Lumea satului 750x100

Proiecte de 86 mil. lei pentru stațiunile turistice din regiunea Centru

Pentru revigorarea stațiunilor turistice din regiunea Centru, primăriile au avut posibilitatea să acceseze fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Măsura 7.1.  Până în prezent, au fost semnate 7 contracte de finanțare, în valoare de 86 milioane lei, din care 84, 01 mil. reprezentă fonduri nerambursabile. Proiectele vizează, printre altele: reabilitarea infrastructurii rutiere în stațiunea Covasna (19,04 mil. lei), amenajare parcuri și spații verzi (7,77 mil. lei) și reabilitarea infrastructurii rutiere (14,23 mil. lei) în Băile Tușnad, județul Harghita, dezvoltarea infrastructurii turistice în stațiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului (19,61 mil. lei), amenajare spațiu de agrement multifuncțional în jurul cinematografului Doina (6,39 mil. lei) și modernizare străzi (9,27 mil. lei) în stațiunea Sovata, jud. Mureș, dezvoltarea economică a stațiunii balneoclimaterice Bazna, județul Sibiu (14,23 mil. lei).

Maria Bogdan

Proiect european pentru 17 stații de monitorizare a calității aerului

Ministrul Mediului, Costel Alexe, și ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, au semnat un contract de finanțare pentru proiectul „Îmbunătățirea Sistemului de Evaluare și Monitorizare a Calității Aerului la nivel național”. În valoare de peste 81 de milioane de lei, din care aproximativ 74 de milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile, proiectul, derulat prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare, va permite dezvoltarea unui sistem național de prognoză a calității aerului, prin realizarea a 17 stații de măsurare. Alte 43 de stații vor fi instalate cu bani de la Fondul de Mediu. Stațiile vor fi amplasate în județele Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Dâmbovița, Galați, Gorj, Harghita, Mehedinți, Olt, Prahova, Sibiu, Tulcea, Vaslui și Vrancea. Trei orașe vor fi pilot în cadrul acestui proiect: Ploiești, Brașov și Iași. Sistemul va permite ca prognoza națională privind calitatea aerului pentru fiecare oraș în parte să rezulte din suprapunerea bazei naționale de emisii – care este finanțată prin acest proiect – cu datele la zi privind evoluția vremii și a curenților de aer. Proiectul va fi implementat până în 2023 de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, ANM, ANPM, Institutul Național de Cercetare Aerospațială – INCAS și Institutului Național de Tehnologii Criogenice și Izotopi- ICSI Râmnicu Vâlcea.

La semnarea documentelor, ministrul Costel Alexe a declarat: „Mă bucur că, prin acest contract, România va avea un sistem de prognoză a calității aerului care va putea fi accesat de oricine de pe mobil și chiar inserat în programele TV, după meteo. Aceasta va fi singura prognoză oficială din România pentru că datele din sistem sunt bazate pe sisteme de măsurare a calității aerului acreditate la nivel european. Cu o asemenea prognoză, oamenii își vor putea face mai bine planurile de ieșire în aer liber, iar autoritățile vor putea impune măsuri pe termen scurt acolo unde se poate interveni imediat. Acest sistem ne va ajuta nu doar pentru informarea publicului, dar și pentru ca autoritățile locale să fie pe fază de câte ori poluanții pot pune în pericol populația.“

Maria Bogdan

PNDR: Autoritățile au semnat proiecte pentru 91,44% din suma alocată, dar... S-au finalizat investiții de numai 7,75% din banii primiți de la UE (IV)

Autoritățile publice din mediul rural au avut la dispoziție, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, fonduri europene în valoare de 1,428 miliarde euro. Suntem în ultimul an din actualul exercițiu financiar european și e bine să cunoaștem cam în ce punct ne situăm cu absorbția banilor europeni. Și am putea trage pentru început două concluzii: la proiecte finalizate, primăriile stau catastrofal; la număr de proiecte contractate, aflate așadar în curs de derulare, situație este bună. Chiar spre foarte bună!

Primăriile din mediul rural au avut la dispoziție mai multe instrumente financiare prin care puteau atrage fonduri europene pentru dezvoltarea localităților. Unul dintre acestea, derulat prin intermediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), respectiv, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a fost Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), prin care autoritățile locale au avut acces la fonduri pentru introducerea rețelelor de apă și canalizare, modernizarea drumurilor locale, construirea școlilor și grădinițelor, precum și a centrelor sociale, renovarea patrimoniului cultural, refacerea fondului forestier etc. Ei bine, la sfârșitul lunii mai, doar 7,75% din banii alocați au fost învestiți realmente în anumite obiective deja finalizate, date în folosință. Să recunoaștem, având în vedere că anul acesta este ultimul din exercițiul financiar-bugetar 2014-2020, situația este una cât de poate de... îi zicem pe șleau, să înțeleagă toată lumea... proastă!

Veți spune că lucrurile nu stau deloc astfel având în vedere că 91,44% din cota alocată a fost contractată prin 1.607 proiecte (1.306,305 milioane de euro), care înseamnă tot atâtea investiții în comunele României. Da, dar e posibil ca multe dintre acestea să nu poate fi terminate în graficul îngăduit (prelungire până în 2022 sau 2023) și România fie va pierde o parte din bani, fie va plăti penalizări consistente. În cel mai bun caz, Uniunea Europeană va accepta reportarea sumei pentru perioada 2021-2027.

Investiții transferate din exercițiul financiar anterior

Apropo de îngăduința de care ne-am bucurat din partea forurilor europene, România a primit aprobarea de a transfera câteva sute de proiecte din exercițiul bugetar 2007-2013 în perioada financiară 2014-2020. A fost vorba tot despre proiecte nefinalizate la termen. Autoritățile au numit această operațiune „proiecte transferate prin procedura de tranziție.“ Atenție, nici măcar acestea nu au fost finalizate în totalitate:

  • Submăsura 7.2, apă/canal: 66 de proiecte, în valoare de 54,86 mil. euro, din care 44 de investiții, în valoare de 27,45 mil. euro, sunt finalizate, iar 1 proiect (1,53 mil. euro) a fost reziliat;
  • Submăsura 7.2, infrastructura rutieră locală: 141 de proiecte, în valoare de 81,711 mil. euro, din care au fost finalizate 115 de investiții, în cuantum de 51,356 mil. euro;
  • Submăsura 8.1, împăduriri, 10 proiecte, în valoare de 0,562 mil. euro, niciunul finalizat.

Submăsura 7.2, alocare de 1.108, 881 milioane de euro

Beneficiarii acestei submăsuri puteau fi primăriile, asociațiile intercomunitare și ONG-uri pentru investiții în infrastructura educațională (grădinițe) și socială (creșe, after-school). Obiectivele constau în crearea infrastructurii de interes local care să contribuie la diminuarea tendințelor de declin social și economic, la îmbunătățirea nivelului de trai în zonele rurale și stoparea fenomenului de depopulare, prin reducerea decalajelor rural-urban. În ce punct ne aflăm astăzi cu aceste investiții în infrastructura rutieră, de utilități, educațională, socială și culturală din mediul rural vedem din cifrele următoare:

A) Investiții în infrastructură apă/apă uzată

  • proiecte depuse: 501, în valoare de 726,335 milioane euro;
  • proiecte selectate: 335, în valoare de 476,597 milioane de euro;
  • proiecte contractate: 306, în valoare de 427,977 milioane de euro;
  • proiecte finalizate: 10, în valoare de 9,8 mil. euro.

B) Apă/apă uzată, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării

r 12 proiecte depuse, în valoare de 16,11 mil. euro, din care contractate sunt 11, în valoare de 14,47 mil. euro, dar niciunul nu este finalizat.

C) Infrastructură rutieră de interes local

  • proiecte depuse: 972, în valoare de 1.002,998 milioane de euro;
  • proiecte selectate: 489, în valoare de 510,942 milioane euro;
  • proiecte contractate: 480, în valoare de 493,356 mil. euro;
  • proiecte finalizate: 71, în cuantum de 68,469 mil. euro.

