reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Oct 2019

Fermierii și procesatorii din România pot achiziționa hale și grajduri prin Baza de date cu prețuri de referință AFIR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a actualizat Baza de date cu prețuri de referință prin introducerea unor noi categorii de elemente, respectiv hale și grajduri. Astfel, pe pagina oficială de internet, www.afir.info, a fost publicată cea mai recentă versiune a Ghidului bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, sere, hale și grajduri utilizat pentru stabilirea modalității de introducere de noi elemente și de actualizare a informațiilor de către traderi[1].

Începând cu 27 iunie 2019, producătorii, importatorii sau dealerii pot încărca on-line în Baza de date cu prețuri de referință a AFIR proiecte tip pentru hale și grajduri. După verificarea de către personalul Agenției a noilor repere introduse și publicarea acestora în Baza de date online, beneficiarii privați ai PNDR vor putea achiziționa direct respectivele produse sau ansamble, fără a mai parcurge procedura de achiziție prin selecție de oferte.

Prețurile din Baza de date sunt exprimate în EURO sau USD și nu includ TVA. Prețul înscris reprezintă prețul de vânzare către beneficiar (cu transport, montaj, instructaj personal, punere în funcțiune, alte taxe etc.). Precizăm că prețul afișat on-line nu va cuprinde și prețul serviciilor de proiectare – acestea fac obiectul procedurii de achiziții pentru beneficiari privați.

Având în vedere diversitatea proiectelor tip pentru hale și grajduri, trader-ul are posibilitatea de a încărca maximum 40 de proiecte tip din fiecare categorie, pentru fiecare marcă, spre deosebire de silozuri și sere, unde trader-ul poate înscrie maximum 20 de proiecte tip pentru fiecare marcă.

Ghidul bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, sere, hale și grajduri este disponibil pe pagina de internet a AFIR, www.afir.info, la secțiunea Informații utile – Baze de date cu prețuri de referință. Pe aceeași pagină se regăsește și versiunea actualizată a Ghidului bazei de date cu prețuri de referință pentru mașini, utilaje și echipamente specializate.

 

[1] Prin traderi se înțelege producători, importatori sau dealeri.

Peste 172 milioane de euro disponibili în 2016 pentru producția și industria pomicolă și pentru procesarea produselor agricole

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale primește, începând din data de 20 mai 2016, cereri pentru finanțarea proiectelor de investiții în cadrul submăsurilor 4.1a – „Sprijin pentru investiții în exploatații pomicole”, 4.2a – „Sprijin pentru investiţii în procesarea /marketingul produselor din sectorul pomicol”și 4.2 – „Sprijin pentru investiţii în procesarea /marketingul produselor din sectorul agricol” din PNDR 2014-2020.

Pentru toate aceste submăsuri, sesiunea anuală continuă de primire a proiectelor este deschisă în intervalul 20 mai 2016, ora 9.00 – 31 octombrie 2016, ora 16.00.

Solicitanții de fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală au în 2016 la dispoziție peste 172 milioane de euro prin finanțările lansate azi.

Modalitatea de depunere a proiectelor este cea on-line pe pagina oficială a Agenției www.afir.info pentru toate cele trei submăsuri.

 „Deschiderea acestor sesiuni vine să completeze fondurile disponibile pentru investiţiile în agricultură şi dezvoltare rurală din 2016. În sesiunea din 2015, solicitarea de fonduri pentru cele trei Submăsuri a depăşit 95 milioane euro. Având în vedere simplificările procedurale implementate de AFIR care facilitează semnificativ implementarea Programului, sunt convins că pe parcursul acestui an vom epuiza toate sumele alocate” a declarat Eugen POPESCU, directorul general AFIR.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Cei 70,5 milioane euro disponibili în 2016 pentru accesarea Submăsurii 4.1a - Sprijin pentru investiții în exploatații pomicole” vor contribui la creșterea competitivității, şi diversificarea producției. Un alt obiectiv este creşterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței exploatațiilor pomicole, dar şi creșterea valorii adăugate a produselor prin sprijinirea procesării fructelor la nivel fermă și a comercializării directe a produselor obţinute. Sunt de asemenea sprijinite proiectele care duc la dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 4.1a sunt atât persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi familiale, dar şi Societăţile comerciale sau institutele de cercetare – dezvoltare.

Depinzând de dimensiunea exploataţiei şi de obiectivele propuse prin proiect, intensitatea sprijinului este de 50% din valoarea cheltuielilor eligibile şi se poate majora în unele situaţii cu 20 puncte procentuale suplimentare, dar rata maximă a sprijinului combinat nu poate depăși 90%.

Astfel, sprijinul acordat pentru proiectele de investiții finanţate prin sM 4.1a poate varia între 100 mii euro şi 1,05 milioane euro fonduri europene nerambursabile.

Dintre investiţiile eligibile amintim:

Reconversia plantațiilor existente, inclusiv costurile pentru defrișare, materiale de plantare, sisteme de susţinere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină inclusiv generatoare terestre Antigrindină, îngheț, caniculă și ploaie, echipamente de irigaţii la nivelul exploatațiilor;

În cazul proiectelor care propun achiziția de generatoare terestre antigrindină, solicitantul va prezenta la depunerea Cererii de Finanțare, Acordul de principiu privind includerea generatoarelor terestre antigrindină în Sistemul Național de Antigrindină și Creștere a Precipitațiilor (SNACP), emis de Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național de Antigrindină și Creștere a Precipitațiilor, iar la ultima Cerere de Plată, Avizul de includere în SNACP;

Înființarea de plantații pomicole, inclusiv costurile pentru materiale de plantare, sisteme de susţinere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină, îngheț, caniculă și ploaie;

Parte din Subprogramul Pomicol este şi submăsura 4.2a – Procesarea produselor Pomicole, cu o alocare de 8,6 milioane euro pentru sesiunea anuală continuă din 2016. Submăsura sprijină financiar investiţiile în unitățile care procesează materie primă provenită din sectorul pomicol, rețelele locale de colectare, recepție, depozitare, condiționare, sortare și ambalare, producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile în unitatea proprie și pentru eficiență energetică precum şi entru acțiuni de marketing.

