reclama youtube lumeasatuluitv
update 27 Jun 2022

Aplicația IT pentru depunerea online a proiectelor europene poate fi folosită

Aplicația IT pentru depunerea online a proiectelor europene poate fi folosită de beneficiari începând de luni, a anunțat, într-o conferință de presă, ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu.

"Aplicația IT poate fi utilizată de potențialii beneficiari, care pot începe înscrierea în sistem și înscrierea de noi apeluri, din această săptămână. De azi aplicațiile sunt primite electronic prin sistemul IT. Aceasta este o reformă foarte importantă pe care dorim să o aplicăm în ceea ce privește gestionarea programelor", a spus Răducu.

Ea a precizat că în perioada 8-18 martie sistemul a fost testat de circa 2.000 de aplicanți.

"2000 de aplicanți au intrat în acest sistem. Sistemul s-a comportat bine, nicio clipă de blocaj și sperăm ca sistemul să poată face față cerințelor importante pe care le are în contextul regulamentelor europene. Sistemul urmează a gestiona peste 34 miliarde euro contribuție de la UE la care se adaugă cofinanțarea națională și a beneficiarilor publici și privați. Peste 40 miliarde euro va gestiona sistemul", a mai afirmat ministrul Fondurilor Europene.

Potrivit acesteia, în perioada 2014-2020, MySMIS va gestiona între 16.000 și 20.000 de proiecte.

Ministerul Fondurilor Europene a lansat public, luni, modulul pentru cererea de finanțare în cadrul aplicației pentru depunerea online a proiectelor europene.

'Versiunea 1.0 Beta a MySMIS funcționează din 1 martie 2016. Această versiune a fost în testare internă și testare publică. În perioada actuală se rețin cerințele justificate și se remediază bug-urile (nefuncționalitățile). Avem intenția ca în 28 martie să putem anunța ca fiind lansat public modulul de depunere a cererii de finanțare. În acest sens, sunt funcționale două module: un modul back-office — 'Definire apel', respectiv un modul front-office — 'Depunere Cerere de finanțare', au afirmat recent reprezentanții Ministerului, lucru confirmat luni și de ministrul de resort.

Această aplicație IT a fost elaborată de MFE, împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), pentru a facilita schimbul electronic de informații între beneficiari și autoritățile cu atribuții în gestionarea fondurilor europene structurale și de investiții.

'Prin implementarea aplicației MySMIS 2014, Ministerul Fondurilor Europene răspunde prevederilor regulamentelor europene aplicabile perioadei de programare 2014 — 2020', se arată într-un comunicat de presă al ministerului.

În data de 29 februarie, ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, a declarat că aplicația pentru depunerea online a proiectelor europene va fi funcțională din 19 martie și va avea opt module până în iunie.

AGERPRES

Schiuleşti – Izvoarele. Proiecte europene şi-n vârf de deal

Am ajuns din întâmplare la Ziua Comunei Izvoarele. De fapt, căutam Festivalul Dulceţii, unul dintre cele două organizate în Prahova, dar am amestecat cumva sărbătorile. Nu regret însă confuzia care m-a dus în dealurile Schiuleştilor, la poalele pădurii, aceiaşi codri care ascund în inima lor Mănăstirea Crasna.

Nu am să vorbesc despre sărbătoarea în sine, fiindcă ea arată ca oriunde altundeva; diferiţi sunt doar participanţii şi decorul natural, în fine, identitatea aşezării. În afară de patru standuri rezervate Clubului Seniorilor, ai cărui membri sunt producători de dulceţuri şi de ţesături tradiţionale locale, o scenă pentru artiştii-elevi ai comunei, că tot este Izvoarele a patra localitate culturală rurală din ţară, târgul prilejuit de manifestările zilei aşezării rânduia un bazar improvizat cu de toate: mici „acompaniaţi“ cu muzică de petrecere cântată pe viu, vată pe băţ, papuci de cauciuc, turtă dulce, baloane, un tobogan uriaş gonflabil şi sute de alte chinezării şi turcisme.

