reclama youtube lumeasatuluitv
update 11 Dec 2019

GAL-ul „La noi în sat“ – Olt. Proiecte cu bani europeni

Tânără, frumuşică, energică, olteancă încăpăţânată care nu lasă niciodată neisprăvit un lucru odată început, Crina Jurj este managerul GAL-ului „La noi în sat“. Dacă n-ai şti cu cine ai de-a face, la prima vedere ai crede că e o fătucă rătăcită prin birouri pentru o aprobare oarecare. Numai că, de câţiva ani, ea este cea care a schimbat destinul câtorva zeci de oameni,  învăţându-i şi ajutându-i să obţină fonduri europene, prin proiecte viabile, menite să aducă mai binele şi la ei în sat.

„Câte-s altfel, omul, leatul!/Neschimbat e numai satul,/Dup-atâţi Prieri şi toamne,/Neschimbat ca tine, Doamne!“, scria cândva Blaga. Localizate poate de câteva sute de ani în acelaşi spaţiu geografic şi încremenite de tot atâta timp în colbuite documente administrative, în general satele, „dup-atâţi Prieri şi toamne“, au rămas cam aceleaşi. Numai oamenii s-au schimbat, învârtiţi şi răsuciţi de noile vremuri, obligaţi să iasă din acea statornică rostuire a lucrurilor dictată de însăşi veşnicia satului. Dacă s-ar fi născut acum un secol, la vârsta ei, Crina Jurj încă ar fi jucat la horele din sat ori ar fi dus apă semănătorilor ca juna Rodică. Astăzi, cu facultăţi absolvite şi masterate luate, Crina „păstoreşte“, ca manager al GAL-ului „La noi în sat“, 13 comune din judeţul Olt şi una din Dolj. „Asociaţia a fost înfiinţată în anul 2012, având până acum 6 sesiuni lansate şi un grad de contractare de 97%. Astfel, în momentul de faţă avem toată alocarea financiară utilizată, plăţile către beneficiari încadrându-se undeva la 45%. Prin măsurile pe Instalarea tânărului fermier avem un număr de 15 proiecte implementate, unele fiind deja finalizate. Pe Măsura 141 avem 11 beneficiari ai fondurilor UE. Avem proiecte şi în sectorul animal, şi în domeniul apicol.“

Proiecte de suflet pentru tineri

Dacă prima sesiune a fost una dedicată discuţiilor şi explicaţiilor pentru câştigarea încrederii oamenilor, deja a doua sesiune a atras 37 de proiecte depuse pe toate măsurile. În cadrul măsurilor nonagricole au fost achiziţionate utilaje pentru prestări servicii, în cadrul Măsurii 313 este în construcţie un complex cu piscină interioară şi exterioară în comuna Găneasa, iar prin Măsura 322 beneficiari au fost primăriile.

„Noul PNDR sperăm să vină în ajutorul beneficiarilor, mai ales în ceea ce priveşte diminuarea termenelor de contractare şi a celor de derulare a proiectelor. Recomandarea mea pentru deponenţi este să aplice şi să facă tot posibilul să ducă la bun sfârşit aceste proiecte care vin în ajutorul lor, cu atât mai mult cu cât este foarte greu să se dezvolte din propriile resurse. Este păcat să nu acceseze astfel de fonduri care, cu toate condiţiile impuse, tot în sprijinul lor vin. Încă avem multe proiecte, în special proiectele finanţate în cadrul Măsurii 322, unde avem finanţate baze sportive, pieţe şi achiziţii de utilaje pentru deservirea unităţilor pentru situaţii de urgenţă. Însă unul dintre proiectele la care eu ţin foarte mult este o bază sportivă construită în comuna Găvăneşti. Aşezat vizavi de şcoală, cu terenul în sine dimensionat la normele standard, cu vestiare modern construite, este un proiect pe care mulţi aş vrea să-l preia ca exemplu pentru ce se poate face pentru tinerii din comunitatea respectivă. Terenul este descoperit, iar valoarea ajutorului financiar a fost de 102.000 de euro. Poate fi folosit pentru multe sporturi, nu numai pentru fotbal, cum s-ar crede“, spune mândră de realizările ei Crina Jurj.

Patricia Pop, Paul Rogojinaru

„În noul PNDR putem ajunge până la 10 milioane de euro“

Semne bune anul are pentru GAL Poarta Almăjului

Constituit la nivelul a două judeţe, cu un total de 51 de parteneri, dintre care 13 primării, GAL Poarta Almăjului se mândreşte a fi printre campionii României ai Grupurilor de Acţiune Locală, având contracte semnate în proporţie de 98%. Anul care abia începe mai aduce o veste bună: calculele făcute după regulamentul noului PNDR arată că ar putea avea o „zestre“ de 10 milioane de euro.

Înfiinţat în anul 2010, prins în prima tranşă pe axa Leader, iniţial cu 4 primării reprezentate, iar mai apoi extins la 51 de parteneri (dintre care 13 primării), GAL Poarta Almăjului are o arie de cuprindere ce include localităţile Topleţ, Băile Herculane, Mehadia, Iablaniţa, toată Valea Almăjului până la Bozovici, şi mai departe, până în judeţul Gorj, cu localitatea Padeş. În linii mari, preşedintele acestui Grup de Acţiune, Victor Terteleacă, se declară mulţumit de rezultatele obţinute, de la consti­tuire şi până la sfârşitul anului trecut. Dar o nemulţumire, o nedumerire, tot are şi dumnealui: „Am reuşit în timp record să accesăm 56 de proiecte depuse. Unul singur a fost neeligibil pe Măsura 312, o pensiune pe Valea Cernei, în localitatea Mehadia. Este vorba despre un centru Spa. Proiectul a fost depus o dată, a fost depus şi a doua oară, dar, în viziunea celor de la Centrul Regional Timiş, n-a părut eficient, deoarece, vezi Doamne!, erau prea multe panouri fotovoltaice care urmau să asigure energia electrică. Nedumerirea a fost cu atât mai mare cu cât în strategia noastră este un punct ce prevede folosirea energiei verzi“, spune, încă mirat, Victor Terteleacă.

Puterea GAL-ului

Acest caz, cu proiectul centrului Spa, îl face să creadă că ar trebui să se dea mai multă putere Grupurilor de Acţiune Locală. „În noul PNDR ar fi mult mai uşor pentru GAL-uri dacă li s-ar da mai multă putere. Să se poată face evaluarea tot la GAL, iar AFIR-ul să rămână numai pe contractare şi pe plăţi. Aşa ar ajunge mult mai repede la oameni fondurile europene. Putem spune că suntem printre campionii României ai GAL, având un procent de 98% contracte semnate în acest moment. Cele mai multe şi mai avansate sunt la tinerii fermieri pe Măsura 112. Au fost mai reticenţi la început, dar, la ora actuală, dacă mai aveam 3 milioane de euro, i-aş fi dat şi pe aceia tot pentru tinerii fermieri.“

Noul PNDR aduce mai mulţi bani

Cum zona are un mare potenţial turistic, se pune întrebarea cum de nu se pot accesa fonduri mai mari pentru pensiuni. „S-ar fi accesat mai mulţi bani pentru pensiuni dacă puteau să intre şi oraşele. Abia din noul PNDR, din ce discuţii am purtat cu Ministerul Agriculturii, vor putea beneficia şi oraşele de accesarea fondurilor prin GAL, cum ar fi cazul Băilor Herculane. În noul plan de dezvoltare vom fi atenţi să cuprindem sume importante pentru construirea şi modernizarea pensiunilor agroturistice şi turistice. Interesant este că de acum sumele vor fi alocate per kilometru pătrat şi per locuitor. Astfel, după calculele făcute la ora actuală, în funcţie de populaţia pe care o avem noi în GAL, de numărul localităţilor şi, bineînţeles, de kilometri pătraţi, preconizez că am putea ajunge la aproximativ 10 milioane de euro în următorul PNDR. Şi chiar ar fi ceva să ajungem de la 2,5 milioane de euro, cât am avut, până la 10 milioane de euro“, se declară mulţumit, de această dată, Victor Teteleacă.