De asemenea, beneficiari eligibili sunt întreprinderi individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate şi persoanele juridice (societăţi comerciale), inclusiv grupurile de producători.

Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și forme asociative și 40% pentru întreprinderi mari. Intensitatea sprijinului se poate majora cu 20 de puncte procentuale, în cazul operațiunilor sprijinite în cadrul PEI (Programul European pentru Inovare).

În funcţie de tipul beneficiarului şi de activitatea de procesare propusă, sprijinul european nerasmbursabil poate varia între 200 mii euro şi 1,5 milioane euro.

De exemplu, pentru producerea de băuturi sprijinul este de200 mii de euro pentru microîntreprinderi şi de 300 mii de euro pentru formele asociative (grupuri de producători și cooperative).

Dacă o microîntreprindere poate obţine 900 mii euro pentru proiecte care acoperă tot lanțul alimentar, o întreprindere mare poate obţine pentru aceeaşi activitate 1,5 milioane euro.

Banii disponibili prin această submăsură pot fi folosiţi şi pentru:

Înființarea, extinderea şi modernizarea unităților ce colectează, condiționează şi/procesează materie primă provenită din sectorul pomicol menționată în Anexa I, inclusiv pentru producerea băuturilor alcoolice.

Achiziționarea (inclusiv prin leasing) de utilaje noi, instalații şi echipamente şi mijloace de transport specializate în scopul colectării materiei prime.

Cheltuieli generate de organizarea şi implementarea sistemelor de management a calității şi de siguranță alimentară, dacă sunt în legătură cu investițiile corporale ale proiectului; cheltuieli cu achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente şi licențe pentru pregătirea implementării proiectului; achiziționarea de software, identificat ca necesar în documentația tehnico-economică a proiectului.

93,4 milioane euro sunt alocaţi pentru acest an submăsurii 4.2 - “Sprijin pentru investiţii în procesarea /marketingul produselor din sectorul agricol”.Aceste fonduri sunt destinate investiţiilor care au ca scop înființarea și/ sau modernizarea unităților de procesare şi comercializare, introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese, aplicarea măsurilor de protecția mediului, creșterea numărului de locuri de muncă sau promovarea investițiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile.

Beneficiarii Submăsurii – persoane fizice autorizate, societăţi comerciale, cooperative agricole – pot obţine o rată a sprijinului public nerambursabil de maxim 50% din totalul cheltuielilor eligibile.

Astfel, pentru un proiect se pot obţine până la 2,5 miloane euro Euro/proiect, în funcţie de tipul beneficiarului şi investiţia propusă.

Ca şi în cazul proiectelor finanţate prin submăsura 4.2a, intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora cu 20 de puncte procentuale, în cazul operațiunilor sprijinite în cadrul PEI (Parteneriatul European de Inovare).

Printre cheltuielile finanţate prin submăsura 4.2 se numără:

Construcția, extinderea, modernizarea și dotarea clădirilor unităților de procesare;

Achiziționarea (inclusiv prin leasing) de utilaje noi, instalații, echipamente şi mijloace de transport specializate în scopul colectării materiei prime și/ sau comercializării produselor agro-alimentare în cadrul lanțurilor alimentare integrate;

Cheltuieli generate de îmbunătățirea controlului intern al calității și conformarea cu noile standarde impuse de legislația europeană pentru procesarea și comercializarea produselor agro-alimentare;

Lista chieltuielilor eligibile, precum şi toate condiţiile de accesare ale celor trei submăsuri sunt disponibile pe site-ul AFIR, www.afir.info.

Sursa AFIR

Valorificarea laptelui: procesator versus dozator

Promovarea instalării tinerilor fermieri a fost unul dintre obiectivele vechiului PNDR, iar interesul pentru accesarea Măsurii 112 nu a fost unul scăzut. Tinerii care au obţinut cei 40.000 de euro au pus bazele unei afaceri în speranţa clădirii unei reuşite. În cadrul GAL-ului Ţara Bârsei, doi dintre tinerii fermieri care au obţinut fondurile nerambursabile au investit banii în înfiinţarea unor ferme de vaci de lapte.

De la silvicultură la zootehnie

Iulian Necula este unul dintre tinerii care cred în potenţialul zootehniei româneşti. Cu toate că este şcolit în domeniul silviculturii, ba mai mult lucrează în cadrul Ocolul Silvic Braşov de mai bine de 2 ani, se ocupă şi de creşterea animalelor. A moştenit această pasiune de la tatăl său, inginer zootehnist de meserie, şi astfel a ajuns să administreze o fermă de vaci. „Am 18 vaci, efectiv pe care intenţionez să îl măresc cu încă 10-15 vaci. Am obținut prin Măsura 112 – Instalarea tânărului fermier, 24.000 de euro, un procent de 60% din totalul sumei. Am cumpărat 1 ha pe care vreau să extind ferma“, a declarat tânărul fermier.