D) Infrastructură de interes local ITI Delta Dunării

  • 30 de proiecte depuse, în valoare de 28,748 mil. euro, din care contractate 29, în valoare de 27,694 mil. euro.

E) Infrastructură educațională și socială

  • proiecte depuse: 444, în valoare de 168,742 mil. euro;
  • proiecte selectate: 325, în valoare de 121,037 mil. euro;
  • proiecte contractate: 313, în valoare de 115,744 mil. euro;
  • proiecte finalizate: 36, în cuantum de 11,627 mil. euro;
  • proiecte reziliate: 1, în valoare de 0, 412 mil. euro.

F) Infrastructură educațională și socială ITI Delta Dunării

r 11 proiecte depuse, în valoare de 3,781 mil. euro, din care contractate 9, în valoare de 2,818 mil. euro.

Submăsura 7.4: zero lei accesați

Submăsura 7.4 a avut o alocare de 13,762 mil. euro. Ea s-a constituit în sprijin pentru investițiile în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale și a infrastructurii aferente. Până în mai 2020 nu a fost depus niciun proiect în cadrul acestui instrument financiar.

Submăsura 7.6: 108,74% proiecte contractate, 10,58% investiții finalizate

Investițiile sprijinite în cadrul acestei submăsuri țin de protejarea patrimoniului cultural sau/ și de realizare a investițiilor pentru conservarea moștenirii de interes local, a așezămintelor monahale, inclusiv a modernizării așezămintelor culturale. Suma alocată s-a ridicat la 188,010 mil. euro:

  • proiecte depuse: 912, în valoare de 304,396 mil. euro;
  • proiecte selectate: 661, în valoare de 211,735 mil. euro;
  • proiecte contractate: 651, în valoare de 207,192 mil. euro;
  • proiecte finalizate: 92, în valoare de 20,855 mil. euro;
  • proiecte reziliate: 4, în valoare de 0,723 mil. euro.

Pentru ITI Delta Dunării (9 mil. euro rezervate) s-au depus 27 de proiecte, în valoare de 8,405 mil. euro, și au fost contractate 25 de proiecte, în valoare de 7,051 mil. euro.

Submăsura 8.1, absorbție sub așteptări

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri se referă la: creșterea suprafeței ocupate de păduri la nivel național; acoperirea costurilor lucrărilor de înființare a plantației, a celor de întreținere a plantațiilor pe o perioadă de maximum 6 ani până la închiderea stării de masiv; acoperirea costurilor determinate de efectuarea a două lucrări de îngrijire a arboretelor după închiderea stării de masiv; acoperirea pierderilor de venit agricol pentru o perioadă de 12 ani pentru suprafața împădurită. Deși o țară întreagă se vaită de defrișări masive, este foarte curios că potențialii beneficiari (deținătorii publici și privați de teren agricol și neagricol și forme asociative ce dețin teren agricol și neagricol) nu s-au dat peste cap să utilizeze fondurile nerambursabile. Procentul de proiecte contractate (9,16%) este unul de-a dreptul ridicol.

Submăsura a avut o alocare totală de 106,801 mil. euro. Până în luna mai 2020, situația depunerii proiectelor era una deplorabilă și aproape de neînțeles:

  • proiecte depuse: 98, în valoare de 19,305 mil. euro (18,07%);
  • proiecte selectate: 68, în valoare de 10,638 mil. euro (9,96%);
  • proiecte contractate: 63, în valoare de 9,972 mil. euro (9,16%);
  • proiecte finalizate: niciunul.

Maria BOGDAN

Asigurarea continuității implementării proiectelor PNDR în contextul pandemiei de COVID-19

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a adaptat măsurile cu caracter special aplicate în ultima perioadă ca urmare a prevederilor Ordonanța militară nr. 2 din 21 martie 2020 privind măsuri de preverire a răspândirii COVID-19, a Ordinului MADR nr. 78 din 19.03.2020 privind aprobarea măsurilor necesare desfășurării activităților specifice implementării PNDR 2020 ca urmare a COVID-19, precum și a hotărârilor emise de Comitetil Național pentru Situații de Urgență.

Deciziile aplicate de AFIR, în contextul pandemiei de COVID-19, sunt destinate asigurării continuității activității și derulării fondurilor europene acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), în același timp cu asigurarea condițiilor necesare protejării sănătății beneficiarilor PNDR și pentru a preveni răspândirea virusului SARS-CoV-2 (care provoacă boala Coronavirus 2019, prescurtat COVID-19).

În acest sens, în funcție de evoluția COVID-19 în România, în condiții de deplină siguranță și responsabilitate instituțională, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a stabilit efectuarea vizitelor pe teren de către experții AFIR după cum urmează:

  • în cazul proiectelor pentru care beneficiarii au depus tranșe intermediare de plată, experții AFIR vor putea autoriza plata fără a efectua vizita la locul investiției, doar în baza verificării documentare a dosarului cererii de plată;
    • în această situație, vizita la locul investiției se va efectua la următoarea tranșă de plată;
  • în cazul proiectelor pentru care beneficiarii depun cererile de plată tranșa finală, experții AFIR vor efectua vizita la locul investiției;
    • ca excepție de la această regulă, experții AFIR vor autoriza plata către beneficiari fără a mai efectua vizita la locul investiției dacă a fost efectuată anterior cel puțin o vizită pe teren în perioada de implementare și dacă, în urma analizei efectuate la nivelul conducerii structurilor teritoriale ale AFIR, se constată că zona în care este investiția este una cu risc epidemiologic ridicat. În această situație, vizita la fața locului se va realiza de către serviciile tehnice ale AFIR în perioada imediat următoare întreruperii restricțiilor cauzate de COVID-19.

De asemenea, reamintim că la nivelul AFIR se suspendă activitatea de lucru cu publicul la sediul central și la sediile structuriilor regionale și județene ale AFIR. Astfel, relațiile cu publicul se vor desfășura temporar doar în mediul on-line prin intermediul adreselor de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. (petiții generale/ solicitanți PNDR) și Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. (pentru comunicare instituțională), prin intermediul telefonului 031 – 860 27 47 (sau la numerele de telefon ale structurilor teritoriale ale AFIR), prin servicii de curierat la adresa Str. Știrbei Voda, nr. 43, Sector 1, București (sau la adresele postale ale structurilor teritoriale ale AFIR) și prin pagina oficială de Facebook a Agenției. Datele de contact ale Oficiilor Județene și ale Centrelor Regionale ale AFIR sunt disponibile pe pagina web a AFIR, www.afir.info, la secțiunea Structuri Teritoriale.

Audiențele acordate de către personalul de conducere al AFIR vor fi acordate exclusiv telefonic.

Totodată, precizăm că AFIR interzice accesul în sediul central și în sediile Centrelor Regionale și ale Oficiilor Județene tuturor persoanelor pentru care autoritățile române competente au dispus măsuri de carantină sau de autoizolare, până la expirarea duratei acestora, care au călătorit în ultimele 14 zile într-una din zonele cu risc de contaminare prevăzute în Lista regiunilor și localităților din zona roșie și zona galbenă cu transmitere a COVID-19 sau care au intrat, în ultimele 14 zile, în contact cu o persoană diagnosticată/ monitorizată pentru o posibilă infecție cu COVID-19.

Pentru persoane care nu se încadrează în prevederile de mai sus, accesul în sediile de la nivel central, regional și județean este limitat și condiționat de justificarea clară a necesității prezenței fizice care nu suportă amânare, precum și de respectarea strictă a regulilor de siguranță sanitară și de semnarea Declarației pe propria răspundere în acest sens, disponibilă la intrarea în sediu. În cazul în care se realizează accesul în sediul AFIR, este obligatorie păstrarea distanței de cel puțin 1 metru față de angajații AFIR și durată a întrevederii trebuie să nu depășească 15 minute.

