reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Aug 2019

Apa reziduală din orașe, reutilizată pentru irigații

Odată cu schimbările climatice, care sunt din ce în ce mai evidente și mai supărătoare, irigațiile devin tot mai necesare. Din cauza reducerii cantităților de precipitații, corelată cu creșterea temperaturilor medii și a numărului de zile consecutive fără ploaie în perioada de vegetație a principalelor culturi agricole, irigațiile încep să devină o urgentă necesitate. Dar, pe de altă parte, și obținerea apei necesare este, de multe ori, o problemă. În această situație s-a impus o nouă abordare a problemei, pas pe care Consiliul European l-a făcut la sfârșitul lunii iunie.

Adaptare la schimbările climatice

Consiliul European a convenit asupra principiilor generale ale unui regulament prin care devine mai ușor ca apele urbane reziduale să fie utilizate pentru irigații agricole. Aceste norme noi vor ajuta Europa să se adapteze la consecințele schimbărilor climatice. Regulamentul respectă pe deplin principiile economiei circulare și va avea ca efect mărirea cantității de apă disponibile și încurajarea utilizării eficiente a acesteia. Dacă se asigură disponibilitatea unor cantități suficiente de apă pentru irigarea câmpurilor, în special în timpul valurilor de căldură și al secetelor grave, se poate contribui la prevenirea pierderilor de recolte și a penuriilor de alimente. Propunerea conține cerințe stricte în ceea ce privește calitatea apelor recuperate și monitorizarea acestei calități, astfel încât să se garanteze că sunt protejate atât sănătatea oamenilor și a animalelor, cât și mediul.

Statele membre vor să se asigure că cerințele stabilite în regulament continuă să se bazeze pe cele mai recente dovezi științifice disponibile. Ele au inclus, așadar, o clauză prin care Comisia este obligată să analizeze dacă este necesar să se revizuiască cerințele minime ale calității apelor recuperate, pe baza rezultatelor unei evaluări a punerii în aplicare a regulamentului sau ori de câte ori noile cunoștințe tehnice și științifice impun acest lucru.

Ultimele prevederi în acest sens au fost adoptate de către CE la 28 mai 2018, în cadrul măsurilor de realizare a obiectivelor din Planul de acțiune pentru economia circulară. Atunci au fost stabilite și cerințele minime pentru reutilizarea apelor reziduale. Parlamentul European și-a adoptat poziția cu privire la propunere la 12 februarie 2019.

„Apa este o resursă prețioasă. Astăzi s-a făcut un pas important în direcția introducerii unor norme noi care ne vor permite să recuperăm apa într-un mod sigur pentru oameni și animale și bun pentru mediu. E bine să stabilim standarde minime armonizate în ceea ce privește calitatea apei recuperate și monitorizarea conformității pentru ca fermierii noștri să poată utiliza apa recuperată. În parte este vorba de a învăța din experiența unor state membre, care înregistrează succese de zeci de ani în materie de reutilizare a apei“, a comentat dl Ioan Deneș, ministrul român al Apelor și Pădurilor, care a prezidat ședința în care a fost adoptată hotărârea.

Există mai multe state care au o experiență îndelungată și de succes în materie de reutilizare a apei pentru diferite scopuri, inclusiv pentru irigații în agricultură. Acest mod de reutilizare a apei s-a dovedit mai benefic pentru mediu decât metodele alternative de alimentare cu apă, cum ar fi transferurile de apă sau desalinizarea. Noile norme propuse vor fi deosebit de utile în regiunile în care, în ciuda unor măsuri preventive prin care se vizează diminuarea cererii, cererea de apă continuă să fie mai mare decât oferta, se mai spune în expunerea de motive a Hotărârii. Normele existente la nivelul UE în ceea ce privește igiena alimentară vor continua să fie valabile și respectate pe deplin.

Alexandru GRIGORIEV

  • Publicat în Mediu

Interes deosebit pentru investițiile în infrastructura secundară de irigații din PNDR 2020

Sesiunea de primire a proiectelor de investiții aferente submăsurii 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” – componenta infrastructură de irigații, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 este deschisă până la 31 august 2019, ora 16:00, în limita fondurilor disponibile și are o alocare financiară anuală de 200.000.000 euro. Plafonul de depunere a cererilor de finanțare este de 300 milioane euro.

Fondurile alocate nu sunt încă epuizate, deși există un număr foarte mare de potențiali beneficiari interesați comparativ cu sesiunile deschise anterior. În acest moment (la data de 25.06.2019, ora 10.04), mai sunt disponibile 4.170.110 euro, fiind depuse 301 de proiecte în valoare totală de 295.829.890 euro.

Pragurile de calitate ale proiectelor diferă în fiecare lună, începând de la 70 de puncte în prima etapă lunară (28 ianuarie – 28 februarie 2019) și ajungând până la pragul minim de 20 de puncte în ultima etapă lunară (01 – 31 august 2019).

În această sesiune s-a acordat finanțare de până la 1.000.000 euro pentru fiecare proiect de investiții în sistemele de irigații. Fondurile sunt 100% nerambursabile și se acordă pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigații, a clădirilor aferente stațiilor de pompare de punere sub presiune, precum și racordarea acestora la utilități, inclusiv construcția şi modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat. Un element de noutate este faptul că echipamentele de irigat pot fi achiziționate în limita a 30% din valoarea eligibilă a proiectului – modalitatea de calcul fiind detaliată în Ghidul Solicitantului.

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, până în data de 31 august 2019, ora 16:00 sau până la epuizarea fondurilor disponibile. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri nerambursabile au la dispoziție Ghidul solicitantului care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, www.afir.info., la secțiunea „Investiții PNDR” în pagina dedicată submăsurii 4.3.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Infrastructura de irigații este o componentă vitală pentru o agricultură modernă și competitivă. Discuțiile pe care conducerea AFIR le-a avut atât cu beneficiarii, cât și cu reprezentanții agenției din teritoriu, au oferit ocazia de a identifica problemele întâmpinate în implementarea proiectelor pe care AFIR le finanțează și au ajutat la optimizarea tuturor proceselor care necesitau ajustări. Au fost identificate soluții concrete pentru finalizarea acestor proiecte esențiale pentru agricultura românească  în termenele stabilite de contractele de finanțare, pentru a preîntâmpina eventualele  prelungiri ale acestora care ar implica și penalizări. 

În perioada de programare financiară 2007 – 2013, investițiile în sisteme de irigații au fost finanțate prin Măsura 125 „Îmbunătățirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”, componenta a1, irigații şi alte lucrări de îmbunătățiri funciare. Sprijinul acordat prin componenta de irigații a Măsurii 125, a fost solicitat de organizații sau federațiile de utilitate publică ale proprietarilor/ deținătorilor de terenuri agricole constituite în conformitate cu legislația în vigoare.

Prin M125 – Irigații, au fost depuse 156 de cereri de finanțare în valoare de aproximativ 150 milioane de euro. Dintre acestea au fost încheiate 131 contracte de finanțare în valoare de 114,9 milioane de euro. Valoarea plăților efectuate este de 101,6 milioane de euro. Precizez că sunt 86 de investiții finalizate, cu o valoare de 73,8 milioane de euro.

În perioada de programare financiară 2014 – 2020, sectorul irigațiilor este finanțat prin submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta infrastructură de irigații. Sprijinul public este 100% nerambursabil din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu va depăși 1 milion de euro/ proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune (SPP).

În total, prin submăsura 4.3 – Irigații, au fost depuse 529 cereri de finanțare în valoare de peste 524,5 milioane de euro. Dintre acestea au fost încheiate 257 contracte de finanțare în valoare de 194 milioane de euro. Valoarea plăților efectuate este de 94,5 milioane de euro, până în prezent. De asemenea, menționăm că, până în acest moment, au fost finalizate 63 de proiecte, cu o valoare de peste 14 milioane de euro.

Reamintim că AFIR a deschis în data de 28 ianuarie 2019 sesiunea de primire a proiectelor de investiții aferente submăsurii 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” – componenta infrastructură de irigații, din cadrul PNDR 2020.

Sursa: madr.ro

Atenție! Se extinde rețeaua de irigații

Extinderea suprafețelor irigate este o binefacere pentru agricultura României deoarece se reduce din coșmarul secetelor tot mai frecvente. Dar, în același timp, este o răspundere mai mare pentru toți cultivatorii din zonele irigate pentru a aplica tehnologii de cultură foarte corecte și evitarea proceselor de sărăturare secundară și înmlăștinire a solului. Potențialul irigabil al țării noastre, prognozat la începuturi, este de 5 mil. ha folosind apă din Dunăre, pe 1/3 din suprafață, iar pentru restul suprafeței, din râurile interioare. Amenajările pentru irigații care au fost executate înainte de 1989 reprezintă 3.001.617 ha folosind ca sursă de apă 85% din Dunăre și 15% din râurile interioare. După cum se știe, acestea au fost distruse aproape în totalitate.

În ultimul timp, Ministerul Agriculturii are o preocupare permanentă pentru reamenajarea zonelor irigate, fiind multe șantiere care lucrează la realizarea infrastructurii principale care să fie gata pe 70% până în 2020 și pe 90% până în 2030. Se are în vedere și canalul Siret-Bărăgan. Se prevede ca în anul 2020 să se irige 2 milioane de hectare.

Apa este factorul decisiv pentru nivelul și calitatea producției agricole, având următorul rol: are putere de dizolvare și de menținere a nutrienților sub formă de ioni; asigură absorbția și conducerea substanțelor nutritive în corpul plantelor; menține stabilă temperatura plantelor, având rol de regulator; participă la procesele de hidroliză, oxidare, reduceri, fotosinteză.