Veşnicul impediment – birocraţia

Cel de-al doilea tânăr fermier, Silviu Cojocariu, are un efectiv de 32 de capete, este mulţumit de activitatea desfăşurată în cadrul fermei sale, dar ar fi loc şi de mai bine. Primul impediment cu care s-a confruntat până la obţinerea fondurilor europene a fost birocraţia. „Am accesat 40.000 de euro pe Măsura 112; în prima tranşă am primit 60%, adică 24.000 de euro, cu care am achiziţionat 10 juninci gestante. A fost destul de greu pentru că ne-am lovit de birocraţia din România; din păcate, pe noi, tinerii, ar trebui să ne sprijine statul mai mult, vrem să facem ceva, dar ne lovim de aceeaşi problemă. Din momentul depunerii actelor a durat cel puţin un an până am obţinut banii, au mai intervenit diverse probleme, mi-a fost refuzat dosarul, l-am redepus şi, într-un final, a fost bine. În acest moment am un efectiv de 32 de capete, dintre care 12 vaci mulgătoare, 3 tăuraşi, restul fiind juninci gestante - toate din rasele de lapte“, susţine Cojocariu.

Nemulţumirea – preţul laptelui

Chiar dacă ambii fermieri intenţionează să investească în creşterea efectivului şi modernizarea fermei au şi o mare nemulţumire – piaţa de desfacere, mai bine zis preţul laptelui la poarta fermei.

„De la cele 12 capete mulgătoare obţinem 145 de litri/zi. Laptele îl vindem unui procesator local; din păcate, preţul laptelui este foarte mic în comparaţie cu munca depusă: acum a scăzut din nou, este 1 leu şi 12 bani. Încercăm să renegociem cu producătorii preţul laptelui, nu avem altă variantă“, adaugă Silviu Cojocariu.

Aceeaşi nemulţumire îl macină şi pe Iulian Necula, însă el a găsit o soluţie pentru a putea valorifica laptele în condiţii mai avantajoase: „Am reușit să achiziționez două dozatoare de lapte pe care le-am instalat în piețele din Brașov, astfel am desfacerea asigurată. Primul a fost mult mai scump, 10.000 de euro, și are o capacitate de 400 de litri de lapte, cel de-al doilea are o capacitate mai mică – 150 de litri, însă în acest moment este suficient pentru desfășurarea activității.“

Astfel, achiziţionarea dozatoarelor este una dintre soluţiile optime pentru o desfăşurare mai bună a fermei, însă concurenţa poate reprezenta un impediment, unul important, dar nu de nedepăşit. „Concurența este foarte mare, în fiecare piață sunt deja 5-6 dozatoare de lapte, dar dacă laptele este calitativ, ai și clientelă. Înainte de a avea aceste dozatoare livram laptele procesatorilor din zonă, dar nu ne-a convenit prețul. Obțineam 0,70 de bani pe litrul de lapte, iar la dozator vindem laptele cu 3 lei/litru“, concluzionează Cojocariu.

Patricia Alexandra POP
Loredana Larissa SOFRON

Lapte românesc pentru procesatorii din Bulgaria şi Grecia

Grupul Agricover, furnizor de servicii integrate pentru agricultură, a început să livreze lapte de la fermierii români către procesatorii din Bulgaria, fiind posibil ca foarte curând să înceapă colaborarea şi cu fabrici din Grecia. La carne de porc, în schimb, este vizată doar piaţa internă. Deocamdată, pentru că deschiderea pieţelor asiatice ar putea fi o oportunitate care în niciun caz nu trebuie scăpată.

Chiar dacă implicarea Agricover în zootehnie este oarecum de dată recentă – parteneriatele cu crescătorii de porci datează de vreo trei ani, iar cele cu crescătorii de bovine sunt ceva mai recente, rezultatele încep să se vadă. În 2013, de exemplu, grupul a livrat către abatoare circa 170.000 de porci, respectiv circa 100.000 de litri de lapte livraţi zilnic către marii procesatori.

Lapte la export

În prezent, Agricover are parteneriate – prin intermediul Diviziei Agricover Livestock – cu circa 60 de fermieri, pe care îi sprijină, după caz, fie pe partea de finanţare, fie în ceea ce priveşte asigurarea inputurilor, după cum susţine Robert Arsene, directorul general al grupului. Agricover se ocupă şi de valorificarea producţiei, care mai nou iese şi la extern.

„Uneori este vorba de finanţare, alteori de cereale sau furaje. Sunt şi de alte inputuri pentru că mulţi fermieri din domeniul producţiei de lapte au şi ferme vegetale care completează ferma zootehnică, iar în aceste cazuri discutăm de inputuri, cum ar fi seminţe, îngrăşăminte etc.“, a declarat Arsene.

În programul pus la punct de Agricover sunt incluse ferme care pornesc de la circa 100 de animale şi se ajunge la unităţi care au şi peste 1.000 de capete. Activitatea de achiziţie şi valorificare de lapte către cei mai mari procesatori a început în aprilie 2013. În prezent, livrările zilnice se ridică la circa 150 de tone, urmând ca până la sfârșitul anului să ajungă la 200 de tone, potrivit oficialilor companiei.

Recent, au început livrările şi pe piaţa externă, prima destinaţie fiind Bulgaria. Următoarea ţară pe listă ar putea fi Grecia, negocierile fiind deja în curs. 

„Am început să exportăm lapte proaspăt direct în Bulgaria, la procesatorii de acolo. Există o sezonalitate între cerere şi producţie. În sezonul cald producţia este relativ constantă, în schimb cererea se contractă în perioada de vară. Este firesc ca fermierul să aibă un debuşeu, iar acesta este exportul“, a precizat Arsene.