Aceste măsuri sunt în vigoare până la o dată care va fi comunicată în mod oficial pe pagina de internet a AFIR.

Sursa: afir.info

Peste 348 de milioane de euro au intrat în țară pentru proiectele PNDR

Comisia Europeană a comunicat oficial României că a aprobat rambursarea a 348.319.323,64 de euro la finalul lunii ianuarie 2020, reprezentând cheltuieli efectuate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și solicitate pentru decontare de către țara noastră în perioada 16 octombrie – 31 decembrie 2019.

Astfel, conform informării primite de la Banca Națională a României, acești bani au intrat efectiv în conturile statului român în data de 5 februarie 2020.  

Rambursarea cheltuielilor efectuate de către un stat membru certifică corectitudinea acestor cheltuieli și mai ales faptul că AFIR are toate sistemele de implementare și plată în deplină concordanță cu cerințele regulamentelor europene.

Sumele solicitate și rambursate reprezintă plățile efectuate de către AFIR pentru proiectele de investiții finanțate prin PNDR 2020, dar și plățile compensatorii aferente măsurilor delegate către Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură (APIA).

Până în prezent, Comisia Europeană a rambursat României aproximativ 4,6 miliarde de euro pentru investițiile în agricultură și dezvoltarea durabilă a mediului rural finanțate prin PNDR 2020.

Sursa: afir.info

Actualizare calendar estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a proiectelor PNDR 2020

  • M 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei” -  luna aprilie - 7.225.252 euro
  • sM 3.1 „Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate” - luna iulie - 2.008.739 euro
  • sM 3.2 „Sprijin pentru activitățile de informare şi de promovare desfășurate de grupurile de producători în cadrul pieței interne” - luna iulie - 4.072.493 euro
  • sM 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole” - luna aprilie - 6.896.879 euro
  • sM 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice – componenta irigații  - perioada martie – aprilie - 43.222.547 euro
  • sM 5.1 „Sprijin pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale” - luna februarie - 13.039.804 euro
  • sM 5.2 „Sprijin pentru investiții în acțiuni menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale” - luna februarie - 3.677.431 euro
  • sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” - sfârșitul lunii aprilie - 42.681.019 euro
  • sM 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” - sfârșitul lunii martie - 1.984.801 euro
  • sM 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvo-mediu” - luna martie - 42.289.252 euro
  • sM 17.1 „Contribuții la primele de asigurări” - luna martie - 39.336.228 euro
  • sM 19.3 “Pregătirea și  implementarea activităților de cooperare ale Grupului de Acțiune Locală” - luna aprilie - 4.358.006 euro

Sesiuni de primire a proiectelor în desfășurare în cadrul PNDR 2014-2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală reamintește celor interesați perioadele de depunere a proiectelor pentru următoarele submăsuri din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, astfel:

  • sM4.2GBER MINIMIS - Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole, Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 17 iunie 2019 -31 decembrie 2019
  • sM4.2a - Investiții pentru procesarea și marketingul produselor din sectorul pomicol - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 19 august 2019 - 31 ianuarie 2020
  • sM6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 22 iulie - 31 decembrie 2019
  • sM8.1 - Împăduriri și crearea de suprafeţe împădurite - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 16 septembrie - 13 decembrie 2019
  • sM9.1 - Înființarea grupurilor de producători  - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 26 iunie - 30 septembrie 2019 
  • sM9.1a - Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 26 iunie- 30 septembrie 2019
  • sM17.1 - Prime pentru asigurarea culturilor, a animalelor şi a plantelor - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 01 aprilie - 30 noiembrie 2019
  • sM19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală - Componenta A "Asistență tehnică pregătitoare, pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate" - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 19 august - 31 ianuarie 2020

Perioada de depunere a proiectelor pentru submăsura 1.2Sprijin pentru activități demonstrative și de informare - acțiuni de informare pentru fermieri, deschisă în 2018 este încă activă. 

La nivelul AM PNDR se analizează oportunitatea lansării la finalul anului 2019 sau începutul anului viitor de noi submăsuri. Anunțurile de primire proiecte, precum și ghidurile solicitantului se vor putea accesa la adresa

https://portal.afir.info/

Sursa: madr.ro

Noi sesiuni de depunere proiecte deschise prin PNDR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, a deschis în trimestrul I al anului 2019 noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, astfel:

  • sM 4.3 - Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – irigații
  • sM16.4 - Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare
  • sM16.4a - Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare - sector pomicol
  • sM5.1 - Sprijin pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile
  • sM5.2 -  Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale
  • sM17.1 - Prime pentru asigurarea culturilor, a animalelor şi a plantelor

Submăsura sM4.3 beneficiază de cea mai mare alocare de fonduri, în valoare de 200 milioane euro, iar proiectele pot fi depuse până la 31 august 2019.

Totodată, în anul 2019, semestrul I a fost lansată sesiunea de depunere proiecte pentru sM 15.1 - Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, în valoare de  68.498.437 euro.  

Reamintim că infrastructura locală beneficiază în acest moment de finanțare prin intermediul sesiunilor deschise pentru următoarele submăsuri:

  • sM 7.2 - Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică-ITI Delta Dunării (16.777.774 euro), sesiune deschisă până la 30 aprilie 2019
  • sM 7.6 - Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural-ITI Delta Dunării (4.990.902 euro), sesiune deschisă până la 30 aprilie 2019
  • sM 7.4 - Sprijin pentru investițiile în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, și a infrastructurii aferente. Precizăm faptul că sesiunea de primire a proiectelor pentru această submăsură urmează a fi lansată în trimestrul II al anului 2019.

Ca element de noutate, Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, va lansa 3 noi sesiuni de primire a proiectelor în trimestrul II al anului 2019: sM 9.1- Înființarea grupurilor de producători, sM 9.1a - Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol, sM19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală - Componenta B Implementarea activităților de cooperare ale GAL-urilor selectate. Alocarea propusă pentru aceste submăsuri este în valoare aproximativă de 36 milioane euro.

Reamintim că sesiunile deschise în 2018 active în prezent sunt următoarele:

  • sM1.1 - Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competențe pentru formarea beneficiarilor submăsurilor 6.1, 6.3 și 10 (46.313.707 euro)
  • sM1.2 - Sprijin pentru activități demonstrative și de informare - acțiuni de informare pentru fermieri (12.813.333 euro)
  • sM4.2 – GBER - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole- Sector dezvoltare și modernizare unităţi de procesare (21.209.103 euro)
  • sM8.1 - Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite (115.995.314 euro)
  • sM16.1 - Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul agricol - Etapa 2 (6.723.721 euro)
  • sM16.1a - Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul pomicol- Etapa 2 (5.819.040 euro)

Precizăm că cei interesați de submăsurile sM16.1 și sM16.1a mai pot depune proiecte până la data de 10 aprilie 2019. Termenele limită de depunere a proiectelor pentru sM8.1 sunt 28 iunie 2019, respectiv 30 iunie 2019 pentru sM4.2.

Sursa: madr.ro

MADR prelungește termenul de depunere pentru proiectele aferente submăsurii 16.1

MADR, prin DGDR- AM PNDR, anunță prelungirea termenului de depunere al proiectelor pentru submăsura 16.1 “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul agricol” până la data de 10 aprilie 2019, ora 16.00. Ținând cont de natura complexă a proiectelor cu un puternic accent pe inovare, MADR a venit în întâmpinarea solicitărilor potențialilor beneficiari prin această decizie.

În prezent, se derulează sesiunea de depunere de proiecte aferentă sub-măsurii 16.1 “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul agricol”,care contribuie la promovarea inovării și cooperării în sectorul agroalimentar, prin dezvoltarea de proiecte-pilot și de noi produse, practici și tehnologii.

