reclama youtube lumeasatuluitv
update 25 Jun 2019

Reuniunea Comitetului de Monitorizare pentru PNDR 2014-2020

Vineri, 21 iunie 2019, a avut loc, în prezența reprezentanților Comisiei Europene - Direcția generală pentru agricultură, a VIII-a reuniune a Comitetului de Monitorizare pentru PNDR 2014-2020, organizată de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Comitetul de Monitorizare este format din reprezentanți ai partenerilor relevanți (parteneri sociali, asociații profesionale, ONG-uri și reprezentanți ai societății civile) și ai administrației publice centrale și locale și are rolul de a urmări implementarea programului.

În cadrul întâlnirii au fost dezbătute o serie de subiecte de interes pentru agricultura românească și a fost prezentat calendarul propus pentru submăsurile PNDR care vor fi lansate până la sfârșitul anului 2019, respectiv:

  • sM 4.2 GBER MINIMIS - „Sprijin pt servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pt procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole”
  • SM 4.2a „Investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol”
  • SM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”
  • sM 7.4 „Sprijin pentru investițiile în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, și a infrastructurii aferente”.
  • sM 9.1 "Înființarea grupurilor de producători"
  • sM 9.1a "Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol" sM 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - irigații"
  • sM 19.3 „Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală - Componenta A "Asistență tehnică pregătitoare, pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate

Agenda a cuprins o informare a membrilor Comitetului de Monitorizare privind acțiunile incluse în planul anual de evaluare pentru 2019 și rezultatele înregistrate în implementarea acestuia. Un alt subiect discutat a fost Raportul anual de implementare a PNDR pentru anul 2018, care a fost aprobat de membrii Comitetului de Monitorizare.

La eveniment au fost făcute informări cu privire la stadiul implementării instrumentului financiar de creditare cu partajarea riscului finanțat prin PNDR, precum și la acțiunile derulate în anul 2018 pentru implementarea Strategiei de Informare și Publicitate.

Totodată, agențiile de plăți au prezentat stadiul măsurilor PNDR 2014-2020 și progresele înregistrate în implementarea programului.

Fonduri rambursate Romaniei de la Comisia Europeană pentru agricultură și dezvoltare rurală

În data de 05 iunie 2019, României i-au fost virate de la Uniunea Europeană 88 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), ajungându-se astfel la suma de 1,7 miliarde euro, intrată de la începutul acestui an în contul plăților directe efectuate de APIA. Aceste fonduri au ajutat fermierii să își execute la timp lucrările agricole, să se doteze corespunzător, astfel încât să poată realiza investiții viabile, moderne, la standarde europene.

Valoarea totală a fondurilor europene pe care România le-a primit în 2019 pentru agricultură și dezvoltare rurală se ridică la suma de peste 2,2 miliarde euro (plăți directe și investiții).

Preocuparea constantă a Ministerului Agriculturii pentru accesarea banilor europeni dedicați domeniului agricol a determinat o absorbție de peste 8,4 miliarde euro, reprezentând totalul fondurilor intrate în conturile fermierilor români în perioada 2017-2019, prin eforturile susținute ale funcționarilor din cadrul celor două agenții de plăți, APIA și AFIR.

Sursa: madr.ro

Finanțarea cooperativelor și a grupurilor de producători cu fonduri europene

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale finanțează, prin intermediul mai multor submăsuri din cadrul Programului Național de Dezvoltare 2014 – 2020 (PNDR 2020), formele asociative dintre fermieri și procesatori, respectiv cooperativele și grupurile de producători.

Până în prezent, AFIR a încheiat 32 de contracte de finanțare în valoare de 22,7 milioane de euro cu beneficiarii acestor forme asociative. Dintre acestea, 22 contracte de finanțare, în valoare de 19,3 milioane de euro, au fost semnate cu membrii cooperativelor. Valoarea totală a plăților efectuate pentru fermierii asociați este de 7,5 milioane de euro, până la această dată.

 „Am susținut încă de la început importanța deosebită pe care o are asocierea în sectorul agricol de la noi din țară. Deși fermierii români sunt încă reticenți față de aceste forme de organizare, am constatat că interesul a crescut în perioada recentă, dovadă că fermierii noștri au înțeles faptul că dacă se asociază și obțin fonduri nerambursabile se dezvoltă mai mult, pot să-și pună împreună producția, să o comercializeze și să aibă o putere sporită de negociere pe piața liberă. Prin PNDR 2020, am susținut concret fermierii care se asociază, aceștia beneficiind de punctaj suplimentar și de creșterea intensității sprijinului financiar cu 20%. Astfel, puteau ajunge și la 90% finanțare nerambursabilă, dacă erau îndeplinite condițiile prevăzute de Ghidul solicitantului.”, a menționat Directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Cele mai multe proiecte depuse de formele asociative au fost contractate la nivelul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 5 Vest Timișoara, respectiv 8 proiecte în valoare de 7,6 milioane de euro, dar și la nivelul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 1 Nord-Est Iași, unde sunt contractate 7 cereri de finanțare în valoare de aproximativ 4 milioane de euro. Alte 6 investiții colective cu o valoare de peste 3,6 milioane de euro au fost finanțate la nivelul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 6 Nord-Vest  Satu Mare.

Agenția a sprijinit financiar formele asociative și prin intermediul Programului Național de Dezvoltare 2007 – 2013 (PNDR 2013). Astfel, în perioada respectivă au fost încheiate 66 de contracte de finanțare, în valoare totală de 26,5 milioane de euro. Plățile efectuate prin PNDR 2013 pentru investițiile colective ale fermierilor însumează 16,8 milioane de euro.

Sursa: afir.info

Fermierii își pot asigura culturile și animalele cu fonduri europene

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale acordă sprijin financiar pentru asigurarea culturilor, animalelor și plantelor de către fermierii activi, prin intermediul submăsurii 17.1 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea de primire a cererilor de finanțare este deschisă în perioada 1 aprilie – 30 noiembrie 2019, iar alocarea financiară disponibilă este de 42.797.487 euro

În cazul fermelor mici cu dimensiunea economică de până la 12.000 SO, rata sprijinului nerambursabil  este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătite efectiv de către fermier, iar în cazul fermelor cu dimensiunea economică mai mare sau egală cu 12.000 SO, rata sprijinului nerambursabil este de 55%.