Apa folosită la irigarea culturilor agricole trebuie să aibă următoarele însușiri: conținutul în săruri solubile (cloruri, sulfați, carbonați) să fie sub 5 g/l; să aibă o reacție neutră, cu pH-ul de 6,5-7,5; conținutul în aluviuni să fie de 1-3 g/l; temperatura apei ajunsă la plante să fie de 20-28°C (cea din subteran are 12-13°C); să aibă un bun grad de aerație, cu 7-14 g oxigen/m3 apă.

Dar irigarea poate avea și o serie de urmări negative ca: aplicată nerațional, mărește cheltuielile și deci prețul produselor agricole; umezirea repetată, exagerată a solului, este nefavorabilă plantelor și activității microbiologice din sol; cantitățile mari de apă aplicate deteriorează structura solului; cel mai grav este că irigarea nechibzuită poate duce la fenomenele de sărăturare secundară și de înmlăștinire a solului.

Sărăturarea secundară constă în ridicarea apei freatice mineralizate spre suprafața solului unde apa se evaporă, iar sărurile rămân și se concentrează în zona respectivă. Aceasta depinde și de nivelul la care se găsește pânza freatică, nivel care se numește adâncime critică, fiind la 2-3 m adâncime. Când nivelul pânzei freatice ajunge la suprafața solului provoacă fenomenul de înmlăștinire a solului.

Toate acestea au loc atunci când nu se practică o irigare rațională, se folosesc volume mari de apă în loc de volume mai reduse și la intervale mai mici pentru a beneficia și de precipitațiile care apar în aceste intervale. Pierderi mari de apă mai au loc prin infiltrare în canalele de aducțiune, atunci când nu sunt bine etanșate. S-a constatat că în canalele vechi se pierd peste 70% din apă, iar în cele noi, bine executate, se pierd sub 15%.

O altă cauză a sărăturării secundare a solului este folosirea apei care conține peste 5 g/l săruri. De aceea spuneam mai înainte că agricultorii din zonele irigate trebuie să aibă un minimum de cunoștințe despre aceste aspecte, să se documenteze și să aplice măsurile cuvenite pentru evitarea fenomenelor nedorite.

Pentru prevenirea fenomenelor de sărăturare secundară este necesar: să se cunoască adâncirea pânzei freatice și gradul de sărăturare al apei; să se cunoască gradul de capilaritate a solului.

Pentru a împiedica ridicarea apei la suprafața solului este necesar: să se ia măsuri de evitare a infiltrării apei în canalele de aducțiune prin compactare, folii de plastic, betonare și prin perdele de arbori de-a lungul canalelor, care pot elimina prin transpirație 20.000 m3 apă/ha; să nu ajungă apa de irigații la apa freatică; să funcționeze corect rețeaua de evacuare și drenaj; să se aplice norme de udare moderate pe un teren perfect nivelat; nivelul pânzei freatice să fie la peste 10 m adâncime.

Din cele de mai sus rezultă că activitatea agricolă în zonele irigate necesită un profesionalism ridicat și o rigoare în aplicarea tehnologiilor de cultură care sunt specifice pentru culturile irigate.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Noi reglementări în domeniul activității de îmbunătățiri funciare

În Ședința Guvernului din 29 martie 2019 a fost aprobată o Hotărâre de Guvern prin care se instituie măsuri legislative care vizează atât normele metodologice de aplicare a legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, cât și organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).

Astfel, actul normativ aprobat astăzi instituie măsuri de armonizare a normelor metodologice cu forma revizuită a legislației cadru, respectiv Legea 138/2004, referitoare la:

  • Dispozițiile aplicabile organizațiilor de îmbunătățiri funciare și federațiilor de organizații de îmbunătățiri funciare,
  • Reglementarea dreptului de proprietate asupra infrastructurii de îmbunătățiri funciare și a terenului,
  • Amenajările de îmbunătățiri funciare declarate de utilitate publică, precum și la serviciile de îmbunătățiri funciare.

În ceea ce privește măsurile pentru reorganizarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, acestea vizează Regulamentul de organizare și funcționare al Agenției, aprobat prin HG nr. 615/2014.

Prin reorganizarea în 41 de filiale teritoriale, ANIF va asigura creșterea calității serviciilor prestate, scurtarea timpului de intervenție, reducerea timpului de punere în practică a deciziilor și a circuitului documentelor din procedura de promovare a obiectivelor de investiții, eliminarea costurilor necesare deplasării personalului între filialele teritoriale actuale și unitățile de administrare, îmbunătățirea relațiilor ierarhice.

În urma actului normativ adoptat, de aceste noi reglementări vor beneficia organizațiile utilizatorilor de apă pentru Irigații care modernizează infrastructura secundară de irigații prin accesarea măsurilor cuprinse în Programul Național de Dezvoltare Rurală, precum și ANIF.

Sursa: madr.ro

Reabilitarea infrastructurii principale de irigații din județele Brăila și Ialomița

Stația de repompare SRPA 1 LACU REZI, care deservește o suprafață de 115.096 ha (Brăila+Ialomița).

La această stație vor fi realizate următoarele lucrări: decolmatarea bazinului de aspiraţie, curăţarea şi repararea pereului din bazinul de aspiraţie, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice, decolmatarea bazinului de refulare, curăţare şi reparare a pereului din bazinul de refulare, lucrări de reabilitare a instalațiilor electrice şi automatizări, precum și lucrări de reabilitare a clădirii energetice, compuse din reparaţii la acoperiş, înlocuire burlane şi jgheaburi, ferestre, uşi, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire. Până la această dată, s-au executat următoarele lucrări: decolmatarea bazinului de refulare, demontarea parţială a 6 conducte de refulare, executarea rampei de acces în zona celor 6 electropompe ce au fost demontate, organizarea unei părți a şantierului.

La Stația de repompare SRPA III, a cărei suprafață deservită este de 53.620 ha (BR+IL), se vor aduce următoarele îmbunătățiri: decolmatarea și repararea bazinului de aspiraţie și refulare, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice. De asemenea, vor fi reabilitate instalațiile electrice şi automatizările (procurarea de întrerupători, transformatori de curent, transformatori de tensiune, tablouri electrice, corpuri de iluminat), se vor realiza reabilitarea clădirii energetice compusă din reparații la acoperiș, înlocuirea burlanelor şi a jgheaburilor, a ferestrelor, uşilor, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire, procurarea a două electro pompe și a conductelor de refulare aferente. Până în prezent, s-au executat lucrări de decolmatare a bazinului de refulare precum și de demontare parţială a două conducte de refulare.

Lucrările la Staţia de repompare SRPA III a, a cărei suprafață deservită este 32.153 ha (BR, IL), vizează următoarele operațiuni: reabilitarea, decolmatarea și repararea bazinului de aspirație și refulare, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice, reabilitarea instalațiilor electrice și automatizărilor, reabilitarea clădirii energetice compuse din reparaţii la acoperiş, înlocuire burlane şi jgheaburi, ferestre, uși, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire, procurarea a  3 electropompe noi şi a conductelor de refulare aferente.

Sursa: madr.ro

Programul Național de Irigații prevede reabilitarea a peste 2 milioane de ha din 88 de amenajări

Agenţia  Naţională de  Îmbunătățiri  Funciare, prin Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de irigaţii, derulează în prezent un număr de 47 de obiective de investiţii cu lucrări în curs de execuţie şi un număr de 30 de obiective de investiţii în diferite stadii de proiectare cu termene de începere a execuţiei lucrărilor în anul 2019.

Din cele 47 de obiective, patru au fost finalizate şi alte două urmează a se finaliza, astfel:

  • Modernizarea staţiei de pompare irigaţii SPA km 388 - Navele 2,3 din amenajarea Gălăţui Călăraşi şi Boianu Sticleanu, judeţul Călărași a fost finalizată cu un an mai devreme faţă de termenul prevăzut în Contractul de Execuţie lucrări;
  • Reabilitarea staţiei de repompare SRPA I+IQ - Spiru Haret din amenajarea Ialomiţa Călmăţui, judeţul Brăila Călărași a fost finalizată la data de 01.09.2018,  iar  termenul prevăzut în Contractul de Execuţie lucrări era 26.10.2018;
  • Reabilitarea  amenajării de irigaţii Terasa Caracal, județul  Olt, a fost finalizată la data de 20.09.2018, cu 3 luni mai devreme faţă de termenul prevăzut în contract, 09.01.2019;
  • Reabilitarea amenajării  hidroameliorative Bucşani–Cioroiu - Priză Arceşti, judeţul Olt, a fost finalizată la data de 30.07.2018, mai devreme faţă de termenul prevăzut în contract, 05.01.2020;
  • Reabilitarea staţiei de pompare plutitoare SPA Ruptoare, din amenajarea de irigaţii Viişoara, judeţul Teleorman, urmează a fi finalizată la data de 30.04.2019, mai devreme faţă de termenul prevăzut în contract, 02.10.2019;
  • Reabilitarea amenajării de irigaţii Nedeia Măceşu, judeţul Dolj, urmează a fi finalizată la data de 30.11.2019, mai devreme faţă de termenul prevăzut în contract, 15.03.2020;

Prin Programul Naţional de Irigaţii se va reabilita o suprafaţă totală de 2.004.639 ha din 88 de amenajări de irigaţii viabile care includ următoarele obiective: 119 staţii de pompare de bază, 178 de staţii de repompare, 11.856 m de conducte de refulare, 48.232 m de conducte îngropate, un colector, 2.548.860 m de canale de aducţiune, 2.811.338 m de canale de distribuţie şi 5.286 de construcții hidrotehnice. 

Prin aceste exemple, ca și prin altele, se demonstrează ritmul alert de realizare a sistemului de irigații.

Sursa: madr.ro

200 milioane de euro disponibile pentru submăsura 4.3 - irigații

MADR va deschide după un interval de 7 zile calendaristice de la postarea pe site-ul AFIR a ghidului solicitantului și a documentelor de procedură aferente, în forma finală aprobată, o nouă sesiune de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru sub-măsura 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – componenta infrastructura de irigații.

