarea produselor şi produșilor atât la tineretul bovin, cât și la caprine și la ovine. Prețurile au scăzut drastic. De exemplu, la miei prețul a ajuns între 5-6 lei/kg și sunt nemulțumiri legate de aceste prețuri, deoarece deja sectorul devine nerentabil. La fel ca în sectorul ovin se întâmplă și în cel bovin.

– În climatul acesta destul de neprielnic, tinerii se mai apucă de agricultură ?

– Sigur că da. Avem tineri care aparțin unor familii cu tradiție în agricultură și, încet-încet, se simte cum unele ferme sunt preluate din mers. Dar, după părerea mea, dacă nu se intervine și nu vor fi suficient ajutați, chiar cu fonduri europene, dacă subvențiile nu se vor da la datele promise – de exemplu, avansul pentru 2016, să spunem, să fie plătit începând cu 16 octombrie, așa cum promitea Ministerul – oamenii se vor reorienta.

Din discuțiile pe care le-am purtat cu tinerii fermieri – pentru că avem destul de multe întâlniri cu dânșii – se manifestă oarece nemulțumiri în rândul lor. Iar riscul este, așa cum am spus, ca ei să se orienteze către alte sectoare!

Alexandru GRIGORIEV

  • Publicat în Interviu

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri la nivel record

Valoarea totală nerambursabilă a proiectelor depuse prin Submăsura 6.1 „Sprijin pentru insta­larea tinerilor fermieri“, componenta aferentă zonei non-montane, a ajuns la nivelul maxim al sumei pentru care se pot primi cereri de finanțare în acest an, a anunțat AFIR, într-un comunicat de presă.

Conform AFIR, odată atins plafonul stabilit de 120% din alocarea disponibilă pentru compo­nenta non-montană din cadrul Submăsurii 6.1 (77,84 milioane de euro) sesiunea de depu­nere a proiec­telor se închide automat. Instituția precizează că pentru zona montană din cadrul Submăsurii 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“, AFIR primește în continuare cereri de finanțare, suma disponibilă rămasă este de 35,61 milioane de euro, sesiunea de depunere fiind deschisă până la 30 octombrie.

GAL „Colinele Prahovei“ ţinteşte la zeci de proiecte pentru tinerii fermieri

GAL „Colinele Prahovei“, unul dintre cele trei grupuri de acţiune locală existente azi în Prahova, marchează trei ani de la înfiinţare. Cu sediul în pitoreasca comună Floreşti, localitate cu faimă în istoria ţării, ţinteşte să cucerească inima tinerilor fermieri din zonă, ieri muncitori în fabrici dispărute, azi agricultori cu pretenţii, unitatea reprezentând un important punct de reper în viaţa a şapte localităţi din judeţ, reunite în această formă insolită de dezvoltare economică: Băneşti, Cocorăştii Mislii, Filipeştii de Târg, Măgureni, Scorţeni, Vâlcăneşti şi Floreşti, fermieri care văd în acest GAL un mijloc sigur, stimulativ şi creativ de dezvoltare, prin noi şi noi proiecte comune cu fonduri europene.

Faptul ca atare ne este relevat de însuşi managerul unităţii, ec. Gheorghe Gât. „În strategia noastră de dezvoltare punem un mare accent pe susţinerea tinerilor fermieri, cei mai mulţi dintre ei reîntorşi nu de mult la sat. Satisfacţia localnicilor este tot mai mare dacă observăm că, până în prezent, am primit 18 proiecte cu finanţare europeană din partea lor. Proiectele se concentrează în legumicultură, în creşterea vacilor de lapte şi în apicultură, care schimbă oarecum înfăţişarea satelor. Asta mai ales când vedem pe câmpurile noastre utilaje noi, performante, iar în perimetrele satelor care compun GAL-ul nostru existenţa a noi şi diferite alte unităţi productive, în domeniul agricol şi forestier.“

Pentru aceeaşi categorie de beneficiari ai fondurilor europene de la sate, GAL-ul are în prezent şi alte proiecte, între care unul de 31.000 euro pentru formare profesională, în curs de implementare, un altul de 100.000 euro pentru ridicarea unei pensiuni agroturistice, de care este mare nevoie în zonă ş.a. Aceste noi proiecte, care îi vizează pe mulţi dintre tinerii fermieri, azi şomeri, se adaugă celor care au fost realizate în perioada anterioară, de doi ani, când au fost alocate finanţări de peste 2,5 milioane euro, care au adus un suflu nou în viaţa satelor de aici.