„În ultima perioadă ne confruntăm cu fenomene meteorologice extreme, reprezentate de inundații, căderi de grindină, furtuni și chiar tornade, iar noi trebuie să fim pregătiți să gestionăm eficient astfel de situații. Am deschis în premieră o linie de finanțare prin care fermierii pot obține sprijin financiar pentru a încheia polițe de asigurare atât pentru culturi, cât și pentru animale. Încurajăm participarea la schemele de asigurare, în vederea gestionării corespunzătoare a riscurilor ce pot afecta producția agricolă. Încă de la transmiterea ghidului spre consultare publică, am analizat toate observațiile venite atât din partea fermierilor, cât și a asiguratorilor. Această sesiune este doar prima etapă lansată pentru culturile de primăvară, urmând să deschidem o sesiune și pentru asigurarea celor de toamnă. Fondurile europene disponibile pentru acest tip de sprijin, acordat fermierilor prin PNDR 2020 sunt în valoare de aproximativ 43 milioane de euro”, a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR.

Astfel, pentru a beneficia de sprijin financiar, solicitanții trebuie să fie fermieri activi, să încheie cu o societate de asigurări un contract pentru riscurile menționate în cadrul submăsurii 17.1 și să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul și la termenele prevăzute în contract. De asemenea, solicitanții pot beneficia de sprijin dacă utilizează terenuri agricole (cu excepția suprafețelor cultivate cu struguri pentru vin), dacă dețin, cresc sau exploatează animale, dacă încheie contractul de asigurare pentru toate suprafețele cultivate cu același tip de cultură de la nivelul exploatației și dacă nu creează  condiții pentru a obține în mod necuvenit un avantaj.

Riscurile eligibile în cadrul acestei linii de finanțare sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arșița, inundațiile, grindina, înghețul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torențiale sau ploile excesive și de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada. De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finanțare se numără și infestările cu organisme de carantină dăunătoare plantelor prevăzute în HG nr. 563/2007, cu modificările și completările ulterioare. Producerea unui fenomen climatic nefavorabil sau a infestării cu organisme de carantină dăunătoare plantelor trebuie să fie recunoscută în mod oficial de către autoritățile competente din România.

Precizăm că această sesiune este dedicată celor care doresc sprijin financiar pentru asigurarea culturilor de primăvară, urmând ca spre finalul anului să fie deschisă o nouă sesiune a submăsurii 17.1 pentru asigurarea culturilor de toamnă.

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, iar pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente, disponibile pe site, la secțiunea Investiții PNDR în pagina sM 17.1.

Sursa: afir.info

Sisteme antigrindină achiziționate cu fonduri europene

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a acordat  finanțare pentru achiziționarea și instalarea sistemelor de plasă antigrindină în exploatații pomicole prin submăsura 4.1a din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

AFIR a încheiat contracte de finanțare cu 412 pomicultori în valoare de 204 milioane de euro prin submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole”.

Dintre aceștia, 85 au prevăzut prin proiect achiziționarea de plase antigrindină. Valoarea totală a acestor proiecte este de aproximativ 11 milioane de euro, iar suprafața culturilor protejate prin instalarea acestor sisteme antigrindină este de 383 de hectare.

Rezultatul schimbărilor climatice, dar și cererea pe piața românească  a produselor de calitate la prețuri accesibile, au creat necesitatea utilizării tehnologiilor de ultimă generație și în sectorul pomicol. Printre acestea pot fi incluse și plasele antigrindină utilizate în zonele cu risc sporit de producere a unor fenomene nefavorabile. Astfel, prin PNDR 2020, au fost prevăzute fonduri inclusiv pentru tehnologizarea exploatațiilor pomicole, menite să protejeze livezile și culturile de arbuști. Dacă finanțarea sectorului pomicol a demarat mai greu la începutul Programului, începând cu sesiunile din 2018 lucrurile s-au îmbunătățit mult în acest sector ca urmare a simplificărilor procedurale și administrative pe care le-am implementat la nivelul Agenției. Ultimul Raport de selecție intermediar evidențiază această creștere a numărului de proiecte depuse, dar mai ales a calității acestora prin punctajele foarte mari obținute. Anvelopa financiară alocată pentru investiții în exploatații pomicole a fost consumată în totalitate. Pentru acest sector vom deschide  o nouă sesiune pentru procesarea produselor pomicole prin submăsura 4.2a, în a doua jumătate a acestui an”, a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR.

În plus față de proiectele contractate deja, AFIR a primit în sesiunea anuală 2019, în cele două etape lunare (februarie și martie), 81 de solicitări de finanțare pentru proiecte de investiții în exploatații pomicole ce includ plase antigrindină, în valoare totală de 7,72 milioane de euro. Aceste solicitări sunt în etapa de evaluare și selecție în vederea finanțării. În cazul în care vor fi finanțate, suprafața exploatațiilor pomicole care va fi protejată prin finanțarea acestor proiecte este de 378 de hectare. Cele mai multe cereri de finanțare care prevăd și achiziționarea de plase antigrindină, peste 40, au fost depuse în regiunea Nord-Vest și au o valoare de peste 3,5 milioane de euro.

Sursa: afir.info

Susținerea financiară a cooperării fermierilor prin PNDR 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale finanțează prin submăsurile 16.4 și 16.4a din cadrul Programului Național de Dezvoltare 2014 – 2020 (PNDR 2020) cooperarea între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol. Cererile pentru finanțarea cooperării dintre fermieri și microîntreprinderi, întreprinderi mici, ONG-uri, consilii locale sau unități școlare, sanitare, de agrement sau de alimentație, se depun până la data de 30 iunie 2019, ora 16:00. Pentru finanțarea acestor parteneriate există o alocare disponibilă de 4.744.665 euro pentru sectorul agricol (submăsura 16.4) și de 6.668.484 euro pentru sectorul

Valoarea sprijinului acordat în cadrul submăsurilor 16.4 și 16.4a este de maximum 100.000 euro, iar finanțarea este 100% nerambursabilă* și se acordă pentru studii și planuri de marketing (maxim 10%*), pentru acoperirea costurilor de funcționare a cooperării (maxim 20%*), precum și pentru decontarea cheltuielilor de promovare a lanțului scurt de aprovizionare și a pieței locale (maxim 50%*), de creare sau achiziționare a mărcii înregistrate (maxim 5%*), de protejare a mărcii înregistrate (maxim 5%*). De asemenea, finanțarea se acordă și pentru etichetarea și ambalarea produsului, pentru aplicații software, pentru onorarii ale partenerilor sau colaboratorilor externi, pentru investiții în construcții, în echipamente, în utilaje și mijloace de transport, dar și pentru închirierea acestora.