Dar, cum spuneam, nu asta m-a interesat. M-a uns la inimă fiindcă oamenii locului s-au bucurat. S-au înveselit cuminte ca pentru cinstirea localităţii lor. Ei chiar au ce arăta vizitatorilor: sate frumoase, case foarte bine gospodărite, construite în stil muntenesc, adică generoase ca dimensiune şi arhitectură bazată în principal pe lemn, terenuri îngrijite. Altfel n-ar fi fost multă încântare să priveşti cât vezi cu ochii coamele de deal cosite sau cu poieni încă în floare.

Ce înseamnă să faci un lucru la modul serios

Dar am mai admirat un lucru, felul în care a fost modificată marginea de sat şi de comună. De la ultima vizită, prin 2007 cred, reţinusem că s-a construit o parcare betonată pentru autocarele şi maşinile pelerinilor de la Mănăstirea Crasna. Dar tot acolo, la ieşirea din Schiuleşti, erau un tăpşan mărăcinos şi o pajişte de munte neîntreţinută. Mă rog, rău întreţinută. De atunci încoace însă lucrurile s-au schimbat fundamental. Margareta Dinulescu, primar la al treilea mandat, a dus acolo ceea ce peiorativ noi am numit „parcurile lui Boc“ şi „terenurile de sport ale Elenei Udrea“. În realitate proiectele, finanţate din Fondul de mediu, surse guvernamentale sau fonduri UE, fac parte din vastul program de înfrumuseţare şi dezvoltare a satului românesc, Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Chiar şi eu am făcut haz pe marginea acestui subiect văzând, de exemplu, sala de sport degradată de la Cheia – Măneciu, construită în 2004, sau parcuri urbane ori rurale îngrămădite, adevărate „sorcove“ prin densitatea de vegetaţie sau mobilier. Dar la Schiuleşti pot spune că este o probă de reuşită a programului. În primul rând, n-am remarcat că parcul n-ar pica bine într-o zonă care abundă de vegetaţie. Fiecare are rostul său. Compoziţia elementelor ori ceea ce arhitectura peisageră numeşte design este încadrată perfect în spaţiu, în sensul în care băncile, mesele, leagănele, chioşcurile sunt din lemn masiv şi lucrate rustic, iar terenul accidentat a fost separat prin fire de apă taluzate cu piatră de râu, iar apa adunată în nişte mici iazuri. Terenul de sport, e adevărat, încadrat în relieful general deluros, este cât se poate de plan şi practicabil.

De sărbătoarea comunei, cât a fost ziua de mare, s-a bătut acolo mingea. Alături a fost construită o clădire cu rol de vestiare şi birouri, iar în zonele cu pantă de nivel s-au amenajat nişte gabioane uriaşe, un fel de ziduri cu rol real de sprijin, dar şi estetic. Cele două proiecte am reţinut că au fost aprobate în 2008, dar finanţarea, adică vreo 2,5 milioane de lei împreună, a sosit mult mai târziu.

Maria BOGDAN

Cislău - comuna cu proiecte orăşeneşti

Aflat la al 6-lea mandat, Dumitru Mitroiu, primarul comunei Cislău, judeţul Buzău, are cu ce se mândri în urma celor peste două decenii petrecute în fruntea localităţii. Ca un ostaş veteran călit în nenumăratele bătălii (administrative) purtate, ştie ce înseamnă gustul izbânzii şi al lucrului bine făcut. Căci, fără izbutitele sale strategii gospodăreşti, locuitorii Cislăului n-ar mai fi avut azi gradul de confort şi civilizaţie locală comparabil cu cel al unui orăşel în curs de dezvoltare.

