Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 15 Oct 2021

Ce proiecte propune ADR Nord-Est pentru una dintre cele mai sărace regiuni din UE

Agenția Regională de Dezvoltare Nord-Est, care cuprinde județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, a elaborat prima versiune a Programului Operațional Regional 2021-2027, document pe care l-a trimis spre consultare partenerilor europeni. E important să reamintim că toate structurile ARD din țară vor îndeplini, potrivit OUG 122/29 iulie 2020, funcția de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional. Noul statut aduce obligații suplimentare, dar și decizia mai aproape de partenerii locali (firme, ONG-uri, grupuri de acțiune locală, primării, consilii județene, instituții de cultură, universități etc.)

Regiunea Nord-Est este, cu o populație de 3.210. 481 de locuitori și o suprafață de 36.850 kmp, cea mai mare din țară, dar ca performanțe economice se clasează pe ultima poziție în România și pe ultimele 10 locuri în întreaga Uniune Europeană. În primul draft pentru următoarea perioadă de programare se arată că „populația rezidentă este într-o continuă descreștere – cu 770.000 de locuitori mai puțin în ultimii cinci ani“, iar motivele țin de „sporul natural negativ și migrația economică înspre alte state membre sau alte regiuni ori zone metropolitane din țară“.

Starea la zi a regiunii: modestă spre rea

Potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), în 2019 regiunea Nord-Est înregistra cel mai mic PIB/cap de locuitor din România, respectiv, 7.081 euro/locuitor. Între județele din regiune sunt disparități din acest punct de vedere, Iași și Bacău înregistrând un PIB/loc. de 8.691 euro, respectiv, 7.501 euro, în timp ce în Vaslui și Botoșani sunt cele mai mici valori, 5.554 euro/loc, respectiv, 5.688 euro/loc. Populația ocupată din regiune este, după raportul CNSP, de 1.105 mii persoane, cu o pondere ridicată (aproximativ 40%) în agricultură. Numărul de salariați era, în 2019, de 581,1 mii persoane, iar numărul de șomeri – de 57,3 mii persoane. De altfel, starea la zi a regiunii este sintetizată în schița POR 2021-2027: „Regiunea are vulnerabilități atât pe componenta de bază la capitolele educație și infrastructură, cât și pe componenta de inovare, educație superioară și formare continuă (...) Deși față de 2007 valoarea totală a investițiilor străine s-a triplat, fluxurile financiare din ultimii ani sunt în continuă descreștere, reprezentând doar o foarte mică parte din valoarea totală a investițiilor realizate în România (3%).“ Regiunea prezintă, potrivit specialiștilor de la ADR Nord-Est, „performanță scăzută pentru înzestrarea locuințelor cu toalete, gradul de colectare a deșeurilor, rata de cuprindere în învățământul secundar, rata de părăsire timpurie a școlii, gradul de interacțiune online cu autoritățile publice, pondere scăzută a absolvenților din învățământul superior.“ În ceea ce privește mediul rural, analiza este una destul de dură, ca realitate: „Zonele rurale, în special cele din jumătatea estică a regiunii, sunt caracterizate de un nivel redus de dezvoltare a infrastructurii de bază și tehnico-edilitare. Gradul modest de modernizare a drumurilor care asigură conectivitatea cu spațiul urban se constituie într-un obstacol, determinând o accesibilitate modestă a populației la serviciile publice de educație și sănătate, la oportunitățile de muncă din mediul urban. Riscul de sărăcie sau excluziune socială a crescut în ultima perioadă, nivelul prezent, de 41% , fiind unul foarte ridicat, superior celui național și comunitar. Nivelul de marginalizare în mediul rural este dublu față de zona urbană, cele mai afectate teritorii fiind în județele Vaslui, Iași, Botoșani și Bacău.“

Ce ar fi, totuși, de făcut?

ADR Sud-Est nu deține soluția în totalitate, fiind doar un pion în angrenajul de factori care realizează politicile de dezvoltare a zonei. Și acoperă, de asemenea, doar o parte din necesar, în limita unei surse financiare disponibile prin POR. Știm că, la ora aceasta, primăriile au depus proiecte în valoare de 2,54 miliarde de euro, universitățile – de 297 milioane euro, iar alți actori regionali – de 31,37 mil. euro. Prin POR 2021-2027, suma orientativă pusă la dispoziție este de 1,56 miliarde euro! Alocarea pe cele 7 priorități este oarecum previzibilă, cu cea mai mare sumă rezervată mediului:

  • O regiune mai mai competitivă, mai inovativă, alocare de 353,088 milioane euro: dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate (regiunea numără 424 de întreprinderi inovatoare, 11 claustere, 5 entități de inovare și transfer tehnologic, 2.874 de cercetători și 35 școli doctorale), impulsionarea creșterii și competitivității IMM-urilor (62.160 unități locale active);
  • O regiune mai digitalizată, 176,544 mil. euro: 122 de instituții au depus proiecte în acest sens;
  • O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul, 670,868 mil. euro: promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (regiunea dispune de 1.461.968 de locuințe, din care 325.908 au beneficiat de lucrări de reabilitare termică), îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi și reducerea poluării (3.253 hectare de spații verzi amenajate în urban – 18 mp/loc., iar ținta este de a 4.683 hectare – 26 mp/loc.); promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile (transport public în 13 localități urbane, din totalul de 46);
  • O regiune mai accesibilă, 183,606 mil euro: dezvoltarea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere (5.388 km de drumuri județene, din care 41% reprezintă drumuri modernizate);
  • O regiune educată, 183,606 mil euro: îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții (potrivit draftului POR, în județul Vaslui 70% din unitățile școlare de învățământ primar și secundar nu beneficiază de toaletă în interior, în Botoșani – 60%, în Iași, Bacău și Suceava câte 40%, iar în Neamt 28%) – 200 de proiecte pentru construire de creșe, grădinițe, modernizare, reabilitare dotare școli generale, gimnaziale, licee tehnologice etc.;
  • O regiune mai atractivă, 121,887 mil euro: dezvoltarea patrimoniului cultural și turistic (1,26 mil. turiști, predominant in județele Suceava – 34%, Iași – 26% și Neamț – 20%).

Maria BOGDAN

Transilvania, locul 1 în Top 10 Regiuni de vizitat în 2016

Transilvania a fost plasată pe primul lor în top 10 regiuni de vizitat în 2016 de către Lonely Planet, în cadrul unuia dintre cele mai așteptate ghiduri turistice ale anului. Despre Lonely Planet se știe că este cea mai mare editură de ghiduri de călătorie din lume, deținută de trustul BBC Worldwide, și a lansat recent Best în Travel 2016.

Top 10 Regiuni

1. Transilvania, România
2. Islanda de Vest
3. Valle de Vinales, Cuba
4. Friuli, Italia
5. Insula Waiheke, Noua Zeelandă
6. Auvergne, Franţa
7. Hawaii
8. Bavaria, Germania
9. Costa Verde, Brazilia
10. St. Helena

„Acest ghid nu scoate în evidență destinațiile către care se îndreaptă cei mai mulți dintre turiști, ci locurile pe care echipa noastră consideră că ar trebui să le viziteze“, spune Tom Hall, directorul editorial al Lonely Planet, citat de presa internațională. Iar în fruntea topului regiunilor recomandate de echipă Lonely Planet pentru a fi vizitate în 2016 se află Transilvania. Autorii ghidului turistic spun că în zonă există și altceva în afară de legende despre vampiri, sate săsești și biserici fortificate. Potrivit realizatorilor topului, în Munții Carpați există multe peșteri, se pot face drumeții sau merge la ski. De asemenea, în orașe precum Brașov, Sighișoara și Sibiu există cafenele și terase la stradă, toate într-o ambianță unică. Totodată, Lonely Planet recomandă orașul studențesc Cluj-Napoca pentru viața de noapte.

BBC: Transilvania, tranziţia de la comunism la turism

Transilvania, o regiune cu peste o sută de castele și care l-a inspirat pe Bram Stoker să scrie volumul „Dracula“, a fost timp de secole casa multor aristocrați, dar, în cele din urmă, nu vampirii sunt cei de care ar fi trebuit să se teamă proprietarii clădirilor, ci de comunism, se arată într-un documentar al BBC. „Viața aristocraților transilvăneni s-a schimbat profund când Partidul Comunist Român a preluat puterea la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și a confiscat toate castelele din România, multe dintre ele fiind lăsate apoi în paragină. Unii proprietari ai acestor clădiri impunătoare au reușit să fugă din România, iar alții au decăzut, devenind săraci“, relatează BBC. După revoluția din decembrie 1989, când regimul comunist a fost îndepărtat de la putere, descendenții foștilor proprietari au început să spere că vor putea să revendice proprietățile. Acest lucru s-a întâmplat în 2005, după adoptarea unor schimbări legislative în România, iar în prezent un număr din ce în ce mai mare de oameni se adresează justiției pentru a intra în posesia castelelor familiilor lor.

Totuși, chiar dacă au câștig de cauză, procesele presupun taxe judiciare foarte ridicate. În condițiile în care averea familiei este de mult istorie, cu taxe judiciare de plătit, cu reparaţii de făcut, cei mai mulți trebuie să gândească precum un antreprenor și să transforme proprietățile redobândite ca pe niște mici afaceri, mai scrie BBC.

Bogdan PANŢURU

Abonează-te la acest feed RSS