Despre astfel de reuşite ne-au vorbit şi edili ai unora dintre cele şapte comune componente. Gheorghe Iordache, primarul comunei Măgureni, localitate care a beneficiat din plin de o susţinută finanţare europeană, remarcă că proiectele europene au ameliorat sensibil situaţia financiară a comunei, care are mari probleme cu veniturile la bugetul local; susţinerea GAL a dat un impuls atingerii unora dintre obiectivele edilitar-gospodăreşti, între care extinderea reţelei de apă şi de canalizare, dotarea cu aparatură modernă a căminului cultural, precum şi a grădiniţei locale, lucruri aproape imposibil de făcut în absenţa GAL „Colinele Prahovei“.

Desigur, GAL „Colinele Prahovei“ este azi o prezenţă salutară în zonă, de la care sătenii aşteaptă o tot mai mare implicare în viaţa lor cotidiană, în dezvoltarea economică a zonei. Cât priveşte priorităţile pe acest an, managerul de la GAL „Colinele Prahovei“ menţionează două mari obiective. Mai întâi, implementarea proiectelor contractate şi elaborarea noi strategi de dezvoltare locală aferentă PNDR – 2014-2020, o lucrare complexă, cu o durată de şase luni. În urma desfăşurării procesului participativ de consultare publică, managerul unităţii ne mai asigură că în 2015 vor fi identificate alte nevoi presante ale comunităţii, dar şi priorităţile sale în abordarea noii strategii. Astfel, în opinia sa, GAL „Colinele Prahovei“ va putea fi în măsură să depună strategia de dezvoltare locală în sesiunea care urmează a fi lansată în curând pentru asigurarea finanţării tuturor proiectelor preconizate pentru anii 2015-2016. Cu acelaşi puternic accent pe susţinerea proiectelor tinerilor fermieri de la sate şi, în aceeaşi măsură, pe dezvoltarea altor obiective gospodăreşti – edilitare, solicitate de edilii din cele şapte comune din zona Floreşti-Prahova, administrate de către GAL – „Colinele Prahovei“.

Ministerul Agriculturii a publicat Ghidurile Solicitantului pentru măsurile privind investițiile în ferme și instalarea tinerilor fermieri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat în data de 5 martie 2015 versiunile consultative ale Ghidului Solicitantului pentru submăsurile 4.1 (Investiții în exploatații agricole) și 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri) prin care sunt stabilite condițiile și criteriile accesării fondurilor europene acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 pentru activitățile prevăzute în aceste forme de finanțare.”Ghidurile Solicitantului, publicate pe pagina de internet http://www.madr.ro  pot fi consultate de către potențialii solicitanți, pe care îi așteptăm să formuleze propuneri de modificare și observații. Toate aceste solicitări vor intra în analiza departamentelor de specialitate din cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru a verifica oportunitatea includerii în versiunea finală a Ghidurilor Solicitantului”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Ghidurile au fost elaborate de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în colaborare cu Ministerul Agriculturi și Dezvoltării Rurale în baza consultărilor cu Grupurile de Lucru Agricultură din cadrul Comitetului de Monitorizare al PNDR și în baza versiunii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 transmisă Comisiei Europene spre aprobare.

Prin intermediul subMăsurii 4.1 – Investiții în exploatații agricole, vor primi sprijin financiar nerambursabil investițiile pentru creșterea competitivității exploataților agricole în vederea înființării și modernizării fermelor, în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii, inclusiv dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală.

 Prin subMăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă fonduri nerambursabile pentru a susține stabilirea pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi unici ai unei exploatații agricole.