Sesiunea de depunere a Cererilor de Exprimare a Interesului (CEI) aferentă etapei I s-a bucurat de un interes deosebit în rândul potențialilor beneficiari, fiind depuse un număr 117 CEI aferente submăsurii 16.1. După finalizarea procesului de evaluare și selecție aferent etapei I, au fost invitate în etapa a II-a de depunere, în cadrul submăsurii 16.1, un număr de 24 de potențiale Grupuri operaționale.

Sursa: madr.ro

MADR va deschide noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală

Peste 445,8 milioane de euro disponibile în Trimestrul I al anului 2019, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, va deschide în Trimestrul I al anului 2019 noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, valoarea fondurilor alocate depășind 445,8 milioane de euro.

Astfel, în primul trimestru al acestui an vor fi disponibile fonduri pentru Submăsurile (sM):

  • sM 4.1a - Investiții în exploatațiile pomicole (51.013.105 euro),
  • sM 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – irigații (200.000.000 euro),
  • sM 5.1 - Sprijin pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile (14.775.003 euro) și
  • sM 5.2 - Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale (13.677.431 euro).

De asemenea, infrastructura locală va beneficia de finanțare prin deschiderea unor noi sesiuni pentru:

  • sM 7.2 - Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică - ITI Delta Dunării (16.777.774 euro),
  • sM 7.4 - Sprijin pentru investițiile în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, și a infrastructurii aferente (13.761.860 euro) sau
  • sM 7.6 - Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural-ITI Delta Dunării (4.990.902 euro).

Grupurile de Acțiune Locală vor avea la dispoziție o nouă oportunitate de finanțare prin  sM 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală - Componenta B "Implementarea activităților de cooperare ale GAL-urilor selectate (9.270.000 euro).

În aceeași perioadă de timp a trimestrului unu, vor fi lansate sesiuni pentru Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor (sM 15.1) și Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor si a plantelor (sM 17.1), valoarea totală a fondurilor disponibile pentru aceste submăsuri fiind de 110.151.918 euro.

Reamintim că în acest moment sunt deschise sesiuni de primire a proiectelor pentru:

  • sM 1.1 - Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competențe pentru formarea beneficiarilor submăsurilor 6.1, 6.3 și 10 (cost standard),
  • sM 1.2 - Sprijin pentru activități demonstrative și de informare - acțiuni de informare pentru fermieri,
  • sM 4.1 - Investiții în exploatații agricole - sector vegetal, zona montană, Schema de ajutor de stat GBER - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole aferentă sM 4.2, Schema de minimis pentru proiectele finanțate prin sM 4.2, dar și Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole (sM 4.2).

Pe lângă aceste linii de finanțare, cei interesați au la dispoziție sM 8.1 - Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite, sau sM 16.1/ 16.1a - Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul agricol/ pomicol - Etapa 2. Mai mult decât atât, din data de 3 ianuarie a fost deschisă primirea de proiecte pentru sM 16.4/ 16.4a - Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare (agricol/pomicol).

Valoarea fondurilor alocate pentru submăsurile disponibile în acest moment este de 475.836.748 de euro.

Detalii privind modul de accesare sau alte informații relevante sunt disponibile pe paginile web ale AFIR (www.afir.info), APIA (www.apia.org.ro) și MADR (www.madr.ro).

Deschiderea sesiunii de depunere a proiectelor pentru pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală – Componenta A

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că în perioada 30 iulie – 28 decembrie 2018 se va desfășura sesiunea de depunere a proiectelor din cadrul Componentei A - Asistenţă tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate din cadrul sub-măsurii 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală – Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Alocarea disponibilă aferentă Componentei A - Asistenţă tehnică pregătitoare din cadrul sub-măsurii 19.3 este de 2.318.573,32 Euro pentru această sesiune.

Sprijinul privind asistența tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare poate fi acordat doar cu condiția ca Grupurile de Acțiune Locală să poată demonstra că au în vedere implementarea unui proiect concret de cooperare, ceea ce presupune identificarea obiectivelor și a tipului de proiect.

Ghidul Solicitantului pentru accesarea Componentei A - Asistenţă tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate din cadrul sub-măsurii 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală este publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, www.madr.ro.

Calendarul indicativ de lansare a sesiunilor de depunere a proiectelor în anul 2018 în cadrul PNDR 2014-2020

SM 1.2 „Sprijin pentru activități demonstrative și de informare”
Termen de lansare - iunie 2018

SM 3.1 „Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate”
Termen de lansare - iunie 2018

SM 4.1 „Investiții în exploataţii agricole”
Termen de lansare – iulie 2018

SM 4.2 „Sprijin pentru investiții in procesarea/marketingul produselor agricole”
Termen de lansare - iunie 2018

SM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”
Termen de lansare - septembrie 2018

SM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”
Termen de lansare - septembrie 2018

SM 19.3 “Sprijin pentru pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală” - componenta A
Termen de lansare – iunie 2018

Notă: Toate termenele propuse pot suferi modificări urmare a reuniunii Comitetului de Monitorizare pentru PNDR.

Sumele care vor face obiectul sesiunilor de depunere 2018 vor fi prezentate și supuse avizării membrilor CM, urmând a fi comunicate publicului odată cu anunțul de lansare a sesiunilor de depunere.

Beneficiarii publici ai PNDR pot solicita un avans de până la 50% din valoarea proiectului, după semnarea contractului

Beneficiarii publici ai Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020  pot solicita, după semnarea contractului de finanţare, un avans financiar de până la 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului, dacă deţin un dosar de achiziţie avizat şi prezintă o garanţie financiară în procent de 100% din valoarea avansului, a anunţat, vineri, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

"Continuăm demersurile prin care dorim să fim cât mai aproape de beneficiarii noştri şi să îi sprijinim pentru a-şi duce la bun sfârşit investiţia pe care şi-au asumat-o. Această informare este în fapt un document prin care explicăm pe scurt toate etapele pe care beneficiarul trebuie să le parcurgă până la finalizarea proiectului. Semnarea contractului de finanţare din fonduri europene presupune anumite drepturi, dar şi respectarea unor obligaţii de către ambele părţi semnatare. Responsabilitatea nu este doar a beneficiarului pentru că avem împreună cu el un scop convergent, acela de a dezvolta economia rurală şi satul românesc", a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Astfel, prin aceste recomandări, se aduce la cunoştinţa beneficiarilor că imediat după semnarea contractului de finanţare pot solicita un avans financiar de până la 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Condiţia pentru obţinerea avansului este de a avea un dosar de achiziţie avizat, precum şi prezentarea unei garanţii financiare în procent de 100% din valoarea avansului. Ulterior solicitării avansului, se demarează procedurile de achiziţii în conformitate cu procedurile pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică anexate Contractului de finanţare şi respectând legislaţia în vigoare privind achiziţiile publice.

De asemenea, AFIR recomandă demararea cât mai rapidă a procedurii de achiziţie a proiectului tehnic. Conform recomandărilor Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP), stabilirea tipului de procedură se va face însumând valoarea estimată a proiectului tehnic cu cea a lucrărilor.

"Obţinerea autorizaţiei de construire reprezintă următorul pas în implementarea proiectului. Documentele emise de autorităţile de mediu, sanitare sau sanitar-veterinare se vor prezenta, după caz, de către beneficiar la ultima cerere de plată, după finalizarea investiţiei realizate prin PNDR 2020. Urmează executarea lucrărilor în termenul stabilit prin Contractul de finanţare, cu asistenţă din partea proiectantului şi sub supravegherea unui diriginte de şantier atestat. După executarea lucrărilor se realizează recepţia parţială sau finală a acestora şi se depun cererile de plată conform eşalonării depuse", se precizează în comunicatul AFIR.

De asemenea, reprezentanţii agenţiei subliniază importanţa efectuării plăţilor cu respectarea prevederilor manualului de procedură specifică al AFIR.