 În această sesiune de depunere, AFIR a primit până în acest moment solicitări de finanțare a 8 parteneriate, în valoare totală de 728.019 euro, din care unul, în valoare de 100.000 euro, este aferent sectorului pomicol. Beneficiarii din județele Cluj, Giurgiu, Hunedoara, Maramureș, Tulcea au depus la AFIR solicitări cu valori cuprinse între 32.000 euro și maximul de 100.000 euro pentru un proiect.

Un astfel de proiect din Hunedoara solicită finanțare pentru coagularea producătorilor din zona cetăților dacice sub un brand comun și constituirea unui lanț scurt de aprovizionare adresat turiștilor, dezvoltarea unei platforme on-line și lansarea unei campanii de promovare a brandului respectiv, înființarea unui spațiu special de tip stand mobil destinat vânzării de produse locale. De asemenea, un alt proiect, depus în județul Tulcea, vizează promovarea și comercializarea produselor obținute din lapte de capră, iar în județul Cluj a fost propusă promovarea dovleacului copt românesc.

Beneficiarii eligibili care pot primi finanțare prin submăsura 16.4 și 16.4a sunt parteneriatele constituite în baza unui Acord de Cooperare din cel puțin un fermier sau un grup de producători sau o cooperativă care își desfășoară activitatea în sectorul agricol/ pomicol și cel puțin un partener din categoriile: fermieri, microîntreprinderi și întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, consilii locale, unități școlare (inclusiv universitățile de profil), unitățile sanitare, de agrement și de alimentație publică.

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, iar pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții pot consulta gratuit pe site Ghidul solicitantului și anexele aferente, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată submăsurilor 16.4 și 16.4a.

Sursa: afir.info


* din total cheltuieli eligibile

Fermierii își pot asigura culturile cu bani europeni

Începând cu luna aprilie 2019 se află în derulare sesiunea de depunere a cererilor de finanțare pentru submăsura 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, cu scopul de a încuraja fermierii să își asigure culturile împotriva fenomenelor climatice nefavorabile, cum ar fi: inundații, secetă, grindină, îngheț, ploi torențiale, tornade, furtuni, etc.

Sesiunea anuală de depunere a cererilor de finanțare pentru această submăsură este  împărțită în două etape: pentru culturile de primăvară și pentru cele de toamnă.

Etapa curentă de depunere a dosarelor cererilor de finanțare, aferentă culturilor de primăvară, se desfășoară în intervalul 01.04.2019 – 30.11.2019.

Alocarea financiară pentru întreaga perioadă de programare este de  42.797.487 euro, depunerea dosarelor cererilor de finanțare realizându-se continuu până la epuizarea fondurilor.

Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este de :

  • 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătită efectiv de către fermier, în cazul fermelor mici cu dimensiunea economică până la 11.999 euro standard output (SO);
  • 55% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătită efectiv de către fermier, în cazul fermelor cu dimensiunea economică mai mare sau egală cu 12.000 SO.

Pentru a beneficia de sprijin, solicitantul va încheia o asigurare pentru riscurile prevăzute, angajându-se să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul și la termenele prevăzute în contractul de asigurare. Condițiile de eligibilitate sunt detaliate în Ghidul solicitantului publicat pe pagina de web a AFIR (www.afir.info/Investiții PNDR/sM 17.1).

Alte informații relevante sunt disponibile pe paginile web ale AFIR (www.afir.info) și MADR (www.madr.ro).

Noi sesiuni de depunere proiecte deschise prin PNDR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, a deschis în trimestrul I al anului 2019 noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, astfel:

  • sM 4.3 - Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – irigații
  • sM16.4 - Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare
  • sM16.4a - Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare - sector pomicol
  • sM5.1 - Sprijin pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile
  • sM5.2 -  Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale
  • sM17.1 - Prime pentru asigurarea culturilor, a animalelor şi a plantelor

Submăsura sM4.3 beneficiază de cea mai mare alocare de fonduri, în valoare de 200 milioane euro, iar proiectele pot fi depuse până la 31 august 2019.

Totodată, în anul 2019, semestrul I a fost lansată sesiunea de depunere proiecte pentru sM 15.1 - Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, în valoare de  68.498.437 euro.  

Reamintim că infrastructura locală beneficiază în acest moment de finanțare prin intermediul sesiunilor deschise pentru următoarele submăsuri:

  • sM 7.2 - Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică-ITI Delta Dunării (16.777.774 euro), sesiune deschisă până la 30 aprilie 2019
  • sM 7.6 - Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural-ITI Delta Dunării (4.990.902 euro), sesiune deschisă până la 30 aprilie 2019
  • sM 7.4 - Sprijin pentru investițiile în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, și a infrastructurii aferente. Precizăm faptul că sesiunea de primire a proiectelor pentru această submăsură urmează a fi lansată în trimestrul II al anului 2019.

Ca element de noutate, Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, va lansa 3 noi sesiuni de primire a proiectelor în trimestrul II al anului 2019: sM 9.1- Înființarea grupurilor de producători, sM 9.1a - Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol, sM19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală - Componenta B Implementarea activităților de cooperare ale GAL-urilor selectate. Alocarea propusă pentru aceste submăsuri este în valoare aproximativă de 36 milioane euro.

Reamintim că sesiunile deschise în 2018 active în prezent sunt următoarele:

  • sM1.1 - Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competențe pentru formarea beneficiarilor submăsurilor 6.1, 6.3 și 10 (46.313.707 euro)
  • sM1.2 - Sprijin pentru activități demonstrative și de informare - acțiuni de informare pentru fermieri (12.813.333 euro)
  • sM4.2 – GBER - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole- Sector dezvoltare și modernizare unităţi de procesare (21.209.103 euro)
  • sM8.1 - Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite (115.995.314 euro)
  • sM16.1 - Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul agricol - Etapa 2 (6.723.721 euro)
  • sM16.1a - Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul pomicol- Etapa 2 (5.819.040 euro)

Precizăm că cei interesați de submăsurile sM16.1 și sM16.1a mai pot depune proiecte până la data de 10 aprilie 2019. Termenele limită de depunere a proiectelor pentru sM8.1 sunt 28 iunie 2019, respectiv 30 iunie 2019 pentru sM4.2.

Sursa: madr.ro

Fonduri disponibile pentru reducerea efectelor dezastrelor naturale și asigurarea producției agricole

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea mai multor sesiuni de primire a proiectelor de investiții, finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Astfel, în perioada 1 aprilie – 30 iunie 2019 se pot depune proiecte pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile prin submăsura 5.1.

Alocarea financiară disponibilă pentru beneficiarii publici ai acestei submăsuri (sM) este de 7.360.000 euro, din care: 2.500.000 euro pentru instalații de dezinfecție, 3.860.000 euro pentru autoutilitare probe și dotarea laboratoarelor și 1.000.000 euro pentru camere frigorifice. Totodată, beneficiarii privații ai acestei submăsuri au la dispoziție fonduri în valoare de 7.415.003 euro.

