cemrom iulie 2018
update 13 Dec 2018

MADR anunță lansarea celei de a 3-a sesiuni de depunere a cererilor de sprijin pentru Schema de ajutor de stat aferent submăsurii 8.1

În perioada 11 decembrie 2018, ora 9:00 – 28 iunie 2019, ora 14:00 se va desfășura cea de a 3-a sesiune de depunere a cererilor de sprijin pentru Schema de ajutor de stat "Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurire”, aferentă submăsurii 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite”, din cadrul PNDR 2014-2020.

Alocarea financiară a acestei sesiuni este de 115.995.314 euro.

Prima etapă în accesarea sprijinului este cea de identificare a terenurilor care urmează a fi împădurite. În acest sens, MADR invită potențialii beneficiari să solicite eliberarea Notei de constatare la Centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Potențialii beneficiari trebuie să aibă în vedere că Proiectul tehnic de împădurire se depune la Garda Forestieră, în vederea avizării, cu cel puțin 10 zile înainte de încheierea perioadei de depunere a cererilor de sprijin la APIA.

Versiunea aprobată a Ghidului solicitantului pentru Schema de ajutor de stat "Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” pentru această sesiune, care detaliază modul de accesare a sprijinului financiar, precum și documentele relevante pentru implementarea schemei de ajutor de stat sunt postate pe site-ul APIA - http://www.apia.org.ro, la secțiunea Măsuri de sprijin și IACS, respectiv Măsuri delegate din PNDR.

Prin această schemă se acordă sprijin financiar pentru înființarea de plantaţii forestiere, respectiv realizarea de trupuri de pădure și perdele forestiere de protecție.

Beneficiarii schemei pot fi deţinătorii publici şi privaţi de teren agricol şi formele asociative ale acestora.

Sprijinul financiar, acordat ca valoare fixă, este reprezentat de costuri standard pe hectar pentru împădurirea de terenuri agricole şi neagricole, sub forma a două prime, după cum urmează:

  • Primă de înfiinţare a plantaţiilor forestiere (Prima 1), care acoperă inclusiv costurile de elaborare a proiectului tehnic de împădurire - acordată pentru toți beneficiarii schemei,
  • Primă anuală (Prima 2), pentru o perioadă de 12 ani, pentru acoperirea costurilor de întreţinere şi îngrijire a plantaţiei forestiere şi pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi – acordată în funcție de categoria de beneficiar și tipul de teren.

Valoarea maximă a sprijinului public pentru o cerere de sprijin acordat în baza prezentei scheme este de 7.000.000 euro, valorile costurilor standard acordate fiind prezentate în tabelul de mai jos, cu precizarea că valorile din paranteză sunt aplicabile beneficiarilor cu drept de deducere a TVA, conform legislației naționale aplicabile.

EUR/ha

Terenuri agricole

Terenuri neagricole

Câmpie

Deal

Munte

Câmpie

Deal

Munte

Prima 1 (rândul 1+rândul 2 + rândul 3)

1

Proiect tehnic

Cost elaborare proiect tehnic de împădurire = VB + n x VM x 2%, în care:

VB - 590 (476) euro

n (ha) - suprafaţa totală solicitată a fi împădurită în baza schemei de ajutor de stat

VM (euro) - 8.889 (7169) euro

2

Înfiinţare

3994 (3221)

2528 (2039)

2619 (2112)

4393 (3543)

2639 (2128)

2730 (2202)

3

Împrejmuire

2081 (1749)

2081 (1749)

2081 (1749)

2081 (1749)

2081 (1749)

2081 (1749)

Prima 2 (rândul 4…9 + rândul 10…11 + rândul 12)

 

Lucrări de întreţinere (maximum 6 ani)

4

Întreţinere anul 1

1138 (918)

1443 (1164)

487 (393)

1138 (918)

1443 (1164)

487 (393)

5

Întreţinere anul 2

2423 (1954)

1923 (1551)

1295 (1044)

2423 (1954)

1923 (1551)

1295 (1044)

6

Întreţinere anul 3

1671 (1348)

1438 (1160)

1198 (966)

1671 (1348)

1438 (1160)

1198 (966)

7

Întreţinere anul 4

899 (725)

834 (673)

109 (88)

899 (725)

834 (673)

109 (88)

8

Întreţinere anul 5

632 (510)

465 (375)

109 (88)

632 (510)

465 (375)

109 (88)

9

Întreţinere anul 6

632 (510)

465 (375)

55 (44)

632 (510)

465 (375)

55 (44)

 

Lucrări de îngrijire (2 ani)

10

Îngrijire 1

191 (154)

191 (154)

191 (154)

191 (154)

191 (154)

191 (154)

11

Îngrijire 2

157 (127)

157 (127)

262 (211)

157 (127)

157 (127)

262 (211)

 

Compensaţii pentru acoperirea pierderilor de venit agricol (12 ani)

12

Marja netă standard

190

190

190

-

-

-

Deţinătorii de terenuri agricole şi neagricole proprietate a statului şi/sau deţinătorii de terenuri agricole şi/sau neagricole proprietate a unităţilor administrativ teritoriale (UAT) sau asociaţii ale acestora, beneficiază numai de sprijinul acordat în baza Primei 1.

Sursa: madr.ro

1.600 de hectare au fost împădurite în Suceava

Direcţia Silvică Suceava realizează în primăvara acestui an regenerarea fondului forestier pe o suprafaţă de 1.600 ha, din care 650 ha regenerări naturale şi 950 ha împăduriri integrale. Programul lucrărilor de regenerarea pădurilor se derulează în fond forestier de stat, în fond forestier privat administrat cu contracte şi în fond forestier ce aparţine persoanelor fizice cu contracte de servicii silvice, fiind plantaţi puieţi în majoritate de răşinoase, brad, molid, larice.

Fondul forestier de stat

Programul pentru lucrările de regenerarea pădurilor în fondul forestier de stat în primăvara anului 2018 se realizează pe suprafaţa de 1.400 ha, din care regenerări naturale 630 ha şi împăduriri integrale 770 ha. Concomitent cu noile regenerări, se efectuează lucrări de completări curente pe o suprafaţă de 191 ha şi de refacerea plantaţilor calamitate pe o suprafaţă de un hectar. Cea mai mare suprafaţă împădurită este în zona Broşteni, unde s-au înregistrat cele mai multe doborâri de vânt. Necesarul de puieţi pentru campania de împăduriri din primăvara acestui an este de cinci milioane bucăţi, puieţii fiind produşi în cea mai mare parte în pepinierele proprii ale Direcţiei Silvice Suceava.

Suprafețele private administrate de RNP

Aşa cum am aflat de la ing. Strugariu Dorin, şeful Biroului regenerarea şi protecţia pădurilor, în baza contractelor de administrare încheiate cu alţi deţinători de păduri, Direcţia Silvică Suceava execută lucrări de regenerare pe o suprafaţă de 90 ha, suprafeţele cu cele mai mari cu lucrări de regenerare a pădurilor fiind pe raza ocoalelor silvice Broşteni, Dorna Candrenilor, Pojorâta, Iacobeni, Vatra Dornei, iar pe 20 ha urmează a fi realizate regenerări naturale. Tot în fondul forestier privat administrat de Direcţia Silvică Suceava se vor executa completări pe o suprafaţă de 58 ha.

Păduri neregenerate aparţinând persoanelor fizice

În suprafeţele neregenerate ce aparţin persoanelor fizice cu fond de conservare constituit conform Legii nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, în primăvară sunt programate a se executa lucrări de regenerare pe aproximativ 100 ha.

Pentru împădurirea suprafeţelor ce aparţin persoanelor fizice cu contracte de servicii silvice, rolul Gărzii Forestiere Suceava este de a determina persoanele fizice care deţin suprafeţe pe care s-au executat tăieri în anii anteriori să le împădurească. Direcţia Silvică Suceava asigură puieţii necesari şi asistenţa tehnică pentru împădurirea suprafeţelor neregenerate din fond forestier pentru cei care au încheiat contracte de servicii silvice.

Luna plantării arborilor

În acţiunile şi manifestările ce vor avea loc în cadrul „Lunii plantării arborilor“ se implică atât Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva prin Direcţia Silvică Suceava, cât şi societatea civilă.

Scopul programului este de a reaminti şi sensibiliza omul obişnuit, dar şi factorii de decizie despre rolul pădurii și importanţa menţinerii echilibrului ecologic al mediului.

„O componentă importantă a activităţii de regenerare a pădurilor o reprezintă susţinerea din punct de vedere tehnic şi logistic a acţiunilor promovate de societatea civilă pentru dezvoltarea conştiinţei apărării, conservării şi dezvoltării pădurii, a respectului pentru pădure în societatea actuală.

În cadrul acestor acţiuni cu rol de conştientizare a valorii pădurilor în perioada inclusă în «Luna plantării arborilor» se desfăşoară plantări de puieţi forestieri în şantiere de împăduriri din fond forestier şi din afara acestuia, conferinţe pe teme ecologice, expoziţii pe teme specifice pădurii, concursuri profesionale, sponsorizări cu material forestier pentru plantat“, ne-a spus ing. Strugariu Dorin, şef birou regenerarea şi protecţia pădurilor.

La Direcţia Silvică Suceava se pregăteşte producţia anilor următori, puieţii folosiţi la împăduriri fiind produşi doar în pepinierile proprii. În solarii şi repicaje sunt puieţii pentru producţia anului viitor şi s-au realizat semănatul şi celelalte lucrări pentru producţia noilor puieţi.

„În această primăvară am început «Luna plantării arborilor» cu câteva acţiuni concrete legate de împădurire. De pe 10 aprilie împăduririle le facem cu firme specializate şi cu angajaţii noştri, însă în unele situaţii apelăm în scop educativ la elevi din şcoli, la studenţi şi la societatea civilă în cadrul parteneriatelor încheiate ca să înveţe şi ei cum se plantează un arbore.“ În fiecare an noi am început „Luna pădurii“ mai târziu faţă de alte judeţe, anul acesta plantarea arborilor fiind programată şi în prima decadă a lunii mai“, ne-a spus ing. George Celsie, purtător de cuvânt al Direcţiei Silvice Suceava.

Campanii de împădurire dedicate Centenarului Marii Uniri

În cadrul Programului Naţional pentru aniversarea centenarului „Pădurea centenar“, desfăşurat de Ministerul Apelor şi Pădurilor, iniţiativă constând în acţiuni de plantare a minimum 30 de puieţi la nivelul fiecărei localităţi pe raza căreia au fost ridicate monumente în cinstea militarilor căzuţi în Primul Război Mondial, angajaţii Gărzii Forestiere Suceava au plantat câteva sute de puieţi pe raza municipiului Rădăuţi, în preajma Monumentului eroilor români.