Comuna se situează pe valea râului Buzău, la confluenţa cu Bâsca Chiojdului, şi este traver­sată de şoseaua naţională DN10, care leagă Buzăul de Braşov. Oameni harnici şi aşezaţi, cislăienii se ocupă cu lucrul pământului, pomicultura, zootehnia şi prelucrarea lemnului. O activitate aparte, de care toată comuna e mândră, o constituie creşterea cailor de rasă. La rândul său, de peste 20 de ani în fruntea localităţii, primarul Dumitru Mitroiu şi-a pus, volens-nolens, amprenta asupra bunului mers al comunei. Astfel, racordarea la o reţea de apă potabilă a fost primul deziderat al primarului. Ştia că fără acest lucru locuitorii n-ar fi simţit o îmbunătăţire a gradului lor de confort. A urmat crearea unei staţii de transfer gunoi menajer. „Am început, spre sfârşitul anului 1996, un program SAPARD prin care localitatea beneficiază de apă potabilă pe o reţea de distribuţie de 36 km, cu fosă septică şi două bazine de aducţiune. Imediat după aceea am trecut la o staţie transfer gunoi menajer, pentru ca locuitorii să nu mai arunce gunoaiele în albia râului Buzău sau a Bâscei. Am colaborat cu primarii din jur şi am făcut împreună această staţie pentru 7 localităţi, la nişte preţuri deosebite pentru locuitorii lor. Înainte, când veneau apele mari, comuna era inundată de pet-uri şi de tot felul de mizerii. Acum avem şi canalizare, şi staţie de epurare a apei.“

Herghelia de cai pur sânge englez

Cum în localitate fiinţează o herghelie de cai pur sânge englez (unicat în ţară, după cum se laudă edilul) extrem de valoroasă, oful primarului este că nu există măcar un hipodrom la nivel de ţară, dacă nu la nivelul comunei Cislău! „Avem un număr de 220 de cai pur sânge englez, cai de sport, însă, din păcate, în momentul acesta nu există un hipodrom la nivel de ţară. Noi am prins în strategia de dezvoltare construirea unui hipodrom chiar aici, în comună, dar sigur va fi greu de aprobat aşa ceva. În îngrijirea cailor avem angrenaţi 60 de lucrători, consăteni de-ai noştri. Oricum, herghelia reprezintă un punct de interes turistic. Pe de altă parte, chiar am stat de vorbă cu directorul hergheliei să încercăm, prin rotaţie, ca majoritatea copiilor de la şcoala Cislău să meargă să călărească şi, în felul acestea, să atragem cât mai mulţi copii, părinţi, bunici.“ O altă provocare pentru primar o reprezintă crearea unor pensiuni turistice, fiindcă de frumuseţi naturale nu duce lipsă zona, slavă Domnului!

„Deocamdată avem o unitate de cazare bine pusă la punct, numită Complexul 2D. Însă, încercăm să facem cât mai multe pensiuni prin GAL-ul pe care-l avem la nivel de comună. Chiar se lucrează la două pensiuni în acest moment şi sperăm ca într-un an să fie gata“, anunţă optimist edilul.

Patricia Pop, Paul Rogojinaru

Prin GAL „Colinele Moldovei“ peste 2,3 milioane de euro au finanţat 34 de proiecte

Asociaţia GAL „Colinele Moldovei“, cu sediul în comuna Suliţa, judeţul Botoşani, a devenit funcţională în aprilie-mai 2013, iar prima sesiune deschisă de proiecte a fost lansată tot în luna mai 2013. GAL-ul a plecat la drum cu 2.544.600 de euro (plus 300.000 de euro pentru funcţionare), iar la data la care scriem fondurile au fost în totalitate contractate / alocate, ultimele două proiecte fiind în procedura de evaluare la structurile de profil teritoriale.

Microregiunea „Colinele Moldovei“ cuprinde un număr de 13 localităţi, 12 din judeţul Botoşani (Albeşti, Blândeşti, Călăraşi, Copălău, Frumuşica, oraşul Flămânzi, Hlipiceni, Lunca, Răuşeni, Stăuceni, Suliţa şi Todireni) şi una (Deleni) din judeţul Iaşi. Populaţia stabilă din această zonă se ridică la 66.731 de per­soane. GAL-ul este format însă din 47 de membri: un oraş, 12 comune, 15 societăţi cu răspundere limitată, o întreprindere familială, cinci întreprinderi individuale, trei persoane fizice, o societate agricolă, două cooperative, trei asociaţii ale crescătorilor de animale şi cinci organizaţii nonguvernamentale.