Toți cei interesați pot trimite propuneri și observații pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

După 4 ani în Spania doi tineri prind rădăcini la Clisura Dunării

Autorităţile se plâng că forţa de muncă pleacă spre alte meleaguri, dar nu fac nimic pentru a contracara această migraţie. Nici chiar atunci când tinerii români se întorc în ţară cu gândul de a porni o afacere. Chiar şi aşa, fără sprijin din partea statului, un român şi-a luat inima în dinţi şi a investit toată avuţia lui dobândită prin străini în creşterea animalelor. Cu un strop de curaj şi alături de familie s-a calificat ca „tânăr fermier“ pe Măsura 112, de unde a obţinut 24.000 de euro. Prea puţin pentru planul gândit de protagonistul articolului nostru, dar un start bun pentru a impulsiona afacerea.

Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara mea

L-am cunoscut pe Adrian Dogaru prin intermediul Grupului de Acţiune Locală „Poarta Almăjului“ al cărui reprezentant ne-a dus chiar în zona Zascoc, la 3 km de comuna Berzeasca, judeţul Caraş-Severin, pe dealurile unde păşunau oile şi caprele tânărului fermier. Am lăsat în urmă asfaltul şi am pornit pieziş pe un drum de pământ săpat probabil în deal chiar de cel care se instalase la câţiva zeci de metri altitudine deasupra nivelului Dunării. Urcând, mă şi gândeam că doar priveliştea sublimă şi măreţia Dunării ce curge lin la poalele dealurilor compensează sărăcia zonei şi neajunsurile celor care trăiesc aici. Mi-am rotit privirea. Cât vezi cu ochii, dealuri pe alocuri abrupte, cu vegetaţie spontană şi, în rest, linişte. Nici măcar oile pe care aşteptam să le văd nu se arătau. Am aflat mai târziu că mişunau mai sus, păstorite de un cioban. Singurele construcţii care lăsau totuşi să se vadă prezenţa umană în zonă erau saivanul şi stiva de lemne aduse pentru ridicarea vreunei construcţii. Ne-am apropiat şi am aflat povestea lui Adrian, un tânăr din Buzău, plecat la 18 ani în Spania să crească animale. Asta făcea şi acasă, însă acolo munca era recompensată mai bine. „A fost bine, aveam un salariu mai mare şi am reuşit să strâng ceva bani. Am avut noroc de oameni cumsecade care m-au plătit şi cu 900-1.100 de euro pe lună. Dar era muncă, trebuia să te trezeşti la patru şi jumătate dimineaţa, iar seara stăteam până la miezul nopţii“, îşi aminteşte Adrian. Probabil că ar mai fi rămas în Spania, însă viaţa i-a scos în cale viitoarea soţie, Geoalina Târloşan, cea care avea să-i aducă pe lume primul copil. După patru ani de stat în Spania s-au gândit că împreună ar putea muta munţii din loc, cum se spune, aşa că entuziasmul i-a adus înapoi acasă. „Ştiţi cum este, fiecare ne dorim o familie, iar eu nu am vrut să o întemeiez în străinătate. Voi avea un copil şi vreau să lucrez în ţara noastră. În străinătate degeaba iei bani mulţi, că te simţi ca un sclav. Atâta vreme cât munceai la ei te tratau bine, după aceea dacă se întâmpla ceva, făcea un român ceva, fura de exemplu, băteau apropouri. Asta nu te face să te simţi bine“, explică tânărul. Aşa s-a convins că vorba veche „fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n ţara mea“ este cât se poate de reală.

Instalarea tinerilor fermieri

În octombrie 2013 localitatea Berzeasca, unde se află casa părintească a Geoalinei, a devenit cămin adoptiv şi pentru Adrian. I-au aşteptat cu braţele deschise familiile, care le-au fost alături din primul moment. Mama fetei a demarat imediat procedura de întocmire a dosarului pentru accesarea Măsurii 112 – Instalarea tinerilor fermieri, tatăl băiatului a venit să dea o mână de ajutor la ridicarea saivanului, astfel încât tânăra familie să prindă rădăcini la malul Dunării.