În ceea ce priveşte prima tranşă de plată, aceasta trebuie depusă în termen de 12 luni de la semnarea contractului de finanţare pentru proiectele care prevăd construcţii montaj, dar acest termen se poate prelungi cu maximum 6 luni, însă implică aplicarea de penalităţi în conformitate cu prevederile contractuale. Ultima tranşă de plată se va depune cu 90 de zile calendaristice înainte de expirarea duratei de execuţie a contractului de finanţare.

Potrivit sursei citate, beneficiarul poate solicita avans de maximum 50% înainte de data depunerii primei tranşe de plată, care se va recupera la ultima tranşă de plată. AFIR precizează că avansul nu reprezintă tranşă de plată.

Nu în ultimul rând, beneficiarii au posibilitatea modificării contractului de finanţare, prin solicitarea unui act adiţional, cu condiţia ca această modificare să nu schimbe obiectivul principal al proiectului şi să nu afecteze funcţionalitatea investiţiei, criteriile de eligibilitate şi de selecţie.

"Precizăm că există situaţii în care nu este necesară întocmirea de act adiţional la contractul de finanţare, cum ar fi: modificări tehnico-financiare ce nu depăşesc 10% din valoarea Contractului de finanţare, schimbarea adresei sediului social al beneficiarului, schimbarea contului bancar sau de trezorerie şi/sau al instituţiei financiare bancare pentru proiectul PNDR 2020", se mai arată în comunicatul instituţiei.

Peste 680 de milioane de euro disponibile pentru proiecte finanţate prin PNDR 2020 - 14 submăsuri

Începând de miercuri, 3 mai 2017, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) va deschide sesiunile de primire a proiectelor de investiții, finanțate prin intermediul a 14 submăsuri din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pentru teritoriul național, dar și pentru zona ITI Delta – Dunării.

Fondurile totale nerambursabile, disponibile solicitanților care doresc să obțină finanțare europeană, însumează 680,8 milioane de euro, din care 53,5 milioane de euro sunt alocate investițiilor din zona ITI Delta – Dunării.

„Una din priorităţile Guvernului României este creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene. În această perioadă, ne-am implicat la capacitate maximă pentru a pregăti toate etapele procedurale necesare deschiderii sesiunii de primire a proiectelor de investiții pentru toate submăsurile de finanțare din Program care se adresează beneficiarilor privați. Am dorit să lansăm toate aceste sesiuni, cu domenii de investiție diversificate, pentru a oferi tuturor celor interesați șansa de a dezvolta o investiție în mediul rural, cu fonduri din PNDR”, a declarat Adrian-Ionuț CHESNOIU, directorul general al AFIR.

În intervalul 3 mai 2017, ora 9.00 – 31 iulie 2017, ora 17.00, AFIR lansează sesiuni de primire a proiectelor pentru următoarele submăsuri (sM):

  • sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole”
  • sM 4.1a „Investiții în exploatații pomicole”
  • sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”
  • sM 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”
  • sM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”
  • sM 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”
  • sM 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”
  • sM 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”
  • sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole zona ITI - DD”
  • sM 4.1a „Investiții în exploatații pomicole zona ITI - DD”
  • sM 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale zona ITI - DD”
  • sM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici zona ITI - DD”
  • sM 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole ITI - DD”

De asemenea, în perioada 3 mai 2017, ora 9.00 – 31 octombrie 2017, ora 17.00, AFIR lansează și sesiunea de depunere a proiectelor pentru Schema de minimis „Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole” aferentă sM 4.2.

Menționăm că depunerea proiectelor se realizează on-line pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, pentru toate submăsurile care se vor lansa în curând. Totodată, toți cei interesați să dezvolte investiții în domeniul agricol, pomicol și în cel non-agricol, pot consulta Ghidul solicitantului pentru submăsurile amintite pe site-ul AFIR, la secțiunea „Investiții PNDR”.6

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Alocarea financiară stabilită pentru sM 4.1, disponibilă în sesiunea 2017, este de 185 milioane de euro, împărțită astfel: sectorul vegetal are alocate 79 milioane de euro, cel zootehnic are 60 milioane de euro, zona montană dispune de 14 milioane de euro, iar fermele de familie de 32 milioane de euro.

Pentru sM 4.1 ITI – DD, alocarea bugetară aferentă acestei sesiuni este de 33 milioane de euro, împărțită egal între sectoarele vegetal și zootehnic. Pragul minim de selecție al proiectelor depuse pe sM 4.1 și pe sM 4.1 ITI – DD este de 25 de puncte.

În sesiunea anuală din 2017, alocarea financiară pentru sM 4.1a este de 100 milioane de euro, din care pentru pepiniere este disponibilă suma de 5 milioane de euro.

Pentru sM 4.1a ITI – DD, cei care doresc să dezvolte investiții au la dispoziție 5 milioane de euro în această sesiune. Pragul minim pe care trebuie să-l atingă proietele depuse pentru selecție atât prin sM 4.1a, cât și prin sM 4.1a ITI – DD este de 10 de puncte.

O submăsură care s-a bucurat de un interes deosebit din partea solicitanților de finanțare în sesiunile anterioare este sM 6.1. Tinerii fermieri dispun de fonduri europene în valoare totală nerambursabilă de 170 milioane de euro, din care pentru zona montană sunt alocate 34 milioane de euro. Pragul minim de selecție al proiectelor depuse prin sM 6.1 este de 25 de puncte.

Alocarea bugetară, disponibilă pentru înființarea de activități neagricole în mediul rural, finanțate prin sM 6.2, este 18,3 milioane de euro în sesiunea din acest an. Pentru aceeași submăsură aplicabilă zonei ITI – Delta Dunării, alocarea financiară este de 3,5 milioane de euro. Pragul minim de selecție al proiectelor depuse atât prin sM 6.2, cât și prin sM 6.2 ITI – DD este de 15 de puncte.

În sesiunea aferentă lui 2017, alocarea financiară stabilită pentru sM 6.3 este de 100 milioane de euro, din care zonei montane îi revin 21 milioane de euro. Solicitanții din zona ITI – DD au la dispoziție fonduri pentru dezvoltarea fermelor mici în valoare de 5 milioane de euro. Pragul minim de selecție al proiectelor depuse pe sM 6.3 și sM 6.3 ITI – DD este 15 de puncte.

Pentru investițiile finanțate prin sM 6.4, alocarea bugetară aferentă acestei sesiuni este de 35 milioane de euro. Alte 7 milioane de euro sunt disponibile pentru solicitanții sM 6.4 ITI – DD. Pragul minim sub care proiectele depuse pe sM 6.4 nu pot fi selectate este de 10 de puncte, iar pentru sM 6.4 ITI – DD, pragul minim de selecție este de 15 de puncte.

De asemenea, în această sesiune sunt alocate fonduri pentru înființarea grupurilor de producători în valoare totală de 7 milioane de euro, împărțită astfel: 5 milioane de euro pentru sM 9.1 și 2 milioane de euro aferente sM 9.1a. Pragul minim de depunere al proiectelor pentru cele 2 submăsuri este de 10 de puncte.

Alocarea financiară disponibilă pentru Schema de minimis aferentă sM 4.2 în sesiunea din 2017 este de 12 milioane de euro. Precizăm că sesiunea de depunere se adresează exclusiv beneficiarilor care au semnat contracte de finanțare cu AFIR pe Schema de ajutor de stat GBER „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole” aferentă sM 4.2, pentru proiectele depuse în sesiunea anuală continuă, din perioada august 2016 – ianuarie 2017.

AFIR a publicat Ghidurile pentru finanțarea proiectelor de infrastructură de bază și de acces agricol și silvic

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) informează că au fost publicate versiunile finale ale Ghidului Solicitantului pentru submăsurile (sM) privind infrastructura de bază și cea de acces ai căror beneficiari sunt autoritățiile locale, asociații ale acestora, ONG- urile constituite conform legii, precum și alte tipuri de beneficiari în funcție de specificul investiției.

Totodată, precizăm că a fost publicat Ghidului Solicitantului și pentru submăsurile de infrastructură care se adresează solicitanților de finanțare din arealul ITI (Investiții Teritoriale Intergrate) Delta Dunării.