34 de proiecte în 2 ani

Despre proiectele aplicate în cadrul GAL ne-a vorbit reprezentantul oficial al Grupului, directorul Irina Ursu: „În perioada mai 2013 - decembrie 2014, prin intermediul GAL „Colinele Moldovei“ s-au contractat 34 de proiecte, cu o valoare totală de 2.314.284 de euro, reprezentând aproape 91% din totalul banilor aflaţi la dispoziţie. În clipa de faţă nu mai sunt disponibile fonduri. Bugetul alocat măsurii de cooperare este alocat în întregime unui proiect aflat în evaluare la GAL (30.000 euro), iar un altul, de 200.000 euro, este în evaluare la CRFIR Iaşi.“

Investiţii de peste 900.000 de euro în 9 comune

Referindu-ne la proiectele derulate până acum, 11 au fost contractate de autorităţile publice, valoarea totală a fondurilor nerambursabile alocate pe Măsura 41.322 ridicându-se la 919.571 de euro. Beneficiare au fost nouă primării din cadrul GAL-ului, două comune desfăşurând câte două proiecte. Nu au accesat fonduri oraşul Flămânzi (din motive obiective, oraşele nefiind, în această perioadă, considerate beneficiari eligibili) şi localităţile Călăraşi, Stăuceni şi Blândeşti (nu au putut ori nu au intenţionat să acceseze fondurile puse la dispoziţie). Investiţia cu cea mai mare valoare (200.000 de euro) a fost câştigată de Primăria Deleni-Iaşi, proiectul constând în „achiziţie autogredere, amenajare parc şi achiziţie costume populare“. Interesant este că mai multe autorităţi publice s-au hotărât să cumpere utilaje de deszăpezire ori buldoescavatoare cu mai multe întrebuinţări, inclusiv de întreţinere a drumurilor comunale pe timp de iarnă. Alte proiecte au vizat construirea de grădiniţe (sat Cerbu, comuna Copălău), modernizare a unor cămine culturale (Hlipiceni, Deleni, Frumuşica), amenajarea unui târg de produse agricole (Suliţa) şi realizare unui centru rezidenţial pentru persoanele vârstnice (Lunca).

Investiţii în agricultură

Partenerii privaţi din GAL au obţinut finanţări de 1.394.713 euro. „Cele mai multe proiecte, ne spunea directorul Irina Ursu, respectiv opt, au fost depuse pe Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole (n.n. - vom păstra titulatura consacrată a măsurilor, deşi aici este vorba despre Măsura 411 corelată cu Axa 1, Măsura 112, scrisă 411.12). Valoarea cea mai mare a fost adjudecată de proiectele din cadrul Măsurii 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor, respectiv, 740.591 de euro. Cele mai multe proiecte, câte patru, au fost accesate de fermieri din comunele Copălău şi Suliţa, dar avem şi trei localităţi (Răuşeni, Frumuşica şi Todireni) fără nicio investiţie câştigată.“ Cea mai complexă investiţie (o fabrică de brichetare şi activităţi meşteşugăreşti) s-a desfăşurat la Deleni, valoarea fondurilor obţinute prin GAL fiind de 197.880 euro.

GAL-ul îşi va redepune candidatura pentru 2015-2020

Am întrebat-o pe Irina Ursu care i s-au părut cele mai importante proiecte desfăşurate şi care ar fi proiecţia activităţii GAL pentru exerciţiul bugetar 2014-2020. Aceasta ne-a răspuns: „Toate proiectele, atât cele ale beneficiarilor publici, cât şi cele ale beneficiarilor privaţi, sunt proiecte de succes în egală măsură. Prin puterea exemplului, acestea pot deveni un catalizator serios astfel încât, pe viitor, mai multe categorii de beneficiari să îndrăznească să acceseze fonduri europene nerambursabile, atât prin intermediul asociaţiei noastre, cât şi la nivel naţional. Scopul nostru comun acesta este: de a contribui împreună – sector public şi privat – la dezvoltarea rurală durabilă a microregiunii pe care o deservim. În ceea ce priveşte următoarea perioadă de programare, deocamdată urmărim cu real interes diversele documente care sunt transmise spre consultare publică şi, evident, intenţionăm să ne redepunem candidatura pentru a putea derula un program similar pentru orizontul de timp 2015-2020, cu obiective deja stabilite prin strategia de dezvoltare.“