În cadrul proiectului „O sută de oameni, o sută de arbori, o sută de ani de la Marea Unire“, derulat de Ocolul Silvic Moldoviţa, o sută de elevi, silvicultori şi şefii Gărzii de Mediu Suceava, Agenţiei judeţene pentru Protecţia Mediului, Inspectoratului Şcolar, Prefecturii, Ocolului Silvic Moldoviţa, au plantat peste 100 de puieţi de brad în localitatea Argel. Şefa Gărzii de Mediu Suceava, Adriana Iordache, a precizat că acţiunea de împădurire de la Moldoviţa este cea mai reuşită campanie de acest fel la care a participat până acum, mai ales că deplasarea pe o distanţă de peste 12 km s-a făcut cu mocăniţa, un tren de epocă care circulă în scop turistic în zonă.

Arbori şi arbuşti pentru populaţie

Pe lângă necesarul de puieţi pentru regenerarea fondului forestier din această primăvară, Direcţia Silvică Suceava are şi un excedent de puieţi, după cum urmează: brad – 208 mii de bucăţi, pin silvestru – 15 mii de bucăţi, molid – 531 mii de bucăţi şi plop – 2,6 mii de bucăţi. Alături de arbori, Direcţia Silvică Suceava pune la dispoziţia celor interesaţi prin pepiniera de la Salcea şi o gamă variată de arbuşti ornamentali.

„Puieţii disponibili din speciile menţionate pot fi livraţi de la pepiniera de la Salcea persoanelor fizice şi juridice interesate astfel încât oricine să-şi permită să cumpere un exemplar de foioase, răşinoase, arbori sau arbuşti ornamentali pentru a extinde vegetaţia forestieră înfrumuseţând curtea, un teren viran și pentru a opri degradarea unui teren sau a realiza o perdea de protecţie la un teren agricol“, a precizat ing. George Celsie.

Silviu Buculei

1918 stejari marchează „Pădurea Centenar“ la Vaslui

În data de 17 aprilie 1918 a fost dat startul creării  „Pădurii Centenar“, acțiune care s-a desfășurat concomitent, atât în România, cât și în Republica Moldova. Astfel, pe teritoriul Ocolului Silvic Huși, din zona Dobrina pe o suprafață de 1,3 ha a fost plantat frasin, paltin, dar și lemn câinesc și cireș. Iar pe teritoriul Ocolului Silvic Bujor, întreprinderea silvică Hîncești-Silva (lângă punctul vamal Leușeni) pe o suprafață de 1,7 ha, a fost plantat plop și frasin. La acest eveniment au participat silvicultori din ambele state.

În cadrul evenimentului, au fost plantați 1918 puieți forestieri în România, în zona Dobrina-Huși, din județul Vaslui, și 1918 de puieți forestieri în Republica Moldova, în apropiere de localitatea Leușeni din raionul Hîncești: „Această acțiune se desfășoară în tandem cu colegii noștri de la Agenția  „Moldsilva“ din Republica Moldova. Exact în acest moment încep lucrările de plantare la un șantier de împăduriri pe zona Leușeni din Republica Moldova. Noi le considerăm păduri surori, dedicate Marii Uniri. Un grup format din cinci silvicultori din Republica Moldova sunt astăzi alături de noi pentru a planta la „Pădurea Centenar“, iar o echipă de silviculturi români sunt deja peste Prut la șantierul din Leușeni și plantează“, a precizat în deschiderea evenimentului Dragoș Ciprian Pahonțu, director general Romsilva.

Pădurea: bogăția națională a copiilor și nepoților noștri

plantari3 Ocolul Silvic Husi

La acțiunea de plantare a pădurii memoriale a participat și ministrul Apelor și Pădurilor, Ion Deneș, care se declară mulțumit de inițiativă: „Mă bucur că astăzi aici, împreună cu dumneavoastră participăm la această acțiune care este prima acțiune din „Anul Centenar“, pe care o facem la nivelul Regiei Naționale a Pădurilor împreună cu Ministerul Apelor și Pădurilor. Evenimentul de astăzi face parte dintr-o serie de acțiuni pe care noi le avem în acest an, și pentru că este prima acțiune a noastră este cea mai încărcată de emoții; de emoții pentru că noi, cei de vârstă medie împreună cu cei de vârsta a treia, cu experiență, alături de cei tineri, participăm la un semn de recunoaștere a sacrificiului pe care l-au făcut strămoșii noștri, cei care au avut un ideal în viață, respectiv idealul de a reuși, ca toți cei care vorbesc aceeași limbă să fie uniți într-o singură țară, numită România. Acest lucru știți foarte bine că s-a întâmplat acum 100 de ani, în 1918 și a început în 27 martie 1918, când Basarabia a hotărât să se unească cu Regatul României. Eu vin dintr-o zonă pe care o știți toți, respectiv regiunea Transilvania, unde înțelegem atât de bine acest act extraordinar de unire într-o singură țară a tuturor celor care sunt vorbitori sau au fost vorbitori de limba română. Să nu uităm asta... și voi tinerilor când veți trece pe acest drum și veți vedea această pădure, pe care noi o să o plantăm astăzi, acești 1918 puieți de stejari, și veți trece și dincolo și veți vedea ceilalți 1918 puieți, tot stejari să vă aduceți aminte că, atât cei de dincoace de Prut, cât și cei de dincolo de Prut suntem frați vorbitori a aceeași limbi. Acest lucru cred că este important și să nu-l uităm niciodată, și mai mult de atât, acest „An Centenar“ să-l marcăm așa cum se cuvine! Acest tip de activitate aduce o plus valoare fiecăruia dintre noi la bogăția națională, pentru că pădurea așa cum știți este una dintre resursele foarte importante pe care le are România, iar aceste resurse dacă știm să le valorificăm, vor beneficia de ele, atât copii, cât și nepoții noștri. Avem datoria sfântă să avem grijă de această bogăție.“

… să trecem Prutul ca frații

plantari1 Ocolul Silvic Husi

Acest eveniment întărește totodată relațiile tradiționale și profesionale și contribuie la dezvoltarea unui bogat schimb de experiență prin care beneficiar trebuie să fie pădurea în contextul schimbărilor climatice: „Suntem prezenți la un eveniment foarte important pentru ambele părți. Eu cred că acțiunea de astăzi va avea ca urmare lucruri mult mai frumoase decât cele pe care le facem astăzi! Să crească stejarii care îi plantăm astăzi, aici și la noi peste Prut, în Basarabia, să fie de bun augur și să trecem Prutul ca frații, ca un neam comun  ... și să ne fie de bine!“, a precizat Nicolae Munteanu, inginer-șef silvic Moldsilva, Republica Moldova.

Prefectul vasluian Eduard-Andrei Popică a plantat și el un stejar, în amintirea unirii de acum 100 de ani: „Astfel de evenimente ar trebui să fie mai dese în județul Vaslui, cât și în toată țara, având în vedere mediul care ne înconjoară și felul în care au fost afectate pădurile, cel puțin în ultimii ani. Salut acest eveniment și ne bucurăm de vizita invitațiilor noștri. Este păcat că, astfel de evenimente nu se organizează mai des, dar cu promisiunea către dumneavoastră că vom reorganiza asemenea acțiuni.“

Acțiuni cu prilejul Centenarului Marii Unirii

plantari4 Ocolul Silvic Husi

Evenimentul, organizat de Ministerul Apelor și Pădurilor din România, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din Republica Moldova, Regia Națională-Romsilva și Agenția „Moldsilva“ din Republica Moldova, se înscrie în seria de acțiuni prin care este marcat Centenarul Unirii din 1918.

Centenarul Marii Uniri din 1918 va fi marcat de Regia Națională a Pădurilor-Romsilva prin mai multe evenimente în acest an. Astfel, la punctul de întâlnire a celor trei provincii istorice va fi ridicat „Punctul Frăției Neamului Românesc“, un observator deschis publicului larg, iar în toamnă va fi inaugurat la Muzeul Cinegetic al Carpaților „Posada“ expoziția jubiliară „100 de ani de Silvicultură în România“.

Acțiunea de plantare coincide cu „Luna Plantării Arborilor“, în care se desfășoară campania de împăduriri de primăvară. În cursul campaniei de împăduriri de primăvară, Regia Națională a Pădurilor- Romsilva va planta 24,8 milioane de puieți forestieri, regenerând astfel 9.383 de hectare păduri aflate în proprietatea publică a statului. În ultimii  27 de ani, Romsilva a regenerat peste 540.000 de hectare, păduri proprietate publică a statului.

Beatrice Alexandra MODIGA

Romsilva a dat startul campaniei de împăduriri de toamnă

Campania de împăduriri de toamnă a fost marcată oficial, joi, la Ocolul Silvic Brănești din cadrul Direcției Silvice Ilfov, la eveniment participând domnul Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, domnul Cezar Răduță, director al Direcției Silvice Ilfov, colegi silvicultori, elevi și cadre didactice ale Colegiului Silvic ”Theodor Pietraru” din Brănești.

Pentru campania de împăduriri de toamnă, Romsilva a planificat plantarea a    4,1 milioane de puieți forestieri, urmând să fie regenerate 2.537 de hectare fond forestier de stat, din care 1.340 de hectare regenerări naturale și 1.233 de hectare prin împăduriri. De asemenea, sunt prevăzute completări curente în plantații pe o suprafață de 207 de hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe alte 141 de hectare.

Programul anual de regenerare a pădurilor de stat administrate de Romsilva, prevedere împăduriri pe o suprafață de 14.252 de hectare, din care 8.721 de hectare prin regenerări naturale și 5.531 de hectare prin împăduriri, completări curente în plantații pe 2.589 de hectare și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe alte 306 hectare.

IMPADURIRE TOAMNA 3 1

În campania de împăduriri de primăvară, Romsilva a regenerat 12.100 de hectare, adică 84,9% din programul anual, 7.629 de hectare fiind regenerate natural, iar 4.471 de hectare au fost împădurite. În campania de primăvară au fost plantați 28,9 miioane de puieți, valoarea investițiilor în regenerarea pădurilor de stat ridicându-se la 70,3 milioane de lei.

În ultimii 26 de ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat natural sau artificial peste 540.000 de hectare păduri de stat. Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare păduri de stat, aproximativ 47% din totalul fondului forestier național.

APIA anunță lansarea sesiunii 2/2017 de depunere a cererilor pentru shema “Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite”

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că în perioada imediat următoare se va lansa sesiunea 2/2017 de depunere a cererilor de sprijin aferente schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” aferentă Măsurii 8 „Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și îmbunătățirea viabilității pădurilor”, Submăsura 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite” din cadrul PNDR 2014 – 2020.

Alocarea financiară pentru sesiunea 2/2017 privind Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” este de 50.000.000 euro.

Valoarea maximă a sprijinului public pentru un proiect acordat în baza schemei de ajutor de stat, care înglobează toate costurile standard aferente Primei 1 și Primei 2, după caz, plătite pe durata de aplicare a contractului de finanțare, este de 7.000.000 euro.

Perioada de primire a cererilor de sprijin: 21 august – 06 octombrie 2017.

Înainte de depunerea cererii de sprijin, solicitantul sprijinului trebuie să parcurgă etapele de identificare a suprafețelor care urmează a fi împădurite în IPA Online, de elaborare a proiectului tehnic de împădurire și de obținere a avizului pentru proiectul tehnic de la Garda Forestieră.