Carne de porc pentru industria cărnii

Primele parteneriate în zootehnie au fost încheiate de Agricover cu crescătorii de porci în urmă cu aproape trei ani. În prezent, grupul colaborează cu aproximativ 80 de fermieri – mai mult de jumătate din fermierii independenţi de pe piaţa locală –, după aceeaşi schemă ca şi în cazul crescătorilor de bovine. Vorbim de ferme de porci care au în general module de 1.500-2.000 de capete, dar în unele cazuri se ajunge şi la 4.000-5000 de capete. Porcii sunt livraţi către abatoare, carnea fiind vândută către industria autohtonă a cărnii. Pe lângă aceste cantităţi – în 2013 au fost livraţi circa 170.000 de porci –, Agricover mai colaborează şi cu alte abatoare de la care preia carne. Pentru moment, aceasta este valorificată doar la intern, însă nu este exclus ca în viitor să se ia în calcul şi exportul, pe fondul deschiderii pieţelor asiatice.

Robert Arsene susţine că Agricover s-a implicat în creşterea porcilor deoarece este un sector cu un foarte mare potenţial, în contextul în care o mare parte din consumul intern de carne de porc este asigurat din import. Şi aceasta chiar dacă la prima vedere ar putea să pară riscant, numai dacă ne gândim la falimentele unor ferme de porci cunoscute de-a lungul timpului.

„Intenţionăm să mărim numărul fermierilor, mai ales că există interes din partea acestora pentru fermele de porci în contextul în care raportul între preţul furajelor şi cel al cărnii devine mai favorabil. În acest sector nu există încă producători de ordinul miilor, producători viabili. Este un domeniu foarte fragmentat, cu foarte mare potenţial de creştere, care a trecut prin multe fluc­tuaţii. Datorită know-how-ului pe care îl avem în relaţia cu fermierii în zona de producţie, reuşim să punem la cale un model funcţional“, spune Arsene, care adaugă că Agricover ca strategie se doreşte a fi o firmă de servicii şi comercială, şi nu de producţie.

Grupul Agricover, în cifre

În 2013 grupul Agricover a realizat o cifră de afaceri de peste 251 milioane de euro, în creştere cu 19% faţă de anul anterior. La aceste rezultate au contribuit şi parteneriatele cu fermierii locali. În 2013 grupul a investit 1,8 milioane de euro în implementarea sistemului informatic SAP, care include fluxurile de business Cereale, inputuri, Livestock, Siloz, cu activităţile conexe de Credit Control, Logistică, Contabilitate, Trezorerie dar şi pentru optimizarea capacităţilor de depozitare pentru cereale. Printre diviziile care au mers bine în 2013 s-a numărat şi Agricover Credit IFN, în contextul creării unor produse inovatoare care să răspundă nevoilor fermierilor. Este vorba de Creditul Instant, creditul pentru achiziţia de teren agricol sau pentru utilaje noi şi second-hand. Valoarea creditelor acordate anul trecut a fost de 642 milioane de lei, de acestea beneficiind nu mai puţin de 1.300 de fermieri.

Grupul Agricover include Agricover Distribuţie, Agricover Cereale, Agricover Silozuri, Agricover Logistică, Agricover Credit, Agricover Livestock, Agricover Bulgaria, Covera.ro. Acestea oferă o gamă completă de servicii şi soluţii tehnologice, mergând de la seminţe, îngrăşăminte, motorină, produse fitosanitare până la consultanţă tehnică de specialitate, suport financiar, asigurarea recoltei, servicii logistice şi de siloz, precum şi sprijinul pentru valorificarea recoltelor. În 2013 Agricover a tranzacţionat peste 700.000 de tone de cereale şi oleaginoase.

Ioana GUŢE

La Meat & Milk 2014, Daniel Constantin a anunţat că susţine reducerea TVA la legume-fructe și lapte.

În zilele de 11 și 12 iunie, Expo-Conferința Internațională Meat & Milk 2014 desfășurată sub titlul ”Finanțare, Optimizare, Parteneriat-Factori care pot genera plus-valoare într-o piață globalizată”, a adunat în sălile Hotelului Hilton din Sibiu peste 320 de reprezentanți ai sectoarelor de carne și lapte din România, fermieri, procesatori, factori de decizie din sistemul bancar, din rândul furnizorilor de servicii, invitați din străinătate și reprezentanți de prim rang ai autorităților.
 
Dintre aceștia, subliniem participarea domnului Daniel Constantin-Vicepremier și Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a domnului Laurențiu Rebega-Europarlamentar și membru al Comisiei pentru Agricultură și Industrie Alimentară a Parlamentului European, Vladimir Mânăstireanu-Președinte ANSVSA, Jean-Luc Meriaux-Secretar General al UECBV, Wim Zaalmink-Manager al Departamentului de Cercetare a Univesității din Wageningen-Olanda, Liviu Harbuz-Vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Industrie Alimentară a Camerei Deputaților, Daniel Biro-Comisar Șef, Șeful Direcției Antifraudă Agricultură, Industrie Alimentară, Silvicultură și Infrastructură IGPR, Dana Tănase-Director ANSVSA.
 
Alături de aceștia, au participat conducătorii celor mai importante asociații profesionale din România: Dorin Cojocaru-Președinte APRIL, Sorin Minea-Președinte Romalimenta, Ioan Ladoși-Președinte APRCP, Claudiu Frânc-Președinte FCBR, Radu Timiș-Vicepreședinte ARC, Ștefan Pădure-Director Executiv ARC, Carmen Gavrilescu-Președinte APSSR, Alex Jurconi-Președinte Pro Agro și Florin Căpățână-Director Corporate Carrefour România.
 