La o lună de la aterizarea în România Adrian a cumpărat primele animale – 160 de oi şi 90 de capre. S-a înhămat la un efectiv mare din start, în care a investit aproape 80.000 de lei. Nu a fost uşor. Începuseră ploile, venise frigul. Timp de două săptămâni şi el şi soţia au dormit alături de animale sub cerul liber. Vremea, care ameninţa sănătatea animalelor, a im­pulsionat construirea saivanului. „Ne temeam pentru capre, care sunt mai sensibile, pentru că oile sunt rezistente la frig. Avem o rasă locală, un amestec de Ţurcană cu ceva sârbesc. Acum pot spune că este o rasă bună de lapte, cu producţii chiar şi de 800 ml la mulsoare“, afirmă Adrian.

Un atu important – tinereţea

Pe când era gata saivanul, tinerii au primit şi ei un adăpost. Chiar acolo lângă grajdul animalelor tatăl fetei a ridicat o „căbănuţă“, după cum spune Adrian. Eu i-aş spune totuşi nu mic adăpost cât o bucătărie de bloc, patru pereţi şi un acoperiş în care aveau un pat, o masă şi o sobă. Fără confort, dar aveau unde pune capul după o zi de muncă. Aşa au trăit mai mult de un an, chiar şi în situaţia când Geoalina era însărcinată. Optimismul, tenacitatea şi puterea de muncă m-au uimit la aceşti tineri.

Între timp efectivul de animale aproape că s-a dublat. „Astăzi avem 430 de oi şi capre, pentru că am mai cumpărat şi avem din efectivul nostru mieluţe şi ieduţe pentru a schimba animalele bătrâne“, explică Adrian.

Meseria de crescător de animale nu le era străină, aşa că nu le-a pus probleme nici în România, însă curiozitatea mea era legată de cum rezolvă valorificarea laptelui. Ei bine, au plecat totuşi cu ceva din Spania. „Ajutându-i pe spanioli să proceseze laptele, am învăţat multe. Ce-i drept, în alte condiţii. Ei erau mai bine dotaţi, aveau tanc de răcire, presă etc. Din păcate, noi nu avem încă aceste dotări, facem brânza ca în România, aşa cum o fac ciobanii dintotdeauna. Asta e, nu se pot face toate odată ca să ajungem la nivelul spaniolilor“, se destăinuie tânărul fermier.

Aşa este, au luat-o treptat şi au început cu Măsura 112 prin care au accesat 24.000 de euro cu care şi-au achiziţionat o motocositoare, însă ambiţia este aceea de a clădi un grajd după norme europene şi de a cumpăra utilaje performante care să le uşureze munca celor 86 de hectare concesionate de la primărie.

Cât am stat de vorbă cu Adrian, soţia şi-a făcut de treabă să aducă oile mai la vale, ca să se poată mândri cu avuţia lor. Deşi aflată în ultimele luni de sarcină, Geoalina nu găsea niciun motiv să se retragă în confortul oraşului, acolo unde au un apartament. Este tot timpul alături de soţul ei, iar el spune că „în munca asta trebuie să fii mereu lângă animale, mai ales că nu găsesc forţă de muncă. Sunt puţini cei care vor şi ştiu să muncească la stână. Trebuie să meargă cu oile, să nu le piardă şi să aibă grijă să nu se rănească“, spune Adrian. Temporar problema este rezolvată: de ajutor le este unchiul tânărului, un băiat venit tocmai de la Buzău şi un atu important – tinereţea. Cum se vor descurca de acum încolo, doar Dumnezeu ştie.

Patricia Alexandra POP

Terenuri şi bani, armele statului pentru atragerea tinerilor la ţară

După ce ani de zile statul nu a luat nicio măsură pentru a-i face pe tineri să rămână la ţară, situaţia pare să se schimbe, mai ales că tot mai multe sate româneşti au început să fie depopulate. Cum vor autorităţile să-i atragă pe tineri? Cu terenuri şi bani, în speranţa că n-or să mai plece de acasă.