Paul Rogojinaru

Absorbția efectivă a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală a ajuns la peste 80%

România a plătit până în prezent 12,84 de miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), ceea ce reprezintă o rată a absorbției de 80,70% a fondurilor alocate în perioada 2007 – 2013.

În ceea ce privește plățile aferente perioadei 2007 – 2013 pentru fiecare din cele două fonduri, situația se prezintă astfel:

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a plătit până în prezent 6,85 de miliarde de euro din FEGA, reprezentând o absorbție de 88% din alocarea de 7,79 miliarde de euro.

Pentru FEADR au fost efectuate plăți de către Agenția de Finanțare a Investițiilor Ruare (AFIR) în valoare de 6 miliarde de euro, ceea ce conduce la o absorbție de 74% din alocarea de 8,12 miliarde de euro.

”Aceste sume care au intrat efectiv în agricultură și mediul rural românesc nu acoperă în totalitate necesarul de finanțare pe care îl avem, dar efectele acestui aport de capital se văd și cred că performanța înregistrată de sectorul agricol în ultimii doi ani se datorează în mare parte și banilor europeni. La nivelul Ministerului Agriculturii am depus toate eforturile pentru ca acești bani să ajungă cât mai repede acolo unde este nevoie de ei.

Suntem într-un an în care absorbția fondurilor europene pe care Ministerul le gestionează a cunoscut o creștere exponențială. APIA a plătit până acum în 2014 peste 1,39 miliarde de euro, iar cealaltă Agenție, AFIR peste 835 de milioane de euro. Vorbim de 2,2 miliarde de euro numai în 2014”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

”Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură a finalizat de plătit fermierilor avansul la plata unică pe suprafață (SAPS). Este vorba despre 635 de milioane de euro care au intrat în conturile agricultorilor și care vor constitui în mod real un sprijin pentru finalizarea lucrărilor agricole de toamnă. În fapt, exact pentru acest lucru am vrut să oferim avansul de 69 de euro/ha. Fermierii trebuie să primească banii atunci când au nevoie de ei”, a ținut să precizeze Daniel Constantin, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Plățile efectuate de către APIA în decursul anului 2014 nu se rezumă doar la subvenția normală pe suprafață, peste 7,14 milioane de euro fiind plătiți ca subvenții separate pentru zahăr.

De asemenea, au fost sprijinite prin o serie de scheme diferite sectoare ale agriculturii aflate în zonele defavorizate: 3 milioane de euro pentru orez, 32,18 milioane pentru vacile de lapte sau 6,7 milioane de euro pentru laptele și carnea de ovine sau caprine. Trebuie menționat și ajutorul specific pentru produsele ecologice, care a însemnat peste 4 milioane de euro în decursul acestui an.

Tot APIA implementează anumite măsuri de piață și programe comunitare în România. Astfel, pentru ajutorul comunitar de furnizare a laptelui în școli au fost plătiți 9,6 milioane de euro, iar pentru programul de fructe în școli peste 13,5 milioane de euro.

Alte programe derulate cu succes sunt: Programul apicol, pentru care s-au făcut plăți de la începutul anului în valoare de 6,68 milioane de euro sau Restructurarea/Reconversia plantațiilor viticole și Investiții pentru restructurare/reconversie viticolă, programe ce au primit peste 35 de milioane de euro.

Plățile pentru Grupurile de producători au însumat 11,8 milioane de euro, iar cele pentru Organizațiile de producători de legume/fructe peste 2 milioane de euro.

Pe parcursul anului au fost efectuate plăți pentru programe de promovare a produselor agricole, inclusiv vinurile sau restituiri la export în cuantum de 7,58 milioane de euro.

În total, pe parcursul acestui an, până în prezent, APIA a plătit din FEGA 1,39 miliarde de euro.

În afară de toate aceste plăți din fonduri europene, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură are în derulare o serie de Plăți Naționale Directe Compensatorii, care provin strict de la Guvernul României.

În ceea ce privește plățile naționale directe complementare în sectorul vegetal, aferente Campaniei 2013, pentru care APIA a început efectuarea plății în luna ianuarie 2014, sumele plătite până la aceasta dată sunt de 650 milioane de lei.

De asemenea, APIA a efectuat în luna ianuarie a acestui an plata integrală către fermierii care au solicitat în anul 2013 Plata Națională Directă Complementară în sectorul zootehnic, pentru speciile ovine și caprine – în valoare de 345 milioane de lei, iar în luna aprilie pentru specia bovine – în valoare de 582.3 milioane de lei.

Pentru ajutorul de stat pentru plata primelor de asigurare, în 2014 au fost alimentate conturile cu 1.8 milioane de lei, aferente cererilor depuse în semestrul II al anului 2013.

APIA a efectuat în acest an plata pentru ajutorul de stat acordat pentru motorina utilizată în agricultură, în baza HG nr. 763/2013 pentru aprobarea normelor metodologice privind acordarea unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea totală fiind 211 milioane lei.

De asemenea, în perioada 29 – 31 octombrie 2014, s-a efectuat plata celei de-a doua tranșe a rentei viagere aferentă anului 2013, pentru toţi beneficiarii care și-au vizat carnetele de rentier în perioada 01 mai - 31 iulie 2014. Suma totală plătită a fost de 13.97 milioane de lei, pentru un număr de 14.502 beneficiari.

Sumele plătite în total de APIA pe parcursul acestui an, pentru schemele de sprijin finantate exclusiv din bugetul national, inclusiv cofinanțarea FEGA și FEADR, se ridică la 463 de milioane de euro.

În total, pe parcursul anului 2014 cele două Agenții au efectuat plăți cumulate, atât din Fonduri europene, cât și din Bugetul național, în valoare de 2,6 miliarde de euro.