Astfel, toți cei interesați să acceseze fondurile europene nerambursabile din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pot consulta pe pagina oficială a Agenției (www.afir.info) Ghidului Solicitantului pentru sM 4.3 – Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice componentele de infrastructura agricolă și silvică), pentru sM 7.2 – Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, precum și pentru sM 7.6 – Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural pentru întreg teritoriul, cât și pentru zona ITI Delta Dunării.

De asemenea, AFIR a publicat și anexele aferente Ghidurilor, necesare pentru întocmirea unui proiect, inclusiv Cererile de Finanțare pe care beneficiarii le pot testa și pregăti în vederea depunerii. Precizăm că de la momentul publicării variantelor finale ale Ghidului Solicitantului și deschiderea sesiunilor de primire a proiectelor trebuie să treacă un interval de minimum 7 zile, conform prevederilor ROF-ului de Selecție (Regulamentului de organizare şi funcţionare al procesului de selecţie şi al procesului de verificare a contestaţiilor pentru proiectele aferente măsurilor din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020).

Modalitatea de depunere a cererilor de finanțare va fi cea on-line pe pagina de internet a Agenției pentru toate cele trei submăsuri. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care va putea fi consultat pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.6

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Sprijinul financiar în cadrul submăsurii 4.3 – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice se acordă pentru înființarea, extinderea și modernizarea infrastructurii agricole de acces către ferme (infrastructură agricolă) și pentru înființarea, extinderea și modernizarea căilor de acces în cadrul fondului forestier (schema de Ajutor de Stat aferentă sM 4.3 pentru infrastructură silvică).

Beneficiarii eligibili pentru finanțare prin sM 4.3 - compenenta agricolă sunt unități administrativ teritoriale şi/ sau asociații ale acestora constituite conform legislației naționale în vigoare. Pentru proiectele de investiții în infrastructura agricolă, sprijinul public nerambursabil este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 1.000.000 euro/proiect.

Prin schema de Ajutor de Stat pentru infrastructură silvică aferentă sM 4.3, beneficiarii eligibili pot fi persoane juridice de drept privat/alte forme de organizare proprietari de pădure și/sau asociațiile acestora conform legislației în vigoare; unități administrativ teritoriale și/sau asociații ale acestora, proprietari de pădure; administratorul fondului forestier proprietate publică a statului conform legislației în vigoare. Sprijinul public nerambursabil este de 100% din costurile eligibile. Valoarea maximă a ajutorului de stat în cadrul schemei 4.3 nu poate depăşi 1.500.000 euro/proiect.

Prin intermediul submăsurii 7.2 – Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, scopul investițiilor sprijinite este de creare și modernizare a infrastructurii rutiere locale și a sistemelor de alimentare cu apă/ apă uzată, care constituie elemente de bază pentru comunitatea rurală. Totodată, beneficiarii submăsurii vor contribui la crearea și modernizarea infrastructurii educaționale ante și preșcolară și a infrastructurii de învățământ secundar superior, cu profil resurse naturale și protecția mediului dar și a școlilor profesionale în domeniul agricol.

Beneficiarii eligibili în cadrul sM 7.2 sunt comunele și asociațiile acestora conform legislației naționale în vigoare și ONG-uri pentru investiții în infrastructura educațională (grădinițe) și socială (creşe şi infrastructură de tip after-school).

Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul sM 7.2 este 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele aplicate de autoritățile publice locale și de până la 100% în cazul proiectelor de apă/apă uzată, sub rezerva aplicării art. 61 din R (UE) nr. 1303/2013, cu modificările și completările ulterioare  și nu va depăși:

Pentru ONG-uri sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri va fi de 80% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 200.000 euro pentru proiectele de infrastructură educațională/socială.

Submăsura 7.6 – Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural are ca scop protejarea patrimoniului cultural sau/și realizare a investițiilor pentru conservarea moștenirii de interes local, a așezămintelor monahale inclusiv a modernizării așezămintelor culturale. Obiectivele submăsurii sunt susținerea investițiilor de restaurare, conservare și accesibilizare a patrimoniului cultural imobil de interes local, a așezămintelor monahale inclusiv a așezămintelor culturale.

Beneficiarii eligibili pentru sM 7.6 sunt comunele, conform legislaţiei naţionale în vigoare, ONG-urile definite conform legislației în vigoare, unitățile de cult conform legislației în vigoare, dar și persoanele fizice autorizate/societăți comerciale care dețin în administrare obiective de patrimoniu cultural de utilitate publică, de clasă (grupă) B.

Pentru comune, sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este 100% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 500.000 euro.

Pentru alt tip de beneficiari, sprijinul public nerambursabil acordat este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 200.000 euro.

Tipurile de investiții și cheltuieli eligibile, principiile și criteriile de selecție, pragurile de calitate lunare și cele minime pentru depunerea proiectelor, precum și alte informații necesare accesării finanțărilor prin PNDR 2020 sunt disponibile în cuprinsul Ghidului Solicitantului, publicat pe site-ul AFIR, www.afir.info.

Drăgănești, Prahova - o comună care a învățat să scrie proiecte europene

Drăgănești, Prahova - o comună care a învățat să scrie proiecte europene

Comuna Drăgănești, din județul Prahova, nu este cea mai dezvoltată localitate din mediul rural și nici printre așezările bogate ale acestei părți de țară, dar are un merit al său care o diferențiază de toate celelalte entități administrative: pentru că nu s-au bucurat foarte mult de sprijinul financiar al județului ori al structurilor centrale, autoritățile au început să scrie proiecte europene și aproape toate investițiile pe care le-au realizat sunt din fonduri externe. Această conectare la resursele europene și obișnuința de a aplica programe riguroase au generat un anumit tip de comportament în rândul angajaților din administrația locală, ieșit din tiparul clasic al funcționarului, și a conferit multă disponibilitate spre transparență. De fapt, transparența este cumva la ea acasă la Drăgănești...

Situată în sudul județului, la graniță cu Ialomița, comuna Drăgănești este, cu 8.756 ha, a patra cea mai mare localitate ca suprafață, după Valea Doftanei, Măneciu și Cerașu. Cele șapte sate (Meri, Drăgănești, Bărăitaru, Cornu de Jos, Belciug, Hătcărău, Tufani) sunt dispersate teritorial, cu distanțe de 10 km de parcurs între diferite cătune, aspect ce generează o mai dificilă gestionare a treburilor care țin de funcționarea așezării. Cel mai mic sat are 48 de locuitori, iar cele mai mari, 1.370 de locuitori – Drăgănești, respectiv, 1. 068 de locuitori – Meri. Comuna dispune de o infrastructură care răspunde în mare parte nevoilor populației: o școală gimnazială, două școli primare și patru grădinițe (27 de clase, cu 569 de elevi și preșcolari); patru cabinete medicale individuale, toate asigurate cu medici; farmacie umană; cabinet veterinar; 2 cămine culturale; o bibliotecă; servicii de salubritate și unul dintre cele mai performante sisteme de colectare, selectare și reciclare deșeuri; alimentare cu apă. Ca oportunități de afaceri, predomină cele din agricultură (6.800 ha arabil), sector în care activează 20 de agenți economici, dar în zonă s-au dezvoltat și câteva business-uri din alte sectoare: tratare ape uzate, servicii de decontaminare și intervenții în caz de poluare, managementul deșeurilor periculoase și nepericuloase, procesarea combustibilului alternativ; fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții; fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice etc. Ca standard de viață al locuitorilor, acesta nu este unul ridicat și pesemne mai este mult de lucru în acest segment.