Autorităţile române fac eforturi disperate să atragă tinerii la sate, mai ales că multe zone, în special cele montane, au ajuns să fie depopulate. Acesta este şi motivul pentru care se întrec în tot felul de măsuri menite să stârnească interesul tinerei generaţii pentru viaţa la ţară. Aşa, de exemplu, la sfârşitul anului 2013 era publicată în MO o modificare a Legii nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. Mai precis, autorităţile au decis să mărească de la 500 mp până la 1.000 mp suprafaţa pe care tinerii – cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani – o pot primi în mediul rural pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. Chiar dacă lista condiţiilor ce trebuie îndeplinite este destul de mare, interesul din partea tinerilor este ridicat. Nu este, însă, singura măsură de acest fel. Chiar şi la nivel de Bruxelles preocuparea pentru mediul rural este maximă. De altfel, noua PAC prevede un sprijin de maximum 70.000 de euro (deşi la nivelul UE sprijinul maxim propus este de 70.000 de euro, acesta fiind lăsat la latitudinea statelor membre, autorităţile române au ales varianta cu 60.000 de euro) pentru instalarea tinerilor fermieri.

Nu în ultimul rând, autorităţile promit subvenţii mai mari cu 25% pentru tinerii care lucrează pământul, raportat la ceilalţi fermieri. „Este bine ca statul să dea pământ la tineri, pentru că unii vor avea idei de afaceri. 60.000 de euro este o sumă cu care poţi să începi ceva, mai ales că la ţară problema este că mulţi tineri nu au bani şi nu sunt sprijiniţi de familie“, declară Nicolae Sitaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa. Şi Florin Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Tinerilor Fermieri din Olt, este de părere că ajutorul din partea statului este important, cu condiţia ca el să fie completat şi de alte măsuri. „Este bine că vin şi aceşti bani, dar trebuie completaţi cu o legislaţie agricolă adecvată, nu putem vinde produse agricole fiecare unde putem. 25% în plus la subvenţii? Nu e de neglijat, dar nici nu rezolvă mare lucru. Autorităţile ar trebui să vină cu alte idei, cofinanţare, dobânzi subvenţionate (maximum 2%, aşa cum este în Olanda).

Trebuie investit foarte mult în educaţie, degeaba dai bani la un om care nu ştie ce să facă cu ei, trebuie formare profesională“, a mai spus Ciobanu. Acesta afirmă că n-ar trebui să existe diferenţe în ceea ce priveşte vârsta până la care tinerii pot să beneficieze de ajutorul din partea statului în funcţie de program. „Pe partea de finanţare se merge până la 40 de ani, la ajutorul de minimis, până la 35 de ani (se dau cei 10.000 de euro), iar pe PNDR se poate merge până la 40 de ani“, a precizat fermierul din Olt.

Florin Ciobanu: „Trebuie să gândim proiecte integrate“

În opinia preşedintelui Asociaţiei Tinerilor Fermieri din Olt, Florin Ciobanu, decizia statului de a-i determina pe tineri să rămână la ţară prin acordarea de terenuri pentru construirea de locuinţe este o măsură nu doar în avantajul acestora, ci şi al mediului rural, în condiţiile în care depopularea satelor româneşti este destul de accentuată.

În ceea ce priveşte cei 60.000 de euro, valoarea maximă a sprijinului public nerambursabil în cuantum de 100% pentru Submăsura privind Instalarea tinerilor fermieri, Ciobanu spune că acesta este un ajutor bine-venit, mai trebuie însă ca banii să fie folosiţi cu folos.

„Noi trebuie să gândim proiecte şi programe integrate. Nu ajunge să avem bani pentru producţie, trebuie să gândim şi partea de marketing şi vânzare a produselor agricole. Atâta vreme cât nu există centre de colec­tare a produselor, procesul se blochează. Pe vechea măsură s-au accesat toţi banii, problemele sunt însă la vânzare. Trebuie să forţăm zona asocierii şi să avem acces la credite şi finanţare“, a afirmat Ciobanu.

Potrivit proiectului de buget pentru PNDR 2014-2020, sprijinul pentru insta­larea tinerilor fermieri va fi acordat pe baza unui plan de afaceri, sub formă de primă (plată forfetară) în două tranşe. Astfel, 70% din cuantumul maxim al sprijinului este acordat la primirea deciziei de finanţare, în timp ce restul de 30% din cuantumul maxim al sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanţare.

În cadrul PNDR 2007 – 2013, Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri a atras cele mai multe cereri de finanţare, fiind depuse nu mai puţin de 22.494 de solicitări până la începutul lui decembrie 2013, din care au fost semnate 12.971 de contracte cu o valoare de aproximativ 326 milioane de euro.