În aceeași perioadă, 1 aprilie – 30 iunie 2019, este deschisă sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale, finanțate prin submăsura 5.2. Bugetul disponibil pentru acest tip de investiții este de 13.677.431 euro.

De asemenea, începând cu 1 aprilie 2019, se lansează prima sesiune de depunere a cererilor de finanțare prin submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor”. Data limită de depunere a cererilor de finanțare este 30 noiembrie 2019. Fondurile disponibile pentru fermieri sunt în valoare de 42.797.487 euro.

Facem precizarea că această sesiune este dedicată celor care doresc sprijin financiar pentru asigurarea culturilor de primăvară, urmând ca spre finalul anului să fie deschisă o noua sesiune a sM 17.1 pentru asigurarea culturilor de toamnă.

Dezastrele si calamitățile naturale pot interveni oricând, în orice moment, iar noi trebuie să fim pregătiți  în mod eficient să facem față unor astfel de situații.  Punem accent pe măsurile esențiale de prevenire, dar și pe cele de reducere a riscurilor de

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, până la termenul prevăzut în Anunțul de lansare sau până la epuizarea fondurilor disponibile. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri europene au la dispoziție Ghidul solicitantului ce poate fi consultat gratuit pe portalul AFIR, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

Sursa: afir.info

PFA-urile și întreprinderilor individuale care au mai mult de 5, respectiv 10 coduri CAEN vor fi radiate din Registrul Comerțului

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale atrage atenția asupra obligativității beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală, constituiți ca persoană fizică autorizată și ca întreprindere individuală, de a se conforma prevederilor Legii nr. 182/ 2016 și de a transmite la AFIR documentele necesare în termen de maximum 14 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință a Notificării emise de AFIR.

În conformitate cu Legea nr. 182/ 2016 (pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/ 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale), persoanele fizice autorizate (P.F.A.) și întreprinderile individuale (Î.I.) aveau obligația îndeplinirii până la data de 18.03.2019 a condiției privind numărul maxim de clase de activităţi prevăzute de codul CAEN, respectiv maximum 5 clase pentru P.F.A. și maximum 10 clase pentru Î.I.

În cazul nerespectării acestor prevederi, persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale sunt radiate din Registrul Comerțului începând din 18 martie 2019.

Subliniez importanța acționării de urgență de către beneficiarii PNDR aflați în situația nerespectării prevederilor Legii numărul 182/ 2016, în sensul furnizării către CRFIR sau OJFIR, în termen de maximum 14 zile lucrătoare, a documentelor doveditoare ale înregistrării activității economice la ONRC, în conformitate cu clauzele stipulate în contractele sau în deciziile de finanțare. Nerespectarea acestor termene va atrage răspunderea beneficiarilor conform legislației în vigoare”, a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR.

Beneficiarii PNDR, constituiți ca P.F.A. și Î.I., care se regăsesc în situația descrisă mai sus, trebuie să depună la CRFIR sau OJFIR (în funcție de tipul de proiect), documentele prin care au fost reautorizați, dar nu mai târziu de 14 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință și cu respectarea următoarelor condiții:

  • menținerea formei de organizare conform celei existente la data încheierii contractului sau a deciziei de finanțare; în cazul în care beneficiarul era autorizat ca P.F.A., dar la această dată are un număr de salariați mai mare de 3, poate proceda la momentul reautorizării la schimbarea formei de organizare, respectiv ca Î.I. (titular al unei întreprinderi individuale);
  • să aibă aceleași coduri CAEN aferente proiectului pentru care a primit finanțare;
  • să se înregistreze în Registrul Unic de Identificare APIA (RO APIA);
  • să preia integral exploatația sau exploatațiile pe noua formă de organizare, astfel încât să nu aibă consecințe asupra stabilirii dimensiunii economice a exploatației agricole deținute de beneficiar.

Lista celor aflați în situația de mai sus poate fi vizualizată accesând site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC): https://www.onrc.ro/index.php/ro/legea-182-2016.

Sursa: afir.info

Rata de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală continuă să crească

România acordă o atenție deosebită stimulării investițiilor și atragerii de fonduri europene pentru agricultură. Beneficiarii acestor plăți sunt fermierii, procesatorii, antreprenorii și autoritățile publice locale din România, care și-au luat angajamentul de a realiza proiecte ambițioase, cu impact economic pozitiv, pe termen lung, menite să contribuie la dezvoltarea spațiului rural, prin investiții eficiente și rentabile, la standarde europene.

”România gestionează pentru perioada de programare 2014-2020 o alocare din FEADR de 8.1 mld.euro, situându-se pe locul 6 în Uniunea Europeană după Italia, Franța, Germania, Polonia și Spania. Din punct de vedere al nivelului plăților efectuate către beneficiarii FEADR, România ocupă locul 2 în Uniunea Europeană, după Franța și locul 1, dacă ne referim la gradul de absorbție pentru nivelul anului 2019, fiind înregistrată o creștere de 36,2% față de aceeași perioadă a anului 2016”, a declarat Teodora Gabriela Gheniu, secretar de stat în cadrul MADR.

Prin politica de dezvoltare rurală, Uniunea Europeană (UE) își propune să ajute zonele rurale să facă față multiplelor provocări economice, sociale și de mediu pe care le aduce secolul al XXI-lea. Cunoscut ca Pilonul II al Politicii Agricole Comune (PAC), Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) a fost îmbunătățit în perioada 2014-2020 printr-o reformă amplă, în urma căreia România a primit o alocare de 8.1 mld. euro din bugetul FEADR, la care se adaugă contribuția națională, în valoare de 1,3 mld. euro. Programul Național de Dezvoltare Rurală din România (PNDR) pentru perioada 2014-2020 se concentrează pe următoarele priorități:

  • Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piață și procesare a produselor agricole,
  • Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri,
  • Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural,
  • Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural,
  • Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicat,
  • Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul abordării LEADER. Competența transversală a LEADER îmbunătățește competitivitatea, calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea sărăciei și excluderii sociale.

Precizăm că, la sfârșitul lunii ianuarie 2019, România era la egalitate cu Cehia și cu Lituania, pe locul 6 din punct de vedere al ratei de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Detalii privind calendarul estimativ de lansare a sesiunilor din PNDR găsiți pe pagina web a MADR: CALENDAR ESTIMATIV.