Dezvoltare realizată în proporție de 50-60% din fonduri externe

Vorbind despre ceea ce constituie subiectul articolului de față, proiectele cu finanțare externă, completate cu cele realizate din bugetul local și în mai mică măsură cu ajutor județean sau guvernamental, trebuie să spunem că administrația condusă de învățătorul Ion Dumitrache, aflat acum la al șaptelea mandat de primar, și-a început experiența accesării fondurilor europene – și nu numai europene – dinainte de anul 2000. Primul proiect, finanțat prin Banca Mondială, a vizat reabilitarea dispensarului uman, acesta fiind urmat de o finanțare prin programul Phare, prin care chiar administrația a fost dotată cu aparatură, pentru o mai bună și operativă funcționare. Prin anii 1999-2000, comuna Drăgănești a fost printre primele din județ care a obținut o finanțare de un milion de dolari pentru alimentarea cu apă în trei din cele mai populate sate (Drăgănești, Meri și Bărăitaru), sistem extins și modernizat azi și în Cornu de Jos (în prima fază a fost vorba despre realizarea captărilor de apă, a rețelei de aducțiune și montarea cișmelelor stradale. În prezent, rețeaua are 19,2 km și alimentează cu apă patru din cele șapte sate.

Ultima investiție prin OG 7 a fost de 2 milioane de lei). În perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană, localitatea a fost, de asemenea, prima din județ care a scris un proiect și a obținut o finanțare Sapard (un milion de euro) pentru asfaltarea a 8,5 km de drumuri de interes local, proiect completat prin alte programe cu finanțare de la bugetul local sau de la Consiliul Județean (Program Infrainvest), astfel că lungimea drumurilor modernizate este de 41,1 km (o parte a drumurilor de interes local sunt doar pietruite). La școli, reabilitate și dotate cu grupuri sanitare în interior (una dintre comunele care dețin autorizație sanitară de funcționare pentru toate sediile), a fost aplicat programul telecentru de informatică, în valoare de 80.000 de euro, și un proiect de reabilitare a uneia dintre clădiri printr-un proiect de 1,6 milioane de lei, desfășurat prin Banca Mondială. A fost finalizat și un proiect derulat prin Fondul de Mediu, în valoare de 1,3 milioane de lei, privind reconstrucția ecologică forestieră pe terenuri degradate, constituite într-un perimetru de ameliorare pe suprafața de 39 ha, iar sediul Primăriei a fost reabilitat și modernizat tot din fonduri europene (proiect derulat prin GAL „Valea Cricovului“).

De remarcat ar fi că localitatea are și un serviciu propriu de pompieri, cu autoutilitară de intervenții care aparține Primăriei, dar în această zonă a serviciilor cea mai mare realizare o reprezintă serviciul de salubritate. 800.000 de euro a costat programul Phare de înființare a sistemului de colectare, selectare și transfer deșeuri menajere pentru trei comune, cu Drăgănești în chip de șef de proiect, transformat ulterior într-un exemplu de management al deșeurilor. A fost creată o firmă de colectare, cu mașini proprii, iar stația de separare și reciclare a deșeurilor funcționează cu succes și astăzi, lucru mai rar în cazul autorităților din mediul rural. Planurile primarului Dumitrache nu se opresc aici: deja a depus proiecte pentru modernizarea tuturor drumurilor comunale, pentru extinderea alimentării cu apă în alte trei sate și, începând cu 2017, ajunge la Drăgănești și proiectul de alimentare cu gaze, un parteneriat public-privat aplicat în sudul județului.

GALERIE FOTO


Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 54-55

  • Publicat în Sate

Proiect european, la MDRAP, pentru standardizarea calității serviciilor publice

România va avea un sistem de inventariere, măsurare și monitorizare a calității serviciilor publice, realizat cu fonduri europene. Sistemul va fi dezvoltat printr-un proiect POCA implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice (SNSPA) și cu sprijinul întregii administrații centrale și locale.

Scopul realizării unui astfel de sistem este de a avea, la nivelul întregii țări, un nivel minim unitar de calitate a serviciilor publice. În acest fel, orice cetățean al României va avea asigurate servicii publice de calitate similară, indiferent de locul în care se află.

Proiectul a fost prezentat unui număr de 130 de participanți din administrația publică centrală, locală și din mediul academic, invitați să participe la conferința de lansare organizată marți 9 august, de MDRAP.

„Concret, ne propunem să inventariem toate serviciile publice din România și să stabilim pentru fiecare în parte un set de indicatori, standarde de calitate și standarde de cost, acolo unde acestea nu există deja. Ulterior, vom sprijini instituțiile publice centrale și locale să implementeze efectiv aceste standarde și vom monitoriza cum sunt ele aplicate. Proiectul este cu atât mai relevant cu cât ne aflăm într-un proces de reformă a administrației publice. Guvernul a aprobat mai multe strategii în domeniu și în domenii conexe, iar reforma înseamnă performanță în administrația publică. Cu toții ne dorim instituții publice performante, care să asigure servicii de calitate cetățenilor, atât la nivel guvernamental, cât și la nivel local ”, a declarat, în deschiderea conferinței, Sirma Caraman, secretar de stat în MDRAP.

Proiectul, intitulat Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și pentru sprijinirea dezvoltării la nivel local, este unul dintre primele proiecte din generația 2014-2020 cofinanțate prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) și ese estimat a se finaliza în martie 2019. Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 37,13 milioane lei, din care 31,2 milioane lei reprezintă valoarea nerambursabilă (84,032%), iar 5,9 milionane lei cofinanțarea eligibilă a beneficiarului (15,968%).

Sistemul este avantajos nu doar pentru cetățeni, ci și pentru administrația publică – o astfel de bază de date poate fi un instrument extrem de util în procesul decizional, având în vedere necesitatea de a le fundamenta politicile publice pe seturi de date cât mai exacte.

Proiectul are deja stabilite o serie de activități, planificate pentru a atinge rezultatele (R1-R5) estimate:

R1. Analiza situației existente din perspectiva serviciilor publice furnizate / prestate de administrația publică:

  • analiza cadrului legislativ și instituțional pentru furnizarea / prestarea serviciilor publice la nivelul administrației publice;                                                                       
  • analiza situației existente la nivel local în ceea ce privește furnizarea/prestarea serviciilor publice;                                                                                              
  • elaborarea analizei integrate privind situația existentă la nivel central și local din perspectiva serviciilor publice furnizate / prestate de administrația publică. 

R2. Metodologia de elaborare a standardelor de calitate și de cost pentru servicii publice descentralizate dezvoltată și aplicarea acesteia în vederea elaborării de propuneri de standarde de calitate și, după caz, de cost, pentru 2 domenii de servicii publice:

  • analiza bunelor practici de la nivel european;                                                      
  • dezvoltarea metodologiei de elaborare a propunerilor de standarde de calitate și, după caz, de cost;                                                                                     
  • pilotarea metodologiei pentru cele 2 domenii de servicii publice selectate.

R3. Propuneri de standarde de calitate și, după caz, de cost pentru  servicii publice descentralizate:

  • elaborarea propunerilor de standarde de calitate şi, după caz, de cost pentru cele 7 domenii rămase;                                                         

R4. Metodologia de evaluare și monitorizare a capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale:

  • dezvoltarea metodologiei de evaluare și monitorizare a capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale și testarea acesteia prin aplicare la nivelul a 10 unități administrativ-teritoriale;                                                   
  • definitivarea metodologiei și aplicarea acesteia la nivel național;
  • analiza capacităţii administrative pe baza datelor colectate

R.5. Sistem de monitorizare și evaluare a standardelor de calitate și cost și a capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale:

  • dezvoltarea infrastructurii TIC;
  • integrarea şi analiza datelor existente/gestionate la nivelul administrației publice centrale, referitoare la serviciile publice;
  • definirea elementelor minime de conținut aferente sistemului de monitorizare și evaluare a standardelor de calitate și cost și a capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale;
  • elaborarea instrumentului informatic propriu-zis;

Sesiunea de depunere pentru sM 16.4 şi sM 16.4a se prelungeşte până la 31 august 2016

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță prelungirea până la data de 31 august 2016, ora 16.00, a sesiunii de depunere a cererilor de finanțare prin submăsura 16.4 și submăsura 16.4a (Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol).