Depopularea satelor, o mare problemă

Depopularea satelor româneşti, mai ales în zona montană, este o realitate de care toată lumea este conştientă. Pe lista măsurilor prioritare care ar trebui avute în vedere de autorităţi ar trebui să se afle realizarea unei politici naţionale de instalare a tinerilor agricultori, ţintirea predilectă a bugetului pilonului II prin bugetarea corespunzătoare a programului tematic pentru tineri, crearea unui credit pentru tinerii fermieri cu dobândă subvenţionată sau gestiunea echilibrată a programelor europene prin condiţionarea finanţărilor de realizarea de investiţii integrate în ferme, personalitate juridică având proprietarii cu vârste de peste 55 ani. Reprezentanţii Ropac susţin că dacă analizăm structura exploataţiilor agricole după vârsta deţinătorului, situaţia din România este similară cu cea din Bulgaria, unde fermierii tineri (sub 35 de ani) au în proprietate doar 3,1% din totalul exploataţiilor agricole (în Romănia: 4,4%), în timp ce 70% din ferme au proprietari cu vârste de peste 55 ani (în România cifra corespunzătoare este 67%).

Situaţia este mai bună în noile state membre mai avansate economic, unde tinerii fermieri au ponderi mai însemnate (7,6% în Ungaria, 12,2% în Polonia) şi unde fermierii vârstnici sunt relativ mai puţin numeroşi (55% în Ungaria, 36% în Polonia).

„Discrepanţa din structura pe vârste a populaţiei ocupate în agricultură creează îngrijorări în toate statele membre în ceea ce priveşte capacitatea de înlocuire, pe termen mediu, a forţei de muncă din acest sector“, se arată în propunerea de PNDR 2014-2020 a Ropac. Potrivit reprezentanţilor Alianţei Ropac, care reuneşte mai multe organizaţii de producători agricoli, datele statistice arată că între 2002 şi 2011 populaţia din zonele rurale a scăzut cu 12,25%.

Ioana Guţe

O mână întinsă tinerilor fermieri care vor să se mute la sate!

Alături de numeroase măsuri de subvenţionare a agriculturii româneşti, finanţarea cu fonduri europene, prin Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri în mediul rural trezeşte, iată, un interes tot mai mare în rândul acestora, preocupaţi să-şi dezvolte cele mai diferite activităţi în agricultură. Interesant este faptul că, de la an la an, sumele nerambursabile acordate sunt tot mai mari. În cazul judeţului Prahova, potrivit datelor Oficiului judeţean Prahova al APDRP, au fost contractate până în prezent aproape 111 proiecte, cu o valoare totală de 2,583 milioane de euro, sumă care se adaugă celor 168 milioane de euro de care au beneficiat agricultorii din judeţ până acum.

Din dialogul avut pe această temă cu juristul Cezar Grama, directorul oficiului, am aflat că în ultima perioadă au fost depuse 1.550 de noi cereri pe diferite domenii, majoritatea lor fiind contractate deja. „Important este că o mare parte dintre solicitări pentru a obţine suma nerambursabilă de 40.000 euro sunt pentru organizarea de ferme mixte (cultură mare şi creşterea animalelor), horticultură, apicultură, creşterea păsărilor de curte, dar şi a porcilor, solicitanţii fiind tinere familii, care vor să preia fermele părinţilor lor sau ale altora. În rândul solicitanţilor sunt şi studenţi de la Agronomie, în anii terminali.“

Interlocutorul nostru mai adaugă faptul că beneficiarii sunt din aproape toate zonele judeţului, dar cu preponderenţă din zonele colinară şi montană. De fapt, nu există niciuna dintre cele 90 de comune ale judeţului în care să nu existe tineri fermieri care să beneficieze de ajutor nerambursabil pe Măsura 112.

Ce fac tinerii cu banii europeni?

Faţă de o primă anterioară de 25.000 de euro, acum tinerii fermieri care îndeplinesc condiţiile necesare – vârsta de maximum 40 de ani, să locuiască la ţară, să dispună de teren, animale pentru dimensiunile cerute ale unei ferme moderne, să aibă o pregătire profesională corespunzătoare – primesc acum 40.000 de euro, sumă nerambursabilă.