Publicarea documentelor finale se va realiza în perioada imediat următoare, anunță MADR.

În cadrul sesiunii ce urmează a se deschide, aferentă sub-măsurii 4.3, suma disponibilă pentru selecția proiectelor va fi de 200 milioane euro, depunerea urmând a se face la nivel național.

Alocarea publică a sub-măsurii este de 441 milioane euro, până în prezent fiind lansate 2 sesiuni de depunere proiecte la nivel național cu o alocare de 368 milioane euro și una la nivelul zonei ITI Delta Dunării cu o alocare de 7 milioane Euro.

În cadrul sesiunilor deja lansate au fost depuse 233 proiecte, fiind selectate 199 proiecte în valoare de 195,8 milioane euro și contractate 192 proiecte în valoare de 187,2 milioane euro.

Beneficiarii eligibili în cadrul sesiunii vor fi organizații/federații ale utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI/FOUAI) înființate în conformitate cu legislația în vigoare, constituite din proprietari/utilizatori de terenuri agricole.

Vor fi finanțate proiectele a căror valoare maximă eligibilă este de un milion Euro/proiect și care vizează modernizarea infrastructurii secundare de irigații, respectiv modernizarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune, inclusiv a clădirilor aferente acestora, precum și racordarea la utilități, sistemele de contorizare a apei, inclusiv construcția/modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat.

OUAI/FOUAI vor putea primi finanțare pentru achiziția de echipamente de irigat în limita a maximum 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Detalii privind modul de accesare sau alte informații relevante sunt disponibile pe paginile web ale AFIR (www.afir.info) și MADR (www.madr.ro).

AFIR finanțează prin PNDR 2020 infrastructura secundară de irigații

În vederea pregătirii unei noi sesiuni de depunere a cererilor de finanțare, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale reamintește tuturor celor interesați că infrastructura secundară de irigații este sprijinită prin intermediul submăsurii (sM) 4.3 „Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Beneficiarii eligibili pentru finanțare sunt Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole, conform legislaţiei în vigoare. Federațiile Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (FOUAI) pot depune cereri de finanțare numai dacă sunt deținători de infrastructură secundară de irigații[1] preluată prin proces verbal de predare-primire.

„Prin componenta de infrastructură de irigații a sM 4.3 vor fi eligibile investiţiile în modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, a clădirilor aferente stațiilor de pompare de punere sub presiune și de racordare la utilități, inclusiv construcția şi modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat, precum și echipamentele de irigat în limita a 30% din valoarea proiectului.

Din punct de vedere al amplasamentului, se vor finanța doar investiții din amenajările viabile economic, atât cele care au aplicat cel puțin o udare în trecutul recent (2007 – 2016), cât și cele care nu au udat în trecutul recent și care vizează mărirea netă a suprafeței irigate.”, a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al AFIR. 

Lista amenajărilor de irigații viabile economic se regăsește în Anexa 2 – Analiza viabilităţii economice a sistemelor de irigaţii din H.G. nr. 793/ 2016 pentru aprobarea Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România, cu modificările și completările ulterioare, disponibilă pe pagina oficială de internet, www.afir.info, la secțiunea Legislație.

Toate informațiile necesare depunerii proiectelor se vor regăsi în versiunea finală a Ghidului solicitantului aferent submăsurii 4.3 – componenta infrastructură de irigații, care va fi publicat în perioada imediat următoare pe site-ul Agenției.


[1] infrastructură definită conform Legii nr. 138/ 2004 a îmbunătățirilor funciare cu modificările și completările ulterioare.

Sursa: afir.info

Asolament special pentru zonele irigate

Folosim noțiunea de asolament „special“ din următoarele motive:

– Se prognozează că, la nivelul anului 2020, vor fi amenajate pentru irigații, în țara noastră, 2 milioane ha;

– Pe baza actualei genetici superioare, când soiurile și hibrizii cultivați pot atinge niveluri de producție foarte înalte, apare un excedent de producție;

– Se exportă cantități importante de cereale în condiții de eficiență scăzută.

Din aceste motive, în strategia Ministerului Agriculturii se prevede dezvoltarea masivă a sectorului zootehnic pentru verificarea superioară a producției agricole, pentru reducerea importului de produse zootehnice și pentru creșterea exportului nu de cereale, ci de carne, lapte și mărfuri procesate.

Luăm ca exemplu o fermă de 1.200 ha din zonele irigate în care, în urma cartării pedologice și agrochi­mice minuțioase, a rezultat o variație a calității tere­nului așa cum se observă în tabelul 1.

asolament tabel

Menționăm legenda abrevierilor din tabel:

P = porumb, G = grâu, So = soia,

Fs = floarea-soarelui, Sf = sfeclă-de-zahăr și

I = ierburi perene.

Pe baza punctelor de bonitare rezultă 400 ha de calitate foarte bună, 500 ha de calitatea bună, 200 ha de calitate mediocră și 100 ha cu fertilitate slabă.

Se mai știe că, în condiții de irigare, cea mai mare eficiență o au culturile furajere, urmate de cultura porum­bului. Folosim porumbul drept cultură principală pentru asigurarea bazei furajere, cu o pondere de 50% în structura culturilor deoarece, în condiții de irigare, se pot obține 18-20 t/ha boabe, ceea ce nu se poate obține de la alte culturi.

Porumbul poate fi folosit atât ca furaj concentrat în rația furajeră, dar și ca porumb siloz de foarte bună calitate.

În fermă având un sector zootehnic dezvoltat, s-a alcătuit următoarea structură de culturi anuale: 50% porumb; 20% grâu; 20% soia și câte 5% floarea-soarelui și sfeclă-de-zahăr. Acestea ocupă 80% din suprafață.

Pe 20% din suprafață se cultivă sola săritoare de ierburi perene, alcătuită din trifoi și raigras cu durata de 2 ani. Succesiunea culturilor în timp și spațiu se poate urmări în tabelul alăturat, cu mențiunea că o parcelă are suprafața de 50 ha.

Sola cu ierburi perene nu este folosită în parcelele cu fertilitate foarte bună, este rar folosită în parcelele favorabile, în schimb se repetă la 3 ani în parcelele puțin favorabile și la 2 ani în parcelele cu fertilitate redusă.

Culturile mai pretențioase la rotația culturilor (sfecla-de-zahăr) se cultivă numai în parcelele foarte favorabile, floarea-soarelui în cele favorabile, iar grâul apare peste tot având în vedere că el are întotdeauna ca premergătoare soia, cea care eliberează terenul la jumătatea lunii septembrie și lasă solul bogat în azot.

Porumbul, care ocupă cea mai mare suprafață, se cultivă peste tot având în vedere că el este mai puțin pretențios la planta premergătoare, suportă cultura repetată, are plasticitate mai mare și dă rezultate bune în toate condițiile, reacționând pozitiv la tehnologii de cultură corespunzătoare.

Fermierul urmărește cu atenție ca îngrășămintele organice, leguminoasele anuale și ierburile perene să se folosească, cu precădere, pe parcelele cu fertilitate mai redusă.

În afară de realizarea obiectivelor de mai sus, prin asolament, rotația judicioasă a culturilor, prin prezența leguminoaselor anuale și a solei cu ierburi perene, se ajunge la o relativă uniformizare a capacităților de producție a solului și, în plus:

– se reduce necesarul de pesticide cu 40-50%;

– se reduce necesarul de azot cu 30-50% și de fosfor și potasiu cu 20-40%;

– se reduc costurile de producție cu 20-40%.

Cu structura culturilor menționată mai sus se rezolvă, în mare măsură, sursa de furaje a sectorului zootehnic și prin valorificarea producției ferma respectivă devine rentabilă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Decontarea TVA pentru proiectele de investiții în infrastructura de irigații finanțate prin PNDR 2020

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale prezintă o serie de clarificări privind depunerea proiectelor de investiții în infrastructura de irigații de către Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) prin submăsura (sM) 4.3 Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

„Rolul principal al Agenției este de a facilita accesul solicitanților la fonduri europene, contribuind prin intermediul proiectelor finanțate la dezvoltarea pe termen lung a mediului rural, obiectivul comun al Agenției și al beneficiarilor PNDR 2020.

În acest sens, venim acum cu o serie de clarificări privind declararea și decontarea TVA pentru OUAI-urile care doresc să obțină finanțare prin submăsura 4.3 și care ne-au semnalat anumite neclarități în înțelegerea prevederilor legale care reglementează aspectele de ordin tehnic.” a menționat Adrian CHESNOIU, Directorul general al Agenției pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Beneficiarii componentei infrastructură de irigații din cadrul sM 4.3, respectiv Organizaţiile sau Federațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii, sunt persoane juridice de utilitate publică fără scop patrimonial, ce se constituie şi funcţionează în conformitate cu prevederile Legii nr. 138/ 2004 a îmbunătățirilor funciare, republicată.

„Beneficiarii pot să fie înregistrați în scopuri de TVA, însă aceasta este opțiunea acelei organizații, conform legislației fiscale din România. Trebuie ținut cont de faptul că înregistrarea în scop de TVA nu este o condiție obligatorie pentru OUAI-urile care intenționează să depună proiecte prin submăsura 4.3 – infrastructura de irigații.” a precizat Adrian CHESNOIU.

Conform fișei sM 4.3 din PNDR 2020, printre cheltuielile neeligibile, în conformitate cu prevederile Regulamentului 1303/ 2013, se numără și taxa pe valoare adăugată, cu excepţia cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA-ul și a prevederilor specifice pentru instrumente financiare.

În cazul în care OUAI-ul solicită ANAF decontarea TVA (fiind plătitor de TVA), valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile purtătoare de TVA este cheltuială neeligibilă din FEADR și, de asemenea, nu se încadrează în mecanismul de plată prevăzut de OUG nr. 49/ 2015.