Potrivit programului Expo-Conferinței, toți aceștia au dezbătut cele mai stringente teme ale momentului. Astfel, domnul Daniel Constantin, felicitând agenția infoALIMENT pentru modul deosebit în care a organizat evenimentul, a făcut referire la ultimele măsuri menite să îmbunătățească activitatea celor două sectoare, anunțând în premieră ca în luna septembrie a acestui an, va lua o decizie privind  propunerea de reducere a cotei de TVA, pentru lapte și legume-fructe, urmând ca, ulterior, această măsură să poată fi extinsă și pentru carne și produse din carne.
 
La standurile Business to Business au expus companiile: AB Energy, Banca Comercială Carpatica, Air Liquide, Multitech, Garanti Leasing, Botrend Plus.
 
În cadrul secțiunii Business to Consummer au expus firmele:  Angst, Agricola Internațional Bacău, Cris-Tim, Scandia, Carniprod, Albalact, De la Ferma, Five Continents, Danone și Siciliana.
 
Punct de extrem interes pentru participanții la Meat & Milk 2014 l-a reprezentat Masa rotundă cu titlul ”Risc major: TVA ridicat, evaziune, private label”, la care, timp de două ore s-a dezbătut cât se poate de intens pe marginea celor trei teme inserate în titlu. La Masa rotundă  au participat domnii: Laurențiu Rebega, Claudiu Frânc, Ioan Ladoși, Dorin Cojocaru, Florin Căpățână, Ștefan Pădure, Sorin Minea, Daniel Biro și Liviu Harbuz, nelipsind numeroase intervenții din partea asistenței, subliniind aici opiniile exprimate de Ștefan Vâju-Country Commercial Leader-Cargill Nutriție Animală, Dr. Ing. George GrecuVasile Dreve-Consilier Relații Europene în MADR etc.
 
Au fost efectuate vizite de documentare la ferma Karpaten Meat și ferma de lapte Vigerox Trans, cei prezenți luând contact cu modul de organizare a activității, cu modul de aplicare a tehnologiilor de creștere a taurinelor de carne din rasa Angus, sau a echipamentelor DeLaval, care utilează cea de-a două fermă.
 
Numărul companiilor participante: 182
Numărul total al participanților a fost de 315.
Structura participanților:
           Fermieri (carne, lapte): 19 %
           Procesatori (carne, lapte): 36 %
           Furnizori tehnologie, laborator, etc.: 32 %
           Retail: 3 %
           Asociații profesionale: 10 %
 
Dezbaterile și prezentările din cele două zile au totalizat 21 de ore.
Au fost efectuate 29 de prezentări și intervenții.
 
Masa rotundă a fost difuzată integral de postul de televiziune Agro TV, ea putând fi urmărită în continuare pe www.agro-tv.ro.
 
Până în acest moment, lucrările Expo-Conferinței au fost reflectate în peste 60 de articole din presa scrisă, în știri înregistrate sau transmise live de Radio România Actualități, Radio București, Antena Satelor, Antena Sibiului, precum și de TVR și Lumea Satului TV. 
 
Acum, la finalul evenimentului, putem spune că amploarea și complexitatea manifestărilor Expo-Conferinței Internaționale Meat & Milk 2014, precum și succesul incontestabil, au determinat ca Meat & Milk să devină un brand de notorietate.
 

Doar câteva zile până la Expo-Conferința Internațională Meat & Milk 2014

 Cea de-a treia ediție a Expo-Conferinței Internaționale Meat &Milk 2014, care se va desfășura în zilele de 11 și 12 iunie la Hotel Hilton din Sibiu sub genericul ”Finanțare, Optimizare, Parteneriat - Factori care pot genera plus-valoare într-o piață globalizată”, va pune sub lupă cele mai stringente aspecte ale activității din domeniile producției și procesării cărnii și laptelui.
 
Parteneri oficiali: MADR, ANSVSA, APRIL, Romalimenta, ARC, APCPR.
Partener Principal Finanțare: Banca Comercială Carpatica.
Organizații internaționale: Parlamentul European, UECBV, DGAgri, Wageningen University-Olanda etc.
 
Invitați speciali: Daniel Constantin-Viceprim-ministru și Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daciana Sârbu-Europarlamentar, Viorica Dăncilă-Europarlamentar, Vladimir Mânăstireanu-Președinte al ANSVSA, Liviu Harbuz-Vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Industrie Alimentară din Camera Deputaților, Gheorghe Turtoi-Secretar de Stat MADR, Daniel Biro-Comisar Șef IGPR, Petruț Stancu-Comisar Șef IGPR, Jean-Luc Meriaux-Secretar General UECVB, Wim Zaalmink-Wageningen University-Olanda etc..
Având ca argument succesul edițiilor precedente, estimam un numar de peste 250-300 de participanti: fermieri, top-manageri, investitori, procesatori, furnizori, specialisti din cele trei sectoare ale agroindustriei, reprezentanți ai confederațiilor și asociațiilor de profil, oficiali MADR, ANPC, ANSVSA și ai altor ministere, dealeri de echipamente și utilaje, firme de consultanța, case de avocatură, bănci, fonduri de garantare,  reprezentanți ai ambasadelor.
 
Participanților le vor fi prezentate produse inovatoare, noutăți tehnologice, legislative sau din sectorul bancar destinat investițiilor în zootehnie și procesare, echipamente și dotări pentru ferme și fabrici de procesare, trasabilitate și siguranța alimentară, sănătate, laborator, logistică etc.