Un exemplu de succes

Popa Karleta, din Deleni – Iaşi, a accesat un proiect prin GAL în valoare de 154.000 de euro, din care 62.920 de euro fonduri europene nerambursabile, diferenţa fiind acoperită dintr-un împrumut la bancă, pe care crede că-l va putea rambursa în doi-trei ani. Cu această sumă a achiziţionat un tractor de mare putere, două semănători şi un scarificator. Este primul proiect din fonduri europene pe care a reuşit să-l şi implementeze: „Am depus, în 2008, un prim proiect, pe care l-am mai redepus ulterior, şi de fiecare dată se întâmpla ca fondurile să se termine... deasupra mea! Cu GAL «Colinele Moldovei», grup din care şi eu fac parte, ca reprezentant al societăţii mele agricole, lucrurile au decurs extrem de operativ: în 5 martie proiectul a fost declarat eligibil, iar în 5 septembrie aveam utilajele în curte. Aceasta este diferenţa între o microregiune de dezvoltare, unde interesul pentru investiţii este maxim, şi a te rătăci într-un judeţ, regiune sau ţară.“ Popa Karleta are o fermă vegetală în suprafaţă de 400 ha pe care cultivă floarea-soarelui, porumb şi grâu. Veniturile obţinute din afacere sunt îndeajuns pentru un trai confortabil al familiei.

Maria Bogdan

La GAL Ecoleg Olt Inferior. Proiecte inedite, eşecuri pe măsură

Reprezentând o zonă unde ocupaţia de bază a locuitorilor este legumicultura, era firesc ca Grupul de Acţiune Locală Ecoleg Olt Inferior să aibă majoritatea proiectelor implementate pentru obţinerea de fonduri europene necesare construirii de sere şi solarii. Înfiinţat destul de târziu, căpătând personalitate juridică în anul 2013, GAL-ul din sudul judeţului Olt pare să fi avut destinul de poveste al lui Făt-Frumos: să crească şi să fie eficient într-un an, cât alţii în cinci.

Gelu Mariţa este preşedintele GAL Ecoleg Olt Inferior. Oltean hotărât, descurcăreţ, rapid în mişcări şi-n decizii a dus cu brio GAL-ul pe care-l reprezintă pe un trend ascendent. Se poate lăuda c-a reuşit să implementeze, în numai un an, 50 de proiecte pe mai toate măsurile din PNDR. Răsărite ca ciupercile după ploaie, zeci de sere şi solarii asigură o mare producţie de legume timpurii beneficiarilor, care altfel, fără munca lui „titanică“, după cum spune, ar fi rămas la stadiul de câteva firişoare prizărite de răsad, care ar fi dat rod când ar fi dat Domnul şi-ar fi ajuns pe tarabe la ceasul când deja, de mult, orăşenii se vor fi săturat de „trufandale“.

„Fiindcă suntem o zonă preponderent agricolă, culturile vegetale şi cele legumicole domină, datorită faptului că ne găsim în bazinul Oltului de Jos şi-n bazinul Dunării, unde fermierii sunt mari cultivatori de legume în sere şi solarii. Ce-am făcut noi a fost o muncă uriaşă, titanică, deoarece GAL-urile au făcut pionerat în România. Cum ne-am constituit târziu, în ultima sesiune, problema noastră cea mai mare a fost timpul fizic, datorită faptului că în momentul în care am depus strategia şi am semnat contractul de finanţare ne-am obligat să facem într-un an de zile, cât trebuia să facem în cinci, ca Făt-Frumos! Datorită acestui aspect, la această dată, avem suma contractată de 90% dintr-un total de 2.500.000 euro şi suma absorbită de 40%. Avem şi proiecte inedite în zonă. Mai precis un proiect de achiziţie linie brichetare resturi vegetale şi altul de achiziţie a unei linii de prelucrare tablă ţiglă metalică. Al doilea aspirant pentru calitatea de beneficiar este o femeie, până în 40 de ani, un proiect curajos pentru o doamnă, care îşi doreşte să intre în competiţie cu marii producători. Deocamdată au eşuat, deoarece la două licitaţii nu s-au prezentat 3 firme care să justifice şi să susţină licitaţia“, spune preşedintele Grupului.

Cu optimism spre noul PNDR

Cu o experienţă dobândită printr-o muncă susţinută, Gelu Mariţa aşteaptă noul PNDR cu o mare doză de optimism. Asta pentru că structura de bază (la care a lucrat mai bine de un an) este deja constituită, iar noile reglementări nu vor face decât să umple „matca săpată“ de echipa tehnică a GAL Ecoleg. „Dacă în PNDR-ul vechi GAL-urile aveau un teritoriu bine stabilit şi o sumă foarte bine definită, pe noul PNDR suma nu va mai fi fixă, ci în funcţie de teritoriu şi de numărul de locuitori ai microzonei. Locuim la şes, aşa că avem o populaţie peste medie, lucru care o să ne avantajeze. Noul PNDR va fi o structură pe care, din mers, se vor plia diferite intervenţii. Dacă în vechiul PNDR scria clar în ghidul de finanţare al unei măsuri caracteristicile bine definite, noul PNDR va fi mai permisiv. În funcţie de cerinţele zonei şi ale perioadei prin care trecem se vor face adăugiri pe structura cadru a PNDR-ului. Aşadar, suntem foarte optimişti!“, încheie încrezător Gelu Mariţa.

Patricia Pop, Paul Rogojinaru

APDRP prelungeşte până la 31 octombrie sesiunea de depunere de proiecte pe măsura privind irigaţiile

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) va primi până la finele lunii octombrie proiecte de investiţii în irigaţii şi lucrări de îmbunătăţiri funciare, deşi măsura urma să se închidă luni la ora 12.00, a anunţat, luni, APDRP.

Decizia de prelungire a fost luată de Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (AM - PNDR) din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale datorită complexităţii întocmirii proiectelor cât şi dificultăţilor întâmpinate în obţinerea avizelor care trebuie depuse odată cu cererea de finanţare.

Sesiunea pentru depunerea proiectelor aferente măsurii 125 - componenta a1 'Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare' a fost lansată la data de 3 septembrie şi trebuia să se încheie la 15 octombrie 2012, ora 12.00. 

Potrivit APDRP, solicitanţii de fonduri europene nerambursabile pentru irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare au la dispoziţie 60 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile. 
Astfel, fondurile alocate prin măsura 125 - componenta a1 pot fi solicitate pentru investiţii în modernizarea sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii, inclusiv pentru staţii de pompare sau de contorizare, precum şi pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare care să asigure funcţionarea optimă a sistemelor de irigaţii.

Aceste tipuri de investiţii pot primi până la un milion euro, sumă care acoperă 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică ce deservesc întreaga comunitate. Pentru investiţiile de utilitate publică ce deservesc doar o parte din comunitate, sprijinul financiar nerambursabil este de 75% din totalul cheltuielilor eligibile. În acest caz, ajutorul public acordat nu va putea depăşi 750.000 euro pentru un proiect. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin măsura 125 este de 5.000 de euro. Această sumă reprezintă valoarea totală eligibilă a proiectului.

Beneficiarii Măsurii 125 - componenta a1 sunt organizaţiile şi federaţiile de utilitate publică ale proprietarilor sau deţinătorilor de terenuri agricole, constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Prin această măsură de finanţare se acordă fonduri nerambursabile pentru creşterea eficienţei activităţii agricole prin îmbunătăţirea aprovizionării cu input-uri şi o mai bună valorificare a produselor rezultate. De asemenea, se are astfel în vedere diminuarea riscului şi incertitudinii în agricultură, prin reducerea incidenţei fenomenelor naturale (seceta, eroziunea solului etc.). În aceeaşi măsură, investiţiile finanţate prin această măsură vor contribui la ameliorarea calităţii mediului şi la diminuarea surselor de poluare.

Sursa: AGERPRES