Împădurirea de primăvară, peste cele mai optimiste așteptări

În acest an, pădurile românești au mai câștigat o suprafață destul de însemnată. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat în campania de primăvară 11.612 ha de pădure din fondul forestier de stat, programul fiind realizat în proporție de 108,4%, înregistrându-se un plus de 900 ha față de suprafața planificată inițial pentru lucrări de regenerare, de 10.712 ha.

Peste 4.000 ha cu păduri noi

Au fost împădurite 4.379 ha, adică 114,7% din planificarea inițială, în timp ce regenerările naturale s-au efectuat pe 7.233 ha, programul fiind realizat în proporție de 104,9%. În plus, au fost realizate completări curente pe 2.395 ha, alte 166 ha calamitate fiind refăcute. În fondul forestier privat administrat de Romsilva au fost regenerate alte 1.664 ha, 893 ha împădurite și 771 ha prin regenerări naturale.

La împăduriri, pe primele locuri s-au situat Direcția Silvică Suceava, cu 1.050 ha, Direcția Silvică Maramureș, cu 282 ha, și Direcția Silvică Neamț, cu 275 ha. La regenerări naturale, pe primul loc s-a situat Direcția Silvică Caraș-Severin, cu 953 ha, urmată de Direcția Silvică Suceava, cu 790 ha, și Direcția Silvică Neamț, cu 525 ha.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a oferit gratuit 265.961 de puieți forestieri voluntarilor care s-au implicat în acțiuni de împăduriri, punând la dispoziție pe parcursul întregului an un milion de puieți forestieri.

Pentru campania de primăvară, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a planificat regenerarea a 10.712 ha fond forestier de stat, asigurând peste 32 de milioane de puieți forestieri din fonduri proprii, investiția depășind 42,4 milioane de lei. Programul anual de regenerări în fondul forestier de stat este de 14.252 ha, dintre care 8.721 ha regenerări naturale și 5.531 ha artificiale, prin împăduriri.

Anul trecut, Romsilva a regenerat 16.421 ha fond forestier de stat, cu 1.851 ha mai mult decât planificarea anuală, iar în ultimii 26 de ani a regenerat natural sau artificial peste 540.000 ha.

Cum rămâne cu micii proprietari?

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane ha fond forestier aflat în proprietatea publică a statului și oferă servicii silvice, pe bază de contract, pentru un milion ha de fond forestier aflat în proprietatea autorităților publice sau în cea privată. Cu toate acestea, suprafețe importante de pădure nu beneficiază de o îngrijire adecvată. Din suprafața totală a pădurilor românești, de aproximativ 6,55 milioane ha, doar puțin peste patru milioane este administrată de RNP Romsilva. Așadar, circa 2,5 milioane ha sunt administrate de comunități locale, agenți economici sau persoane fizice. Multe dintre acestea nu au nici mijloacele și nici pregătirea necesară pentru a putea să îngrijească pădurile pe care le au în proprietate. Mai ales în cazul unor persoane fizice, în speță familii, care au în proprietate suprafețe mici, de câte cinci-zece hectare. Respectivii proprietari nu pot să asigure nici măcar paza fondului forestier pe care îl dețin. În consecință, acestea sunt zonele predilecte în care au loc tăierile ilegale. Pe care, de multe ori, proprietarii nici nu se mai obosesc să le reclame, pentru că știu că hoții nu vor fi căutați niciodată, nicidecum prinși!

Așa că, pe de o parte, cinste Romsilva pentru lucrările de împădurire, dar poate până la urmă cineva se va ocupa și de micile păduri private.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 41

Record la plantat într-o singură zi

Silvicultorii români au stabilit un nou record, peste 1,85 milioane puieți au fost plantați într-o singură zi, în cadrul proiectului ”Plantează pentru România” inițiat de Asociația ”Prietenii Pădurilor din România”, în parteneriat cu Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Asociația Administratorilor de Păduri Private, dar și cu implicarea silvicultorilor din cadrul Gărzilor Forestiere.

Evenimentul s-a derulat vineri, 24 martie a.c. pe raza a 258 de ocoale silvice de stat și private din întreaga țară, cu ocazia Zilei Naționale a Pădurilor, și și-a propus plantarea simultană, la nivel național, a 1,2 milioane de puieți, în pădurile proprietate publică a statului și în cele private.

După centralizarea tuturor datelor, silvicultorii și voluntarii implicați în proiect au plantat într-o singură zi peste 1,85 milioane de puieți forestieri. Din aceștia, 1.448.820 de puieți au fost plantați în fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva regenerează în acest an 14.252 de hectare fond forestier de stat, numai în campania de primăvară urmând să planteze peste 32 de milioane de puieți, în urma unei investiții de 42,4 milioane de lei. În ultimii 26 de ani, Romsilva a regenerat peste 540.000 de hectare fond forestier proprietate publică a statului.

Cum poți primi bani pentru prima împădurire

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reamintește că până la 31 martie 2017, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Depunerea Cererii de Finanţare se realizează pe suport de hârtie la Centrele Județene sau al Municipiului Bucureşti al APIA. Această cerere va fi însoţită de proiectul tehnic de împădurire. Practic solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în schema de ajutor de stat și detaliate în Ghidului Solicitantului.

Alocarea bugetară, stabilită pentru sesiunea 01/2016 este de 50.000.000 euro.

Valoarea maximă a sprijinului public pentru un proiect acordat în baza schemei de ajutor de stat, care înglobează toate costurile standard aferente Primei 1, respectiv Primei 1 și Primei 2, după caz, plătite pe durata de aplicare a contractului de finanțare, este de 7.000.000 euro.

Beneficiari: Sprijinul financiar pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite se acordă deţinătorilor publici și privați de terenuri agricole şi neagricole și vizează plantațiile forestiere realizate prin:

a) trupuri de pădure pe terenurile agricole şi neagricole;

b) perdele forestiere de protecţie pe terenurile agricole şi neagricole.

  • În categoria deţinătorilor publici de teren agricol și neagricol sunt incluse unităţile administrativ-teritoriale de nivel LAU 2 (comune, oraşe, municipii) şi alte persoane juridice de drept public, precum şi formele asociative ale acestora.
  • În categoria deţinătorilor privaţi de teren agricol şi neagricol sunt incluse persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, societăţile comerciale, asociaţiile şi fundaţiile, alte persoane juridice de drept privat, precum şi formele asociative ale acestora.

Criterii de eligibilitate: Suprafața terenului propus pentru împădurire, în cazul realizării de trupuri de pădure trebuie să fie de cel puţin 1 ha, iar suprafaţa compactă minimă împădurită să fie de cel puţin 0,5 ha; în cazul realizării de perdele forestiere de protecţie suprafața terenului propus pentru împădurire trebuie să fie de cel puţin 0,5 ha, iar suprafaţa compactă minimă împădurită să fie de cel puţin 0,1 ha.

Terenul agricol eligibil destinat împăduririi trebuie să fi fost declarat la APIA în urmă cu cel puţin 2 ani, respectiv să acopere minimum două campanii integrale de primire a cererilor unice de plată pe suprafață (C2014 și C2015), iar pentru acest teren trebuie să fi fost respectate în această perioadă standardele de ecocondiţionalitate relevante.

Terenul neagricol reprezintă o suprafaţă de teren inclusă în blocurile fizice identificate în LPIS care nu este utilizată în scop agricol sau care are utilizare agricolă şi este încadrată în categoriile de folosinţă teren arabil, pajişti permanente şi culturi permanente, dar pentru care nu a fost asigurat un nivel minim de întreţinere prin respectarea standardelor de ecocondiţionalitate relevante pe parcursul ultimilor 2 ani, respectiv să acopere minimum 2 campanii integrale de primire a cererilor unice de plată pe suprafață (C2014 și C2016).

Sprijinul financiar: se acordă ca valoare fixă, reprezentată de costurile standard pentru împădurirea de terenuri agricole şi neagricole, după cum urmează:

a) costuri pentru înfiinţarea plantaţiilor forestiere şi costuri cu elaborarea proiectului tehnic de împădurire, acordate sub formă de primă, denumită Prima 1.

b) costuri de întreţinere a plantaţiei forestiere, costuri de îngrijire a plantaţiei forestiere, precum şi costuri pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi acordate sub formă de primă anuală, pentru o perioada de 12 ani, denumită Prima 2.

Numai beneficiarii, deţinători de terenuri agricole, încadraţi în categoria fermierilor activi la momentul depunerii aplicaţiei, pot beneficia de compensaţii pentru acoperirea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi terenurilor, componentă a Primei 2.

Beneficiarii care deţin terenuri agricole şi/sau neagricole proprietate a statului şi terenuri agricole şi/sau neagricole proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) sau asociaţiilor acestora beneficiază numai de sprijinul acordat în baza Primei 1.

Condiţii specifice schemei: Lucrările de împădurire până la atingerea stării de masiv se execută în baza unui proiect tehnic de împăduriri care respectă Normele tehnice silvice nr. 1, în cazul realizării de trupuri de pădure, sau Normele tehnice silvice nr. 2, în cazul realizării de perdele forestiere de protecţie, elaborat de persoane fizice sau persoane juridice de specialitate atestate de autoritatea naţională în domeniul silviculturii pentru proiectarea şi/sau executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din domeniul silvic.

  • Formulele şi schemele de împădurire vor lua în considerare numai speciile forestiere din listele speciilor forestiere de arbori şi arbuşti utilizate în lucrările de împăduriri prezentate în anexa nr. 2 din Ordinul MADR nr.857/2016.
  • Materialul forestier utilizat la lucrările de împădurire trebuie să respecte prevederile Legii nr. 107/2011 privind comercializarea materialelor forestiere de reproducere, cu modificările şi completările ulterioare.
  • Lucrările de înfiinţare a plantaţiilor forestiere se vor realiza în maximum 2 ani de la data semnării contractului de finanţare.
  • Lucrările de îngrijire ale arboretelor efectuate după închiderea stării de masiv se vor realiza avându-se în vedere ca indicele de închidere a coronamentului să nu scadă sub valoarea de 0,7. Prima lucrare de îngrijire a arboretelor se va realiza în anul 7 sau 8, iar a doua lucrare de îngrijire a arboretelor se va realiza în anul 10 sau 11, conform proiectului tehnic de împădurire.
  • Plantaţia forestieră realizată în baza schemei va fi menţinută pe suprafaţa care face obiectul proiectului cel puţin pe perioada de implementare a contractului de finanţare, respectând condiţiile referitoare la realizarea lucrărilor de împădurire, întreţinere a plantaţiilor şi îngrijire a arboretelor prevăzute în prezenta schemă. Se va avea în vedere ca pe toată perioada cuprinsă între data finalizării ultimei lucrări de întreţinere a plantaţiei şi data finalizării contractului de finanţare indicele de închidere a coronamentului să nu scadă sub valoarea de 0,7.