MADR prelungește termenul de depunere pentru proiectele aferente submăsurii 16.1a

MADR, prin DGDR- AM PNDR, anunță prelungirea termenului de depunere al proiectelor pentru submăsura 16.1a “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul pomicol” până la data de 10 aprilie 2019, ora 16.00.

Ținând cont de natura complexă a proiectelor cu un puternic accent pe inovare, MADR a venit în întâmpinarea solicitărilor potențialilor beneficiari prin această decizie.

În prezent se derulează sesiunea de depunere de proiecte aferentă sub-măsurii 16.1a “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul pomicol”, care contribuie la promovarea inovării și cooperării în sectorul agroalimentar,  prin dezvoltarea de proiecte-pilot și de noi produse, practici și tehnologii.  

Sesiunea de depunere a Cererilor de Exprimare a Interesului (CEI) aferentă etapei I s-a bucurat de un interes deosebit în rândul potențialilor beneficiari fiind depuse un număr 73 CEI  aferente submăsurii 16.1a.

După finalizarea procesului de evaluare și selecție aferent etapei I, au fost invitate în etapa II de depunere în cadrul submăsurii 16.1a un număr de 17 de potențiale Grupuri Operaționale.

Sursa: madr.ro

Fonduri disponibile pentru investiții în pomicultură, procesare, cooperare și infrastructură rurală

În această perioadă sunt deschise mai multe sesiuni de primire a cererilor de finanțare prin intermediul unor submăsuri (sM) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Astfel, o primă oportunitate deosebită o reprezintă investițiile în sectorul pomicol, prin sM 4.1a. Până în prezent, s-au depus 28 proiecte de investiții în valoare de aproximativ 23,7 milioane de euro. Fondurile disponibile pentru depunere sunt în valoare de peste 74,4 milioane de euro și pot fi solicitate până la data de 15 august 2019, dacă nu se epuizează până atunci ca urmare a cererilor de finanțare primite.

Investițiile în modernizarea unităților de procesare sunt finanțate, în această perioadă,  prin intermediul schemei GBER aferentă submăsurii 4.2. Fondurile disponibile pentru depunerea proiectelor, până la data de 30 iunie 2019, sunt în valoare de aproximativ 29,6 milioane de euro.

O altă linie de finanțare prin intermediul căreia AFIR primește cereri de finanțare este sM 4.3, componenta de infrastructură de irigații, pentru care s-au depus, până în acest moment, 12 proiecte în valoare de 11,8 milioane de euro. Solicitanții interesați pot depune proiecte în limita plafonului de 288 milioane de euro, până în data de 31 august 2019, în limita fondurilor disponibile.

Începând cu 21 ianuarie și până la 30 aprilie 2019 (sau până la epuizarea fondurilor alocate), AFIR primește solicitări de finanțare pentru investiții în infrastructura de bază și patrimoniu cultural din arealul ITI Delta Dunării. Astfel, prin intermediul sM 7.2 Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică s-a depus un proiect pentru infrastructura educațională, în valoare de 277.174 euro. Plafonul disponibil pentru finanțarea investițiilor prin sM 7.2 ITI – Delta Dunării se ridică la aproximativ 25 milioane de euro.

Totodată, se pot depune cereri de finanțare în limita plafonului de 7,4 milioane de euro pentru investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural din zona ITI – Delta Dunării, prin intermediul sM 7.6.

De asemenea, cei interesați pot depune cereri de finanțare prin intermediul submăsurilor 16.1 și 16.1a Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale, dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul agricol și în cel pomicol. Alocarea financiară aferentă celor 2 linii de finanțare este de aproximativ 12,5 milioane de euro și este disponibilă până la data de 10 aprilie 2019 pentru 16.1 și 15 martie 2019 pentru 16.1a. Precizăm că până acum au fost depuse 12 proiecte în valoare de peste 4 milioane de euro prin sM 16.1.

Până la 30 aprilie 2019, AFIR acordă sprijin financiar din fonduri europene pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol și cel pomicol, prin sM 16.4 și 16.4a. Alocarea financiară cumulată pentru cele două sectoare este de peste 11,4 milioane de euro.

Cererile de finanțare se depun online pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, până la data limită stabilită în anunțul de lansare aferent fiecărei sesiuni sau până la epuizarea fondurilor disponibile. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri europene, nerambursabile au la dispoziție Ghidul solicitantului, care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, la secțiunea „Investiții PNDR” în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

Sursa: afir.info

O noua tranșă de fonduri rambursată României de către Comisia Europeană

În data de 5 martie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a încasat în contul deschis în Banca Națională a României suma de 175,8 milioane euro, reprezentând rambursarea din Fondul European de Garantare Agricolă, sumelor utilizate de la bugetul de stat de către APIA în perioada 1 ianuarie 2019 - 31.01.2019 pentru acordarea schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018.

Această sumă se alătură rambursărilor efectuate de către Comisia Europeană din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în lunile ianuarie 2019 (807,5 milioane euro) și februarie 2019 (452,86 milioane euro), pentru plățile efectuate de către APIA în cadrul schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018, dar și rambursării din luna februarie 2019 din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în suma de 297,87 milioane euro, pentru plățile efectuate de către AFIR în trimestrul al IV-lea al anului 2018.

Cumulând datele financiare prezentate mai sus, sumele pe care MADR le-a încasat de la Comisia Europeană în perioada 1 ianuarie - 6 martie 2019 se ridică la valoarea de 1,734 mld euro.

Următoarea rambursare a CE, pe baza declaratiei de cheltuieli corespunzatoare platilor efectuate de catre APIA in luna februarie 2019, va fi efectuata în primele două zile lucrătoare ale lunii aprilie, sumele ce urmează a fi astfel rambursate fiind în valoare de 124,47 mil euro.

În total, în perioada 2017-2019, România a încasat de la Uniunea Europeană peste 7,820 miliarde euro.

Pentru anul 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a propus un target de absorbție din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) de 3 miliarde de euro. După încasarea sumei din luna aprilie 2019 procentul de absorbție raportat la target-ul propus va ajunge la 61,94%.

MADR prelungește termenul de depunere pentru proiectele aferente submăsurii 16.1

MADR, prin DGDR- AM PNDR, anunță prelungirea termenului de depunere al proiectelor pentru submăsura 16.1 “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul agricol” până la data de 10 aprilie 2019, ora 16.00. Ținând cont de natura complexă a proiectelor cu un puternic accent pe inovare, MADR a venit în întâmpinarea solicitărilor potențialilor beneficiari prin această decizie.

În prezent, se derulează sesiunea de depunere de proiecte aferentă sub-măsurii 16.1 “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul agricol”,care contribuie la promovarea inovării și cooperării în sectorul agroalimentar, prin dezvoltarea de proiecte-pilot și de noi produse, practici și tehnologii.