Prelungirea termenului de primire a cererilor de finanțare s-a decis ca urmare a solicitărilor primite în acest sens din partea potențialilor beneficiari, precum și a sumelor disponibile pentru finanțarea proiectelor în sesiunea 2016.

Pragul lunar de calitate pentru perioada 31 iulie – 31 august 2016 va fi de 10 puncte pentru ambele submăsuri.

Solicitanții au la dispoziție fonduri europene nerambusabile în limita a 100.000 de euro pentru un proiect de cooperare între actori din sectorul agro-alimentar, inclusiv din cel pomicol, cu scopul de a comercializa produsele din lanțurile scurte de aprovizionare și de a facilita utilizarea metodelor inovatoare de comercializare a produselor şi atragerea unor categorii noi de consumatori.

Fondurile totale disponibile sunt de aproximativ 10 milioane de euro pentru ambele submăsuri.

Sursa: afir.info

Aplicația IT pentru depunerea online a proiectelor europene poate fi folosită

Aplicația IT pentru depunerea online a proiectelor europene poate fi folosită de beneficiari începând de luni, a anunțat, într-o conferință de presă, ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu.

"Aplicația IT poate fi utilizată de potențialii beneficiari, care pot începe înscrierea în sistem și înscrierea de noi apeluri, din această săptămână. De azi aplicațiile sunt primite electronic prin sistemul IT. Aceasta este o reformă foarte importantă pe care dorim să o aplicăm în ceea ce privește gestionarea programelor", a spus Răducu.

Ea a precizat că în perioada 8-18 martie sistemul a fost testat de circa 2.000 de aplicanți.

"2000 de aplicanți au intrat în acest sistem. Sistemul s-a comportat bine, nicio clipă de blocaj și sperăm ca sistemul să poată face față cerințelor importante pe care le are în contextul regulamentelor europene. Sistemul urmează a gestiona peste 34 miliarde euro contribuție de la UE la care se adaugă cofinanțarea națională și a beneficiarilor publici și privați. Peste 40 miliarde euro va gestiona sistemul", a mai afirmat ministrul Fondurilor Europene.

Potrivit acesteia, în perioada 2014-2020, MySMIS va gestiona între 16.000 și 20.000 de proiecte.

Ministerul Fondurilor Europene a lansat public, luni, modulul pentru cererea de finanțare în cadrul aplicației pentru depunerea online a proiectelor europene.

'Versiunea 1.0 Beta a MySMIS funcționează din 1 martie 2016. Această versiune a fost în testare internă și testare publică. În perioada actuală se rețin cerințele justificate și se remediază bug-urile (nefuncționalitățile). Avem intenția ca în 28 martie să putem anunța ca fiind lansat public modulul de depunere a cererii de finanțare. În acest sens, sunt funcționale două module: un modul back-office — 'Definire apel', respectiv un modul front-office — 'Depunere Cerere de finanțare', au afirmat recent reprezentanții Ministerului, lucru confirmat luni și de ministrul de resort.

Această aplicație IT a fost elaborată de MFE, împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), pentru a facilita schimbul electronic de informații între beneficiari și autoritățile cu atribuții în gestionarea fondurilor europene structurale și de investiții.

'Prin implementarea aplicației MySMIS 2014, Ministerul Fondurilor Europene răspunde prevederilor regulamentelor europene aplicabile perioadei de programare 2014 — 2020', se arată într-un comunicat de presă al ministerului.

În data de 29 februarie, ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, a declarat că aplicația pentru depunerea online a proiectelor europene va fi funcțională din 19 martie și va avea opt module până în iunie.

AGERPRES

Schiuleşti – Izvoarele. Proiecte europene şi-n vârf de deal

Am ajuns din întâmplare la Ziua Comunei Izvoarele. De fapt, căutam Festivalul Dulceţii, unul dintre cele două organizate în Prahova, dar am amestecat cumva sărbătorile. Nu regret însă confuzia care m-a dus în dealurile Schiuleştilor, la poalele pădurii, aceiaşi codri care ascund în inima lor Mănăstirea Crasna.

Nu am să vorbesc despre sărbătoarea în sine, fiindcă ea arată ca oriunde altundeva; diferiţi sunt doar participanţii şi decorul natural, în fine, identitatea aşezării. În afară de patru standuri rezervate Clubului Seniorilor, ai cărui membri sunt producători de dulceţuri şi de ţesături tradiţionale locale, o scenă pentru artiştii-elevi ai comunei, că tot este Izvoarele a patra localitate culturală rurală din ţară, târgul prilejuit de manifestările zilei aşezării rânduia un bazar improvizat cu de toate: mici „acompaniaţi“ cu muzică de petrecere cântată pe viu, vată pe băţ, papuci de cauciuc, turtă dulce, baloane, un tobogan uriaş gonflabil şi sute de alte chinezării şi turcisme.

Dar, cum spuneam, nu asta m-a interesat. M-a uns la inimă fiindcă oamenii locului s-au bucurat. S-au înveselit cuminte ca pentru cinstirea localităţii lor. Ei chiar au ce arăta vizitatorilor: sate frumoase, case foarte bine gospodărite, construite în stil muntenesc, adică generoase ca dimensiune şi arhitectură bazată în principal pe lemn, terenuri îngrijite. Altfel n-ar fi fost multă încântare să priveşti cât vezi cu ochii coamele de deal cosite sau cu poieni încă în floare.

Ce înseamnă să faci un lucru la modul serios

Dar am mai admirat un lucru, felul în care a fost modificată marginea de sat şi de comună. De la ultima vizită, prin 2007 cred, reţinusem că s-a construit o parcare betonată pentru autocarele şi maşinile pelerinilor de la Mănăstirea Crasna. Dar tot acolo, la ieşirea din Schiuleşti, erau un tăpşan mărăcinos şi o pajişte de munte neîntreţinută. Mă rog, rău întreţinută. De atunci încoace însă lucrurile s-au schimbat fundamental. Margareta Dinulescu, primar la al treilea mandat, a dus acolo ceea ce peiorativ noi am numit „parcurile lui Boc“ şi „terenurile de sport ale Elenei Udrea“. În realitate proiectele, finanţate din Fondul de mediu, surse guvernamentale sau fonduri UE, fac parte din vastul program de înfrumuseţare şi dezvoltare a satului românesc, Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Chiar şi eu am făcut haz pe marginea acestui subiect văzând, de exemplu, sala de sport degradată de la Cheia – Măneciu, construită în 2004, sau parcuri urbane ori rurale îngrămădite, adevărate „sorcove“ prin densitatea de vegetaţie sau mobilier. Dar la Schiuleşti pot spune că este o probă de reuşită a programului. În primul rând, n-am remarcat că parcul n-ar pica bine într-o zonă care abundă de vegetaţie. Fiecare are rostul său. Compoziţia elementelor ori ceea ce arhitectura peisageră numeşte design este încadrată perfect în spaţiu, în sensul în care băncile, mesele, leagănele, chioşcurile sunt din lemn masiv şi lucrate rustic, iar terenul accidentat a fost separat prin fire de apă taluzate cu piatră de râu, iar apa adunată în nişte mici iazuri. Terenul de sport, e adevărat, încadrat în relieful general deluros, este cât se poate de plan şi practicabil.

De sărbătoarea comunei, cât a fost ziua de mare, s-a bătut acolo mingea. Alături a fost construită o clădire cu rol de vestiare şi birouri, iar în zonele cu pantă de nivel s-au amenajat nişte gabioane uriaşe, un fel de ziduri cu rol real de sprijin, dar şi estetic. Cele două proiecte am reţinut că au fost aprobate în 2008, dar finanţarea, adică vreo 2,5 milioane de lei împreună, a sosit mult mai târziu.

Maria BOGDAN

Abonează-te la acest feed RSS