Lucrările conferinței vor fi organizate după următoarea structură:

Sedință comună, în fiecare dimineață
Workshop-uri tematice, în prima parte a fiecărei zile
Standuri de prezentare B2B, B2C
infoTRIP - în ziua de 11 iunie:
Masă rotundă în ziua de 12 iunie 2014 - dezbatere televizată
Networking 

La această ediție, secțiunea EXPO va beneficia de două zone de expunere, B2B (Business to Business) și B2C (Business to Consumer), acesta din urmă fiind  organizată în premieră.
Expo-Conferința Internațională Meat & Milk 2014 va marca debutul campaniei inițiată de infoALIMENT, destinată în egală măsură procesatorilor și consumatorilor, intitulată ”Hrănește-te cuMINTE, alege CALITATEA”. 
Va asteptam la Sibiu!
Informații suplimentare la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., www.meat-milk.ro, tel: +40 21 223 25 21.                                                                                                                                                                                  
 
 
 
 
 
 

RomLacta, negociatorul fermierilor în relaţia cu procesatorii de lapte

Cooperativa RomLacta a aniversat de curând un an de la înfiinţare, prilej cu care membrii reprezentativi au ţinut să-şi prezinte realizările, obiectivele care vor fi urmărite în perioada următoare, dar şi beneficiile pe care le pot obţine fermierii interesaţi să adere la această structură asociativă.

70 tone de lapte livrate zilnic către procesatori

În cele 12 luni de activitate, RomLacta a reuşit să reunească 12 membri ale căror ferme numără 5.000 de vaci de lapte, cu o capacitate de producţie de circa 70 tone de lapte pe zi. „Până anul trecut am mai fost membru în alte cooperative, însă am ajuns la concluzia că trebuie să facem o cooperativă viabilă, axată doar pe producerea de lapte. Nu a fost uşor să o punem pe picioare, însă, după ce am făcut-o, în câteva luni am început să vedem fiecare dintre noi reuşitele“, a declarat Claudiu Daviţoiu, membru fondator RomLacta şi administratorul unei societăţi agricole din Afumaţi, care deţine 1.300 de vaci de lapte.

„În acest an ne-am străduit să rezolvăm o parte dintre problemele cu care fermierii se confruntă: negocierea în condiţii corecte a preţului laptelui, a input-urilor, aspecte care au fost rezolvate în totalitate sau în parte“, a mai adăugat şi Nicuşor Şerban, preşedintele RomLacta, şi el proprietarul unei ferme mari de vaci de lapte. După cum susţin reprezentanţii cooperativei, implicarea în procesul de negociere a laptelui materie primă a făcut ca din toamna anului trecut aceştia să obţină o creştere, e adevărat sensibilă, a preţului laptelui, însă ei speră ca la negocierile din această toamnă creşterea preţului să fie semnificativă. Doar fiind asociaţi au reuşit să treacă peste perioadele în care preţul obţinut pentru lapte a scăzut, susţin fermierii. „Împreună am reuşit să negociem şi să obţinem la lapte o creştere de 20-30 de bani, dar şi la achiziţionarea de input-uri, pentru că negociem pe cantităţi mai mari, ceea ce ne-a ajutat ca în 2013 să avem un an bun“, a afirmat Daviţoiu.

În opinia unui alt membru al cooperativei, tânărul fermier Devie Benoit, francez de origine şi proprietarul unei ferme de vaci în Buzău, „asocierea este singura cale de a ne dezvolta şi a rezista în viitor“. Pentru el nu a fost greu să adere la o formă asociativă, „mai ales că eu vin dintr-o ţară în care funcţionează sistemul cooperatist, iar statul îl încurajează“, a adăugat Benoit.

Iarna va aduce un preţ mai mare la lapte

Se ştie că, de-a lungul timpului, au apărut diverse forme asociative, care la început şi-au susţinut cu vehemenţă principiile, însă la fel cum au apărut tot aşa au şi dispărut, fără să se mai ştie nimic despre ele. Nu este şi cazul cooperativei RomLacta, care deja a demonstrat în primul an de activitate că rămâne statornică obiectivelor propuse la înfiinţare, încercând să aducă cât mai multe beneficii membrilor săi. Aceştia au posibilitatea ca prin asociere să-şi valorifice cât mai eficient producţia, beneficiază de cele mai bune preţuri şi condiţii la aprovizionarea cu input-uri, membrilor aflaţi în dificultate li se asigură asistenţă tehnică şi economică printr-un fond mutual şi, nu în ultimul rând, pot participa la elaborarea şi dezbaterea reglementărilor legislative referitoare la activitatea din domeniu. În acest moment, deşi consumatorul final plăteşte în magazin 4,5 lei pe un litru de lapte, producătorul primeşte doar 1,2-1,3 lei/litru, preţ obţinut în urma negocierilor, restul revenind procesatorilor şi distribuitorilor. Situaţia stârneşte de mulţi ani nemulţumire în rândul fermierilor români, nevoiţi să plece capul în faţa multinaţionalelor. Dacă în alte ţări lucrurile stau diferit, „la noi cei care produc sunt cei mai oropsiţi. Corect ar fi ca acest preţ să fie împărţit astfel: 50% către producători şi 50% către procesatori şi distribuitori“, a menţionat Claudiu Daviţoiu.