Dacă solicitantul este neplătitor de TVA, valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile purtătoare de TVA poate fi trecută în coloana cheltuielilor eligibile din bugetul indicativ al cererii de finanțare, proporțional cu intensitatea sprijinului financiar nerambursabil și în limita sprijinului public nerambursabil maxim admis conform ghidului solicitantului.

În situația în care beneficiarii se încadrează în prevederile art. 43 alin. 1 din OUG nr. 49/2015 cu modificările și completările ulterioare, pot beneficia de rambursarea TVA din bugetul statului, proporțional cu intensitatea sprijinului financiar nerambursabil prevăzut în Contractul de finanțare. În acest caz, este necesară încheierea unui act adițional la Contractul de finanțare pentru angajarea sumelor reprezentând valoarea maximă a TVA ce poate fi rambursată de AFIR din bugetul statului.

Menționăm că OUAI-urile constituite conform legii, care au încheiat contracte de finanțare cu AFIR, se încadrează în prevederile art. 43 alin.(1) litera h) din OUG nr.49/ 2015 și pot beneficia de rambursarea TVA din bugetul statului. Potrivit art. 43 alin.(3), în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/ 2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, dacă această categorie de beneficiari își exercită dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanțate prin PNDR, au obligația să restituie la bugetul de stat sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată dedusă, a cărei contravaloare a fost plătită beneficiarilor potrivit ordonanței de urgență amintite, în condițiile stabilite prin normele metodologice.

Aurel Placinschi va iriga în 2019 circa 3.400 ha

În județul Iași Aurel Placinschi, director Agricola 96 SA Țigănași, cu ajutorul creditelor bancare a început să investească în sisteme de irigare. Astfel, în primăvara acestui an acesta dorește să irige o suprafață de 600 ha în afara suprafețelor deja existente, iar în toamnă să termine sistemul de irigare pe raza comunei Țigănași și a satului Cârniceni.

Reabilitarea sistemului de irigații

În prezent, Aurel Placinschi, care administrează peste 5.000 de hectare de teren agricol în satele Ţigănaşi, Probota, Trifești şi Victoria şi deţine o fermă cu 200 de vaci de lapte, spune că: „Noi suntem în faza de 40% din reabiliarea acestor sisteme începute acum 5 ani. Prima dată am format acele organizații ale udătorilor, apoi după acestea am format federațiile. Am reușit să luăm de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) tot sistemul de irigații în administrarea noastră, ceea ce a fost un fapt bun deoarece ne-a ajutat să realizăm mai ușor anumite suprafețe de udat pentru că la început am improvizat, respectiv am folosit apă din canale, am băgat apă cu stația de la bază, am reușit să băgăm apă în canale și de acolo o luam cu motopompe și așa încet-încet am început să udăm primele suprafețe. În continuare am trecut pe investiții, credite bancare destul de mari, scopul fiind reabilitarea stațiilor de udare, apoi a conductelor și, în final, am băgat și instalații în așa fel încât în momentul de față să avem 1.250 ha făcute complet, respectiv stație, conducte și instalații de udare“, a precizat Aurel Placinschi, director Agricola 96 SA Țigănași.

Tineretul muncitoresc

În continuare, domnul director al Agricola 96 SA Țigănași vrea să reamintească faptul că tânărul Cosmin Davidoaia este inginerul agronom care lucrează deja de 2 ani în construcția acestui sistem. Acesta este de părere că este foarte bine că noua generație de ingineri tineri ajunge să se implice și să pună suflet în acest fel de lucrări.

De aceea am fost în fermă și l-am căutat pe cel care se ocupă de sistem de irigare, care se va extinde în viitorul apropiat în această parte a Moldovei: „Eu sunt cel care se ocupă de tot acest proiect de irigare; domnul Placinschi atrage fondurile, face credite, iar eu implementez banii pe care dumnealui mi pune la dispoziție. Sperăm ca în vara anului 2019 să irigăm o suprafață de cca 3.400 ha, asta însumând cele 4 organizații, respectiv Prutețul, Frăsuleni, Cârniceni și Țigănași. Adaug că sunt absovent al Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară «Ion Ionescu de la Brad», Iași și lucrez la Agricola 96 S.A. Țigănași de doi ani jumătate, iar de aproximativ 2 ani mă ocup de sistemul de irigații de la această societate. Acest sistem a fost preluat de către domnul director Aurel Placinschi în urmă cu aproximativ 8-9 ani, dar până acum 2 ani se lucra foarte greu. El a preluat stația de la Hermeziu, care preia apa din Prut, apoi se introducea pe canalul Dalat prin niște canale secundare. În acea perioadă se trăgea apă cu motopompe, iar prin intermediul tamburilor se irigau anumite suprafețe. Era o muncă foarte grea, care solicita o forță mare de muncă și nu dădeam randament.“

Implementarea sistemului de irigații

La Agricola 96 SA Ţigănași de doi ani a început să se implementeze un nou sistem de irigații, acesta fiind alcătuit din mașini pentru irigat de tip liniar și mașini de tip pivotant: „Pe Lunca Prut nu putem folosi doar pivoți deoarece totalitatea solelor sunt divizate în lățimi de 400 m. Din această cauză folosim mai mult sistemul de irigat liniar. Acum doi ani am format o federație cu numele Federația Organizațiilor Utilizatorilor a Apei pentru Irigat «Aqua Lunca Prut», iar domnul director Aurel Placinschi a conceput această organizație pentru a putea realiza credite la bănci și a justifica toate cheltuielile care s-au realizat pe acest sistem de irigații. Deocamdată, pe Lunca Prutului avem stația de aducțiune a apei din Prut“, a mai adăugat Cosmin Davidoaia, inginer agronom, Agricola 96 SA Ţigănași.

Această federație a Organizațiilor Utilizatorilor a Apei pentru Irigat „Aqua Lunca Prut“ cuprinde 4 organizații, respectiv: Prutețul, Frăsuleni, Cârniceni și Țigănași. „Prutețul cuprinde aproximativ 500-600 ha, iar Frăsuleni 700 ha, aceste hectare găsindu-se pe Lunca Prutului începând de la Hermeziu până la Frăsuleni. Pe Lunca Prutului avem o stație de bază cu care extragem apa din Prut; ea se află în acest moment într-o întreagă abilitare, iar apa ajunge la stațiile de punere sub presiune prin cădere. Pe canalul Dalat avem prima stație, numindu-se ASP2. Cu acestă stație irigăm aproximativ 600 ha și avem 3 pivoți care au un sistem de irigare pivotant și liniar. După care, în cadrul organizației Frăsuleni avem 2 stații, fiecare irigând aproximativ 350 ha. La a doua stație avem aceeași suprafață și irigăm cu 3 liniare; mai dispunem și de un sistem de tamburi pe care-l conectăm la hidranți și irigăm acolo unde nu se poate iriga cu sistemul de irigare liniară. La SP3, la sfârșitul canalului Dalat, avem 5 liniare cu care irigăm tot 350 ha. Canalul Dalat are aproximativ o lungime de 11 km, iar la sfârșitul canalului Dalat vrem să construim anul acesta încă o stație de punere sub presiune sau mai bine zis de aducțiune a apei pe Cârniceni. Am sudat și am băgat în pământ, în toamna anului 2017, 8 km de conductă.

Pentru ca această federație și acest sistem de irigații să funcționeze, dar mai ales să atragem fonduri europene și să justificăm toate cheltuielile și toți banii care se introduc în acest proiect am mai înființat 2 organizații: „Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigat Cârniceni“, cuprinzând o suprafață de 1.000 ha, unde irigăm doar prin intermediul pivoților. În cadrul acestei organizații se vor mai construi stații de punere sub presiune, una având un bazin de aproximativ 40.000 m3. A doua organizație se numește „Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigat Țigănași“, cuprinzînd aproximativ 1.100 ha, unde vom iriga tot prin intermediul pivoților“, a precizat Cosmin Davidoaia, inginer la Agricola 96 S.A. Țigănași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Daniel Botănoiu despre prioritățile agriculturii românești în 2018

În această perioadă a anului, ministerele au început să își calibreze bugetele pentru anul viitor, în funcție de programele pe care doresc să le lanseze sau să le susțină. Dl Daniel Botănoiu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, a avut amabilitatea de a prezenta pentru cititorii revistei Lumea Satului principalele programe care vor fi desfășurate în sprijinul agricultorilor din România.

Programul pentru suine, adaptat la normele UE

prioritatile agriculturii porci

În domeniul susținerii crescătorilor de suine, proiectul inițial de program, care prevedea o primă de 10.000 de euro pentru fiecare 200 de capete produse, a fost criticat de către Uniunea Europeană. Pentru a-l face să fie în acord cu normele comunitare au trebuit modificate mai multe prevederi. La ora actuală, proiectul este depus la Parlament. Așa cum arată acum, susține investițiile în domeniul creșterii suinelor, mai ales în direcția producției de material reproducător. Ideea este să nu mai fie nevoie să achiziționăm din străinătate marea majoritate a grăsunilor, așa cum se întâmplă acum, și, astfel, să realizăm niște economii. În domeniul producției de suine există trei categorii de producători: unii care produc numai material genetic, unii care produc genetică pentru a-i îngrășa în fermele proprii și alții care cumpără genetică, respectiv grăsuni, pentru a-i îngrășa. Proiectul de lege se adresează tuturor acestor categorii de producători, indiferent de mărimea lor. Am avut în vedere faptul că anual România importă produse din carne de porc, carne de porc sau grăsuni în valoare de 350 milioane de euro. Noi trebuia să facem ceva pentru ca acești bani să rămână în țară. Aceste dezechilibre în balanța comercială înseamnă, concret, activități mai reduse în România, locuri de muncă mai puține și, în final, o abandonare a activităților din alte domenii, pentru că sectorul alimentar are prioritate.

Programe separate pentru avicultură și acvacultură

prioritatile agriculturii avicultura

Un program similar am pregătit și pentru avicultură, iar un altul pentru acvacultură, cu referire directă la piscicultură. La ora actuală România importă foarte mult pește și dorim să acoperim acest deficit. În trecut, în România peștele era nelipsit, nu ca acum, doar în momentele în care ținem post.

Ca să putem susține aceste trei programe pe care le-am pomenit, ținând cont de toate implicările lor bugetare și în balanța comercială, avem în vedere și alte programe, de stimulare a exporturilor de carne de ovine, de exemplu, dar pe care nu le-am discutat încă nici cu asociațiile de producători, nici la nivelul factorilor de decizie.

Însă, ceea ce este important de știut este că, în paralel cu programul acesta de dezvoltare a sectorului suinelor, avem un alt program special pentru Mangalița și Bazna. Acest program este separat și se adresează celor din mediul rural care vor să crească astfel de animale, în așa fel încât să putem asigura necesarul de carne de care companiile care se ocupă de procesare au nevoie. Concret, programul pentru Bazna și Mangalița oferă sprijin pentru investiție și pentru popularea fermelor cu grăsuni din aceste rase tradiționale.

Un alt program special avem pentru Bălțata Românească și pentru Brună, în domeniul taurinelor, astfel încât să putem păstra și dezvolta aceste rase. În perioada următoare intenționăm să stimulăm în acest scop Institutul de la Arad, unde există un nucleu de rasă extraordinar de bun. Nu este un secret că deja am identificat sursele de finanțare, iar în perioada următoare vom plăti aproximativ 4,5 milioane de lei ca să-i ajutăm.

prioritatile agriculturii botanoiu

Lâna, roșiile și cerealele, la fel de importante

Pentru toate aceste programe noi am prevăzut finanțările în bugetul viitor. La aceste programe se mai adaugă capacitățile de depozitare, respectiv cele opt centre pentru preluarea lânii. Intenționăm ca tot ceea ce se colectează în teritoriu să ajungă la aceste centre mari. Dorim ca ele să fie dotate, în funcție de interesul investitorilor, cu centre de spălare, cu instalații de tors. Practic, să reparăm ce s-a stricat, pentru că un pulover de lână, un costum de lână sunt o minune pe tine.

Or noi purtăm acum tot felul de materiale de proastă calitate. Încercăm să readucem filaturile, care să producă firele necesare industriei de covoare și celei de țesături.

Programul „Tomate Românești“, prima etapă a fost un succes. Suntem foarte atenți și la etapa a doua. Evident că este abia primul an și a trebuit să mai ajustăm. Am încercat să mergem la maximum cu solicitările consumatorilor, care au cerut roșii românești și în perioade mai dificile, îmbinate cu ceea ce pot obține producătorii. Eu am susținut întotdeauna că produsele obținute în sectorul agricol românesc au o calitate extraordinară. Aceasta este rezultatul condițiilor pedoclimatice, combinate cu respectul pe care agricultorul român îl are față de munca lui deoarece el nu poluează precum alții.

Subvențiile plătite la timp = 10% din valoare, plus în buzunarul fermierilor

Foarte importantă pentru noi este plata avansului la subvenții, pentru că oamenii așteaptă și au nevoie. În cazul cerealelor, de exemplu, nu există niște prețuri extraordinare, cine știe ce cereri pentru export, căci este o oarecare suficiență a pieței. În consecință, oamenii au nevoie de bani ca să-și achiziționeze inputurile pentru producția anului următor. Indiferent ce s-ar spune, sigur că le vor cumpăra mai ieftin dacă le plătesc acum decât dacă le plătesc la producția anului viitor. Din acest motiv, faptul că plătim subvențiile la timp înseamnă, cum am mai discutat, o econo­mie de cel puțin 10%, în termeni concreți, ceea ce înseamnă mult. Acești bani, în loc să meargă în buzunarul băncilor, rămân în buzunarul fermierilor.

Un alt program fundamental este axat pe miere. În școli, toți elevii între 6 și 14 ani, indiferent că sunt în învățământul de stat sau cel privat, vor primi câte un borcan de 350 grame de miere.

Peste 1.400.000 de copii vor merge cu câte un borcan de miere acasă. Acolo mănâncă și mama, și tata, și frații și descoperă calitățile acestui aliment. Așa transmitem următorul mesaj: „Avem alternativă pentru zahăr!“. Astfel încercăm să determinăm aducerea mierii din arealurile respective în atenție și crearea unei culturi a consumului de miere, care este un aliment deosebit de complex și sănătos. Să nu uităm că asistăm la o explozie a cazurilor de diabet și obezitate, inclusiv la copii, cauzate și de consumul excesiv de zahăr.

Fără apă, tehnologia e aproape degeaba

prioritatile agriculturii irigatii

Un alt program, deosebit de important și care a intrat în linie dreaptă, este cel referitor la irigații. A trebuit să trecem prin furcile caudine ale programelor de achiziții conforme normelor europene, dar am reușit. Acum intră în execuție cele 40 de amenajări despre care am discutat, cu proiectele respective, cu tot ce implică ele. Demararea lor este programată acum, la sfârșitul lunii octombrie. Anul următor veți vedea un șantier imens în ceea ce privește decolmatările, dotarea cu pompe, etc. Ceea ce am promis începe să ajungă la maturitate. În același timp, nu am renunțat la desecări. Avem în vedere pentru irigații două milioane de hectare, dar pentru desecări avem șase milioane. Am reușit să facem un lucru minunat prin acest program de irigații cu finanțare separată și am lăsat separat corectarea eroziunii solului și desecările. Nu uitați că anul acesta este pentru prima oară din 1989 încoace când aproape o Dunăre am dus-o în teritoriu, am băgat-o pe canale. 1.300 km în teritoriu, unde apa a fost băgată pe canale interioare, este foarte mult. Și toată această apă este gratuită. Sigur că avem de lucru, trebuie să convingem în continuare fermierii să se asocieze în organizații, trebuie să îi ajutăm cumva să își ia echipamente de aplicare a apei. Sigur că trebuie să facă și fermierii eforturi, pentru că toată această apă o iei cu pompa. Costurile sunt zero pentru apa adusă la loc, iar noi suntem încântați ca fermierul să o folosească. Dacă o folosește, face o producție mai bună, care se înregistrează și înseamnă colectări de taxe, de impozite, de TVA. Până la urmă, apa este factorul cel mai limitativ al producției, pentru că poți să ai cele mai bune tehnologii și cei mai noi hibrizi, dacă nu ai apă câtă trebuie și atunci când trebuie, degeaba le ai.

Trebuie să oprim muntele să o ia la vale!

prioritatile agriculturii alunecari teren

Pe lângă acestea, cercetarea este foarte importantă. Am prevăzut 100 de milioane de euro pentru cercetare. Vrem să transferăm Institutul de la Buzău în subordinea Ministerului, ca să putem produce semințe de legume. Am transferat Institutul Palas, din Constanța. Considerăm important ca liceele agricole să treacă în subordinea Ministerului Agriculturii, ca să putem crea un curriculum corect, în parteneriat cu fermierii. Ei să ne spună: „Îmi trebuie zece tractoriști, doi combinieri ș.a.m.d.“. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le facem și cu o administrare bună. Cu aceste licee intenționăm să-i stimulăm și să-i fixăm pe tineri în mediul rural pentru că, odată ce au plecat de la sat, nu se mai întorc. E fenomenul de migrație, în special din zonele montane, în care avem un alt program, de un miliard de euro, separat de Programul Național de Dezvoltare Rurală, care duce la dezrădăcinarea oamenilor. Muntele o ia la vale! Exact asta trebuie să oprim!

Acestea sunt nevoile agriculturii românești, pe care am încercat să le trec în revistă, și prioritățile noastre. Noi trebuie să avem grijă și de cei mici, și de cei mari. O măsură care îi vizează deopotrivă și pe unii și pe ceilalți, este scăderea, în 2018, a TVA-ului pentru toate produsele și serviciile agricole de la 9% la 5%.

Alexandru GRIGORIEV

Prahova și parțial Argeș nu contează deloc în ochii celor de la ANIF

La o suprafață arabilă mai redusă cu aproximativ 18% decât Dâmbovița și Argeș, dar cu 80% mai mică decât Buzăul, Prahova nici nu contează pentru autorități din punctul de vedere al irigațiilor. În fine, a contat cândva, dovadă și cele aproape 25.000 ha de teren amenajate, dar județul nu intră în calculele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale(MADR), mă rog, ale Autorității Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), în Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații.

Prahova și Dâmbovița au o suprafață agricolă și arabilă comparabilă, cu deosebirea că, în afară de culturile de câmp, primul a dezvoltat viticultura, al doilea, pomicultura. Ca suprafață arabilă, și județul Argeș se încadrează cam în aceeași categorie cu primele două, de județe mijlocii ca putere agrară. Buzăul se detașează ca potențial agricol din întreagă zonă a Subcarpaților de Curbură și Meridionali. 

irigatii tabel 1

Pe hârtie lucrurile ar sta binișor. În realitate...

Ca suprafață amenajată pentru irigații, ordinea între județe respectă cumva mărimea suprafețelor agricole. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, preluate de la MADR (n.n.-AGR102A, suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de irigații pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe), Buzăul dispunea, în 2016, de amenajări pentru 44.927 ha, Dâmbovița – pentru 38.213 ha, Argeș – pentru 35.630 ha, iar Prahova – pentru 35.630 ha. Probabil lucrurile stau așa doar pe hârtie. În realitate, infrastructura este deficitară, distrusă adică, nefuncțională. În 2016, județele Argeș și Dâmbovița n-au irigat nici măcar un metru pătrat de cultură, iar organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI) din Prahova și Buzău au încheiat contracte sezoniere sau anuale pentru 1.897 ha, respectiv, 5.190 ha. MADR spune, în Programul de reabilitare a sistemului de irigații, că viabile din punct de vedere economic – altfel spus, ar merita ca statul să investească bani în infrastructura primară – sunt amenajările din Buzău (Câmpia Buzău Est – 9.941 ha și Buzău Vest – 55.860), Argeș (Ștefănești – Leordeni, 5.675 ha) și Dâmbovița (Titu – Ogrezeni, 40.647 ha). Prahova nici nu este pomenită în strategie, iar în Argeș 30.000 ha amenajări sunt ca și terminate.

irigatii tabel 2

Suprafața irigată, mai mare decât cea raportată!

În prima etapă a programului de reabi­litare ar urma să intre o singură amenajare, cea din Câmpia Buzăului-Canal Vest, care acoperă 35.860 ha. Două OUAI (Lipia și Istrița), din trei înființate, au accesat fonduri europene pentru reabilitarea irigațiilor din ferme. Pentru a doua etapă, care nu se știe când anume va începe, sunt programate să fie reabilitate amenajările Câmpia Buzăului Est (9.941 ha), Ștefănești-Leodeni, Argeș (5.675 ha) și Titu-Ogrezeni, Dâmbovița (40.647 ha). Observați că, după reabilitare, Dâmbovița va avea o suprafață amenajată chiar mai mare decât cea raportată de către autoritățile județene din 1997 și până astăzi.

Maria BOGDAN

Statul scapă de investiții în irigații în 12 județe

Astăzi, vom analiza situația suprafețelor irigate în 12 din cele 14 județe din Banat, Crișana, Maramureș și Transilvania. De fapt, nu prea avem irigații în zonă și acest fapt s-ar datoria regimului favorabil de precipitații din această parte a țării. Practic, la 2,4 milioane de ha teren arabil, sunt irigate, conform datelor statistice, 78.212 ha. Amenajările deținute de ANIF sunt trei mari și late, două în Arad și una în Covasna.

Vestul țării n-are nevoie de irigații

Vestul țării adună 1,416 milioane ha teren arabil. Din totalul acestei suprafețe, potrivit datelor statistice, în 2016se irigau 55.131 ha. De amenajări trecute în inventarul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare dispune numai județul Arad: sistemul de irigații Semlac-Pereg, 8.394 ha viabile, și Fântânele-Sagu, 6.920 ha viabile. Ultimele contracte sezoniere pe care organizațiile utilizatorilor de apă le-au încheiat cu ANIF sunt însă din 2010 (8.689 ha). Anul trecut, doar fermierii din județul Timiș, deși aici nu sunt amenajări de irigații ale statului, ci pesemne realizate în regie proprie de către agricultori, au încheiat contracte pentru suprafața de 2.297 ha.

De altfel, zona este mai bogată în precipitații și de aceea se pretinde că n-ar fi musai nevoie de irigații: Timiș – rata anuală a precipitațiilor este situată între 500 și 600 mm, mai ridicată în zonele de deal și de munte; Arad – 565-600 mm medie anuală în zona de câmpie, 700-800 mm în zona dealurilor și piemonturilor și 800-1.200 mm la munte; Bihor – cantitățile de precipitaţii cresc de la vest spre est, fiind cuprinse între 500 și 1.200 mm; Satu Mare – în medie 600 mm în partea de vest a teritoriului și 1.200 mm în zona de munte. Poate și de aceea ANIF nu s-a grăbit să recondi­țio­neze infrastructura primară la singurele amenajări pe care le deține în Arad. Se vorbește despre o reabilitare în etapa a II-a pentru ambele sisteme de irigații (probabil anii 2020), suprafața pusă apoi la dispoziție fermie­rilor ridicându-se la 15.314 ha.

1.557 ha irigate la Covasna

Puțin peste un milion de hectare de teren arabil sunt și în 8 județe din centrul țării (din 10; fără Maramureș și Sălaj). Poziționarea și clima (un regim al precipitațiilor mult mai bogat decât în sud și est, cuprins, în medie, între 600-700 mm/an în zonele joase) determină să nu se manifeste nevoia irigațiilor. Asta deși, în ultimii ani, chiar și aici seceta a avut un caracter pronunțat. Ca urmare, există sisteme de irigații pentru 23.081 ha; ANIF gestionează însă numai o amenajare în Covasna, la Câmpul Frumos, în suprafață de 2.998 ha, care va intra în renovare în etapa I a Programului național de reabilitare a infrastructurii primare de irigații. Anul trecut, fermierii din zona Câmpul Frumos au încheiat contracte sezoniere de udare pentru 1.557 ha.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 28

Gheorghe Alexandru, fermier: “Irigațiile și consultanța, două dintre necesitățile agriculturii românești”

Gheorghe Alexandru este unul dintre cei mai cunoscuți fermieri din sudul țării, iar acest lucru se întâmplă atât datorită performanțelor agricole, cât și implicării acestuia în diverse proiecte care vizează dezvoltarea agriculturii. Lucrează 3.400 ha în județele Ialomița și Călărași, este membru LAPAR și, întrebat care ar fi sugestiile pentru ca agricultura țării noastre să devină tot mai performantă, fermierul a punctat trei idei principale de care ar trebui să țină cont autoritățile.

Sistemul de irigații

În primul rând, acesta a menționat refacerea sistemului de irigații, dar într-o altă manieră față de cum s-a intenționat până acum. „În ceea ce ne privește pe noi, fermierii, cred că am avea nevoie de sprijin să refacem sistemul de irigații, dar nu începând de la coadă la cap, așa cum s-a procedat. Și vă dau un exemplu: fac parte dintr-o organizație a utilizatorilor de apă și am avut un ajutor nerambursabil pentru repararea sistemului de irigații în valoare de 1 milion de euro pentru vreo 2.000 și ceva de hectare. Am făcut proiectul și am cheltuit o grămadă de bani, am încheiat contractul de finanțare, practic înainte de a începe lucrările și de a primi banii. Numai că hârtiile pentru proiect au durat aproximativ jumătate de an, iar în acest timp aducțiunea de la Dunăre și până la noi a fost devalizată. Deci am făcut un proiect, am cheltuit niște bani, dar fără să mai putem beneficia de acele fonduri, pentru că am fost nevoiți să renunțăm la el. Dar, privind înapoi, cred că a fost decizia corectă pentru că nu s-a mai întâmplat nimic în această privință. Iar când se vorbește de repunerea în funcțiune a sistemului de irigații sau de vreun fel de ajutor privind această problemă ar trebui început cu aducțiunea, cu infrastructura principală a sistemului, pentru că eu ca fermier, dacă aș vedea apa la ușa stației de pompare, cu certitudine m-aș apuca și mi-aș repara singur-sin­gurel rețeaua interioară și până la urmă cred că ar fi obligația mea să o fac. Însă aș face acest lucru dacă aș avea garanția că apa o voi avea la dispoziție în fiecare an. Și, mai mult decât atât, să am siguranța că este de calitate, adusă prin canale bine făcute, betonate și nu de pământ. Drept pentru care nu mai am de gând să mă apuc să modernizez până nu văd canalele betonate. Și eu cred că nu o să mă apuc niciodată, pentru că nu o să le văd!“, a punctat fermierul.

„Fermierii, la mâna altora“

Simplificarea procedurilor pentru accesarea fondurilor europene a fost un alt subiect despre care fermierul din județul Ialomița consideră că autoritățile ar trebui să intervină. Și nu este vorba doar despre birocrație, ci și despre persoanele care se ocupă în acest moment de consultanța în domeniu. „Cred că documentația pentru obținerea fondurilor europene este foarte laborioasă. Eu am lucrat la 2 proiecte de-a lungul timpului, unul pentru cultură mare și altul de irigații, deja amintit, alături de un om cu un caracter deosebit, domnul Chiosea, dar în general pe piața asta sunt multe persoane mai puțin oneste, care fac proiectele doar ca să ia banii fermierilor, fără să vadă dacă se și finalizează proiectul! De aceea mă gândesc că cine stabilește condițiile de accesare a fondurilor ar trebui să realizeze o reglementare despre ce trebuie să facă consultantul, ar trebui să întocmească un fel de chestionar pe care potențialul beneficiar să-l completeze. Dar ar fi necesar ca acest chestionar să poată fi completat de oricine și fiecare să se poată verifica ușor dacă are sau nu punctaj și apoi să-și vadă de treabă. Altfel fermierii sunt la mâna altora“, a mai adăugat Gheorghe Alexandru.

Sprijin pentru mediul rural

Nici persoanele din mediul rural nu au fost uitate. Mai mult decât atât, agricultorul a sugerat ca în fiecare sat să existe o persoană desemnată care să îi îndrume pe gospodari, astfel încât să poată deveni fermieri, dar și o cultură emblemă, așa cum de pildă se întâmplă la Matca. „Pentru locuitorii satelor ar trebui să facă cineva ceva, pentru că mulți sunt numiți fermieri, dar nu mai sunt așa. Ar putea fi, în cazul în care cineva s-ar ocupa să-i învețe cum să facă producție horticolă. Eu cred că aceasta nu se poate face în ferme foarte mari și nu-și găsește locul într-o astfel de exploatație, dar în cele de câteva hectare ar fi cel mai potrivit sector. De aceea spun că cineva ar trebui să-i îndrume, să-i ajute cu bani și mă refer la angajați ai statului care ar putea să se ocupe de acest lucru. Să repartizeze câte un om în câte un sat sau comună, bineînțeles ținând cont de competențele pe care le are fiecare. Și vă dau un exemplu: la Matca se vede din satelit câte solarii sunt, deci se poate face agricultură de performanță și la nivelul gospodăriilor!“, a conchis agricultorul.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 6-7

Și irigațiile se personalizează

Irigațiile reprezintă una dintre cele mai studiate moduri de creștere a producțiilor din agricultură. Deși primele lucrări de irigații datează de acum mai bine de 5.000 de ani, așa după cum dovedesc cercetările arheologice, nici astăzi nu s-a spus încă ultimul cuvânt în domeniu. Ba dimpotrivă, aș spune, având în vedere că, de la an la an apar noi utilaje, noi sisteme, noi metode. Și, până la urmă, este absolut firesc, căci și plantele și modul lor de cultivare sunt într-o continuă transformare.

Reducerea consumurilor, factor al creșterii câștigurilor

Agricultura este o activitate economică, iar scopul oricărei activități economice este acela de a obține un profit. Cu cât mai mare, cu atât mai bine. Una dintre căile de mărire a câștigurilor este reducerea cheltuielilor. Un loc unde cheltuielile pot fi reduse este sistemul de irigații. Și, de fapt, eficientizarea cheltuielilor cu irigațiile reprezintă doar un aspect. În multe zone ale Planetei – și în unele zone din țara noastră – eficientizarea sistemelor de irigații nu este impusă neapărat de considerente economice, ci de constrângerile impuse de rezervele de apă limitate. Din astfel de rațiuni au apărut sisteme de irigații precum cele cu picătura, capodoperă a inginerilor chinezi și israelieni.

Dar aceste sisteme sunt considerate a fi oarecum depășite. De-acum există microaspersia, picurarea direcționată și altele. Principalul scop este acela de a reduce cantitatea de apă folosită. Au fost necesari mulți ani de cercetare, deși poate părea amuzant, pentru a se descoperi că un procent de peste 80% din apa folosită în sistemele clasice de irigații este risipită, de fapt. Risipită pentru că fie se infiltrează în sol, în adâncime, și nu mai apucă să fie folosită de planta căreia îi este destinată, fie se evaporă în atmosferă. De aceea au fost create sistemele inteligente, care să distribuie cantitatea optimă de apă, astfel încât ea să fie folosită într-o proporție cât mai mare de plantele cărora le este destinată. În același timp s-a urmărit eliminarea unor disfuncționalități pe care sistemele de irigații clasice le produc: formarea unei cruste la suprafața solului, care împiedică dezvoltarea plantei și favorizarea dezvoltării buruienilor.

Specializarea? Irigații!

Pentru a se putea ajunge la astfel de performanțe, au apărut firmele care reunesc specialiști în sistemele de irigații. Principala noutate pe care o aduc este aceea că reușesc să creeze sisteme individualizate de irigații, adaptate fiecărui tip de cultură, fiecărei ferme și fiecărei sole în parte. Metoda de distribuire a apei este adaptată în funcție de cultură și de scopul urmărit.

Spre exemplu, benzile de picurare, de diverse diametre, cu picurători încorporați, se pot utiliza pentru a asigura apa necesară plantelor atât în câmp, cât și în spații diferite. În funcție de destinație, de cantitatea de apă necesară, de amplasare, de cultură și de densitatea ei, specialiștii vor indica tipul de bandă de picurare recomandată, precum și distanța dintre picurători. Ideal este ca fiecare picurător să se afle lângă o sămânță, respectiv la rădăcina unei plante. Astfel, apa este livrată exact acolo unde este nevoie. De asemenea, benzile se pot amplasa suprateran sau subteran. În cazul din urmă, pierderile prin evaporare sunt reduse semnificativ. Una dintre problemele frecvent apărute la utilizarea benzilor de picurare este că presiunea e mai mare spre capătul unde banda este cuplată și scade pe măsură ce ne îndepărtăm. Tehnologiile moderne au reușit să înlăture această disfuncționalitate, asigurând un debit egal la fiecare picurătoare. Totodată, a fost rezolvată și problema înfundării picurătoarelor.

Aspersie, microaspersie, ceață...

De multe ori, când culturile se apropie de maturitate, iar temperaturile cresc, este necesară aspersarea. În acest scop gama de aspersoare existentă permite multiple sisteme de udare. Raza pe care este distribuită apa poate ajunge până la 25 de metri, cu o uniformitate absolută. Debitul de apă poate fi reglat, în funcție de necesități, de capacitatea pompelor și de o mulțime de alți factori. Pentru culturile înalte, precum porumbul, au fost create aspersoare fără vibrații, care pot fi montate pe tije înalte de până la trei metri.

Microaspersia este un sistem de irigat cu picături fine, gândit pentru a fi eficient și economic atât în sere și solarii, cât și în livezi sau ferme de melci. Asigură o uniformitate foarte bună a irigării. În cele mai multe cazuri se preferă funcționarea în regim automatizat. Microaspersoarele sunt rezistente la șocuri mecanice, precum și la acțiunea îngrășămintelor sau a diferitelor tratamente aplicabile în același timp cu apa. Microaspersoarele sunt rotative sau fixe, cu picurători de diferite dimensiuni.

Microaspersia este folosită în special pentru irigarea culturilor de ceapă verde, salată, spanac, în solarii, având avantajul că asigură o cantitate uniformă de apă în întreg solarul.

Tot pentru zilele foarte călduroase au fost gândite și sistemele de ceață. Acestea, întâlnite în ultimii ani și în orașe, pulverizează picături foarte fine de apă, cu scopul de a scădea temperatura sau de a mări umiditatea. Se folosesc mai ales în solarii și în spații protejate.

Automatizare și individualizare

Un sistem modern de irigații mai presupune și funcționarea automatizată, fără a mai fi necesară pornirea, oprirea, controlul. Pornirea sistemului se poate face fie programat, la anumite ore sau intervale, fie în momentul când umiditatea din sol scade sub un anumit nivel. În acest scop, senzorii de umiditate, implantați la anumite adâncimi, transmit semnalul de pornire a instalației către calculatorul ce comandă sistemul. Este posibilă chiar pornirea numai a anumitor părți ale sistemului, doar în zonele unde este nevoie. În restul porțiunilor de cultură, stropirea nu este activată.

Odată cu apa, în cultură pot fi răspândite și substanțe fertilizante sau diverse tratamente. Dispozitive speciale asigură dozarea corectă a amestecului de substanțe în apa de irigații.

Un exemplu de astfel de sistem de irigații personalizat și adaptat culturii am văzut la Vizejdia, în județul Timiș. Pe o suprafață de două hectare, cultivate cu varză și conopidă, se asigură o aspersie fină. Pentru transportul apei s-a optat pentru un sistem modular, cu conducte principale cu mufare rapidă. Coloanele de aspersie sunt fabricate din polietilenă. Distanța de montaj a aspersoarelor s-a făcut pe schema de 12 metri între linii și zece între aspersoare. „Debitul pe un microaspersor este de cca 600 litri/oră“, a explicat reprezentantul firmei care a realizat sistemul. Costurile necesare realizării sistemului se ridică la aproximativ 7 – 8.000 lei, fără TVA.

Când este vorba despre o cultură de varză ca cea despre care povesteam în numărul trecut că aduce un profit net de minimum 17.000 RON/cultură, cine poate spune că nu merită?

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 34-35

Fermierii din Olt au irigat, în 2016, puțin peste 10.000 ha

79,39% din suprafața totală a județului Olt (549.828 ha) o reprezintă, potrivit datelor din 2014 publicate de Institutul Național de Statistică, terenul agricol, respectiv, 436.515 ha, cu următoarele categorii de folosință: arabil: 390.336 ha, pășuni – 33.038 ha, fânețe – 556 ha, vii – 7.465 ha, livezi – 5.120 ha. Agricultura este dominată de cereale și plante tehnice, dar locuitorii se mândresc cu importantele centre viticole (Cîrlogani, Dobroteasa, Morunglav, Vitomirești, Strejești, Mărunței), pomicole (Topana, Strejești, Spineni, Pleșoiu, Leleasca, Cungrea, Făgețelu) sau legumicole (localitățile din Lunca Dunării, Olt și Olteț).

Tot INSEE, care reține datele raportate fie de Direcția Județeană Agricolă, fie de alte instituții, spune că, în 2016, județul Olt deținea o suprafață totală amenajată pentru irigații de 193.094 ha, din care 184.090 ha suprafață agricolă amenajată și 173.238 ha irigații amenajate pe terenurile arabile. În analiza pe baza căreia a elaborat Strategia pentru renovarea infrastructurii principale, Ministerul Agriculturii spune că în Olt sunt 182.225 ha amenajate, iar viabile mai sunt doar 148.162 ha, adică 81,30 % din totalul amenajărilor. Acestea sunt: Terasa Corabia – 35.795 ha total amenajări / 30.142 ha viabile; Terasa Caracal – 75.739 ha total amenajări / 47.329 ha viabile; Drăgănești – 6.233 ha amenajări viabile în totalitate; Bucșani / Cioroiu – 27.717 ha amenajări viabile în totalitate; Potelu / Corabia – 10.928 ha amenajări viabile în totalitate; Stoenești / Vișina – 25.813 ha amenajări viabile în totalitate. În 2016, potrivit Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), s-au încheiat contracte multianuale și sezoniere pentru 11.926 ha și au fost irigate efectiv 10.626 ha. Cu alte cuvinte, doar culturile de pe 7,17% terenuri amenajate cu sisteme viabile de irigații au primit apă. Ar mai fi de reținut că au fost înființate 24 de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, iar 9 dintre acestea au accesat Măsura 125 pentru reabilitarea infrastructurii de irigații din ferme.

6 amenajări propuse pentru reabilitare

Mai multe OUAI-uri care au accesat fonduri europene nu au putut iriga din cauză că statul nu a reabilitat infrastructura pe care o gestionează prin ANIF. Acest lucru ar putea fi rezolvat dacă Programul național de reabilitare a infrastructurii principale pentru irigații va fi aplicat la timp de către MADR. Mă rog, respectând oarecum etapele de intervenție. Iar în județul Olt sunt programate intervenții în toate cele trei etape.

Etapa I-a: Bucșani-Cioroiu (cuprinde suprafețe și din Vâlcea), 34.382 ha (6 OUAI din Olt înființate și toate au accesat proiecte europene), reabilitare 3 stații de pompare de bază, 1 stație de repompare, 27.245 ml canale de aducțiune și 28 de construcții hidrotehnice; Terasa Caracal, 75.739 ha (4 OUAI înființate, 1 proiect implementat), reabilitare 1 stație de pompare de bază, 6 stații de repompare, 88.000 ml canale de aducțiune, 19.466 ml canale de distribuție, 140 de construcții hidrotehnice; Potelu – Corabia, 10.928 ha (3 OUAI înființate, 2 proiecte aplicate), reabilitare 2 stații de repompare și 32 de construcții hidrotehnice.

Etapa a II-a: Terasa Corabia, 35.795 ha (9 OUAI înființate), reabilitare 1 stație de pompare de bază, 4 stații de repompare, 11.623 ml canale de aducțiune și de priză, 76.070 ml canale de distribuție, 80 de construcții hidrotehnice; Stoenești – Vișina, 25.813 ha (2 OUAI înființate), reabilitare 1 stație de pompare de bază, 1 stație de repompare, 55.491 ml canal magistral, 7.500 ml canale de distribuție, 76 de lucrări hidrotehnice.

Etapa a III-a: Drăgănești, 6.233 ha, reabilitare 1 stație de pompare, 20.242 ml canale de aducțiune, 3 construcții hidrotehnice.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 8

ANIF a pus în funcțiune sistemul de irigații Sadova Corabia

Sistemul de irigații Sadova Corabia a fost executat în perioada 1969-1973 și acoperă bazinul hidrografic Dunărea pe raza județelor Olt și Dolj, în suprafață netă totală de 71.775 ha, din care 52.725 ha în județul DOLJ, restul de 19.050 în Olt. ANIF, prin sucursala Dunăre Jiu, a repus în funcțiune această amenajare, prin intermediul căreia s-a irigat intens până în anul 2009, când, exista subvenția pentru irigații, după 2009 suprafața irigată scăzând până la câteva sute de hectare.

Până în anul 2017, când apa a devenit gratuită, se iriga prin puțuri executate de către fermieri, ceea ce genera costuri foarte mari.

Canalele de irigații din județul Dolj, însumează 273 de km din care au fost umplute cu apă canale în lungime de 50km, până la această dată fiind încheiate contracte pentru o suprafață de 3154 ha. Pentru anul 2017, Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) are pregătite pentru irigat amenajări în suprafață de 820.000 ha.

Până la această dată, ANIF are solicitări pentru aplicarea udărilor din partea beneficiarilor pentru o suprafață de 325.787 ha și a fost irigată o suprafață de 94.943 ha din care udarea pentru 61.377 ha, după cum urmează:

Jud. Dolj – 9062 ha, jud. Olt – 2.584 ha , jud. Ialomița – 8.273 ha, jud. Galați - 2.711 ha, jud. Bacău - 27 ha, jud. Vaslui 358 ha, jud. Brăila – 28.183 ha,jud Teleorman 595 ha, jud. Buzău - 491 ha, jud. Iași – 4.889 ha, jud. Prahova - 34 ha, jud. Timiș - 300 ha, jud. Călărași – 1.553 ha, jud. Tulcea – 960 ha, Jud.Constanța -1264 ha, jud Covasna -93.

Pentru asigurarea apei pentru irigat au fost puse în funcțiune 67 stații de pompare și repompare, 138 stații de punere sub presiune și a fost introdusă apa pe 1230 km canale.

Facem precizarea că în Monitorul Oficial al României nr. 421 din 7 iunie 2017 a fost publicată Legea nr.133/2017 pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, republicată, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare.

Potrivit acestui act normativ, cheltuielile aferente asigurării unui nivel optim al apei pentru irigații la stațiile de punere sub presiune și la alte puncte de livrare ale beneficiarilor, respectiv ale organizațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații și/sau ale federațiilor de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații se suportă din bugetul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare.

Se apreciază că această măsură va stimula beneficiarii în vederea încheierii de noi contracte multianuale/sezoniere de livrare a apei și de lansare de comenzi de livrare a apei, ceea ce va conduce la creșterea suprafețelor agricole care se irigă.

Legea care permite fermierilor să aibă acces la apă gratuit îşi produce efectele

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, s-a deplasat joi, 22 iunie 2017, la amenajarea de irigații Pietroiu-Ștefan cel Mare, din județul Ialomița.

Scopul principal al acestei deplasări a fost de a vedea dacă există fermieri care folosesc motopompele pentru a trage apa direct din canalul de aducţiune, o dată cu apariţia Legii 133/2017, care a intrat în vigoare pe 12 iunie 2017, şi potrivit căreia, fermierii primesc apă gratuit pentru irigarea culturilor.

„Am constatat că instalarea motopompelor este în curs de amenajare, având în vedere termenul scurt de la intrarea în vigoare a Legii, iar un fermier deja îşi instalase echipamentul pentru a prelua apa din canal. În sistemul de irigaţii Pietroiu-Ștefan cel Mare lungimea canalelor umplute cu apă este de 50 km din totalul lungimii canalelor existente de 96 km. Dacă vor exista solicitări, se vor umple cu apă şi restul canalelor disponibile”, a declarat Petre Daea.

Ministrul Petre Daea a vizitat staţia de pompare Pietroiu, care conţine nouă agregate de pompare şi a cărei reabilitare este prevăzută în Programul Naţional de Irigaţii, urmând ca lucrările de reabilitare să demareze la începutul anului 2018. Staţia de pompare este în funcţiune şi există solicitări din partea beneficiarilor pentru irigarea unei suprafeţe de 10.500 hectare, până la această dată fiind irigate 4.300 hectare.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale recomandă fermierilor să folosească toate metodele de preluare a apei din canalele de irigat, pentru a asigura dezvoltarea optimă a culturilor în această perioadă.

Sursa: madr.ro

Agricultura Constanței, la pământ cu sistemul de irigații

Chiar dacă este cel mai urbanizat județ din România, cu o pondere de locuire la oraș de 80%, Constanța deține suficient teren agricol: 558.204 ha din suprafața totală de 707.129 ha (78,93%). Pe categorii de folosință predomină arabilul (484.103 ha), pășunile naturale (58.693 ha), vița-de-vie (11.007 ha) și livezile (3.096 ha). În 1989 existau amenajări pentru irigații pe 431.022 ha (77,21% din suprafața agricolă), iar în 2016, statistica spune că există amenajări pe 430.830 ha, din care suprafață agricolă - 421.400 ha. Alte cifre (datele nu seamănă de la o instituție la alta) vorbesc despre o suprafață amenajată de 423.341 ha. Viabile din punct de vedere sunt însă mai puțin de 30% din amenajările de altădată.

Vom ţine cont de datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale care, în 2015, afirmă că există amenajări totale pe o suprafață de 167.008 ha (38,74% din totalul suprafeței amenajate), din care mai sunt viabile economic sisteme de irigații ce acoperă 127.581 ha (29,59%). În administrarea filialei ANIF sunt următoarele amenajări: Seimeni - 22.784 ha, din care 16.484 ha viabile; Nicolae Bălcescu - 29.813 ha, din care 24.455 ha viabile; Sinoe - 60.474 ha, din care 42.161 ha viabile; Mihail Kogălniceanu - 26.481 ha, din care 17.025 ha viabile; Orezărie Hârșova - 2.954 ha viabile; Incinta Ciob. Gârliciu - 2.489 ha viabile; Carasu CDMN/PAMN Sud - 3.341 ha viabile; Galeșu - 4.726 ha viabile; Carasu/ Movilița - 8.043 ha viabile; Basarabi - 5.903 ha viabile. În 2016 au fost încheiate contracte pentru 7.438 ha, fiind irigate efectiv doar 6.918 ha. Înseamnă că mai puțin de 2% din suprafața amenajată în 1989 a fost irigată sau, referindu-ne la suprafața viabilă, s-au aplicat udări pe 5,4% din terenuri. Ar mai fi de reținut că au fost înființate 23 de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, iar dintre acestea, doar cinci și-au reabilitat infrastructura secundară prin fonduri europene.

Amenajări propuse pentru reabilitare

Planul Național pentru Reabilitarea Infrastructurii Primare de irigații cu fonduri guvernamentale cuprinde toate amenajările. În prima etapă vor fi reabilitate:

  • amenajarea Carasu/Galeșu, 4.726 ha (6 OUAI înființate, 2 au accesat Măsura 125), reabilitare stație de pompare Galeșu, stații de repompare, 17.133 ml conductă de aducțiune, 7.700 ml conducte de distribuție, 19 construcții hidrotehnice;
  • Carasu/Movilița, 8.034 ha (1 OUAI înființat, 1 proiect accesat), reabilitare stație de pompare de bază, aducțiune Poarta Albă, stații de repompare SP Basarabi Pădure, 62.749 ml canale de aducțiune, 18.138 ml canale de distribuție, 45 de construcții hidrotehnice;
  • Carasu CDMN/PAMN Sud, 3.341 ha (4 OAUI înființate, 1 program european accesat), reabilitare stație de pomoare de bază;
  • Sinoe, 60.474 ha (2 OUAI înființate, 1 program european accesat), reabilitare stație de pompare de bază, 2 stații de repompare, 48.001 ml canale de aducțiune, 11 construcții hidrotehnice.

În a doua etapă, programată pentru 2018-2020 (teoretic; practic, abia în acest an se fac formalitățile pentru prima etapă!), sunt propuse pentru reabilitare următoarele sisteme de irigații: amenajarea Carasu/ Basarabi - 5.903 ha (2 OUAI înființate); amenajarea Orezărie Hârșova - 2.954 ha (1 OUAI înființat); amenajarea Seimeni - 22.784 ha (2 OUAI înființate); amenajarea Nicolae Bălcescu - 29.813 ha (1 OUAI înființat); amenajarea Mihail Kogălniceanu - 26.481 ha (4 OUAI înființate).

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 20

Abonează-te la acest feed RSS