Noul PNDR poate fi aprobat la finalul acestui an sau la începutul anului viitor

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 ar putea fi aprobat de către Comisia Europeană la finalul acestui an sau la începutul anului viitor şi nu va prezenta modificări fundamentale în structură faţă de proiectul trimis de autorităţile române, a declarat fostul comisar european pentru agricultură, Dacian Cioloş. „Comisia Europeană va fi în măsură să aprobe acest program la finalul acestui an, începutul anului viitor. Aşa cum stau lucrurile, nu întrevăd schimbări fundamentale, de structură a orientării strategice a programului atâta timp cât suntem mai mult într-o procedură administrativă. Adaptările esenţiale au fost deja făcute în urma consultărilor informale dintre Comisie şi Ministerul Agriculturii pe care le-am stimulat încă din momentul elaborării, în primăvară, tocmai pentru a evita în acest moment schimbări fundamentale. Tocmai de aceea am încurajat Ministerul să nu aştepte neapărat aprobarea formală a Programului, pentru a lansa anumite măsuri care sunt foarte aşteptate“, a subliniat Cioloş.

PNDR 2014 – 2020 a fost transmis oficial Comisiei Europene spre aprobare

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis oficial în data de 1 iulie 2014 Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 către Comisia Europeană în vederea aprobării.

Noul PNDR are 15 măsuri de finanțare și o alocare totală de 9,85 miliarde de euro.

Menționăm că în luna martie varianta consultativă a PNDR 2014 - 2020 a fost transmisă informal pentru a obține opiniile serviciilor specializate ale Comisiei. În urma observațiilor primite, MADR  a demarat un nou proces de consultare a tuturor organizațiilor din domeniu, rezultând documentul final care a fost depus.

Așa cum am promis, astăzi am transmis Comisiei Europene documentul oficial al noului PNDR. Este rodul unei munci susținute și cred că este un Program bine închegat, flexibil, dar în același timp profund ancorat în necesitățile agriculturii și mediului rural românesc. Am încercat să utilizăm cât mai judicios banii alocați, care nu sunt suficienți pentru tot ceea ce ar trebui făcut, dar care așa cum sunt prioritizați vor asigura un salt decisiv  în modernizarea economiei rurale.

Urmează o perioadă de negocieri oficiale la nivelul Comisiei Europene pe marginea acestui PNDR, dar am încredere că nu va suferi modificări de substanță. Am semnale clare de apreciere de la Bruxelles că este un Program bun și fezabil”, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Toate documente transmise către Comisia Europeană vor fi publicate pe pagina web a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, www.madr.ro, la secțiunea Dezvoltare Rurală.

Două măsuri din noul PNDR pot fi accesate

Începând din data de 20 mai se derulează două sesiuni de depunere de proiecte pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, pentru Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole (până pe 18 iulie a.c.) şi Măsura 215 – Plăţi privind bunăstarea animalelor (până pe 30 iunie). Măsurile se derulează pe procedurile din PNDR 2007-2013, dar cu finanţare din noul PNDR.

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) George Turtoi a declarat pentru Lumea Satului că PNDR 2014-2020 va fi transmis Comisiei Europene, până la sfârşitul lunii iunie. „După cum ştiţi, noi am depus o variantă neoficială, ca să câştigăm timp, dar sperăm ca până la finele lunii iunie să depunem varianta oficială“, a subliniat reprezentantul MADR.

PNDR 2014-2020 va aduce o serie de noutăţi care să înlesnească accesul la fondurile UE. Printre acestea, simplificarea structurii de depunere.

Alocarea financiară pentru această sesiune pe Măsura 121 este de 150 milioane de euro şi va fi defalcată după cum urmează:

• O alocare pentru fermele de familie de 35 milioane de euro – 50% pentru sectorul vegetal şi 50% pentru sectorul zootehnic;

• O alocare pentru îndeplinirea standardelor de 15 milioane de euro – integral pentru sectorul zootehnic;

• O alocare de 100 milioane de euro defalcată – 50% pentru sectorul vegetal şi 50% pentru sectorul zootehnic.

„Nu mai avem sesiuni de depunere lunare. Depunerea va fi continuă pe parcursul anului şi selecţia proiectelor se va face lunar sau trimestrial, dacă nu sunt suficiente proiecte depuse. Sesiunea se închide când se epuizează suma. Deci poate să se încheie şi mai devreme de finalul anului, dacă sunt depuse proiecte astfel încât să fie consumată suma. Avantajul este că nu se mai modifică condiţiile pe toată durata sesiunii, sunt aceleaşi pe toată durata anului. Dacă le îndeplineşti, bine, dacă nu, mai alergi după alte documente. De asemenea fluxurile de sarcină sunt eliminate, chiar şi pentru APDRP. Nu vor mai exista blocaje. Vrem să scurtăm la trei luni termenul în care potenţialii beneficiari primesc un răspuns. Depinde de numărul de proiecte care o să vină“, ne-a declarat George Turtoi.

Condiţii minime pentru acordarea sprijinului

Sprijinul pentru ferma de familie se acordă exploataţiilor agricole cu o dimensiune cuprinsă între 2 şi 50 UDE (Unităţi de Dimensiune Economică) şi care este înregistrată în Registrul unic de identificare / Registrul agricol.

Pentru Măsura 215 angajamentele voluntare privind condiţiile superioare de bunăstare a animalelor urmează să fie asumate de la data de 1 iulie 2014 pentru o perioadă de 5 ani.

În ceea ce priveşte această Măsură şi sesiunea de depunere a cererilor de ajutor sunt eligibile exploataţiile cu ferme noi care nu au avut încheiate angajamente până la data de 15 februarie 2013 pentru pachetul porcine şi respectiv până la data de 18 ianuarie 2013 pentru pachetul păsări.

Lidia Truică

Cererile de Finanțare pentru proiectele de dezvoltare rurală vor fi depuse ON-LINE

Odată cu lansarea primei sesiuni de cerere de proiecte din 2014, pentru Măsura 121 a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), solicitanții de fonduri europene nerambursabile pentru exploatațiile agricole, pot depune cererea de finanțare on-line.

Cererile de finanțare pentru proiectele de investiții finanțate prin Măsura 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole” pot fi depuse on-line pe pagina de internet www.apdrp.ro, începând cu data deschiderii sesiunii, respectiv 20 mai 2014.

Solicitanții de fonduri pentru fermele de familie vor depune la Oficiile judeţene ale APDRP, ca și până acum, Cererile de Finanţare în format tipărit, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului. 

Pentru depunerea on-line a cererii de finanţare, solicitanții trebuie să se înregistreze (sau să se autentifice, dacă sunt deja înregistrați) pe pagina de internet a APDRP, apoi să completeze, cu informații specifice, o serie de formulare de identificare. Ulterior, după înregistrare, solicitantul va încărca în format electronic Cererea de Finanțare completată, împreună cu documentele anexate. După încărcarea tuturor documentelor, solicitantul va selecta opțiunea de a depune proiectul și, astfel, acesta este transmis automat către APDRP.

Dacă depunerea proiectului a fost realizată cu succes, se va emite un număr de înregistrare unic aferent depunerii respective. Alocarea bonurilor de ordine se va realiza prin generarea unei secvenţe unice pentru fiecare sesiune în parte. Ulterior, dacă proiectul este declarat neconform, solicitantul va primi din partea APDRP o notificare în acest sens. Dacă proiectul este conform, acesta va urma toate etapele procedurale de evaluare şi selecţie.

Toate detaliile privind depunerea on-line sunt prezentate în Ghidul Solicitantului publicat pe pagina de internet a APDRP, precum și într-o serie de materiale de prezentare intuitivă a modalității de depunere on-line a Cererii de Finanțare.

Fermă de prepeliţe cu bani europeni

Chiar dacă în România nu există o tradiţie a consumului de ouă şi carne de prepeliţă, în ultima vreme au început să apară investitori în acest sector. Carnea de prepeliţă este considerată o delicatesă datorită conţinutului redus de grăsimi şi colesterol, fiind cerută în special în reţeaua HoReCa. O nişă de piaţă cu potenţial, de pe urma căreia speră să câştige doi tineri din localitatea Vadu care au avut curajul să pornească de la zero o investiţie de circa două milioane de euro.

Răzvan şi Geanina Ţonea sunt doi tineri care au lăsat Capitala pentru a-şi face o fermă de prepeliţe în judeţul Constanţa, în localitatea Vadu. În 2009, cei doi au pornit cu o fermă de circa 5.000 de capete în judeţul Călăraşi, după care au luat decizia să se extindă cu ajutorul fondurilor europene. În 2010 au depus un dosar pe Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, în valoare de 8,4 mi­lioane de lei, din care valoarea eligibilă a proiectului a reprezentat 7 milioane de lei. 48% au reprezentat fonduri europene, în timp ce restul au constituit fonduri proprii. Ferma este unică nu doar la noi, ci şi în această parte a Europei, deţinând singurul abator de prepeliţe din estul Europei.

„Am văzut că merge, am prins chiar şi un contract în afară şi atunci am hotărât să luăm fonduri europene. În 2010 am depus proiectul, iar în 2012 ne-am apucat de construcţie“, spune Răzvan Ţonea (foto).

Contractul cu APDRP a fost semnat în decembrie 2010, doi ani mai târziu începea construcţia, iar în 2013 era obţinută autorizaţia de funcţionare, mai precis în vară pentru fermă, iar pentru abator în octombrie.

Cu ajutorul banilor comunitari au fost realizate două clădiri – ferma de prepeliţe, cu o suprafaţă construită de circa 590 mp – şi abatorul – suprafaţă construită de 662 mp. De asemenea, au mai fost realizate o fosă septică vidanjabilă din beton armat cu două compartimente, silozuri din bazine cu cămaşă dublă din metal, cu alimentare în partea superioară a silozului spre hală existând benzi rulante de alimentare a păsărilor. Banii au mai fost folosiţi şi pentru achiziţionarea de cuşti pentru păsări, incubator, echipamente pentru camera frigorifică, cameră frigorifică pentru ouă, centrală termică pe lemne sau peleţi, cameră congelare şi refrigerare pentru carne sau echipamente abator. La obţinerea unui punctaj superior a contribuit şi faptul că energia electrică este obţinută din resurse regenerabile – eoliană şi solară, circa 400.000 de euro fiind alocaţi pentru punerea la punct a acestui sistem.

Pe scurt, este vorba de un circuit închis, după cum spune Ţonea – doar mâncarea nu este produsă în cadrul fermei – mergând de la partea de incubaţie, creşterea puilor şi a păsării adulte până la abator. După finalizarea investiţiei, ferma de la Vadu a ajuns la o capacitate de 16.000 capete de pui, respectiv 34.000 păsări adulte pe serie, în timp ce secţia de incubaţie are capacitate de 16.000 de ouă pe serie, abatorizarea maximă fiind de 1.000 de păsări pe oră.

Produse noi pe piaţă

Ferma Bună are un magazin propriu în Constanţa unde pot fi găsite toate produsele companiei. Unitatea de producţie din Vadu este autorizată şi pentru export, deţinând ştampila ovală şi pentru carne, dar şi pentru ouă.

Carnea este vândută în stare proaspătă, congelată şi marinată, iar ouăle în special marinate, mai puţin proaspete. Cel mai nou produs sunt ouăle de prepeliţă fierte decojite la vid pentru HoReCa. Clienţii sunt în general restaurantele, dar se poartă discuţii şi cu reţelele de retail – produsele au intrat şi în reţeaua Metro. Pe piaţă kilogramul de carne de prepeliţă este de circa 40 de lei, în timp ce un pui de prepeliţă se vinde în jur de 7 lei, iar un cofraj cu 24 de ouă pleacă de la fermă cu circa 7 lei.

Păsări sensibile

De ferma de la Vadu se ocupă patru oameni, la care se adaugă alţi patru în perioada abatorizării. Trebuie reţinut că prepeliţele sunt păsări foarte sensibile, numărul persoanelor cu care acestea intră în contact fiind în general mic. Dacă nu se respectă acest lucru, numărul de ouă colectate zilnic se reduce semnificativ.

„Păsările sunt foarte sensibile, nu trebuie să lucreze la ele mai mult de două persoane, deoarece păsările nu mai ouă. La un moment dat a venit să filmeze o echipă de la o televiziune, iar după o săptămână am ajuns de la o mie de ouă pe zi la 40“, a declarat Ţonea.

În ceea ce priveşte luminozitatea, aceasta este de 100% până la cinci săptămâni, după aceea scade, păsările intră la secţia de ouătoare şi se ajunge la 18 ore, spune managerul Ferma Bună.

Păsările sunt hrănite natural cu cereale ce sunt testate şi certificate prin analize periodice, iar apa este testată şi avizată de către organele competente. De asemenea, păsărilor nu li se administrează niciun fel de medicamente, antibiotice sau tratamente cu hormoni. Abatorul se încadrează şi el ultimelor reglementări europene, cu fluxuri tehnologice, dotare cu utilaje moderne, având implementate procedurile HACCP.

Ciclul de producţie

Ouăle sunt colectate zilnic. Cele pentru consum sunt ambalate şi depozitate în camere frigorifice unde se păstrează la temperaturi între 4 grade C – 14 grade C, iar cele pentru producţie sunt duse în camera de incubaţie, unde sunt puse în incubatoare. Când ouăle ajung la eclozare, puii sunt luaţi şi puşi în camerele de creştere, unde sunt hrăniţi până ajung la maturitate. Păsările ajung la greutatea de sacrificare la vârsta de opt săptămâni, iar procesul de ouat începe la vârsta de aproximativ 6 săptămâni. Toată mâncarea este naturală, special pregătită pentru prepeliţe de la puii de o zi până la prepeliţele adulte. Furajele au o concentraţie echilibrată de proteine, vitamine şi minerale pentru a avea păsări sănătoase care să producă ouă şi carne de cea mai bună calitate. Nu sunt folosiţi hormoni de creştere sau antibiotice în mâncare sau apă.

Beneficii

Carnea de prepeliţă este una dintre cele mai fine şi apreciate în gastronomie datorită conţinutului scăzut în grăsimi şi colesterol. Oul de prepeliţă este singurul produs de origine animală cu cel mai echilibrat conţinut proteic, vitamino-mineral şi enzimatic, capabil să regleze toate aceste carenţe, readucând în parametri normali orice organism uman.

Calităţile oului de prepeliţă comparativ cu oul de găină:

n conţinut de colesterol de numai 1,4%, faţă de 4%, grăsimi de circa 3 ori mai puţine, proteine – 23% faţă de 16-17%, fosfor de 5 ori mai mult, fier de 7,5 ori mai mult, întregul complex de vitamine A, B, D3, E plus calciu, zinc, sulf şi potasiu.

Ioana GUŢE

50 de milioane de euro pentru dezvoltarea fermelor de familie; valoarea maximă eligibilă pe proiect - 125.000 de euro

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) va lansa în perioada 25 iunie – 31iulie o nouă sesiune de depunere a cererilor de finanțare pentru Măsura 121 – „Modernizarea exploatațiilor agricole”, adresată celor care vor să dezvolte fermele de familie.

Suma totală alocată pentru această sesiune este de 50 milioane de euro, iar valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va putea depăși 125.000 de euro.

Procentele de cofinanțare nerambursabilă, precum și citeriile generale de accesare a sprijinului financiar sunt cele specifice investițiilor prin Măsura 121 sunt disponibile gratuit pe pagina de internet a Agenției (www.apdrp.ro).

În ceea ce privește dimensiunea economică a fermei (UDE[1]), aceasta trebuie să fie cuprinsă între minim 2 și maxim 50 UDE. Este vorba atât despre ferme de producție vegetală, de creștere a animalelor, cât și despre fermele mixte.

Ca exemplu, la o fermă mixtă de bovine cu bază furajeră, pentru o dimensiune minimă de 2 UDE, familia ar trebui să dețină 3,5 hectare de teren cultivat cu grâu, orz, porumb, fânețe și plante de nutreț, precum și 3 capete de vaci de lapte.

Tipurile de investiții, pentru care în cel mai scurt timp vor fi disponibile proiecte tip, sunt: ferme de legume ȋn cȃmp (maxim 2 hectare) şi ȋn spaţii protejate (maxim 1.000 de mp),  livezi de pomi și arbuști fructiferi (maxim 5 hectare), ferme de vaci de lapte (maxim 20 capete), ferme de creştere şi ȋngrăşare porcine (maxim 100 de capete) şi ferme de găini ouătoare (maxim 4.000 de capete).

Pentru a veni în sprijinul solicitanților de fonduri europene nerambursabile a fost emisă Ordonanța de Urgență 43/2013 prin care proiectele declarate eligibile vor beneficia de o garantare de 80% a sumelor pentru cofinantare, prin instituții finanțatoare. Totodată, de la bugetul statului se va facilita acodarea de microcredite de până la 75.000 euro, pe o perioda de maxim 10 ani, tot pentru asigurarea cofinanțării. Aceste microcredite vor fi acordate prin instituții financiare.

Pentru a putea beneficia de fondurile puse la dispoziție, fermierii trebuie să respecte condițiile de accesare și să se încadreze în criteriile de selecție ale măsurii de modernizare a exploatațiilor agricole menționate clar în Ghidul Solicitantului disponibil spre consultare pe pagina de internet a APDRP.

Pot depune proiecte atȃt persoane fizice (cu condiţia autorizării ȋnaintea semnării contractului de finanţare), cȃt şi persoane fizice autorizate, ȋntreprinderi individuale sau familiale, sau alte tipuri de beneficiari eligibili ȋn cadrul Măsurii 121.

De asemenea, această oportunitate de finanțare este diponibilă și prin Grupurile de Acțiune Locală (GAL) care implementează la nivel teritorial această măsură.


[1] Unitatea de Dimensiune Economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 Euro.

MADR va lansa în perioada 25 iunie 2013 - 31 iulie 2013, o sesiune de depunere proiecte pentru Măsura 121

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va lansa în perioada 25 iunie 2013 - 31 iulie 2013, o sesiune de depunere proiecte pentru Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” din PNDR cu prioritate dedicată fermelor de familie.

Pentru această sesiune vor fi alocate 50 milioane Euro, structurate astfel:

  • 16.000.000 Euro pentru sectorul vegetal;
  • 24.000.000 Euro pentru sectorul zootehnic;
  • 10.000.000 Euro pentru beneficiarii măsurii 141 ”Sprijinirea exploatațiilor agricole de semi-subzistență” care au semnat decizia de finanțare.

În cazul în care alocarea pentru beneficiarii măsurii 141 ”Sprijinirea exploatațiilor agricole de semisubzistență”, care au semnat decizia de finanțare, nu se va consuma, aceasta se va realoca 40% pentru sectorul vegetal, respectiv 60% pentru sectorul zootehnic.

În cazul în care suma destinată beneficiarilor din sectorul vegetal sau zootehnic nu se epuizează, aceasta va fi alocată corespunzător sectorului pentru care există proiecte eligibile, dar fără finanțare, în ordinea descrescătoare a punctajelor de selecție obținute și care îndeplinesc punctajul minim.

Valoarea sprijinului este detaliată astfel:

Valoarea minimă a unui proiect este de 5.000 Euro, iar valoarea maximă nerambursabilă de 50.000 Euro; ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% cu posibilitatea majorării cu:

  • 10% pentru investiţiile realizate de tinerii fermieri cu vârsta sub 40 ani, la data depunerii Cererii de Finanţare;
  • 10% pentru investiţiile realizate de fermieri din zonele montane cu handicap natural, în zone cu handicap natural şi în arii naturale protejate încadrate în reţeaua Natura 2000.

Valoarea maximă eligibilă a unui proiect (contribuție FEADR + contribuție beneficiar) este de 125.000 Euro.

Pentru asigurarea cofinanţării, beneficiarii vor avea posibilitatea de a contracta credite printr-un fond de creditare creat de MADR.
Potenţialii beneficiari sunt obligați să prezinte Declaratia pe propria raspundere pentru asigurarea cofinanțării proiectului.
La semnarea contractului de finanțare, cofinanțarea proiectului poate fi dovedită prin:

a) extrasul liniei de credit datat cu cel puțin cinci zile lucrătoare față de data semnării contractului, cu valabilitate de un an la momentul semnarii contractului de finanțare, şi Contractul de credit vizat de bancă, în cazul cofinanţării prin linie de credit cu valabilitate de un an la momentul semnarii contractului de finanțare, deschis la o bancă (copie conform cu originalul).
b) extras de cont bancar vizat şi datat de bancă cu cel mult cinci zile lucrătoare înainte de data depunerii documentelor pentru semnarea contractului de finantare, în cazul cofinanţării prin surse proprii (autofinanţare) sau prin certificate de depozit nominative şi dematerializate, cu o scadenţă mai mică sau egală cu trei luni faţă de data depunerii documentelor pentru semnarea contractului de finantare (copie conform cu originalul);
c) extras de cont bancar vizat şi datat de bancă cu cel mult cinci zile lucrătoare înainte de data depunerii documentelor pentru semnarea contractului de finantare, în cazul existentei unor surse de cofinanţare de tipul: granturi, sponsorizări, donaţii, însoţit de un document care să ateste sursa respectivă, emis de organizaţia care a acordat-o (copie conform cu originalul);
d) extras de cont bancar şi Formularul de achiziţie titluri de stat, emise şi vizate de bancă, în cazul cofinanţării prin titluri de stat cu o scadenţă mai mică sau egală de trei luni faţă de data depunerii documentelor pentru semnarea contractului de finantare (copie conform cu originalul).

În cazul în care, la semnarea contractului de finantare, solicitantul nu prezinta dovada cofinanțării proiectului într-una din formele prevăzute mai sus, va fi decăzut din dreptul de a incheia Contractul de finantare.

Finanţarea unui proiect depus în cadrul Măsurii 121„Modernizarea exploataţiilor agricole”  din PNDR este restricţionată pentru următoarele categorii de beneficiari:

  • Beneficiarii înregistraţi în lista APDRP a debitorilor pentru Programul SAPARD şi pentru FEADR, până la achitarea integrală a datoriei faţă de APDRP, inclusiv a majorărilor de întârziere;
  • Beneficiarii care au contracte de finanţare reziliate pentru FEADR, din iniţiativa APDRP, din cauza nerespectării clauzelor contractuale, iar rezilierea are o vechime mai mică de un an;
  • Beneficiarii care se află în situaţii litigioase cu APDRP, până la finalizarea litigiului.

În cadrul acestei sesiuni au fost prioritizate următoarele sectoare:

Sectorul vegetal:

  • legume;
  • pepiniere și plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi, căpşunării;
  • culturi de câmp;
  • pepiniere și plantaţiile de viţă de vie pentru vin (cu excepţia restructurării/reconversiei plantaţiilor de viţă de vie) și struguri de masă.

Sectorul animal:

  • bovine pentru lapte;
  • bovine pentru carne;
  • porcine pentru îngrășat;
  • ovine și caprine;
  • păsări.

Pot depune proiecte și persoanele fizice, cu condiţia autorizării înaintea semnării contractului de finanţare, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale şi alte tipuri de beneficiari eligibili în cadrul măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor interesaţi să acceseze această măsură, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va pune la dispoziţia potenţialilor beneficiari, cu titlu gratuit, proiecte model şi informaţii documentate tehnic pentru:

  • Fermele de legume ȋn cȃmp – maxim 2ha,
  • Fermele de legume ȋn spaṭii protejate – maxim 1.000 m2;
  • Livezi de pomi și arbuști fructiferi – maxim 5 ha;
  • Fermele de vaci destinată producṭiei de lapte (max 20 capete);
  • Fermele pentru creșterea păsărilor – găini ouătoare (max 4000 capete);
  • Fermele de creṣtere ṣi ȋngrăṣare porci – Fermă ȋn circuit ȋnchis (max. 100 capete).

Aceste informații vor fi disponibile pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale www.madr.ro, la sediile Oficiilor Județene de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Centrelor Regionale de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit precum și pe pagina de internet a Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit www.apdrp.ro.
Ghidul Solicitantului precum și punctajele de selecţie pentru cele două sectoare – vegetal şi creşterea animalelor sunt postate pe site-urile MADR (www.madr.ro) şi APDRP (www.apdrp.ro).

Consiliere on-line pentru investiţii prin PNDR

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a lansat un sistem interactiv de consiliere on-line a potenţialilor beneficiari şi a beneficiarilor privind accesarea şi derularea fondurilor europene acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 – 2013. Beneficiarii au la dispoziţie „Sistemul Expert”, pentru verificarea eligibilității investiţiei propuse, în vederea accesării fondurilor europene nerambursabile.

Cei care doresc să depună un proiect de investiţii pentru sesiunea din iunie 2013 a Măsurii 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, dedicată fermelor de familie cu dimensiuni între 2 și 50 UDE, pot beneficia de suport on-line pe site-ul APDRP în vederea identificării facile a investițiilor eligibile și a condițiilor de accesare.

„Sistemul Expert”, este funcţional pe site-ul APDRP începând de astăzi, 31 mai 2013 şi este dedicat tuturor celor care doresc finanţare europeană nerambursabilă prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

„Sistemul Expert” presupune completarea unui chestionar on-line, în urma căruia beneficiarii vor putea identifica măsura de finanţare din PNDR pe care o pot accesa, investiţiile eligibile, documentele necesare întocmirii proiectului precum şi o estimare a punctajului pe care l-ar putea obţine investiţia propusă.

Pe lângă cei care vor să depună un proiect de investiţii, în sesiunea din iunie a Măsurii 121, în acest moment „Sistemul Expert” vine şi în ajutorul celor care vor să depună proiecte de investiţii prin Grupurile de Acţiune Locală (GAL-uri).

În scurt timp, tot pe pagina oficială de internet a APDRP, vor fi disponibile alte două sisteme de consiliere on-line („Tutoriale” și „Simulări”) cu ajutorul cărora potențialii beneficiari sunt informați în mod interactiv despre modalitatea de întocmire a cererilor de finanțare, a cererilor de plată și derularea proiectelor finanțate prin PNDR.

Sistemele de consiliere on-line vor fi adaptate şi pentru următoarea perioadă de programare financiară 2014 – 2020.

Suportul on-line oferit de APDRP este parte a proiectului P006/ 2012 „Informarea potenţialilor beneficiari ai PNDR şi dezvoltarea sistemului informatic de gestiune şi instruire a angajaţilor”, Componenta 1 „Elaborarea sistemului expert şi a tutorialelor pentru informarea potenţialilor beneficiari ai PNDR prin intermediul portalului web” finanțat prin Măsura 511 - Asistență Tehnică a PNDR.

Fondurile europene vor putea fi accesate mai uşor

• Interviu cu Achim Irimescu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

În acest mandat, pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prioritatea numărul unu este absorbţia fondurilor europene. În acest sens – am înţeles din declaraţiile oficialilor acestei instituţii – se vor lua mai multe măsuri pentru reducerea birocraţiei şi acordarea unor facilităţi menite a uşura accesul la credite. În primul rând, dacă cele peste 35 de miliarde de euro, cât reprezintă fondurile alocate de UE pentru 2007-2013, ar fi ajuns la timp în România, nu ar mai fi fost necesare împrumuturile de la FMI şi de alte organisme financiare europene. În al doilea rând, dacă sumele alocate agriculturii şi dezvoltării rurale ar fi fost accesate în timp util, decalajul existent în mediul rural între România şi statele occidentale era acum mult mai mic.

– Domnule secretar de stat, consideraţi că MADR trebuie să ia măsuri suplimentare pentru a creşte volumul şi viteza absorbţiei fondurilor europene?

– Am luat deja unele măsuri şi luăm în continuare, procesul fiind în plină desfăşurare. Acolo unde am avut probleme de management, am schimbat oamenii şi am adus alţii mai buni, profesionişti din sistem.

Însăşi conducerea MADR este formată numai din profesionişti, chiar dacă unii nu sunt membri ai partidelor de guvernământ. De exemplu, un secretar de stat (Achim Irimescu – n.n.), directorii generali ai APIA, APDRP şi AM PNDR au fost numiţi, fără a fi membri de partid. La fel s-a întâmplat şi la AM POP, unde aşteptăm deblocarea fondurilor, în urma corecţiilor efectuate.

În cazul Programului Operaţional pentru Pescuit, lucrurile s-au mişcat greu în anii anteriori, au fost proiecte la care nu s-a efectuat evaluarea nici într-un an de zile şi de aceea a trebuit să intervenim pentru a se finaliza. Ideea a fost ca noii directori să vină cu soluţii, să nu spună că nu se poate realiza ceva, ci cum se poate rezolva, astfel încât accesarea fondurilor europene să se facă mai uşor

Subvenţionarea dobânzii – o soluţie?

– Sunt probleme la accesarea fondurilor europene generate în mod deosebit de asigurarea cofinanţării. Cum pot fi ajutaţi potenţialii beneficiari ai acestor fonduri?

– În primul rând, dorim să rezolvăm problema accesului la credite pentru investiţii în dezvoltarea rurală, deoarece aceasta este, cum spuneţi, problema cea mai mare la accesarea fondurilor europene pe Pilonul II. Băncile nu sunt întotdeauna interesate. De aceea vrem ca acelea care vehiculează sumele mari alocate plăţilor directe, de pe urma cărora obţin comisioane importante, să accepte şi creditarea pentru dezvoltare rurală şi, desigur, cu o dobândă mai redusă, această soluţie fiind acceptată şi de Comisia Europeană.

Negocierea unei dobânzi mici, acordarea unei perioade de graţie pot fi de natură a veni în sprijinul beneficiarilor, fără a fi considerate ajutor de stat. Astfel, beneficiarii pot demara investiţia, chiar dacă nu primesc ajutorul public mai mare de 50%. Subvenţionarea dobânzii în contextul actual nu este posibilă, chiar dacă pare o soluţie.

Corecţii după... sugestii

– MADR oferă soluţii, până la urmă hotărăşte. Dar pe beneficiari i-aţi consultat?

– Am avut multe întâlniri în teritoriu cu beneficiarii fondurilor europene, iar la discuţii au participat şi directorii agenţiilor de plăţi. Astfel, ei au putut să reţină toate problemele ridicate pe plan local. De asemenea, am primit foarte multe corespondenţe de la beneficiari, care semnalau diferite probleme. Ca urmare, am hotărât ca, la nivelul fiecărei agenţii în parte, să existe o persoană care să ţină evidenţa tuturor sesizărilor, pentru a avea posibilitatea ca, analizându-le, să corectăm toate neajunsurile în cunoştinţă de cauză.

– Mulţi beneficiari s-au plâns că sumele primite de la UE nu mai corespund cu cele investite efectiv ca urmare a devalorizării leului pe perioada implementării proiectului. Ce se poate face în acest caz?

– Într-adevăr, există proiecte semnate de ani de zile, la care achiziţiile sunt făcute în euro, de exemplu pentru utilaje, iar beneficiarul primeşte suma în lei, la valoarea din momentul semnării contractului. La data întocmirii proiectului, cursul leu/euro era mai mic.

Ca urmare a devalorizării apar diferenţe, uneori acestea se ridică chiar la 200.000 de euro, care de fapt ajung la bugetul naţional şi nu la beneficiar, ceea ce reprezintă pentru mulţi o mare dificultate. Tocmai această anomalie vrem să o corectăm, pentru a preîntâmpina pierderile beneficiarilor, iar Ministerul Finanţelor a înţeles acest lucru.

Mai mulţi bani de la UE

– Conform bugetului pe 2013, se primesc mai mulţi bani pentru plăţile directe de la Uniunea Europeană (UE). Puteţi defalca sumele alocate României?

– Anul acesta obţinem de la Uniunea Europeană 1,21 miliarde de euro pentru plăţi directe (aproximativ 140 de euro/ha – n.n.) şi trebuie să cheltuim minimum 1,3 mld de euro pentru dezvoltare rurală, pentru a evita dezangajarea. Sper însă ca la acest capitol – dezvoltare rurală – să ajungem undeva la 1,6 mld euro. Apoi, pentru anul trecut, mai sunt de plătit încă vreo 400-500 milioane de euro, pentru că Ministerul Finanţelor nu ne-a asigurat partea de cofinanţare. Astfel, în anul 2013, fondurile transferate în agricultura românească ar putea atinge peste 2,8 mld de euro.

La aceste sume, se mai adaugă fonduri de la bugetul de stat, 192 mil de euro pentru plăţi naţionale directe complementare (CNDP – n.n.). În plus, vor mai fi alocate sume pentru măsuri de piaţă, ajutoare de stat, investiţii şi altele.

Două instituţii într-una: APIA şi APDRP

– Am vorbit despre bani europeni, dar nu ştim cine va face plăţile. În ultimul timp, s-a vehiculat ideea unificării celor două agenţii, APIA şi APDRP. Cum va fi organizată noua structură?

– Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie de un studiu pentru a şti care este forma cea mai bună.

Într-o primă variantă, se poate face unificarea APIA cu APDRP, iar noua agenţie va fi condusă de un preşedinte şi de doi adjuncţi, actualii directori generali. Birourile care se ocupă de fonduri europene rămân neschimbate. Însă celelalte servicii – juridic, financiar, administrativ, resurse umane etc. – se vor unifica. Personalul suplimentar nu va fi disponibilizat, ci redistribuit, pentru că UE ne-a recomandat angajarea a peste o mie de oameni la APIA, în principal pentru controale pe teren.

Cea de a doua variantă a fost propusă de cele două agenţii. Conform acesteia, APIA se va ocupa numai de plăţi, în timp ce APDRP, sau cum se va numi, va face selecţie, contractare şi ordine de plată.

Este posibil însă ca, în cele din urmă, ca urmare a opoziţiei unor state membre ale UE, cum este Germania, cu organizare teritorială pe landuri, să nu se mai impună realizarea unei singure agenţii de plată, la nivel naţional. Şi atunci vom avea mai multă flexibilitate în organizarea acestor structuri.

Traian Dobre
LUMEA SATULUI, NR.4, 16-28 FEBRUARIE 2013

 

România îşi menţine poziţia de a beneficia de fonduri suplimentare în 2014-2020

România îşi menţine poziţia de a beneficia de fonduri suplimentare pentru Politica Agricolă Comună şi de o alocare superioară vizând fondurile de coeziune şi structurale, a declarat marţi premierul Victor Ponta, după întâlnirea Grupului "Prietenii coeziunii", care a avut loc la Bruxelles, subliniind, totodată, necesitatea, ca ţara noastră să administreze mai bine banii primiţi.

"România îşi păstrează poziţia de a beneficia în următorul exerciţiu financiar multianual de fonduri suplimentare pentru Politica Agricolă Comună. Asta înseamnă că acel obiectiv de convergenţă - să avem plăţi directe şi subvenţii la media europeană - să fie realizat în cadrul exerciţiului financiar următor, dar, în acelaşi timp, România îşi doreşte o alocare superioară în ceea ce priveşte fondurile de coeziune şi structurale, o alocare superioară, care să vină în paralel cu o capacitate administrativă superioară", a afirmat Victor Ponta.

El a precizat că discuţiile vizând următorul cadrul financiar multianual tind să se finalizeze, fiind necesar ca "Prietenii coeziunii" şi susţinătorii unor cheltuieli reduse să ajungă la un acord.
"În cadrul Consiliului European, sub coordonarea preşedintelui van Rompuy, trebuie armonizate poziţii diferite, aparţinând membrilor Coeziunii - cei care beneficiază de fonduri mai mari decât propria contribuţie - şi celălalt grup, al statelor net contributoare, care solicită o reducere a bugetului alocat pentru 2014-2020", a spus Ponta.

El a afirmat că este important ca România să obţină o alocare superioară în 2014-2020, aspect care depinde de rezultatul negocierilor vizând bugetul şi de modul în care ţara noastră reuşeşte să-şi crească gradul de absorbţie.

"Am salutat ralierea Parlamentului European, reprezentat de Martin Schulz, care a afirmat că PE sprijinul de vedere al ţărilor noastre, privind necesitatea alocării unor fonduri suficiente pentru dezvoltarea convergentă a statelor din UE. Adică pentru ţări cum este România aflate în urmă în ceea ce priveşte infrastructura, dezvoltarea agriculturii", a spus Victor Ponta.

Sursa AGERPRES

România şi Portugalia vor avea o strategie comună pentru absorbţia fondurilor comunitare destinate sistemelor de irigaţii

România şi Portugalia vor avea o strategie comună în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor comunitare în vederea dezvoltării sistemelor de irigaţii, a declarat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, care a condus, în intervalul 23 - 25 octombrie, o delegaţie a Ministerului într-o vizită oficială în Portugalia.

'Portugalia este primul stat european care a reuşit să atragă fonduri europene pentru construirea unui sistem de irigaţii eficient şi cu un consum redus de energie electrică. Portugalia utilizează tehnologie pentru irigaţii performantă şi mai ales productivă. Practic, la fiecare euro investit în sistemul de irigaţii portughez returnările sectorului sunt de 4 euro pe unitatea investită. Ţinta noastră este aceea de a construi un sistem de irigaţii la fel de performant precum cel portughez, iar investiţia să fie făcută din fonduri comunitare. Acesta a fost şi scopul vizitei noastre. Ne-am întors în ţară cu o realizare importantă - am decis împreună cu omologii noştri portughezi ca România şi Portugalia să aibă o strategie comună în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor comunitare în vederea dezvoltării sistemelor de irigaţii", a declarat Daniel Botănoiu, într-un comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), remis, vineri, AGERPRES.

În perioada 23-25 octombrie 2012 o delegaţie a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale condusă de Daniel Botănoiu a participat la o vizită oficială de lucru în Portugalia organizată în urma discuţiilor purtate cu Ministrul Agriculturii, Mării, Mediului şi Planificării Teritoriale din această ţară. Scopul vizitei a fost acela de a dezbate mai multe teme de interes comun privind implementarea unui program special de refacere a infrastructurii de irigaţii cu finanţare din fonduri comunitare.

Programul vizitei a cuprins o întâlnire bilaterală cu delegaţia Ministerului Agriculturii portughez, condusă de secretarul de stat José Diogo Albuquerque, prezentarea proiectului multifuncţional Alqueva şi o vizită în teren.

Totodată, cei doi oficiali au mai discutat aspecte privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) şi necesitatea unei mai mari convergenţe externe a plăţilor directe. Partea portugheză şi-a exprimat preocuparea privind menţinerea cotelor de lapte după 2014, având în vedere propunerea de eliminare a acestora în noua PAC. La rândul său, secretarul de stat Daniel Botănoiu a subliniat rolul formelor asociative la dezvoltarea sectorului laptelui, dar şi importanţa acestora în toate ramurile agriculturii.

Proiectul Multifuncţional Alqueva este localizat în sudul Portugaliei, în provincia Alentejo, regiune care s-a confruntat cu deficit de apă ceea ce a împiedicat dezvoltarea şi nu a permis modernizarea agriculturii. Proiectul are impact asupra unei suprafeţe de aproximativ 10.000 km2, din 20 de judeţe, ceea ce îl transformă într-un instrument structural şi un motor pentru o serie de activităţi diverse, susţinute într-un proces de dezvoltare integrată. Rezervorul Alqueva are o capacitate de 4.150 hm3 şi acoperă 250 km2 (cel mai mare lac artificial din Europa). Infrastructura aferentă proiectului este în proprietatea statului, iar Întreprinderea pentru Dezvoltare şi Infrastructură din Alqueva (EDIA) este responsabilă cu lucrările de construcţie şi administrarea proiectului.

Sursa AGERPRES

Cum obţii fonduri nerambursabile fără cofinanţare

Dacă ai o idee de afacere şi eşti convins(ă) că este profitabilă, dar nu ai (destui) bani, poţi accesa în anumite condiţii fonduri europene nerambursabile.

Pentru ca o idee de afacere să primească finanţare nerambursabilă este necesar ca ea să fie eligibilă şi să se bazeze pe un plan de afaceri viabil. Documentaţia este standard şi se întocmeşte în conformitate cu cerinţele UE privind dezvoltarea rurală şi pescuitul. Din momentul în care afacerea ta este considerată eligibilă de către reprezentanţii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (sau ai oficiilor judeţene din domeniu, unde vei prezenta planul de afaceri), poţiprimi finanţarea nerambursabilă. Cofinanţarea proiectului nu mai este o problemă pentru solicitanţii de astfel de fonduri, întrucât se poate obţine rapid de la bănci, deoarece proiectele sunt girate de Uniunea Europeană.

Afaceri finantate

Domeniile în care poţi începe o afacere cu fonduri nerambursabile sunt variate, printre activităţile eligibile numărându-se:

  • creşterea animalelor (cu câteva excepţii),
  • producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice; producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate,
  • fabricarea şi finisarea materialelor textile (cu câteva excepţii),
  • agricultură, silvicultură şi pescuit

De asemenea, fondurile nerambursabile pot fi folosite pentru fabricarea:

  • de covoare, mochete, frânghii, sfori etc.,
  • articolelor de îmbrăcăminte,
  • articolelor de voiaj, marochinărie şi încălţăminte,
  • produselor din lemn,
  • de mobilă,
  • bijuteriilor, imitaţiilor de bijuterii şi articolelor similare,
  • articolelor pentru sport,
  • jocurilor şi jucăriilor.

Totodată, între activităţile eligibile se numără:

  • repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor,
  • colectarea deşeurilor,
  • construcţii,
  • lucrări de instalaţii electrice şi tehnico-sanitare, plus alte lucrări de instalaţii pentru construcţii,
  • lucrări de tâmplărie şi dulgherie,
  • lucrări de ipsoserie,
  • transport şi depozitare,
  • întreţinerea şi repararea maşinilor şi a motocicletelor,
  • turism,
  • activităţi de poştă şi curierat,
  • restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie,
  • activităţi de editare a cărţilor, ziarelor, revistelor şi alte activităţi de editare,
  • activităţi veterinare,
  • activităţi de peisagistică şi servicii pentru clădiri.

Detalii privind întocmirea planului de afaceri şi lista tuturor domeniilor eligibile, precum şi a excepţiilor, poţi găsi pe fondurinerambursabile.ro.

Sursa: Național

Abonează-te la acest feed RSS