Sesiunea de depunere a Cererilor de Exprimare a Interesului (CEI) aferentă etapei I s-a bucurat de un interes deosebit în rândul potențialilor beneficiari, fiind depuse un număr 117 CEI aferente submăsurii 16.1. După finalizarea procesului de evaluare și selecție aferent etapei I, au fost invitate în etapa a II-a de depunere, în cadrul submăsurii 16.1, un număr de 24 de potențiale Grupuri operaționale.

Sursa: madr.ro

Gradul de absorbție FEADR a atins valoarea de 38,87% (media europeană)

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Autoritatea de Management pentru PNDR, pune la dispoziția opiniei publice stadiul implementării PNDR 2014-2020, la data de 22 februarie a.c:

    • Proiecte depuse: 56.900 cu o valoare publică 8,64 mld. euro.
    • Proiecte selectate: 30.707 în valoare publică de 4,38 mld. euro.
    • Proiecte contractate: 30.041 în valoare publică de 4,00 mld. euro.

Suplimentar, prin procedura de tranziție, au fost transferate din PNDR 2007-2013 în PNDR 2014-2020, în vederea finalizării acestora, 20.528 proiecte cu o valoare publică de 0,43 mld. euro.

Cifre relevante privind absorbția fondurilor europene prin PNDR:

- 3,56 mld. euro este suma primită de la Comisia Europeană (CE) cu titlul de rambursare din FEADR, aferentă declarațiilor trimestriale de cheltuieli (2015-2018), ceea ce reprezintă 44% din alocarea de 8,13 mld. euro;

- 3,89 mld. euro este suma totală primita de la CE, incluzând sumele rambursate şi prefinanțarea, echivalent a 48% din alocarea FEADR;

- peste 4,1 mld. euro însumează plățile la zi, efectuate de agențiile de plăți (AFIR şi APIA) către beneficiarii PNDR (din buget național şi fonduri FEADR).

Conform situației financiare la nivel UE, publicată de către DGAgri în 06.02.2019, situația care reflectă plățile efectuate de Comisia Europeană către statele membre, din bugetul FEADR, până la data de 31.01.2019 (prefinanţări şi rambursări aferente declarațiilor trimestriale transmise de către statele membre pentru perioada 01.01.2014 – 15.10.2018), media europeană a gradului de absorbție FEADR este de 38,87%, iar România este poziționată peste această medie, situându-se pe locul 11 din 28 de state membre. 

În ceea ce privește suma totală plătită de Comisie către un stat membru, precizăm că România ocupă locul 2 (după Franța), cu 3,56 mld. euro.

În cazul submăsurilor 16.1 “Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul agricol” și 16.1a “Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul pomicol, AM PNDR face următoarele precizări:

  • Pentru sub-măsurile 16.1 și 16.1.a procesul de evaluare și selecție s-a realizat în 2 etape. Astfel, în etapa I a fost lansată o sesiune de depunere a cererilor de exprimare a interesului (CEI) pentru accesarea finanțării proiectelor, iar în etapa a doua are loc depunerea, evaluarea și selecția proiectul detaliat al GO, în contextul în care a fost selectat în etapa I.
  • Sesiunea de depunere a CEI aferentă etapei I s-a bucurat de un interes deosebit în rândul potențialilor beneficiari fiind depuse un număr de 190 CEI, respectiv 117 CEI aferente submăsurii 16.1 cu o valoare de circa 49 mil. euro și 73 CEI aferente submăsurii 16.1a cu o valoare de circa 31 mil. euro; alocarea totală a celor două submăsuri fiind de aproximativ 12.5 mil. euro.
  • După finalizarea procesului de evaluare și selecție aferent etapei I au fost invitate în etapa II de depunere un număr de 24 de Grupuri operaționale potențiale în cadrul submăsurii 16.1 și un număr de 17 Grupuri operaționale potențiale în cadrul submăsurii 16.1a.

În ceea ce privește submăsurile 16.4 și 16.4a “Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanțul de aprovizionare”, menționăm că obiectivul acestor sub-măsuri este acela de a promova cooperarea între actorii locali, în scopul comercializării produselor agroalimentare prin intermediul lanțurilor scurte de aprovizionare. De asemenea, sub-măsurile se adresează unui mod de colaborare partenerial care presupun nu numai cooperarea dintre fermieri, procesatori, comercianți alimentari cu amănuntul, restaurante, hoteluri şi alte forme de cazare în mediul rural, ci şi realizarea de parteneriate cu organizații neguvernamentale şi autorități publice, pe un model de implementare similar submăsurilor 16.1/16.1a.

Submăsurile 16.1/16.1a/16.4/16.4a reprezintă un element de noutate în PNDR 2014-2020, atât din punct de vedere al tipologiei proiectelor cât și din punct de vedere al cerințelor de implementare.

Astfel, ritmul de depunere în cazul măsurilor clasice din cadrul PNDR 2014-2020 (ca de exemplu, submăsura 6.1 Instalarea tânărului fermier), care au fost derulate deja pe parcursul a cel puțin 2 exerciții de programare, este mult mai alert decât în cazul submăsurilor 16.1/16.1a și 16.4/16.4a.

În plus, prezența acestor sub-măsuri în cadrul PNDR 2014-2020 este esențială, acestea urmărind să dezvolte componenta inovativă a sectorului agricol, în concordanță cu obiectivele și strategia PNDR 2014-2020.

Calendarul lansărilor, sumele lansate precum și criteriile de selecție au fost stabilite împreună cu Comitetul de Monitorizare, structură națională de tip partenerial cu rol decizional și strategic în monitorizarea PNDR 2014-2020, formată din reprezentați ai autorităților publice centrale, structurilor asociative autorităților publice locale, asociații profesionale organizații neguvernamentale și reprezentanți ai societății civile.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

În prezent, sunt deschise sesiuni de depunere proiecte pentru următoarele submăsuri:

Submăsura

Componenta

Alocare licitată (euro)

Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare

sM1.1

Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competențe pentru formarea beneficiarilor submăsurilor 6.1, 6.3 și 10 (cost standard)

46.313.707

14 februarie 2018 – sesiune continuă

sM1.2

Sprijin pentru activități demonstrative și de informare - acțiuni de informare pentru fermieri

12.813.333

09 august 2018 - sesiune continuă

sM1.2

Sprijin pentru activități demonstrative şi de informare (PPA)

409.980

27 decembrie 2018 - 27 martie 2019

sM4.1a

Investiții în exploatații pomicole

65.413.105

15 februarie 2019-15 august 2019

sM4.2

Schema de ajutor de stat GBER - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole

35.348.504

21 decembrie 2018- 30 iunie 2019

sM4.2 MINIMIS

Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole aferentă submăsurii 4.2

12.000.000

03 mai 2017 - 31 martie 2019

sM4.2

Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole - Sector dezvoltare și modernizare unități de procesare

81.200.000

03 august 2018 - 28 februarie 2019

sM4.3

Investiții  pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - irigații

200.000.000

06 februarie 2019 - 31 august 2019

SM 7.2

Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică-ITI Delta Dunării

16.777.774

21 ianuarie – 30 aprilie 2019

SM 7.6

Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural-ITI Delta Dunării

4.990.902

21 ianuarie – 30 aprilie 2019

sM8.1

Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite

115.995.314

11 decembrie 2018 – 28 iunie 2019

sM16.1

Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul agricol - Etapa 2

6.723.721

10 decembrie 2018 – 01 martie 2019

sM16.1a

Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul pomicol- Etapa 2

5.819.040

10 decembrie 2018 – 15 martie 2019

sM16.4

Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare

4.744.665

03 ianuarie - 30 aprilie 2019

sM16.4a

Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare - sector pomicol

6.668.484

03 ianuarie - 30 aprilie 2019

Schimbări asupra cadrului general de implementare a măsurilor din PNDR 2014-2020

În ședința Guvernului din 27 februarie 2019 a fost aprobată Hotărârea Guvernului pentru modificarea și completarea HG nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat.

Principalele schimbări aduse de acest act normativ vizează introducerea unui nou tip de cheltuieli eligibile necesare combaterii măsurilor de prevenire și combatere a pestei porcine africane, aferente Măsurii 5 și submăsurii 7.4. Pentru a veni în sprijinul potențialilor beneficiari, conform prevederilor Regulamentului 1305/2013, cheltuielile sunt eligibile chiar dacă au fost efectuate înainte de depunerea cererii de finanțare, dar nu mai devreme de data recunoașterii oficiale de către autoritățile competente a producerii fenomenului epizootiei de Pestă Porcină Africană (PPA) din România, respectiv 31 iulie 2017. Aceasta este excepție de la regula declarării eligibile a cheltuielilor după data depunerii cererii de finanțare/deciziei de finanțare, prevăzută la art. 8 alin. (1), lit. a) din HG nr. 226/2015, cu modificările și completările ulterioare. Menționăm că, modificările aduse asupra Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 au fost deja aprobate de către Comisia Europeană, prin Decizie.

O altă modificare adusă de noul act aprobat astăzi o reprezintă prelungirea termenelor de execuție ale contractelor de finanțare, astfel încât proiectele de investiții să poată fi realizate. Prelungirea termenelor de execuție se va efectua în termenele stabilite prin procedurile AFIR aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și în condițiile legislației în vigoare.

De asemenea, se introduc dispoziții tranzitorii, în sensul aplicării dispozițiilor hotărârii de Guvern și contractelor de finanțare pentru proiectele de investiții, încheiate de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, aflate în derulare la data intrării în vigoare a hotărârii, prin modificarea  acestora, în condițiile legii, conform HG nr. 226/2015, prin acordul de voință al părților contractante.

Facem precizarea că modificările aprobate prin acest act normativ au impact asupra beneficiarilor publici și privați ai măsurilor din PNDR 2014-2020.

Sursa: madr.ro

Comisia majorează sprijinul național acordat fermierilor până la 25000 euro

Plafonul aplicabil sprijinului național acordat fermierilor va crește în mod semnificativ, făcând posibilă o mai mare flexibilitate și mai multă eficiență, în special în perioade de criză și în situații care necesită o reacție rapidă din partea autorităților publice.

Comisia a adoptat astăzi norme revizuite privind ajutoarele de stat în sectorul agricol (așa-numitele ajutoare de minimis), majorând cuantumul maxim pe care autoritățile naționale îl pot utiliza pentru a-i pe sprijini pe fermieri fără a fi necesară aprobarea prealabilă a Comisiei. Această decizie va permite țărilor UE să majoreze sprijinul acordat fermierilor fără a denatura piața, reducând totodată sarcina administrativă care revine autorităților naționale.

Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală Phil Hogan a declarat: „Propunerea Comisiei privind noile norme referitoare la ajutoarele de stat pentru sectorul agricol reflectă valoarea acestei forme de sprijin în perioadele de criză. Prin majorarea cuantumului maxim al ajutoarelor acordate fermierilor, autoritățile naționale vor dispune de o mai mare flexibilitate și vor putea reacționa mai rapid și mai eficace pentru a-i sprijini pe fermierii vulnerabili. În unele cazuri, cuantumul ajutoarelor de stat care pot fi acordate fermierilor în mod individual va crește cu 66 %. Noile norme vor continua să însoțească normele obișnuite privind ajutoarele de stat notificate, pe care statele membre le pot aplica în continuare.

Cuantumul maxim al ajutoarelor care poate fi distribuit pe fermă pe o perioadă de trei ani va crește de la 15 000 EUR la 20 000 EUR. Pentru a evita orice posibilă denaturare a concurenței, fiecare țară din UE dispune de un cuantum național maxim pe care nu îl poate depăși. Fiecare plafon național va fi stabilit la 1,25 % din producția agricolă anuală a țării pe aceeași perioadă de trei ani (o creștere față de valoarea de 1 % prevăzută în normele actuale). Aceasta reprezintă o majorare a plafonului național cu 25 %.

Dacă o țară nu cheltuiește mai mult de 50 % din pachetul național total destinat ajutoarelor pentru un anumit sector agricol, aceasta poate majora și mai mult ajutoarele de minimis pe fermă, până la 25 000 EUR, iar plafonul național la 1,5 % din producția anuală. Aceasta reprezintă o creștere cu 66 % a plafonului per fermier și o creștere cu 50 % a plafonului național.

Pentru țările care optează pentru acest plafon maxim, noile norme prevăd crearea unor registre centrale obligatorii la nivel național. Se va putea astfel ține o evidență a ajutoarelor acordate, pentru ca furnizarea și monitorizarea așa-numitelor ajutoare de minimis să fie mai simple și mai eficiente. Mai multe state membre mențin deja astfel de registre, ceea ce le va permite să aplice imediat plafoanele mai ridicate.

Plafoanele majorate intră în vigoare la 14 martie și se pot aplica retroactiv pentru ajutoarele care îndeplinesc toate condițiile.