O altă contradicţie cu care se confruntă România este fluctuaţia preţului la furaje, care nu a reuşit să modifice preţul laptelui nici anul trecut, când s-a înregistrat un maxim istoric, nici anul acesta, când producţiile de cereale au fost bune. „Anul acesta laptele are un preţ corespunzător, dar cred că, pe măsură ce se apropie iarna, laptele va ajunge la 1,7-1,8 lei/ litru. De asemenea, nu vă ascund faptul că, din ianuarie, dacă trendul pieţei este acelaşi, este posibil să vindem lapte şi cu 2 lei“, a declarat preşedintele RomLacta. Această creştere este influenţată de un alt parametru – preţul laptelui praf, care la ora actuală este cel mai mare din istorie. Explicaţia este simplă. Procesatorul are 2 alternative în producţia proprie: fie foloseşte lapte materie primă, fie lapte materie primă plus lapte praf. „Dacă la laptele praf preţul continuă să crească, sigur că procesatorul se va orienta mai mult spre laptele materie primă, dar atunci şi laptele va avea un preţ corespunzător. Un alt aspect care ar putea influenţa preţul laptelui este retribuţia angajaţilor din zootehnie. „Noi ne-am ţinut până acum angajaţii în întuneric, pe nişte salarii mici, le dăm lunar 1.000 lei, în timp ce la procesatori ar putea câştiga 3.000 lei/ lună. Nu vom mai putea menţine această situaţie, ceea ce va duce implicit şi la creşterea preţului laptelui“, a comentat Caudiu Daviţoiu.

Totuşi să nu credeţi că din relaţia producător – procesator prima verigă este mereu cea aflată în poziţia umilă de a cere. Sunt situaţii când şi procesatorii spun: «Mai creşte-mi şi mie cantitatea“, ceea ce înseamnă că totuşi există o criză a laptelui“, a apreciat Daviţoiu.

În viitor cooperativa va avea propria fabrică de procesare

La moment de bilanţ, cooperativa RomLacta a trasat şi viitoarele obiective pe care şi le-a propus. Fermierii vizează în primul rând creşterea semnificativă a numărului de membri cooperatori. În acest sens, „ne dorim ca, până la sfârşitul acestui an, să ajungem la 20 de membri, cu o producţie zilnică de 100 tone de lapte, iar pentru 2014 să reuşim să producem şi să comercializăm 10% din laptele materie primă care se procesează în România“, a declarat Nicuşor Şerban, preşedintele RomLacta. Un alt obiectiv este de a-l face pe consumatorul român să conştientizeze importanţa de a cumpăra produse fabricate din materie primă produsă în România. „Există în multe ţări europene o tendinţă de stimulare a consumului de produse din ţările autohtone. Noi, românii, nu putem rămâne în afara acestei direcţii, pentru că doar în felul acesta am avea de câştigat şi noi, şi consumatorii români“, a mai spus Nicuşor Şerban. În acest sens sunt eforturi deosebite în a marca pe produsele din lapte ţara de origine a laptelui şi nu unde a fost prelucrat produsul. Tot la capitolul informare corectă, reprezentanţii RomLacta insistă asupra menţionării pe ambalaj a procentului de lapte praf folosit în produs. „Deşi este o practică permisă, sănătoasă combinarea laptelui proaspăt cu cel praf, una este să ai iaurt în care s-a folosit 10% lapte praf şi alta un iaurt în care laptele praf apare în proporţie de 50%“, consideră Şerban.

O parte din toate aceste probleme vor fi uşor rezolvate în momentul în care cooperativa îşi va mări numărul de membri, iar capacitatea de producţie va ajunge la 150 tone de lapte/zi, pentru că atunci fermierii şi-au propus să-şi ridice propria fabrică de procesare. Sperăm şi noi ca acest lucru să se întâmple curând, mai ales că, vorba preşedintelui RomLacta, „singura şansă pentru a face faţă provocărilor competiţiei în etapa următoare, atât pe piaţa internă cât şi în contextul european la care suntem obligaţi să ne raportăm, este asocierea şi producerea în cadrul unui obiectiv comun“.

Patricia Alexandra POP

Seceta, procesatorii şi dezinteresul guvernului au băgat vaca în abator

Seceta de anul trecut, lipsa unor politici guvernamentale coerente în domeniu, dar şi monopolul multinaţionalelor pe piaţa lactatelor din România au pus pe butuci crescătorii de bovine mici şi medii care s-au văzut nevoiţi să tragă obloanele şi să-şi ducă animalele, de multe ori de rasă superioară, la abator.

În 2012, seceta a pârjolit ogoarele şi a făcut să explodeze preţul cerealelor şi al nutreţului. Fermierii spun că nu s-au simţit protejaţi de stat în niciun fel. Un exemplu grăitor este cel al unui crescător de vaci din judeţul Teleorman care, confruntat cu perspectiva acumulării de datorii într-un ritm galopant, a apelat la o măsură radicală.

„Anul trecut am avut 1.700 de vaci, însă acum mai am vreo 160. În 2012 n-am putut să asigur hrana pentru animale de pe cele 235 ha de lucernă. Am fost nevoit să o cumpăr. Pe de altă parte, am vândut orz la începutul anului trecut cu 0,9 lei pe kilogram, că atât era piaţa, şi am cumpărat câteva luni mai târziu, pe fondul secetei, cu 1,4 lei pe kilogram. Am constatat că, dacă mă încăpăţânez să cresc vaci, pierd bunăstarea familiei şi mă şi îngrop în datorii, pentru că în câteva luni am acumulat datorii la bănci de 235.000 de euro. (...) Nu există un act normativ, o lege a calamităţilor sau o ordonanţă de urgenţă cu privire la calamităţi. Ce iau pe mere dau pe pere. Cunosc mulţi oameni ajunşi la sapă de lemn care din toamnă vor să ducă vacile la abator pentru că nu mai fac faţă cheltuielilor cu întreţinerea, hrana, apa, angajaţi şi impozite“, constată cu tristeţe Victor Chivu, un crescător de vaci din Conţeşti, judeţul Teleorman.

Efective în scădere cu o treime

Acesta este departe de a fi un caz izolat. Sectorul bovinelor a consemnat un recul fără precedent, care arată vulnerabilitatea acestuia şi precaritatea măsurilor de protecție.

„Nu vorbim despre un risc de depopulare a şeptelului, ci de o certitudine. De la 1,2 milioane de capete, câte au fost consemnate la nivel naţional toamna trecută, am ajuns la doar 800.000 în prezent. Cele mai multe tăieri au avut loc între noiembrie 2012 şi februarie 2013. Numai în noiembrie anul trecut, efectivele de bovine au fost reduse cu 21% faţă de noiembrie 2011. Cum să susţină fermierii efectivele de animale, dacă grâul şi porumbul au ajuns la un leu şi ceva kilogramul?!“ se întreabă retoric Claudiu Frânc, un fermier cu peste 300 de bovine la Seini, judeţul Maramureş, şi preşedinte al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR). Acesta s-a văzut nevoit să renunţe şi el la un sfert din efective, de anul trecut şi până în prezent.

Nu numai crescătorii de bovine au avut de suferit de pe urma secetei. Şi la ovine situaţia este la fel de disperată.

„Acum doi ani preţul porumbului era de 0,65 lei pe kilogram, iar kilogramul de carne de miel se vindea cu 11 lei. Anul trecut, porumbul era un leu, iar kilogramul de miel 9 lei. Unde mai pui că în 2012 kilogramul de fân a fost mai scump decât cel de porumb, ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată în 25 de ani de când mă ocup de creşterea oilor“, a declarat Nicu Cioranu, unul dintre cei mai mari crescători de ovine din România.

Coşmarul fermierilor nu a luat sfârşit încă, pentru că nu este exclus ca şi acest an să fie unul la fel de problematic.

„Chiar dacă toată lumea zice că va fi un an bun, pentru noi nu se arată aşa. Din cauză că a plouat într-una am pierdut prima coasă la lucernă, aşa că dacă n-am putut-o recolta la timp pe prima, nu vom mai aduna mare lucru la a doua. Pe de altă parte, se anunţă două luni de secetă, aşa că nu ştim cum vom sta la grâu şi porumb în toamnă“, a continuat Claudiu Frânc.

Procesatorii bat şi ei un cui la coşciugul fermierilor

Ca şi cum seceta nu i-ar fi lovit suficient, fermierii au avut de suferit şi de pe urma politicii practicate de multinaţionalele care controlează piaţa lactatelor.

„Ce, eu să muncesc, iar beneficiile să le ia procesatorul?! Eu primeam 1,3-1,35 lei pe litrul de lapte, iar ei îl dădeau cu 5-6 lei litrul, un lapte net inferior. (...) Cresc vaci de 11 ani, iar acum, când intru în bază şi văd pustiu, plânge sufletul în mine. În 2007, în trei luni, am adus cea mai bună genetică din România, 11 tiruri de vaci din Danemarca, Olanda, Germania şi Franţa. Acum le-am vândut către trei ferme din Braşov, iar vreo 300-400 de animale le-am dat la abator (...) M-a prins criza cu pantalonii în vine. Tocmai terminasem investiţia, când firma cu care aveam contract ne-a scăzut preţul de achiziţie în 2008 cu 30%. Acum un an au mai scăzut 0,25 lei pe litru. M-au prostit să investesc în fermă, m-au pus să iau vaci bune şi apoi mi-au zis că nu pot să-mi cumpere laptele la un preţ corect pentru că e criză. Dar ei au crescut între timp preţul la lapte cu 15-18%“, a continuat Victor Chivu.

Şi nu este singurul fermier care crede că multinaţionalele profită de pe urma muncii lor.

„Majoritatea procesatorilor au păstrat preţurile de achiziţie a laptelui la acelaşi nivel ca anul trecut. O companie care, din păcate, operează în nord-vestul ţării, deci şi la noi, a scăzut preţurile de achiziţie cu 0,13 lei pe litru fără niciun motiv. O să mai aşteptăm două-trei săptămâni să se stabilizeze piaţa şi o să ne reorientăm către procesatorii mai mici“, a mai spus Claudiu Frânc.

Cireadă răzleaţă în calea lupilor

Fermierii recunosc că problemele lor cu procesatorii şi cu Guvernul, care nu are nicio politică credibilă pentru zootehnie, sunt cauzate, în bună măsură, de dezorganizarea fermierilor din acest sector.

„Dacă noi nu suntem uniţi, ne dispersează, îşi bat joc de noi. Este adevărat că unii acceptă preţuri mici de la multinaţionale pentru că au leasing şi credite pe care trebuie să le plătească. Statul nu face nimic să putem ajunge la o înţelegere cu băncile, de genul nu putem luna asta, vă dăm luna viitoare. Guvernanţii ne lasă să murim zicând că nu le dă voie Banca Mondială şi FMI-ul să ajute agricultorii aflaţi în colaps. Nu l-am văzut pe Ponta să intre şi el într-o fermă să vadă cu ce ne confruntăm, aşa că nu o să mai cresc vaci decât atunci când îşi va asuma răspunderea cineva din guvern, când vor răspunde penal şi cu libertatea pentru dezastrul din zootehnie. Nu aş fi renunțat dacă primeam vreun ajutor. Nu ne mai rămâne decât să blocăm vămile, cum au făcut bulgarii, numai că anul trecut doar eu am ieşit cu utilajele în stradă să mă bat cu jandarmii“, a mai spus fermierul din Teleorman.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara recent că a discutat cu reprezentanţii asociaţiilor de fermieri din zootehnie cu privire la un eventual sprijin din partea Guvernului ca urmare a secetei generalizate la nivel global de anul trecut şi că a solicitat Bruxelles-ului o plată suplimentară de 4,5 euro pe cap de animal, în zonele defavorizate.

Marius ŞERBAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013

Abonează-te la acest feed RSS