Cu această sumă ei îşi pot achiziţiona tractoare de mici dimensiuni, utilaje şi echipamente agricole, animale (vaci de lapte, oi, capre, porci, păsări, stupi de albine), dar şi tere­nuri agricole, cu care îşi pot extinde fermele, toate acestea potrivit planului de afaceri cu care s-au prezentat la finanţarea proiectelor lor, pe care şi le pot face singuri sau cu ajutorul unor firme de consultanţă în domeniu, în cazuri mai recente Camera Agricolă Prahova.

Noile ferme produc, dar creează şi locuri de muncă

Datorită fondurilor accesate în fiecare localitate rurală, au ajuns să funcţioneze ferme agricole, fie de creşterea animalelor (vaci cu lapte, păsări de curte, ferme de ovine), ferme apicole, dar şi noi solarii legumicole. Sunt localităţi precum Izvoarele, Ceptura, Poiana Câmpina, Balta Doamnei, Râfov, unde existau mai multe astfel de ferme. De asemenea, apare evident o întinerire a forţei de muncă cuprinsă în diferite activităţi agricole promovate de către cei câteva sute de tineri fermieri. „În felul acesta, în judeţul Prahova, de-a lungul ultimilor 3-4 ani, au fost cuprinşi în activitate mai mulţi tineri şomeri de la sate“, estima directorul Cezar Grama. Cât priveşte viitorul apropiat, se aşteaptă o nouă sesiune pentru depunere de noi proiecte agricole cu bani europeni nerambursabili, pentru care alţi peste 100 de tineri aşteaptă să depună cereri în cazul Măsurii 112.

Cristea BOCIOACĂ
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013

Fondurile europene alocate pentru instalarea tinerilor în mediul rural, cele mai accesate de beneficiarii români

Fondurile europene nerambursabile alocate în cadrul Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru instalarea tinerilor în mediul rural, dezvoltarea de micro-întreprinderi şi pentru modernizarea exploataţiilor agricole au fost printre cele mai accesate de beneficiarii români, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

Măsura de investiţii 112 'Instalarea tinerilor fermieri' a fost cea mai accesată măsură din PNDR până în acest moment, numărul cererilor depuse depăşind 22.493. Suma solicitată a fost de 629,9 milioane euro, ceea ce reprezintă 189% faţă de totalul de 331,8 milioane euro alocat pentru perioada 2007-2013.

Potrivit sursei citate, numai în sesiunea din luna iunie 2012 au fost solicitate fonduri europene nerambursabile de 7.973 tineri fermieri. Valoarea eligibilă a solicitărilor a fost de 272,3 milioane euro, faţă de 120,8 milioane de euro alocaţi pentru această sesiune. Cele mai multe dintre proiectele tinerilor fermieri prevăd investiţii mixte (culturi vegetale şi creşterea animalelor), fiind urmate de proiecte care vizează investiţii în culturi de câmp.

O altă măsură de investiţii accesată a fost măsura 312 'Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi', unde cele 9.499 cereri de finanţare conforme depuse, echivalentul a 1,3 miliarde euro, reprezintă 252% faţă de suma alocată. În anul 2012 au fost depuse 2.966 cereri de finanţare a căror valoare nerambursabilă este de 426,3 milioane euro, iar suma alocată pentru 2012 a fost de 134,668 milioane de euro. Cabinete medicale, ateliere de reparaţii auto sau pentru prelucrarea fierului, ateliere de broderie şi mici fabrici de mobilă sunt doar câteva investiţii de succes prin PNDR în activităţi non agricole.