Context

Conform normelor UE privind ajutoarele de stat, țările UE notifică ajutoarele de stat Comisiei și nu pot să pună în aplicare măsura de ajutor înainte de autorizarea sa de către Comisie. Când însă cuantumurile ajutoarelor sunt destul de mici, ca în cazul ajutoarelor de minimis, țările UE nu trebuie să notifice Comisiei măsura și nici să solicite autorizarea din partea acesteia. Având în vedere cuantumul lor, ajutoarele nu reprezintă o amenințare la adresa concurenței și a comerțului pe piața internă.

Ajutoarele de minimis sunt utilizate, de regulă, de statele membre atunci când acestea trebuie să acționeze rapid, fără să instituie o schemă în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, în special în perioade de criză. De asemenea, aceste ajutoare sunt utilizate, de obicei, pentru scopuri foarte specifice, de exemplu pentru a contribui la prevenirea sau la eradicarea bolilor animalelor încă de la apariția primului focar sau pentru a compensa fermierii pentru daunele cauzate de animale care nu sunt protejate în temeiul legislației UE sau al legislației naționale, cum ar fi porcii mistreți. Daunele cauzate de speciile de animale protejate (lupi, lincși, urși etc.) pot fi compensate în temeiul normelor privind ajutoarele de stat notificate.

Comisia a consultat statele membre și părțile interesate, cerându-le să contribuie la revizuirea normelor privind ajutoarele de minimis. Contribuțiile au fost luate în considerare atunci când au fost finalizate modificările.

Se deschide o nouă sesiune de depunere a cererilor de finanțare pentru submăsura 4.1a

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță lansarea în perioada 15 februarie – 15 august 2019 a sesiunii de depunere a cererilor de finanțare pentru submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole”, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014- 2020 (PNDR 2020).

Alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte este de 65.413.105 Euro, din care 3.500.000 Euro pentru obținerea de material de înmulțire și plantare fructifer.

Pragul minim de selecție al proiectelor aferente sM 4.1a este de 10 puncte. Pragurile de calitate lunare, pentru sM 4.1a sunt următoarele:

Componenta fără obținere de material de înmulțire și plantare fructifer

Perioada de depunere          Prag de calitate

15 februarie – 15 martie         75 puncte

16 martie – 15 aprilie              60 puncte

16 aprilie – 15 mai                   50 puncte

16 mai – 15 iunie                     35 puncte

16 iunie – 15 iulie                    25 puncte

16 iulie – 15 august                 10 puncte

Componenta ”obținere de material de înmulțire și plantare fructifer”

Perioada de depunere          Prag de calitate

15 februarie – 15 martie         50 puncte

16 martie – 15 aprilie              45 puncte

16 aprilie – 15 mai                   35 puncte

16 mai – 15 iunie                     25 puncte

16 iunie – 15 iulie                    15 puncte

16 iulie – 15 august                 10 puncte

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înființarea, modernizarea și/sau extinderea unităților de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate cu pepiniere pomicole.

Depunerea Cererilor de Finanțare pentru submăsura 4.1a se va face on-line pe  https://online.afir.info/, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând cu data de 15 februarie 2019, ora 09:00.

Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferente submăsurii 4.1a este 15 august 2019, ora 16:00.

Sursa: madr.ro

7,672 miliarde euro, fonduri intrate în perioada 2017 - februarie 2019, ce au alimentat spațiul rural din România

Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a vorbit despre ”Viitorul agriculturii românești în context european”, în cadrul Conferinței Naționale PNDR 2014-2020, ocazie cu care a abordat aspecte despre viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) 2021-2027, realizând, în același timp, și un bilanț al implementării PNDR, până la acest moment.

Astfel, ministrul a subliniat că procentul de absorbție pentru fondurile europene accesate prin PNDR 2014-2020, a ajuns la 48%, mulțumind tuturor celor implicați în acest proces – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Parlamentului. Astfel, printr-un efort guvernamental făcut în prima instanță de la bugetul statului, România a adus în țară banii pe care îi merită, punându-i la dispoziția fermierilor printr-un efort conjugat. Astfel, 2,84 miliarde euro, ce reprezintă plăți efectuate din FEADR în perioada 2017 - februarie 2019 si 4,801 miliarde euro, intrate în țară în perioada 2017-2019 februarie ca subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli (din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), însumează peste 7,672 miliarde euro, fonduri intrate în perioada 2017 - februarie 2019, ce au alimentat spațiul rural din România.

Referindu-se la noul exercițiu bugetar 2021-2027, ministrul a prezentat în linii mari câteva dintre elementele noii Politici Agricole Comune.

”În primul rând vom abandona Planul Național de Dezvoltare Rurală ca și concept, el se va stinge în exercițiul 2021-2027 dat fiind faptul că există un nou concept al Politicii Agricole Comune. Se păstrează cei doi piloni, plățile directe și cel de dezvoltare rurală, dar se topesc într-un nou concept anume acela de ”Plan Strategic Național”, care va aduna la un loc cele două culoare de alimentare europeană, înțelegând FEGA și FEADR. Acestea vor aduna la un loc o decizie de a putea transfera de la un pilon la altul sume care pot alimenta prin Planul Strategic Național dorințele statale, deciziile, dorințele care izvorăsc dintr-o cerință a satului românesc și dintr-o nevoie a fermierului român. Iată deci, că vom fi nevoiți să folosim alte mecanisme, alte instrumente. Pentru aceasta trebuie să ne pregătim și întrebarea se pune cum, pe de-o parte pregătim în lumina dorinței interesului fiecărei țări să facem o Politică Agricolă Comună care să convină tuturor acelora care o compun, să facem instrumente ușoare de lucru și să creăm mecanisme care pot să ducă în final la realizarea obiectivului propus de orice țară, prin Planurile Naționale Strategice”, a subliniat ministrul Petre Daea. 

Astfel, ministrul Petre Daea a evidențiat că principalul obiectiv urmărit pentru noua PAC este trecerea de la conformitate la performanță. Totodată, ministrul a punctat că în ultima perioadă Politica Agricolă Comună ne-a ajutat să ne dezvoltăm, fermierii sunt mult mai bine pregătiți, iar fondurile intrate de la Uniunea Europeană au ajutat agricultura românească se evolueze, motiv pentru care nu trebuie să pierdem nicio secundă pentru a construi, împreună cu celelalte țări, o Politică Agricolă Comună care să ne avantajeze pe toți.                                  

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală din cadrul Autorității de Management pentru PNDR, a organizat în data de 4 februarie 2019, la București, Conferința Națională cu tema „Satul românesc are viitor”, pentru prezentarea și dezbaterea unor subiecte privind implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. 

Sursa: madr.ro

Abonează-te la acest feed RSS