Beneficiarii schemei care sunt eligibili pentru orice componentă a Primei 2 trebuie să respecte normele privind ecocondiţionalitatea, prevăzute de titlul VI din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, stabilite prin legislaţia naţională, pe toate terenurile agricole aparţinând exploataţiei agricole şi pe toată perioada contractului de finanţare.

Beneficiarii schemei nu trebuie să fie beneficiarii altor forme de sprijin din Fondurile ESI sau alte fonduri publice pentru aceeaşi suprafaţă de teren pe perioada de acordare a sprijinului în baza schemei, cu excepţia, după caz, a plăţilor directe (Pilonul I al Politicii Agricole Comune) sau a plăţilor compensatorii acordate pe suprafaţă prin măsurile de dezvoltare rurală.

În cazul în care beneficiarul demarează lucrările de înfiinţare a plantaţiilor în baza schemei începând cu data de 1 octombrie, acesta poate să beneficieze pentru anul respectiv de plăţile directe acordate pe suprafaţă în baza Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului.

În cazul în care beneficiarul demarează lucrările de înfiinţare a plantaţiilor în baza schemei înainte de data de 1 octombrie, acesta nu mai poate beneficia de plăţi acordate pe suprafaţă în cadrul altor scheme în acel an de depunere a cererilor unice de plată pe suprafaţă pe parcelele respective.

Până la vârsta exploatabilităţii precizată în proiectul tehnic de împădurire, suprafaţa care face obiectul proiectului tehnic de împădurire nu va mai putea beneficia de nicio plată acordată pe suprafaţă agricolă prin intermediul Sistemului integrat de administrare şi control (IACS).

În sprijinul potenţialilor beneficiari, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a dezvoltat o aplicaţie electronică pentru depunerea online a Cererii de Finanţare, care poate fi accesată din butonul dedicat situat pe pagina de început a site-ului APIA şi este însoţită de instrucţiuni de utilizare.

Selecția Cererilor se efectuează conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.362/2016, iar anunțarea rezultatelor selecției se va face prin notificarea beneficiarilor de către Centrele Județene APIA, ca urmare a publicării pe site-ul APIA a Raportului de selecție aprobat de către directorul general al DGDR – AM PNDR.

Romsilva și Ministerul Apelor și Pădurilor au dat startul "Lunii Plantării Arborilor"

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Ministerul Apelor și Pădurilor au dat startul ,,Lunii Plantării Arborilor” printr-o acțiune de plantare într-un șantier de împădurire de pe raza Ocolului Silvic Slobozia, din cadrul Direcției Silvice Ialomița.

La evenimentul care marchează debutul ,,Lunii Plantării Arborilor” au participat Primul-ministru al României, domnul Sorin Mihai Grindeanu, Ministrul Apelor și Pădurilor, doamna Adriana Petcu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, domnul Dragoș Ciprian Pahonțu, silvicultori, oficialități locale, precum și zeci de elevi ai școlilor partenere în programele de educație forestieră derulate de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a planificat, pentru acest an, regenerarea a 14.252 de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului, din care 8.721 de hectare regenerări naturale și 5.531 de hectare artificiale, prin împăduriri.

Pentru campania de primăvară sunt prevăzute regenerări pe o suprafață de 10.712 hectare, adică 75,2% din programul anual. Pentru aceste lucrări, Romsilva va folosi 32 de milioane de puieți, proveniți din pepinierele proprii. Valoarea lucrărilor de împăduriri din această primăvară se ridică la 42,4 milioane de lei.

În plus, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva oferă gratuit un milion de puieți voluntarilor care se implică în acțiunile de împăduriri.

În ultimii 26 de ani, Romsilva a regenerat natural și artificial peste 540.000 de hectare de pădure aflate în proprietatea statului.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului și oferă servicii silvice, pe baza de contract, pentru un milion de hectare de fond forestier aflat în proprietatea autorităților publice sau în cea privată

Sursa: Romsilva

DuPont Pioneer organizează o acțiune de împădurire

Compania DuPont Pioneer va organiza sâmbătă o campanie de împăduriri în zona Cernica. Conform unui comunicat de presă transmis redacției, reprezentații companii, cu Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, vor să ofere un exemplu de acțiune civică din respect pentru natură.      

„Una dintre valorile fundamentale ale companiei DuPont Pioneer este grija față de mediul înconjurător, de aceea nu puteam rămâne impasibili situației în care pădurile sunt defrișate tot mai necontrolat. La fel cum este de datoria noastră, a celor implicați în agricultură, să asigurăm hrană populației, tot așa trebuie să fim conștienți că trebuie să oferim urmașilor noștri un mediu de viață sănătos. Considerăm că trebuie să ne implicăm cu toții, tot mai mult, în acțiuni civice care să reprezinte un exemplu de bune practici, iar acțiunea noastră să îi impulsioneze pe tot mai mulți români să se gandească la faptul că trebuie să ofere și ei ceva în schimb naturii“, a specificat în cadrul comunicatului - Maria Cîrjă, director marketing DuPont Pioneer.

Cum pot accesa fermierii bani pentru împăduriri

Fermierii au la dispoziţie, până la 31 martie 2017, bani pentru împăduriri prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020. Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) informează că cei interesați pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite“, aferentă Măsurii 8 – „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor“, Submăsura 8.1 – „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite“ din cadrul PNDR 2014 – 2020.

Alocarea bugetară, stabilită pentru sesiunea noiembrie 2016 – martie 2017, este de 50.000.000 euro. Sprijinul financiar, acordat fermierilor ca valoare fixă, este reprezentat de costuri standard pe hectar pentru împădurirea de terenuri agricole şi neagricole, sub forma a două prime. Prima de înfiinţare a plantaţiilor forestiere acoperă şi costurile de elaborare a proiectului tehnic de împădurire (denumită Prima 1). Se acordă, de asemenea, o primă anuală (denumită Prima 2), care acoperă lucrările de întreţinere a plantaţiilor pe o perioadă de maximum 6 ani, până la închiderea stării de masiv, efectuarea a două lucrări de îngrijire a arboretelor după închiderea stării de masiv şi pierderile de venit agricol pentru o perioadă de 12 ani pentru suprafața împădurită. Valoarea maximă a sprijinului public pentru un proiect acordat în baza schemei de ajutor de stat, care înglobează toate costurile standard aferente Primei 1, respective Primei 1 și Primei 2, după caz, plătite pe durata de aplicare a contractului de finanțare, este de 7.000.000 euro.

Cine poate primii banii?

Beneficiari pot fi deținătorii publici de teren agricol și neagricol, deținătorii privaţi de teren agricol și neagricol şi forme asociative ce dețin teren agricol și neagricol. În categoria deținătorilor publici de teren sunt incluse unităţile administrativ teritoriale ale comunelor, orașelor, municipiilor și alte persoane juridice de drept public, precum și formele asociative ale acestora.

Pentru a accesa această măsură, fermierii trebuie să demonstreze, pe baza documentelor, că au drept de proprietate şi/sau de deţinere a terenurilor, iar terenurile să se încadreze în anumite criterii. De exemplu, terenul agricol eligibil destinat împăduriri reprezintă o suprafaţă de teren din categoriile de folosinţă teren arabil, culturi permanente şi pajişti permanente, care au fost folosite în scopuri agricole pe parcursul ultimilor 2 ani. Acesta trebuie să fi fost declarat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în urmă cu cel puţin 2 ani, iar pentru acest teren trebuie să fi fost respectate în această perioadă standardele de eco-condiţionalitate.

pepiniera c

Terenul neagricol eligibil destinat împăduririi reprezintă o suprafaţă de teren care nu este utilizată în scop agricol (dar inclusă în blocurile fizice identificate în LPIS – Land Parcel Identification System) sau care are utilizare agricolă şi are categoriile de folosinţă teren arabil, culturi permanente și pajişti permanente, fiind identificată în LPIS, dar pentru care nu a fost asigurat un nivel minim de întreţinere prin respectarea standardelor de eco-condiţionalitate relevante pe parcursul ultimilor 2 ani.

AFIR precizează faptul că Măsura se va aplica pe întreg teritoriul naţional, dar vor avea prioritate terenurile propuse pentru împădurire situate în zonele deficitare în păduri, precum şi altor factori, cum ar fi mărimea plantaţiei, funcţia plantaţiei forestiere realizate şi diversitatea speciei, a criteriilor de selecție stabilite.

Criterii de selecţie

Criteriile de selecție se vor stabili ţinând cont de principiile:

• amplasarea terenului (se va acorda prioritate terenurilor propuse pentru împădurire situate în zonele deficitare în păduri);

• mărimea plantaţiei (se va acorda prioritate terenurilor propuse pentru împădurire cu suprafaţă mai mare);

• funcția de protecție (se va acorda priori­tate realizării de perdele forestiere de protecție);

• funcţia de reabilitare a terenurilor (se va acorda prioritate împădurii terenurilor situate în UAT afectate de fenomene de aridizare, eroziune sau salinizare, în funcție de valorile indicelui de ariditate, gradului de eroziune sau gradului de salinizare);

• diversitatea speciilor (se va acorda prioritate lucrărilor de împădurire care propun cel puţin două specii de bază în compoziţie).

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 42-44

Alarmă „Este nevoie de educație în domeniul silvic!“

Dintotdeauna, pădurea a reprezentat una dintre cele mai importante și evidente componente ale avuției noastre naționale. Numai că, până în urmă cu mai bine de un sfert de secol, doar silvicultorii realizau că nu este și o rezervă inepuizabilă. Însă, în ultimele decade, tot mai mulți dintre noi am devenit conștienți că fondul forestier nu se poate regenera de la sine. În acest context se desfășoară programele de împădurire ale Regiei Naționale a Pădurilor, Romsilva.

Peste 34 milioane de puieți plantați în 2016

„Multe dintre cele ce se petrec sunt cauza necunoașterii cu adevărat a ceea ce se întâm­plă în silvicultură. Din acest motiv am conceput și am început derularea unui program de educare, în special pentru cei mai tineri, în acest sens. În 2017, acest program se va desfășura la o scară mai mare și va fi foarte vizibil“, ne-a declarat dl Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general Romsilva.

Cu ocazia lansării campaniei de împăduriri din anul 2016, care a avut loc în zona Ocolului Ghimpați, s-a dat startul programului de educare, prin plantarea de către pădurari, împreună cu elevii Școlii Gimnaziale din comuna Schitu, a unei suprafețe de cca 0,55 ha de pădure. Este doar o părticică minusculă din totalul de 3.500 ha, câte sunt programate pentru reîmpădurire în această toamnă. Dintre acestea, 1.471 ha vor fi regenerate natural, restul urmând a fi împădurite artificial. În plus, mai sunt prevăzute lucrări de completări curente pe 211 ha și de refacere pe 258 ha.

Acestea vin să se adauge celor 11.582 ha de pădure regenerate în această primăvară. Per total, anul acesta Romsilva și-a propus să reușească regenerarea a 14.570 ha de pădure, dintre care 8.640 ha pe cale naturală și 5.930 ha pe cale artificială. Pe încă 576 ha pădurea distrusă în urma unor calamități va fi refăcută, iar pe 2.525 ha vor fi completate golurile.

34,2 milioane de puieți produși în pepinierele proprii a folosit Regia Națională a Pădurilor pentru realizarea acestui plan. Costurile se ridică la peste 86 milioane de lei. Banii au fost obținuți prin alocarea unei cote din prețul obținut pentru vânzarea materialului lemnos tăiat.

Pădurile, armă împotriva schimbărilor climatice

Cele mai întinse suprafețe forestiere pe care se desfășoară în această toamnă activități de reîmpădurire se află în județele Tulcea – 712 ha, Dolj – 231 ha și Brăila – 176 ha. Suprafețe importante vor fi împădurite și în județele Ialomița, Călărași și Constanța. După cum se poate observa, se urmărește extinderea pădurilor, cu precădere în zonele din sudul Munteniei și din Dobrogea, cele mai afectate de secetă și arșiță. Conform studiilor specialiștilor, în ultimele decade temperatura medie anuală a crescut cu 0,8°C, ceea ce a provocat schimbări majore în ecosistemele de la noi.

În anii anteriori, în zone foarte sensibile, cum sunt cele din Lunca Dunării și din Delta Dunării, au fost efectuate experimente privind utilizarea unor noi specii sau crearea unor noi combinații de specii în aceeași pădure. Acum, rezultatele sunt transpuse în practică. S-au creat condiții pentru producerea de puieți de salcie selecționată și clone de plopi euroamericani.

Unul dintre principalele obiective urmărite este utilizarea cu precădere a speciilor autohtone și utilizarea celor hibride doar în zone unde acestea au condiții mai bune decât cele tradiționale.

Reîmpădurire, dar nu oricum

O altă chestiune care poate părea măruntă, dar în realitate este foarte importantă, este cea a stabilirii celei mai avantajoase combinații de specii, în funcție de condițiile zonei. Spre exemplu, la Albele, în zona Ocolului Silvic Ghimpați, unde s-a dat startul campaniei de toamnă, specia principală folosită a fost gârnița, specifică zonei. Dar, pentru a-i da un sprijin mai bun în dezvoltare, la fiecare trei rânduri de gârniță a fost intercalat câte unul de meri și peri pădureți, combinați cu sânger. De asemenea, s-a mai introdus, la câte cinci rânduri, și unul de cer. O astfel de combinație face ca puieții din cultura principală să aibă condiții optime de dezvoltare. Pădurea care va crește ulterior va fi una armonioasă, echilibrată și cu o structură omogenă.

Silvicultorii caută, după cum preciza dl Pahonțu, să stimuleze, cât mai mult posibil, regenerarea pe cale naturală a pădurilor, din cel puțin două motive. Primul dintre ele este de natură biologică. Pădurea regenerată pe cale naturală se va autoregla în privința soiurilor și asocierilor. Al doilea considerent este de natură economică. În cazul reîmpăduririlor naturale, costurile sunt reduse semnificativ. O împădurire artificială presupune o serie de operațiuni, unele destul de costisitoare. Se începe cu des­țelenirea terenurilor și scoaterea rădăcinilor vechi. În multe situații, având în vedere că este vorba despre foste păduri, rădăcinile sunt adânci și au dimensiuni deloc neglijabile. Urmează apoi scarificarea tere­nului, după care se realizează o arătură și o discuire, apoi pichetarea. Aceasta din urmă constă în marcarea pe teren a locului fiecărui puiet ce va fi plantat. O parte din aceste lucrări, Romsilva le realizează în regie proprie. Pentru altele, încheie contracte cu prestatori de servicii. Spre exemplu, în toamna anului trecut au fost încheiate contracte pentru lucrări de pregătire a terenului cu 22 de agenți economici, pentru 1.600 ha.

Nu doar suprafața contează

O privire neavizată aruncată pe statistici ar putea duce la concluzia că a te îngrijora de soarta pădurilor românești e doar un alarmism ieftin. La ora actuală, suprafața împădurită a țării noastre se ridică la peste 6,55 milioane ha, conform datelor INS. Adică, aproximativ la fel ca în 1950, de exemplu, când aveam 6,7 milioane ha. Dar suprafețele nu spun totul. În timp ce acum 40 de ani ponderea speciilor ce populau pădurile românești o dețineau esențele tari, valoroase, acum o dețin speciile repede crescătoare. Fagul și stejarul au fost înlocuite de tei, plop și arin, esențe cu o valoare economică redusă. Tocmai de aceea sunt cu atât mai mult de apreciat eforturile Regiei Naționale a Pădurilor și sub aspect calitativ, nu numai cantitativ.

În acest context, noul Cod Forestier, publicat la sfârșitul lunii noiembrie, creează un cadru legislativ care permite o mai mare eficiență a ajutorului pe care Romsilva dorește și poate să-l asigure deținătorilor privați de suprafețe forestiere. Doar în ultima lună, ONG-uri și persoane fizice au primit gratuit de la Regie aproape 180.000 de puieți.

În condițiile în care doar 3,15 milioane ha de pădure din cele 6, 55 milioane, câte are România, se află în proprietatea statului, astfel de colaborări devin de o importanță strategică. Și iată cum revenim la mesajul directorului general Romsilva, care insistă asupra importanței educației silvice!

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 48-49

Romsilva dă startul campaniei de împăduriri din toamna 2016

Aproape 3.500 de hectare vor fi regenerate artificial sau natural de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în urma campaniei de toamnă de împăduriri, care a debutat vineri, 25 noiembrie, la Ocolul Silvic Ghimpați, din cadrul Direcției Silvice Giurgiu.

Romsilva va investi peste 30 de milioane de lei în regenerarea a 3.456 de hectare, urmând să folosească în jur de 5,5 milioane de puieți, din producție proprie. În cursul acestei campanii de toamnă, vor fi regenerate natural 1.471 de hectare, alte 1.985 de hectare urmând să fie împădurite artificial. În plus, mai sunt prevăzute lucrări de completări curente pe 211 de hectare și altele de refacere pe 258 de hectare.

Cele mai întinse suprafețe parcurse cu lucrări de împădurire se află în județele Tulcea, 712 de hectare, Dolj, 231 de hectare și Brăila, 176 de hectare.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a programat pentru întreg anul regenerarea a 14.570 de hectare, aflate în proprietatea statului, din care 8.640 hectare prin regenerări naturale și 5.930 de hectare prin regenerări artificiale. În plus, au fost planificate completări curente de 2.525 de hectare și lucrări de refacere în urma calamităților pe 576 de hectare.

Din aceste suprafețe, în campania derulată în primăvară, au fost regenerate 11.582 de hectare, adică 79,5% din programul anual, 7.418 de hectare pe cale naturală și alte 4.164 de hectare pe cale artificială. Romsilva a investit în campania de primăvară 56,4 milioane de lei, folosind 28,7 milioane de puieți din pepiniere proprii.

Romsilva a sprijinit și acțiunile de plantare inițiate de organizații non-guvernamentale sau persoane fizice oferind, gratuit, 177.600 de puieți, cu o valoare de 68.642 de lei.

”Dezvoltarea durabilă a pădurilor este prioritatea noastră și facem acest lucru de decenii, investind masiv, an de an, în regenerări. Refacem suprafețe mari de pădure și astfel le salvăm, împădurim altele de la zero, unele pe terenuri degradate, iar de aceste investiții vom beneficia și noi și generațiile viitoare, pentru că întreaga societate își dorește un mediu curat”, a declarat Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Romsilva, prezent la acțiunea de împădurire de la Ocolul Silvic Ghimpați.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,15 milioane de hectare fond forestier de stat și a regenerat, în ultimii 25 de ani, peste 528.000 de hectare.

„Pădurea copiilor“. Un puiet pentru fiecare nou-născut

Un proiect al Asociației ViitorPlus pornit de la ideea de a planta și îngriji câte un puiet pentru fiecare nou-născut din țara noastră a început să prindă contur. Cei implicați în această misiune sunt oameni inimoși, cu viziune, dar mai ales sensibilizați de pericolele care pândesc din cauza dezinteresului față de terenurile degradate, aflate în proces de deșertificare sau eroziune. Aceştia speră ca eforturile lor să fie recompensate an de an cu imaginea verde a unor noi suprafețe ajunse la stadiul de masiv. Lucru care se întâmplă deja.

Rezultatele proiectului

Prima campanie de plantări demarată în anul 2008 a dat startul unui fenomen a cărui amploare o vom vedea în timp. Totuși, munca de voluntariat a peste 9.650 de persoane implicate activ în cele 16 campanii, desfășurate în 4 locații, a făcut să înverzească 282.500 de puieți. Din cele 38 ha pe care s-au făcut plantări, 8 ha din Dragoș-Vodă, județul Călărași, împădurite de ViitorPlus au ajuns la stadiul de masiv. Putem spune așadar că avem prima pădure înființată de un ONG din România. Acest lucru a fost posibil și prin susținerea inițiativei de către donatori individuali, companii, alergători, dar și prin organizarea și participarea la evenimente sportive.

„În cadrul proiectului Pădurea copiilor am ales să plantăm numai în sudul țării, în zonele de câmpie, deoarece această regiune este cea mai afectată de lipsa pădurilor. În prezent, suprafața ocupată de păduri este între 2,5 și 5%, în condițiile în care într-o zonă de câmpie se recomandă minimum 2%“, spun reprezentanții asociației ViitorPlus.

Nenumărate semnale de alarmă au fost trase de-a lungul timpului, lipsa perdelelor forestiere din Bărăgan a fost dezbătută de autorități în multe conferințe și întâlniri oficiale, însă fără rezultate remarcabile. Se știe prea bine că absenţa pădurilor din această regiune a determinat apariția fenomenului de deșertificare, reducerea cantităților de precipitații, degradarea solului, schimbarea caracteristicilor florei și faunei specifice zonei. Iar lista problemelor ar putea continua. Din păcate, nu mai este timp. Este imperios ca acum să fie luate măsuri. Până în acest moment asociația ViitorPlus a plantat și îngrijit 4 păduri (Vâlcele și Dragoș-Vodă, județul Călărași, Drăgănești-Vlașca și Poroschia, județul Teleorman) unde s-au folosit atât puieți de talie mare, cât și puieți de talie mijlocie, semimijlocie și mică.

Anul acesta 3 ultramaratonişti – Andrei Roşu, Vlad Tănase și Andrei Gligor – au alergat la două dintre cele mai extreme curse din lume: 6.633 Arctic Ultra, la -50°C (Cercul Polar) și la Marathon des Sables, la +50°C în Deșertul Sahara. Efortul acestor tineri a fost pentru a trage un semnal de alarmă astfel încât oamenii să conştientizeze riscurile la care ne expunem în lipsa pădurilor.

Cum se aleg terenurile

plantari

Pentru ca Pădurea copiilor să existe trebuie trecută prima etapă, cea a identificării terenurilor care respectă criteriile de selecție stabilite de proiect. Conform acestor criterii, terenurile trebuie să fie publice, administrate de Consiliul Local, să permită soluționarea unor probleme de mediu cum ar fi: nivelul scăzut de împădurire la nivel de județ, refacerea terenurilor agricole degradate, asigurarea unor perdele de protecție pentru așezări sau terenuri agricole învecinate, stoparea eroziunii de suprafață. De asemenea, se dorește asigurarea în timp a durabilității proiectului prin parteneriat cu Consiliul Local, care își asumă în acest context obligații pe termen mediu și lung, acceptarea acestui gen de inițiative de către comunitatea locală și implicarea ei în acest sens.

Întregul proiect este realizat din fonduri private, provenite de la persoane fizice și companii.

Plantarea nu garantează împădurirea

Așa cum spun inițiatorii proiectului Pădurea copiilor, „crearea unei păduri reprezintă un proces de lungă durată care se întinde pe parcursul a zeci de ani și nu este de ajuns o plantare pentru ca în locul respectiv să se dezvolte o pădure. Angajamentul pe care ni l-am asumat referitor la principiile dezvoltării durabile ne-a determinat să apelăm la experți silvici și împreună am realizat un proiect tehnic pentru fiecare perimetru împădurit“. Așa se face că toate propunerile privind compoziția de regenerare, schema de plantare, numărul de puieți la hectar, tehnologia de plantare, de pregătire a solului vin din partea unor oameni avizați.

Alegerea speciilor de plantare se face în urma unor analize de sol și ținând cont de condițiile naturale ale zonei, astfel încât acestea să poată supraviețui pe terenul respectiv. În plus, se ține cont de procentele din fiecare specie în parte, pentru ca solul să fie îmbunătățit, biodiversitatea stimulată și pădurea să se dezvolte în condiții cât mai bune.

Înhămarea la un astfel de proiect înseamnă asumarea unei responsabilități pe termen lung pentru că stadiul de masiv se atinge după 5-6 ani în funcție de specii, iar până atunci trebuie făcute nu doar lucrări pentru înființare, ci și lucrări de îngrijire (prașile, mulciri) realizate manual sau mecanizat, revizuiri, completări, descopleșiri.

Instalarea pe cale artificială se poate considera încheiată cu succes în momentul în care cultura forestieră se poate dezvolta singură și nu mai necesită lucrări de îngrijire. După constituirea stării de masiv are loc trecerea de la existența izolată, când fiecare exemplar trebuie să învingă acțiunea dăunătoare a unor factori biotici și abiotici, la existența în comun când fiecare exemplar beneficiază de protecția colectivă a arboretului nou format.

„De fiecare dată când ne-am extins am urmărit să facem lucrurile ca la carte, pentru ca zonele plantate să se transforme în păduri“, spuneau cei de la ViitorPlus, iar acest mod de gândire ca și rezultatele palpabile de care cu toții beneficiem – adică cele 4 păduri – a fost recunoscut și de Gala Societății Civile care a acordat asociației ViitorPlus premiul I pentru activitatea desfășurată în 2010 în cadrul proiectului „Pădurea copiilor – Adoptă un copac“.

aleg sa impaduresc

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr 11, 1-15 iunie 2016, paginile 46-47

  • Publicat în Mediu

Potrivit Curţii de Conturi, avem nevoie de 1.000 de ani pentru împăduriri

Curtea de Conturi a României a dat publicităţii ultimul „Raport de Audit al performanţei modului de administrare a fondului forestier naţional în perioada 2010 – 2013“.

Ce aflăm din respectivul raport? Cel puţin două lucruri care, dacă nu ar fi cât se poate de serioase, ar intra în categoria mioritică a tragi-comicului. Primul – România ar avea nevoie de un mileniu pentru a împăduri cele 2 milioane ha de terenuri degradate. Al doilea – în România pădurile sunt considerate „poluatori“ şi plătesc taxă de mediu. Bineînţeles că aceste lucruri sunt ştiute în „sferele înalte“ ale puterii dar, când sunt spuse „verde-n faţă“ de un Raport al Curţii de Conturi, parcă se schimbă situaţia...

18 din 156

Din raport aflăm că, potrivit programelor de împădurire elaborate la nivelul autorităţii centrale care răspunde de silvicultură, pentru perioada 2005-2013 s-a prevăzut împădurirea a 156 mii ha de terenuri degradate, din care s-au împădurit efectiv 18,5 mii ha, adică 12%. „Având în vedere că România are 2 milioane ha de terenuri agricole degradate, luând în considerare acelaşi ritm de împădurire, ar fi necesari aproape 1000 ani“, se arată în raportul Curţii de Conturi. Se ştie că, începând cu anul 2008, a fost finanţat programul de împădurire a terenurilor degradate, reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor din Fondul pentru Mediu. Dar, potrivit Curţii de Conturi, „procedurile instituite prin ghidurile de finanţare nu au ţinut cont de caracterul specific al acestor tipuri de investiţii care trebuie finanţate continuu până ce plantaţia atinge starea de masiv, când se poate susţine singură, şi nici de riscurile inerente acţiunii factorilor biotici şi abiotici. De asemenea, nu s-a avut în vedere faptul că derularea unor astfel de proiecte nu este posibilă fără participarea instituţiilor specializate ale autorităţii centrale care răspunde de silvicultură. Prin aceasta au fost încălcate chiar prevederile legale care stabileau că autoritatea centrală pentru silvicultură este singura competentă în coordonarea tehnică a împăduririlor în terenuri degradate“, se arată în document.

Explicaţia...

Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, a declarat pentru Lumea Satului că autorităţile cunosc toate aceste probleme. „Suprafaţa aceasta coincide cu obiectivul actualului Cod Silvic. Astfel, în textul Legii nr. 46/2008 se menţionează că, până în anul 2035, trebuie împădurite 2 milioane ha terenuri degradate. Dar realitatea este că nu s-au pus la dispoziţie terenurile degradate din sectorul privat, pentru că aici sunt marile probleme cu împădurirea. De fapt, nu s-a întreprins mai nimic în sensul acesta... Aceste terenuri trebuie ori preluate de stat ori convinşi proprietarii să accepte împădurirea acelor terenuri. Mai mult, faptul că aceste terenuri degradate nu au fost împădurite nu s-a datorat unor agenţi economici care aveau datoria să le împădurească sau că autorităţile nu au luat măsurile necesare. Ministerul nu a luat măsuri pentru a pune la dispoziţie terenurile pentru împădurit“, explică Stoicescu. Referitor la derularea Programului de împădurire a terenurilor degradate finanţat de AFM, în Raportul Curţii de Conturi se arată că „s-a constatat că, din 7.048 ha contractate a fi împădurite, numai pe 41 ha s-a atins starea de masiv şi numai pentru 2.836 ha există controale anuale de regenerări avizate de ITRSV, prin care se confirmă reuşita plantaţiei fără a fi încheiate lucrările. Pentru diferenţa de 4.171 ha, la nivelul anului 2013 nu se cunoaşte cu exactitate de către AFM care este starea reală a lucrărilor de împădurire executate“. Legat de această stare de fapt, „este nevoie ca Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor să raporteze exact ce terenuri a pus la dispoziţie şi câte au fost împădurite pentru a se şti ce măsuri trebuie luate cât mai curând“, crede Marian Stoicescu.

Pădurile poluează...

Asta ar mai fi încă o aberaţie din lunga listă a aberaţiilor 100% „made in Romania“. Faptul că pădurile sunt considerate un factor poluator ne-a spune acelaşi Raport al Curţii de Conturi. „Contrar principiului poluatorul plăteşte şi al scopului Fondului pentru Mediu (descurajarea poluatorilor prin taxare şi finanţarea proiectelor cu un impact pozitiv asupra mediului), s-a instituit o taxă care, prin modificări legislative succesive, a ajuns să fie în sarcina deţinătorilor de păduri. Aceştia, în procesul de regenerare a pădurilor, exploatează masa lemnoasă prin extragerea arborilor maturi ce trebuie înlocuiţi de arborete tinere, capabile să reia ciclul regenerării.

În acest context, pădurea a fost un contribuitor net la Fondul de Mediu, veniturile realizate din aceste surse fiind de trei ori mai mari decât plăţile efectuate pentru susţinerea programului de împădurire a terenurilor degradate“, se arată în document. Iar preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor confirmă: „Aşa este... Din păcate, spre deosebire de alte ţări, în România se practică acest sistem, care este cel puţin curios, ca să nu spunem dubios. Nu pot să nu mă întreb: cum poţi să iei taxă de mediu de la păduri, în condiţiile în care pădurea este cea care creează «mediul» şi îl susţine? Deci este cel puţin total nepotrivită, dacă nu aiuristică această taxă. Ce ştiu este că s-a atras atenţia asupra acestui paradox, cum că pădurea ar fi «poluatoare», deci trebuie să plătească «taxă de mediu». De aceea considerăm că autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură ori nu ia în considerare această anomalie, ori nu este în stare să susţină în faţa Guvernului sau a Parlamentului modificările care trebuie făcute în privinţa acestei situaţii. E inadmisibil să pui pădurea să plătească taxe de poluare. De ce nu se întâmplă aşa cum se întâmplă în Germania sau în alte state, ca poluatorii să susţină în mod real împăduririle? Cred că, de fapt, nu s-a dorit creşterea suprafeţei pădurilor“, conchide Marian Stoicescu. 

Perdelele forestiere, doar în stadiul de deziderat

Conform programului naţional de împădurire elaborat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Durabile în anul 2004, necesarul de perdele forestiere de protecţie în România este de 300.000 ha. Aceasta presupune asumarea de către autorităţile publice a unor programe pe termen lung, cu obiective ferme pe etape şi cu finanţări continue. Deşi s-au aprobat studii de fundamentare a necesităţii înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie pentru 50.600 ha şi s-au întocmit documentaţii tehnico-economice pentru 20.000 ha, acestea nu au fost transpuse în practică. În perioada 2005-2013 s-au înfiinţat numai 388 ha de perdele forestiere, astfel încât la începutul anului 2014 în România suprafaţa perdelelor forestiere este cu 5.500 ha mai mică decât în anul 1957. (Raport Curtea de Conturi a României).

Bogdan PANŢURU

„Împăduririle şi perdelele forestiere de protecţie“

Absolventă a Facultăţii de Tehnologie Petrochimică – Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti, Graţiela Gavrilescu (49 de ani) a preluat portofoliul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor în decembrie 2014. Printre priorităţile mandatului său am reţinut un amplu program de împădurire şi materializarea programului de realizare a perdelelor forestiere de protecţie.

– La nivel de minister ori RNP există o situaţie clară a pădurilor defrişate ilegal? Dacă da, la ce suprafaţă se ridică la nivel naţional şi în care judeţe este situaţia cea mai gravă?

– La nivel naţional, conform datelor raportate, în anul 2013 volumul total constatat ca fiind tăiat ilegal a fost de 1.120.890 mc. Din acesta, 144.830 mc în pădurile proprietate publică a statului administrate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, sub formă de tăieri ilegale de arbori dispersaţi. În anul 2014 volumul total constatat ca fiind tăiat ilegal a fost de 291.945 mc, dintre care 89.036 mc în pădurile proprietate publică a statului, administrate de RNP - Romsilva. Judeţele cele mai afectate au fost Alba, Argeş, Cluj şi Maramureş.

– Curtea de Conturi a calculat, într-un raport care analiza perioada 1990-2012, dar referindu-se la intervalul 2005-2011, tăieri ilegale în pădurile statului pe o suprafaţă de 291.932 ha şi în cele private de peste 10.000 ha. RNP - Romsilva, din ce ştiţi, a găsit vreun vinovat pentru faptul că o serie de codri au plecat, scuzaţi formularea, de sub nasul angajaţilor lor din teritoriu?

– Capitolul 3 al Raportului de audit al Curţii de Conturi privind „Situaţia patrimonială a fondului forestier din România din perioada 1990 - 2012“, în care se face referire la tăierile ilegale, cuprinde inexactităţi şi erori, astfel încât documentul nu poate constitui baza unei analize corecte şi obiective a fenomenului tăierilor ilegale din fondul forestier naţional. Nu cunoaştem cum s-a efectuat raportarea la suprafaţă. Analizând situaţia tăierilor ilegale din fondul forestier proprietate publică a statului administrat de RNP - Romsilva se constată faptul că, în ultimii 10 ani, volumul arborilor tăiaţi ilegal a crescut constant, de la 86 mii mc, în anul 2005, la 145 mii mc, în anul 2013. În pofida acestei creşteri, cel puţin prin prisma comparaţiei cu alte forme de proprietate, se poate afirma că RNP - Romsilva şi-a îndeplinit corespunzător principala atribuţie, şi anume aceea de pază a fondului forestier naţional proprietate publică a statului.

– Mai multe ONG-uri au acuzat şi un oarecare zel al Romsilva de a aproba defrişări pentru marile fabrici de debitare a materialului lemnos, neocupându-se şi de regenerarea imediată a pădurilor...

– Conform prevederilor Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic, tăierile rase sunt admise numai în anumite tipuri de arborete, precum şi în situaţiile în care nu este posibilă aplicarea altor tipuri de tratamente. Suprafaţa maximă ce poate fi parcursă cu tăieri rase este de 3 ha. De asemenea, Codul Silvic prevede că, în suprafeţele parcurse cu tăieri rase, lucrările de reîmpădurire şi completare a regenerărilor naturale să fie executate în termen de cel mult două sezoane de vegetaţie de la tăierea unică sau definitivă. În urma controalelor efectuate în ultimii 2 ani, la nivelul ocoalelor silvice de stat din componenţa RNP - Romsilva, nu au reieşit încălcări ale prevederilor amenajamentelor silvice şi ale legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte tăierile rase şi nici suprafeţe semnificative neregenerate în termenul prevăzut de Codul Silvic.

– Aţi anunţat, la preluarea portofoliului, că printre priorităţile dvs. se numără un proiect de anvergură privind împăduririle. Puteţi să detaliaţi?

– În fondul forestier naţional se realizează, anual, lucrări de regenerare a pădurilor pe cca 25 mii ha, dintre care cca 10 mii ha sunt lucrări de împăduriri propriu-zise, iar 15 mii ha sunt lucrări de regenerări naturale, suprafeţele variind an de an, în funcţie de cele parcurse cu tăieri anterior şi de tipurile de tăieri prevăzute de amenaja­mentele silvice. Aceste lucrări se finanţează din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor care se constituie la nivelul fiecărui ocol silvic, principala sursă fiind un procent de 15-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenită din produse principale şi accidentale, calculată la nivelul preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (115 lei/mc, în prezent). În vederea creşterii suprafeţelor de pădure la nivel naţional, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură finanţează lucrări de împădurire pe terenuri degradate devenite inapte pentru agricultură, dar care pot fi puse în valoare prin împădurire. În acest scop, pentru anul 2015 s-au alocat 2 mil. lei de la bugetul de stat şi 25,5 mil. lei din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică. Din aceste fonduri se asigură finanţarea lucrărilor de împădurire pentru o suprafaţă de 10,9 mii ha, din care 480 ha sunt lucrări noi, iar restul sunt lucrări de întreţinere a plantaţiilor realizate în anii anteriori (completări ale golurilor, praşile, descopleşiri, combaterea bolilor şi dăunătorilor, refacerea plantaţiilor afectate de calamităţi etc.). Din suprafaţa totală, 4,2 mii ha se realizează prin comisariatele de regim silvic şi de vânătoare, iar 6,7 mii ha – prin RNP - Romsilva, în calitate de autorităţi contractante. O altă sursă de finanţare pentru împădurirea terenurilor degradate o reprezintă Fondul pentru mediu, prin care se vor încheia contracte noi de finanţare în valoare de 150 mil. lei, sumă din care se poate asigura împădurirea a cca 4 mii ha. Tot din Fondul pentru mediu se va finanţa, în perioada 2015-2016, un studiu pentru identificarea la nivel naţional a terenurilor degradate apte pentru a fi împădurite, studiu care va sta la baza programelor de împăduriri pentru anii următori.

– Pentru anul 2015, ce sumă este alocată pentru realizarea perdelelor forestiere de protecţie?

– Pentru anul 2015 avem în buget 36,3 mil. lei, din care se vor finanţa: studii de fezabilitate pentru 1.111 ha, inclusiv cele 172 ha contractate în 2014, autorităţi contractante fiind comisariatele de regim silvic şi cinegetic (fostele inspectorate de regim silvic şi de vânătoare) – 1,3 mil. lei; exproprierea a 40 ha terenuri situate pe autostrăzile A1 şi A2 (documentaţii cadastrale, evaluarea terenurilor, servicii juridice, despăgubiri) şi plantarea acestor terenuri în campania de toamnă a anului 2015, autoritate contractantă fiind RNP – Romsilva – 2,0 mil. lei; acţiuni de expropriere pentru cele 1.111 ha pentru care se vor realiza documentaţiile tehnico-economice, dar acest lucru depinde de rezultatul notificărilor – 33 mil. lei.

Maria BOGDAN

Cea mai mare campanie de împădurire din ultimii ani

În această primăvară Direcţia Silvică Suceava va regenera o suprafaţă de 1.350 ha, din care regenerări naturale 500 ha şi împăduriri 850 ha. De asemenea se vor executa şi lucrări de completare pe o suprafaţă de 338 ha. Tot în această perioadă în fondul forestier privat, administrat cu contracte, se va împăduri o suprafaţă de 170 ha şi se vor executa completări în suprafaţă de 40 ha.

Aşa cum am aflat de la ing. Dorin Strugaru, şeful Biroului Regenerarea Pădurilor din cadrul Direcţiei Silvice Suceava, persoanele fizice care deţin suprafeţe de teren în fondul forestier privat tăiat în anii anteriori şi cărora li s-a constituit fond de conservare şi regenerare vor executa lucrări de împăduriri în această primăvară în conformitate cu prevederile legale. Suprafaţa care se va împăduri în fondul forestier privat de către aceste persoane fizice este de aproximativ 400 ha. Puieţii necesari vor fi asiguraţi de Direcţia Silvică Suceava, instituţie care asigură şi asistenţa tehnică pentru lucrările de împăduriri de pe terenurile private.

Suprafeţele cele mai mari urmează a fi împădurite în raza ocoalelor silvice Vatra Dornei, Cârlibaba, Pojorâta, Iacobeni, Breaza, Broşteni şi Brodina.

„În cadrul Lunii Plantării Arborilor Direcţia Silvică Suceava va desfăşura o serie de evenimente ca acţiuni de plantare, expoziţii pe teme specifice pădurii, conferinţe pe teme ecologice, concursuri profesionale, sponsorizări cu material de plantat, în limita stocului disponibil. Direcţia Silvică va asigura din pepinierele proprii prin ocoalele silvice puieţii necesari pentru împăduriri. În primăvara acestui an vom planta în jur de 5,8 milioane de puieţi în fondul forestier de stat şi administrat cu contract, la care se adaugă circa 900.000 de puieţi pentru persoanele fizice cărora li s-a constituit fondul de conservare şi care vor împăduri suprafeţe considerabile. La acţiunile de plantare vor participa şi elevi, studenţi, tineri, reprezentanţi ai ONG-urilor din judeţul Suceava, voluntari. Vor avea loc şi câteva expoziţii pe teme specifice pădurii, mese rotunde la Facultatea de Silvicultură a Universităţii „Ştefan cel Mare“, concursuri specifice activităţii silvicultorilor în colaborare cu Colegiul Silvic „Bucovina“ din Câmpulung Moldovenesc şi concursuri profesionale pentru elevi la nivelul unităţilor de învăţământ din judeţul Suceava cu clase de silvicultură sau protecţia mediului“, ne-a spus ing. Dorin Strugaru.

În mai multe unităţi de învăţământ din judeţ Direcţia Silvică Suceava organizează videoproiecţii cu două filme produse de instituţia silvică judeţeană – „Freamătul Pădurii“ şi „Viaţa Sălbatică în munţii Bucovinei“.

Faţă de anii anteriori suprafaţa de împădurit este mai mare pentru persoanele fizice, în special la ocoalele din Bazinul Dornelor, anul trecut suprafaţa împădurită la persoanele fizice şi în fondul forestier privat tăiat în anii anteriori şi care s-a constituit fond de conservare şi regenerare fiind de 180 ha, faţă de 400 ha în acest an.

În această primăvară vor fi plantate în special specii de răşinoase, molid, brad, larice, pin silvestru, dar şi specii de foioase, fag, stejar, gorun, frasin, paltin, cireş şi alte specii. În pepinierele Direcţiei Silvice există, de asemenea, o gamă diversificată de puieţi ornamentali pentru amenajarea de spaţii verzi, pentru persoanele fizice şi juridice interesate.

În cadrul Lunii Plantării Arborilor, la nivelul fiecărui ocol silvic din raza de activitate a Direcţiei Silvice Suceava a fost întocmit un program cu principalele manifestări şi acţiuni cu şcoli şi licee din judeţ, cluburi de ecologie şi alte organizaţii cu activitate în domeniul protejării naturii.

Silviu BUCULEI

O nouă campanie de împăduriri. Încă o speranţă pentru codri

Marcarea debutului Lunii Plantării Arborilor, desfăşurată în perioada 15 martie – 15 aprilie, a avut loc pe raza Ocolului Silvic Bolintin (Direcţia Silvică Giurgiu). Invitaţi de seamă au fost Doina Pană, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, şi Nina Carmen Crişu, prefectul Judeţului Giurgiu.

„Anul acesta codrii noştri vor fi refăcuţi pe 29.740 ha din fondul forestier naţional, din care 16.050 ha terenuri ale statului şi 13.690 ha particulare“, a afirmat Pană. Suprafaţa totală este de apreciat, dar nu este foarte mare, în contextul în care România are 27% din teritoriu acoperit cu păduri, în timp ce media europeană este de 32%.

Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva, a precizat că, anul acesta, plantarea puieţilor a început cu două săptămâni înainte de deschiderea oficială a campaniei de împăduriri, pentru că timpul a fost favorabil. Dacă se întârzia, exista riscul să nu se mai poată lucra în unele şantiere, pentru că puieţii ar fi intrat în vegetaţie. Cu această ocazie, Crăciunescu a făcut un apel către toţi cetăţenii să contribuie la înverzirea României!

Viorel Mitroi, liderul Direcţiei Silvice Giurgiu, ne-a informat că şantierul de împăduriri Suseni, cu suprafaţa de 0,5 ha, face parte din trupul de pădure Căscioarele – Malu Spart. În această zonă specia de bază este stejarul pedunculat, în proporţie de 36%. Mai există tei (15%), cer (26%), la care se adaugă diverse specii tari şi moi.

Şantierul voluntarilor

Şantierul de împăduriri Suseni a fost destinat voluntarilor, ziarişti şi o clasă a VII-a cu 30 de copii de la Şcoala Gimnazială „Nicolae Crevedia“ din localitatea Crevedia, însoţiţi de profesori de biologie.

Prof. Valentina Antonescu ne-a declarat că, în mediul rural, se pune accent pe educaţia ecologică a elevilor. În acest scop, există un parteneriat între şcoală şi Romsilva.

Adam Crăciunescu a adăugat că RNP doreşte să se implice în educaţia ecologică a tuturor copiilor din ţară. De aceea vor fi create nuclee la nivelul ocoalelor silvice, în cadrul cărora elevii se vor putea implica direct în viaţa pădurii.

Lecţia de plantare

Ionel Predan, şeful Ocolului Silvic Bolintin, a prezentat pe scurt unitatea pe care o conduce. Apoi, a explicat paşii care trebuie făcuţi, tehnologia necesară pentru a planta puieţii în bune condiţii.

Compoziţia de împădurire adoptată: şase rânduri de stejar (specie principală), două de frasin (specie principală de amestec), unul de arţar tătăresc şi altul de sânger (ambele, specii ajutătoare).

Schema de plantare: distanţa între rânduri de 2,2 m, iar între puieţi, 0,7 m. Pe 0,5 ha, numărul total de puieţi a fost de 3.350 (6.700/ha). Plantarea puieţilor se face cu 2 cm deasupra coletului. Pământul mărunţit se pune în groapă peste rădăcini şi se presează cu piciorul.

După ce am fost învăţaţi cum să plantăm, Adam Crăciunescu a dat „tonul“ şi toată lumea a trecut la munca „de jos“, fără excepţie, în frunte cu conducerea Romsilva. Sub atenta observare a specialiştilor silvici, voluntarii au pus mâna pe lopeţi şi au început plantarea. Un rând, două, trei... După vreo oră, suprafaţa pregătită cu migală de pădurari era împânzită de puieţi.

Cu satisfacţia că am dat viaţă unui petic de pădure, noi, gazetarii, ne-am retras pentru a participa la o conferinţă de presă.

Extinderea suprafeţei împădurite

Adam Crăciunescu a declarat că, pentru întregul an 2014, programul de regenerare a pădurilor are prevăzută pe terenurile statului o suprafaţă de 16.050 ha, dintre care 10.025 ha sunt regenerări naturale şi 6.025 ha împăduriri. De asemenea, se au în vedere lucrări de completări curente pe 2.686 ha şi refacerea plantaţiilor afectate de calamităţi pe 855 ha.

În primăvară, RNP va regenera pădurile pe 11.103 ha, adică 69,2% din programul anual, dintre care 7.242 ha prin regenerare naturală, iar 3.861 ha prin împăduriri.

„Necesarul de puieţi forestieri pentru lucrările ce se vor executa în campania de primăvară este de 31,3 milioane de bucăţi. Toţi provin din pepinierele Regiei, unde se găsesc peste 48 milioane de puieţi forestieri, obţinuţi pe plan local“ – a spus Crăciunescu.

Valoarea fondurilor necesare realizării lucrărilor de împăduriri integrale, completări şi refaceri în această primăvară este de 31,2 milioane lei din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor şi de 2,1 milioane lei din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică.

„Consiliul de Administraţie al Regiei a aprobat ca unităţile teritoriale să acorde, prin sponsorizare, un milion de puieţi din diverse specii şi să livreze, contra cost, încă circa două milioane de puieţi forestieri şi ornamentali, pentru satisfacerea solicitărilor unor persoane fizice sau juridice, în vederea plantării“ – a menţionat directorul general.

Domnia sa a adăugat că, în premieră, anul trecut, Romsilva a preluat în administrare câteva terenuri ale unor persoane fizice, pe care le va împăduri în 2014 pentru că masa lemnoasă a fost recoltată integral. Este vorba de peste 700 ha. De exemplu, în judeţul Suceava vor fi împădurite vreo 400 ha ale persoanelor fizice. Mai sunt vizate şi alte suprafeţe, pentru care RNP aşteaptă să primească acordul proprietarilor.

Perdele forestiere, la toamnă

Aşa cum era de aşteptat, în cadrul discuţiilor care au urmat gazetarii au ridicat problema perdelelor forestiere, a căror plantare ar fi trebuit să înceapă în această primăvară.

Crăciunescu a explicat că au existat cauze obiective care au dus la amânarea acestor lucrări până la toamnă. Astfel, a fost pregătită o hotărâre de guvern care nu a putut fi semnată pentru că suprafaţa proprietate publică a statului, de aproape 24 ha, nu a avut cadastru şi intabulare, deci nu a putut fi dezmembrată pentru a fi predată la Romsilva. Cum chestiunea cadastrului e boală lungă, în ultimul moment s-a hotărât ca acea suprafaţă să fie aprobată în Guvern, urmând să se facă ulterior dezmembrarea.

Pană a mai precizat că, până acum, subvenţiile acordate pentru împădurirea terenurilor agricole nu acopereau cheltuielile de înfiinţare şi nici pierderile de producţie agricolă. Însă, în viitorul PNDR 2014-2020, este posibil să apară o măsură sau submăsură care să acopere integral aceste cheltuieli, stimulând astfel refacerea unor păduri şi înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie a culturilor de câmp, precum şi a localităţilor din mediul rural.

Traian DOBRE

RNP împădureşte peste 6.100 ha în 2013; marţi are loc prima acţiune a 'Lunii Plantării Arborilor'

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva organizează marţi prima acţiune de împădurire din acest an, eveniment care se va desfăşura pe raza Ocolului Silvic Snagov din cadrul Direcţiei Silvice Ilfov.

'Lunii Plantării Arborilor' are loc în fiecare an, în perioada 15 martie - 15 aprilie, cu acest prilej Romsilva demarând o serie de activităţi de împădurire şi alte manifestări dedicate formării conştiinţei forestiere în rândul cetăţenilor.
Această perioadă coincide cu lucrările specifice campaniei de împăduriri de primăvară, în cadrul căreia se vor realiza 3.713 hectare, din cele 6.120 hectare programate a se împăduri în anul 2013.

'În afara lucrărilor de împădurire ce urmează să fie realizate în suprafeţele de fond forestier administrate, în acest an Romsilva este pregătită să sponsorizeze cu circa un milion de puieţi forestieri, persoanele fizice şi juridice care doresc să-şi împădurească suprafeţe proprii şi să valorifice, prin vânzare, la preţuri accesibile, alte două milioane de puieţi forestieri şi ornamentali', a anunţat recent Romsilva.

La eveniment sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, ONG-urilor de profil şi mass-media.

Sursa AGERPRES

Brăila se pregăteşte pentru "marea împădurire"

Brăila va intra din nou în "cursa" lucrărilor de "îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate". Chiar dacă este un deziderat mai vechi al autorităţilor locale, la Brăila încă nu s-a finalizat niciun proiect în acest sens.

Studiile de fezabilitate efectuate de specialiştii Agenţiei de Mediu au arătat că în judeţul Brăila sunt 5 zone vizate pentru realizarea acestor investiţii, însumând suprafaţa de 216 ha, după cum ne informează vicepreşedintele CJ Brăila, Florin Mija, responsabil coordonator de proiecte în cadrul acestui program. Mai exact, localităţile care au intrat deja în programul derulat de Ministerul Mediului şi finanţat de către Administraţia Fondului pentru Mediu sunt Bărăganul, Mâxineni, Unirea, Surdila Găiseancă şi Zăvoaia. "Pe fonduri de mediu, jumătate dintre aceste localităţi au fost deja plantate cu puieţi şi odată ce vom accesa finanţarea vom acoperi şi celelalte zone stabilite", a precizat Florin Mija.

Însă pe lângă aceste localităţi, Consiliul Judeţean Brăila şi-a arătat disponibilitatea de a finanţa din vistieria judeţului extinderea de împăduriri şi în alte unităţi administrativ teritoriale unde sunt necesare astfel de investiţii. Iniţiativa CJ a stârnit deja reacţii pozitive în rândul şefilor de deconcentrate, mai precis a directorului Direcţiei Agricole Brăila. Concret, directorul executiv Traian Cişmaş a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că se bucură nespus de implementarea acestui proiect, care prezintă o serie de avantaje atât în rândul proprietarilor de terenuri, cât şi la nivel local.

"Acest proiect se va derula după un program bine stabilit şi bine definit din punct de vedere cadastral, pe baza unui studiu efectuat de oficiul nostru de la nivelul judeţului Brăila pentru a se găsi cea mai potrivită amplasare. Eu zic că este bine tot prin producătorii mari să aducem la cunoştinţă acest lucru, ei deţinând suprafeţe mari şi cunoscând foarte bine proprietarii care doresc să-şi pună la dispoziţie terenul.

Trebuie precizat că ei nu-şi vor pierde dreptul de proprietate şi primesc anual, până la maturitatea lemnoasă a pădurii respective, de 10 ori valoarea medie a unui metru cub de lemne De exemplu, dacă vorbim astăzi de o valoare de 200 lei/metru cub, proprietarul câştigă 2.000 de lei la hectar/an. Important este că el nu va face nimic în acest sens pentru că de toată administrarea se ocupă Direcţia Silvică", a afirmat şeful DADR, Traian Cişmaş. în momentul de faţă, spune Cişmaş, este vorba despre 8.600 ha vizate pe întreg judeţul Brăila.

Reamintim că acest program privind "îmbunătăţirea calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate" s-a aprobat în cadrul Consiliului Judeţean pe 11 septembrie 2009. Prea mari schimbări de atunci nu s-au remarcat însă.

Un proiect similar a fost reamintit în "Bătălia pe proiecte" de şeful liberalilor, Cătălin Boboc, în timpul campaniei la alegerile locale din vară. Pe atunci Boboc se lăuda că "un asemenea proiect ar trebui să fie gata în maxim 12 luni". în prezent, Cătălin Boboc este senator şi nu se mai poate ocupa de implementarea acestui proiect. De aceea, în şedinţa CJ de miercuri, consilierii judeţeni l-au desemnat pe vicepreşedintele Florin Mija responsabil de acest proiect.

Sursa: Obiectiv Vocea Brailei

Abonează-te la acest feed RSS