În ceea ce priveşte măsura 121 'Modernizarea exploataţiilor agricole', numărul total al cererilor de finanţare depuse a fost de 7.224, iar valoarea fondurilor nerambursabile solicitate a depăşit 2,78 miliarde euro. În sesiunea din aprilie - iunie 2012, au fost solicitate 422,081 milioane euro fonduri nerambursabile, aproape dublul sumei de 220,5 milioane euro alocate pentru această sesiune.
Potrivit datelor APDRP, nevoia de finanţare a potenţialilor beneficiari pentru a investi în creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere - măsura 123 şi schemele de ajutor de stat aferente - se ridică la 2,147 miliarde de euro, pentru care au fost depuse un total de 2.483 proiecte. Suma solicitată depăşeşte alocarea iniţială pentru această măsură şi anume 1,084 miliarde euro pentru întreaga perioadă de programare. În sesiunea din vara anului 2012 au fost depuse 364 de proiecte pentru măsura 123, cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 378,9 milioane euro, faţă de 144,6 milioane alocate, iar pentru schema de ajutor de stat N578/2009 au fost solicitate 82,2 milioane euro, comparativ cu cele 39,2 milioane euro alocate.

Investiţiile prin măsura 123 privesc construirea spaţiilor pentru depozitare (nutreţuri, cereale, cartofi) dotate cu uscătoare sau aparatură de laborator, construirea spaţiilor pentru procesare (ciuperci, cereale, ulei) sau a morilor de făină. Prioritare pentru beneficiari sunt şi investiţiile care prevăd înfiinţarea secţiilor de prelucrare a deşeurilor animale, a fabricilor de nutreţuri combinate, a fabricilor de procesare lapte, a silozurilor, a abatoarelor pentru păsări, a unităţilor de vinificaţie etc. Cea mai accesată investiţie este cea de construire a spaţiilor pentru depozitarea cerealelor sau a produselor agricole, precizează APDRP.

Un alt domeniu prioritar în PNDR a fost încurajarea activităţilor turistice. Pentru investiţii prin măsura 313, finanţarea europeană solicitată de cei 3.703 potenţiali beneficiari, se ridică la 569,8 milioane euro. Alocarea iniţială de 378,7 milioane euro s-a dovedit insuficientă, cifrele pentru ultima sesiune, cea deschisă în aprilie - iunie 2012, arătând 2.006 cereri de finanţare depuse, cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 285,6 milioane euro, faţă de suma alocată de 186,5 milioane euro. Din 997 de proiecte deja contractate, 759 au în vedere investiţii în construcţia, modernizarea, extinderea sau dotarea infrastructurii de primire turistică, respectiv fonduri europene pentru realizarea structurilor turistice precum vile, bungalow-uri, cabane, campinguri, popasuri turistice etc. Alte 291 de proiecte au propus înfiinţarea în zonele rurale a centrelor de informare turistică, amenajarea marcajelor turistice, sau recondiţionarea celor existente.

Pentru măsura 125 'Investiţii pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii', alocarea de 537,042 milioane euro a fost de asemenea depăşită. Totalul de 1.701 proiecte depuse au o valoare eligibilă nerambursabilă de 1,78 miliarde euro, procentual însemnând 333% faţă de alocarea din PNDR. Pentru 2012, a fost deschisă o singură sesiune de proiecte, pentru submăsura a, componenta 1 - Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare. Suma solicitată prin cele 97 de proiecte conforme depuse (94,53 milioane euro) a depăşit cu mult suma alocată pentru sesiunea începută în septembrie, şi anume 60 milioane euro. Beneficiarii măsurii 125 - componenta a1 sunt organizaţiile şi federaţiile de utilitate publică ale proprietarilor sau deţinătorilor de terenuri agricole. Aceştia au solicitat fonduri nerambursabile pentru proiecte de irigaţii şi lucrări de îmbunătăţiri funciare.

Fondurile alocate pentru măsura 322 'Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale", în valoare de 1,72 miliarde euro, reprezintă doar 22,6% din solicitări. În total, pentru această măsură s-au depus 3.225 de cereri de finanţare a căror valoare eligibilă nerambursabilă este de 7,6 miliarde euro. Alocarea financiară pentru această măsură de investiţii a fost epuizată încă din anul 2009.

Până în prezent, APDRP a încheiat 64.845 contracte de finanţare pentru investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală, cu o valoare nerambursabilă de 5,1 miliarde euro.

PNDR 2007 - 2013 este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiţiile private şi publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România. Alocarea totală prin PNDR este de 9,67 miliarde de euro, pentru perioada 2007 - 2013, bani europeni care pot fi atraşi până în 2015.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS