reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Jan 2020

Acțiuni de sprijin, îndrumare și prevenție pentru evitarea neregulilor în implementarea proiectelor organizate în regiunea de Sud-Est

Planul de prevenire a neregulilor în implementarea proiectelor finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), iniţiat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, a avut în perioada 28 – 31 august o nouă serie de acțiuni în sprijinul beneficiarilor şi personalului instituţiei, la nivelul Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 2 - Sud Est Constanța (CRFIR).

Echipa AFIR, condusă de Daniel-Eugeniu CRUNȚEANU, Director General Adjunct AFIR, a fost la CRFIR 2 Constanța, unde au avut loc sesiuni de lucru cu personalul centrului regional şi ai oficiilor județene Constanța și Tulcea, dar şi întâlniri cu beneficiari ai proiectelor finanţate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020.

Printre beneficiarii publici și privați prezenți la întâlniri s-au numărat reprezentanții primăriilor comunelor Cumpăna, Poarta Albă și Vadul lui Traian, echipa de implementare a GAL „Canal Dunăre-Marea Neagra 2016” și reprezentanți ai societăților Avi Babadag și Ecopesc.

”Acțiunile de prevenție se fac atât pentru beneficiari, cât și pentru angajații AFIR. Scopul principal a fost, pe de o parte, analizarea riscului de apariție a neregulilor și fraudelor în implementarea proiectelor, iar pe de altă parte creșterea gradului de conștientizare a personalului AFIR și al beneficiarilor cu privire la modul de verificare a proiectelor și respectiv, de respectare a obligațiilor contractuale, cu atât mai mult cu cât aceste obligații trebuie respectate pe toată perioada de execuție și monitorizare a unui proiect. Feedback-ul primit a fost unul pozitiv, și prin faptul că acțiunea a fost corect percepută ca nefiind o activitate de control, ci ca o acțiune de sprijin, având la bază noua abordare a relației dintre Agenție și beneficiari” a declarat Daniel-Eugeniu CRUNȚEANU, Director General Adjunct Active Fizice și Plăți Directe.

Tematica întâlnirilor a avut ca obiectiv prevenirea și diminuarea riscului de apariție a neregulilor și fraudelor, inclusiv prin corecta identificare a factorilor care semnalează posibile nereguli în accesarea şi utilizarea fondurilor nerambursabile, în etapele de evaluare şi implementare a investiţiilor susţinute prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR).

În cadrul evenimentelor au fost susținute prezentări având ca obiect tematica acțiunii – prevenirea neregulilor și a fraudelor și a unor studii de caz din activitatea de control a Direcției Control și Antifraudă și a direcțiilor de specialitate participante, la care au fost prezenți reprezentanții CRFIR și OJFIR, precum și în deplasări la amplasamentele proiectelor beneficiarilor AFIR anterior menționați.

Sursa: afir.info

Fermierii nu trebuie să se teamă de ariile protejate!

Pentru mulți dintre fermierii români vestea că pământurile pe care le lucrează vor fi incluse în cadrul unor arii protejate apare ca una dintre cele mai proaste. În general, fermierii o asociază cu interzicerea majorității activităților și cu o sumă de dezavantaje. Dar lucrurile nu stau chiar așa. Includerea unor terenuri în harta siturilor „Natura 2000“, fie că este vorba despre zone care reprezintă habitate pentru specii de importanță deosebită (SPA), fie de zone importante pentru înmulțirea, migrația sau hrănirea unor păsări (SPA) nu reprezintă un dezavantaj. Prin programul privind Politica Agricolă Comună (CAP), Comisia Europeană a elaborat o serie de măsuri având ca scop compensarea neajunsurilor pe care acești fermieri le-ar putea avea. Activităţile economice pot continua într-un sit „Natura 2000“, cu condiţia evitării celor care ar putea afecta speciile sau habitatele specifice sitului. Sunt recunoscute şi protejate interesele localnicilor, căci „Natura 2000“ nu înseamnă scoaterea din uz a terenurilor, ci păstrarea practicilor tradiţionale agropastorale şi silvice care nu dăunează patrimoniului existent. Dezvoltarea turismului şi agroturismului, etichetarea de produse naturale locale ce pot deveni mărci recunoscute, preferate în locul preparatelor artificiale sunt încurajate, inclusiv prin posibilitatea de a atrage cu prioritate fonduri europene.

Avantaje în zonele defavorizate

Astfel, în România a fost implementată începând cu anul 2007 Măsura 211 – zona montană defavorizată, iar începând cu anul 2008 au fost implementate Măsura 212 – zone defavorizate (altele decât zona montană) şi Măsura 214 – agromediu. Prin aceste măsuri s-a asigurat atât compensarea utilizatorilor de terenuri agricole situate în zone unde activităţile agricole sunt afectate de condiţii naturale nefavorabile, cât şi compensarea pierderilor de venituri şi a cheltuielilor suplimentare înregistrate de fermierii care adoptă în mod voluntar practici agricole extensive, cu impact redus asupra mediului, în scopul menţinerii valorii de mediu ridicate a terenurilor agricole (protecţia biodiversităţii, protecţia apei, protecţia solului, reducerea emisiilor poluante şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice). Aceste măsuri au atras interesul fermierilor români, în perioada 2008-2015 fiind efectuate plăţi în volum de cca. 3,47 mld. euro în cadrul angajamentelor încheiate în cadrul celor 3 măsuri, ceea ce reprezintă cca. 42% din întreaga alocare a PNDR 2007-2013 şi 98% din alocarea măsurilor Axei 2 care au fost adresate sectorului vegetal.

Sume importante pentru agromediu și agricultură ecologică

Pentru perioada de programare 2014-2020, a fost pus un accent deosebit pe promovarea utilizării eficiente a resurselor, precum şi pe creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în agricultură și zonele rurale, în concordanță cu obiectivele stabilite prin Strategia Europa 2020. Unul din instrumentele puse la dispoziţia Statelor Membre pentru atingerea acestor obiective este noul pachet de măsuri de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020, adresate practicilor de agromediu şi climă (Măsura 10), agriculturii ecologice (Măsura 11) şi zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale (Măsura 13), acestea fiind implementate în România începând cu anul 2015. Alocările acestor măsuri sunt unele consistente, fermierii putând accesa angajamentele în cadrul cărora sunt disponibile sume de cca. 2,66 mld. euro (Măsura 10 – 1,071 mld. euro, Măsura 11 – 236,42 mil. euro, Măsura 13 – 1,355 mld. Euro).

Informaţiile relevante privind condiţiile aplicabile măsurilor de mediu şi climă în anul 2017 se pot consulta la toate Centrele Locale şi Centrele Judeţene APIA, Oficiile Judeţene şi Centrele Regionale ale AFIR, la Compartimentele de Dezvoltare Rurală Judeţene şi la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aceste informaţii sunt disponibile şi în mediul online, pe paginile web ale MADR (www.madr.ro, www.pndr.ro), pe site-ul AFIR și pe site-ul APIA. Suprafaţa totală a siturilor „Natura 2000“ în România, reprezintă 17,84% din suprafaţa ţării. SCI-urile reprezintă 13,21 % din suprafaţa ţării, iar SPA-urile reprezintă 11, 89% din suprafaţa ţării.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 34-35

Herăști, comuna care nu a accesat niciodată fonduri europene

Nu doar veșnicia s-a născut la sat, ci și istoria. Să depănăm împreună file de istorie și de prezent în comuna Herăști din județul Giurgiu.

„La kilometrul 31 al șoselei ce leagă Bucureștii de Oltenița, un drum mărginit de plopi taie câmpurile șerpuind către Argeș. Un indicator ne informează că mai sunt 5 kilometri până la Herăști. Urmând firul drumului pătrunzi într-o lume cu totul specială...“

Trecut și prezent

Monografia comunei Herăști, județul Giurgiu, face o incursiune interesantă în trecutul acestei așezări rurale care apare în istorie sub două nume: Herăști și Fierăști, acesta din urmă fiind probabil împrumutat de la un boier al acestor locuri, pe nume Fiera. Însă în documentele oficiale din timpul lui Matei Basarab comuna este prezentată cu numele de Herăști. Chiar dacă există mențiuni în istorie despre comună încă de dinainte de secolul al XIV-lea, acest univers istoric restrâns a fost marcat mai degrabă de familia boierească Udriște – Năsturel, în proprietatea căreia se află începând cu secolul al XVI-lea.

Moștenirea familiei boierești lăsată comunității rurale de la Herăști, conacul Casa de Piatră și biserica construită alături au dăinuit în timp, iar astăzi sunt declarate monumente istorice de categoria A. Istoria are așadar partea ei de recunoaștere în această comunitate rurală.

Ce preocupări are însă prezentul pentru această comună? Ion Manolache, primar al Herăștiului aflat la primul mandat, ne-a vorbit despre perspectivele de dezvoltare și actualitate. Astăzi comuna se întinde pe 2.800 de hectare și are în apartenența sa două sate: Herăști, cu cca 100 de gospodării, și Miloșești. Scriptic există 2.200 de locuitori cu acte în Herăști. Practic, sunt mai mulți pentru că foarte mulți bucureșteni s-au stabilit aici fără a-și transfera însă buletinul pe adresa nouă.

Agricultură

Primarul comunei spune că această comunitate a început să se dezvolte, că oamenii sunt gospodari, muncesc pământul și că, fiind foarte aproape de București, la doar 25 de kilometri, au astfel și piață de desfacere. Comuna are cca 900 de hectare intravilan, restul terenului fiind dedicat agriculturii. Acesta nu este administrat de societăți agricole mari, ci de mici proprietari. Principalele activități sunt orientate spre cultura mare și legumicultură, iar un specific al comunei Herăști este că aici se cultivă suprafețe întinse de căpșuni, fructe de pe urma cărora se câștigă bine, spune primarul. Cea mai mare parte a producției obținute pleacă spre piețele de en-gros din București, însă există și alternativa negocierii cu intermediarii, care vin și iau marfa direct din plantație, sau a comercializării la stradă. Sectorul vegetal s-a dezvoltat în detrimentul creșterii animalelor care a înregistrat un declin serios. Dacă în urmă cu 15 ani existau peste 200 de vaci, acum nu sunt mai mult de 50 de bovine, la fel și în cazul oilor și al caprelor. Primarul comunei pune această situație pe seama faptului că populația a îmbătrânit și că tinerii nu mai văd rentabilitatea unei astfel de îndeletniciri de pe urma căreia se obține un câștig minim.

Proiecte

Accesarea fondurilor europene este o pârghie de care toți antreprenorii s-au folosit. Primăriile, de asemenea, au implementat proiecte cu bani europeni. În mod curios, nu și primăria din Herăști. Ion Mihalache spune că până acum comuna nu a beneficiat de fonduri europene și că „este treaba fostului primar“ să spună de ce nu s-a întâmplat asta. Garantează însă că, sub administrarea sa, banii europeni vor fi folosiți pentru dezvoltare și modernizare.

Anul viitor, în martie-aprilie, primăria va demara un proiect pentru rețeaua de apă și de canalizare, facilități care lipsesc din Herăști. Un alt proiect presupune continuarea asfaltării străzilor. În prezent sunt asfaltate în proporție de 70% și au mai rămas de asfaltat cca 10 km.

Printre proiectele care speră să se deruleze cu fonduri europene se numără și modernizarea școlii generale prin dotarea ei cu mobilier, construirea unei toalete în interior și mansar­dare. Tot pentru tinerii comunei speră să construiască un teren de fotbal și posibil o sală de sport. Sunt proiecte care vor începe de la zero și necesită un buget foarte mare, spune primarul comunei.

GALERIE FOTO


 

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 50-51

  • Publicat în Sate

112 milioane de euro pentru investiții în procesarea și marketingul produselor agricole și pomicole

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide luni, 10 iulie, prima sesiune din anul 2017 pentru depunerea proiectelor de investiții în procesarea și marketingul produselor agricole și a celor din sectorul pomicol, fondurile totale disponibile fiind de 112 milioane de euro.

Sesiunea pentru submăsurile 4.2 și 4.2a — Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole/pomicole se va desfășura în perioada 10 iulie, ora 9:00 — 30 septembrie 2017, ora 16:00.

"Fondurile alocate în această sesiune pentru submăsura 4.2 se ridică la 100 de milioane euro. Din acestea, 40 de milioane sunt destinați investițiilor în dezvoltarea și modernizarea unor capacități de procesare a produselor agricole și 60 de milioane euro pentru crearea de noi unități de procesare a produselor agricole", se arată în comunicatul AFIR.

Pragul minim pentru Sm 4.2 este de 15 puncte, iar pragurile de calitate pornesc de la 45 de puncte în perioada 10 — 31 iulie, apoi 30 de puncte în luna august și 15 puncte în luna septembrie.

Pentru investiții în procesarea produselor pomicole prin submăsura 4.2a, în sesiunea din 2017 sunt alocați 12 milioane euro, iar pragul minim este de 10 puncte. Primul prag de calitate, aferent perioade 10 — 30 iulie este de 40 puncte. Pragul de calitate pentru luna august va fi de 25 puncte, iar cel pentru luna septembrie de 10 puncte.

'Pentru a putea beneficia pe deplin de oportunitățile pe care le oferă activitatea agricolă, este nevoie ca pe lângă producție să existe și procesare. Aceste submăsuri vin să finanțeze acea parte din lan?ul economic de care România are poate cea mai mare nevoie, și anume procesarea — crearea de produse cu valoare adăugată, atât de necesare creșterii economice sustenabile. Este momentul ca țara noastră să nu mai fie o furnizoare exclusivă de materie primă, ieftină, ci să ofere produse agroindustriale finite care să aducă plus valoare și implicit creșterea contribuției sectorului agricol la Produsul Intern Brut', a declarat directorul general al AFIR, Adrian — Ionuț Chesnoiu.

AFIR precizează că pentru această sesiune, plafonul maxim de depunere a proiectelor este de 200% față de suma anuală alocată fiecărei submăsuri, iar depunerea proiectelor în cadrul sesiunii anuale se oprește la termenul limită prevăzut sau înainte de acest termen, dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse cu un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate ajunge la 200% (excluzând valoarea publică totală a proiectelor retrase). Această prevedere nu se aplică în primele 5 zile calendaristice ale sesiunii și ale etapelor de depunere, când sesiunea va rămâne deschisă indiferent dacă suma alocată este epuizată.

"Parte din Subprogramul Pomicol, SubMăsura 4.2a — Procesarea produselor Pomicole sprijină financiar investițiile în unitățile care procesează materie primă provenită din sectorul pomicol, prin realizarea de construcții destinate unei etape sau întregului flux tehnologic (colectare-depozitare—sortare-condiționare-procesare-comercializare). Sunt, de asemenea, finanțate investițiile în infrastructura internă și utilități, precum și branșamente și racorduri necesare proiectelor, sisteme de supraveghere video pentru activitatea propusă prin proiect etc. În plus, sumbăsura finanțează investițiile în unități mobile de procesare", se arată în documentul agenției.

Beneficiari eligibili sunt întreprinderi individuale și familiale, persoanele fizice autorizate și persoanele juridice (societăți comerciale), inclusiv grupurile de producători.

Rata sprijinului public nerambursabil este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și forme asociative și 40% pentru Întreprinderi Mari. În funcție de obiectivele propuse prin proiect și de tipul beneficiarului, sumele care pot fi accesate se încadrează între 600.000 și 1,5 milioane euro.

De asemenea, 100 milioane euro sunt alocați pentru acest an submăsurii 4.2 — 'Sprijin pentru investiții în procesarea /marketingul produselor din sectorul agricol'. Aceste fonduri sunt destinate, de exemplu, investițiilor care au ca scop construcția, extinderea, modernizarea și dotarea clădirilor unităților de procesare sau construcții destinate unei etape sau întregului flux tehnologic.

Nu în ultimul rând, sunt finanțate investiții în producerea și comercializarea produselor vinicole propuse de solicitanții care nu figurează în Registrul Plantațiilor Viticole cu Declarația de producție și/sau cu Declarația de stocuri produse vinicole.

Beneficiarii submăsurii — persoane fizice autorizate, societăți comerciale, cooperative agricole — pot obține o rată a sprijinului public nerambursabil de maximum 50% din totalul cheltuielilor eligibile.

Astfel, pentru un proiect se pot obține până la 2,5 milioane de euro, în funcție de tipul beneficiarului și investiția propusă.

Lista cheltuielilor eligibile, precum și toate condițiile de accesare ale celor două Submăsuri sunt disponibile pe site-ul AFIR.

AFIR precizează că pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea 'Investiții PNDR', în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

Cererile de finanțare se vor depune on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info, în perioada menționată.

Fondurile disponibile pentru investiții în activități neagricole au fost epuizate

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunţă că fondurile nerambursabile alocate în sesiunea 2017 pentru submăsura 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, au fost epuizate în totalitate ca urmare a solicitărilor de finanțare primite de Agenție înainte de termenul limită al sesiunii, respectiv 31 iulie 2017.

De la deschiderea sesiunii în data de 3 mai 2017, prin sM 6.4 au fost depuse pentru finanțare 855 de proiecte de investiții, pentru care s-au solicitat fonduri nerambursabile în valoare de peste 148,2 milioane de euro. Se precizează că alocarea bugetară stabilită pentru această sesiune este de 35 milioane de euro. Astfel, AFIR a primit până la închiderea sesiunii solicitări de finanțare care depășesc de peste 4 ori alocarea financiară stabilită.

Valoarea sprijinului nerambursabil acordat prin submăsura 6.4 este de maxim 90% din costul total al proiectului și nu poate depăși 200.000 Euro/ beneficiar pe 3 ani fiscali.

Printre exemplele de proiecte pentru care s-a solicitat finanțare cu o valoare a sprijinului nerambursabil de 200.000 de euro, se numără dotarea unei spălătorii textile cu echipamente specializate, construirea unei agropensiuni sau înființarea unui atelier de bijuterii. Un alt solicitant a cerut sprijin nerambursabil în valoare de 7.000 de euro pentru amenajarea unui atelier de produse textile.

“Avem un număr foarte mare de cereri de finanțare depuse și vom face un clasament pe baza punctajului acordat de beneficiari. 80 la sută din alocarea sesiunii se transformă în proiecte care vor fi verificate cu prioritate, iar ceea ce este selectabil intră imediat la contractare printr-un raport intermediar de selecție. Încercăm astfel să accelerăm la maxim evaluarea și acordarea sprijinului financiar pentru ca afacerile propuse să se dezvolte într-un timp cât mai previzibil.” a precizat Adrian – Ionuț CHESNOIU, Director General al AFIR.

După finalizarea evaluării de către experții AFIR, proiectele vor fi selectate în funcție de punctajul obținut conform criteriilor de selecție, în ordine descrescătoare. Selecția proiectelor se va realiza în limita alocării disponibile pentru această submăsură

GAL Ialomița Centrală, un pilon pentru stabilitate socială

Că unirea face puterea este o lecție demult învățată de către fermierii de la noi. Doar că, de la caz la caz, această axiomă se aplică diferit. În noul context, al apartenenței la UE și al posibilității oferite de a accesa fonduri europene, a căpătat noi valențe. Una dintre acestea este și asocierea în cadrul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL). Printre acestea se numără și GAL Ialomița Centrală. Despre ce este și, mai ales, ce poate face un GAL am stat de vorbă cu doi reprezentanți ai acestei organizații.

„Putem oferi sprijinul financiar de care fermierii au nevoie!“

GAL Ialomița Centrală are în componența sa 21 de localități, care se întind pe o suprafață de peste 1.300 km² și cuprind 55.000 de locuitori.

„Noi oferim membrilor comunităților care aparțin acestui grup posibilitatea de a accesa fonduri europene în condițiile în care concurența este doar în cadrul organizației, nu și cu persoane din afara ei. Acesta este un avantaj enorm!“, explică dl Niculae Began, directorul executiv al GAL Ialomița Centrală.

„Principala noastră activitate constă în primirea și evaluarea proiectelor pe care ni le aduc cetățenii din grupul nostru, în așa fel încât ele să corespundă tuturor normelor UE, iar noi să le putem oferi sprijinul financiar de care au atâta nevoie. Ceea ce putem noi să facem este să oferim sprijin financiar, uneori cofinanțare, pentru majoritatea aplicanților, iar alteori sume forfetare – pentru cei care sunt tineri. Îi sprijinim pe toți aceia care doresc să investească pentru dezvoltarea regiunii noastre“, a mai spus directorul organizației.

Dl Dumitru Pop, animator în cadrul aceluiași GAL, a detaliat: „Strategia de dez­voltare a regiunii noastre este centrată pe următoarele măsuri: Măsura 4, cu submăsurile aferente, Măsura 6, Măsura 7 și Măsura 16. Până acum am avut activitate de animare. Am fost în fiecare din cele 21 de localități aparținând GAL–ului și am explicat oamenilor ce putem face pentru ei. Am avut o participare foarte bună, aș putea spune. Cel puțin câte 15-20 de oameni au participat la întâlnirile organizate în fiecare comună. În momentul de față suntem în faza de pregătire a publicării pe site-ul organizației a ghidului solicitantului și a manualelor de procedură pentru fiecare măsură în parte. Urmează ca apoi, în cursul lunii iunie să deschidem sesiunile de depunere a proiectelor pentru accesarea de fonduri, în special pentru persoane private, pe Măsura 4 și pe Măsura 6. Concret, este vorba despre modernizarea exploatațiilor agricole – pe Măsura 4 – atât în domeniul vegetal, legumicol, pomicol, floral, cât și zootehnic. Măsura 6 include și ea două submăsuri pe nonagricol și Submăsura 6.1 pentru tineri fermieri.“

„Oamenii au căpătat încredere“

„Prima încercare de a constitui o asociație de acest gen a fost în 2007. Deja de atunci am început noi să cochetăm cu activitatea de GAL, deși am apărut ca atare abia în 2012“, își amintește dl Pop.

GAL Ialomita Centrala

„În 2007 era o organizație care reunea 12 localități. În 2010, când a demarat activitatea de constituire propriu-zisă a GAL-urilor și de ela­borare a strategiilor, au mai aderat încă cinci localități. Pentru programul 2014-2020 au mai aderat încă patru, astfel încât am ajuns la 21 de UAT – uri (unități administrativ-teritoriale). Asta dovedește că lumea a înțeles importanța GAL-ului și rolul pe care acesta îl poate avea în dezvoltarea locală“, a mai spus animatorul.

„Vreau să subliniez un fapt: dacă la început exista un scepticism foarte marcat, lumea își punea întrebări de genul ce-o mai fi și chestia asta sau ce se mai întâmplă și cu GAL-ul ăsta, nimeni nu prea avea încredere, astăzi lucrurile s-au modificat radical. După ce s-au derulat mai multe proiecte prin GAL, mai ales în condițiile în care am reușit să cheltuim peste 90% din fondurile pe care le-am avut alocate – un lucru extraordinar de bun și care spune multe despre calitatea activității noastre și care ne situează pe o poziție fruntașă la nivel național –, oamenii au căpătat încredere“, revine în actualitate directorul executiv Niculae Began.

„Mărturisesc un lucru“, a adăugat domnia sa, „ne temem un pic de avalanșa de proiecte care probabil că va veni în această nouă sesiune. Ne temem în sensul că fondurile sunt limitate și nu putem să asigurăm finanțare pentru toți. Ca toată lumea la nivel național, am primit sume din partea Uniunii Europene pe care le vom distribui pentru fiecare măsură în parte. Ca să fie mai clar, nu putem depăși un anumit plafon!“, precizează dl Began.

Sprijin pentru tineri

„Cu toate aceste limitări, credem că este un lucru bun. Cred că oricine și-ar dori, de exemplu, să cumpere un tractor plătind doar jumătate din valoarea lui. În ceea ce privește tinerii fermieri, mă bucur să anunț că avem prevăzută o măsură și pentru ei. În cazul lor nu vor trebui să participe cu o cofinanțare. Ei vor primi doar bani, adică pot să înceapă o afacere în domeniul agricol și îi vom statornici în cadrul GAL-ului nostru, ceea ce înseamnă mai bine pentru ei, pentru familiile lor și, de ce nu, pentru cei care vor lucra alături de ei. Dacă ei se dezvoltă în anii următori, sigur vor angaja și alți oameni, ceea ce va duce la mai bine pentru toată lumea. În felul acesta, vom putea spune că am ajutat și noi, cu puținul nostru, la stabilizarea populației din zonă și, mai mult decât atât, nu-i vom mai trimite pe tineri, în special, în afara granițelor țării. Acesta este rolul GAL-ului nostru! Ne bucurăm că el există și că oamenii au căpătat încredere în noi și vor veni, cu siguranță, cu foarte multe proiecte către noi“, și-a exprimat încrederea dl Began.

Mai multe informații despre această organizație, ca și despre activitatea sa pot fi obținute de pe site-ul Gal-ului, http://www.galil.ro/

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 50-51

Întâlnire de lucru cu fermierii interesați de asociere și de accesarea fondurilor europene în judeţul Buzău

Secretarul general adjunct în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, George Sava, a participat în data de 9 iunie 2017, la o întâlnire cu fermierii care își desfășoară activitatea în sectorul legumicol și/sau pomicol constituiți în diferite forme de organizare sau interesați de asociere și accesare a fondurilor europene, de pe raza județului Buzău. Întâlnirea a avut loc la sala de ședințe a Consiliului Județean Buzău.

Obiectivul principal al întâlnirii l-a constituit identificarea soluțiilor în vederea realizării unor proiecte integrate privind producerea/valorificarea/procesarea producției de legume și fructe”, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, de către fermierii din bazinele legumicole și pomicole din județul Buzău.

În cadrul întâlnirii s-a pus accent pe încurajarea asocierii producătorilor agricoli și înființarea de cooperative agricole, grupuri de producători, organizații de producători, în vederea unei valorificări mai eficiente a producției realizate și accesarea mai facilă a fondurilor europene, precum și sprijinirea construirii în bazinele legumicole și pomicole a unor centre de colectare, procesare legume-fructe și depozite frigorifice, unul din obiectivele propuse prin programul de guvernare.

De asemenea, au fost subliniate avantajele pe care le poate avea o formă de organizare (cooperativă agricolă, grup de producători, organizație de producători), respectiv: valorificarea unor cantități mai mari de produse, de o calitate superioară, la un preţ mai bun, într-un timp mai scurt. Prin intermediul formelor organizate ale fermierilor se pot încheia contracte cu marile reţele de magazine.

Alături de secretarul general adjunct la întâlnire s-au aflat specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Direcția Generală Politici Agricole, Direcția Generală Dezvoltare Rurală), Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Direcției pentru Agricultură a Județului Buzău, Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, Fondului de Garantare a Creditului Rural - IFN-S.A.

Sursa: madr.ro

De ce vor primarii să cumpere buldoexcavatoare prin GAL-uri

70% dintre primarii cu care am stat de vorbă – și să fi fost în jur de 40 numai în Prahova –spuneau că vor folosi banii pe care-i pot accesa prin intermediul grupurilor de acțiune locală (GAL) pentru a achiziționa buldoexcavatoare, utilaje pe care să le utilizeze inclusiv pentru deszăpezirea drumurilor de interes local pe timp de iarnă. De ce o asemenea preferință și de ce este extinsă la o scară atât de largă? Prima dată am gândit că o fi vreun intermediar ori „sus-pus“ care are de vânzare multe buldoexca­vatoare. Și, pe alocuri, se confirmă ipoteza! Dar alți primari au oferit o explicație mai la îndemână: sumele pe care le pot extrage sunt atât de mici încât banii nu ar ajunge pentru altceva în afară de utilaje. Ce nu știau ei la vremea respectivă (n.n. – inclusiv la începutul lunii mai) este că, mai nou, instituțiile statului au exclus de la finanțare, cel puțin pentru unitățile administrativ-teritoriale, achiziția de tractoare sau altele asimilate acestora.

De altfel, e o poveste întreagă și cu aceste GAL-uri pentru exercițiul financiar european 2014-2020. În primul rând, suntem în 2017 și niciun grup nu a început treaba efectiv, în sensul de a lansa sesiunile de proiecte. Motivul? Strategiile de dezvoltare locală (SDL), pe baza cărora au fost selectate pentru finanțare sute de GAL-uri, trebuie schimbate parțial. Adică trebuie modificate condițiile de acordare a finanțării proiectelor în sensul de a fi armonizate cu cerințele impuse de Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) pentru măsurile similare. Anii trecuți, pentru că rolul unui GAL este de a duce fondurile europene mai aproape de beneficiar, oficialii de la București au fost de acord ca anumite condiții din SDL să fie mai accesibile fermierului sau primăriilor, mai neîncărcate de proceduri birocratice. Nu se știe cine, dar în 2017 s-a trezit cineva că nu e bună prea multă deschidere, așa că GAL-urile au fost obligate să aplice condițiile impuse de AFIR la selectarea/aprobarea proiectelor. Pesemne după ce va fi terminată și această etapă sunt libere să-și înceapă treaba entitățile asociate într-un GAL.

Autoritățile publice, acces limitat la fondurile GAL

Pe de altă parte, deși GAL-ul reprezintă, prin defi­niție, „un parteneriat public-privat, în care partea publică deține un procent de 49%, la nivel decizional și la nivel de alcătuire, iar 51% este deținut de partea privată“, unitățile administrativ teritoriale vor avea acces doar la 25% din fonduri. Grupurile au mers cu varianta de 50-50%, dar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a considerat că primăriile au și alte surse financiare, impunând limita de 25%. La un GAL cu suma totală aprobată de 2,8 milioane de lei și 13 administrații publice afiliate, suma pe care o poate accesa o primărie este de 54.000 de euro. În varianta unui proiect cu finanțare nerambursabilă de 50%, o unitate administrativ-teritorială se poate gândi la o investiție de 108 milioane de euro. Ce ar putea face cu o asemenea sumă? Nu foarte multe! Probabil din acest motiv s-au orientat primarii la buldoexcavatoare. Nu toți, evident. Sunt și semnale că ar fi existat „o sugestie“ în acest sens. Numai că, dacă a fost un asemenea plan, acesta este dat peste cap de AFIR, care a anunțat că nu va deconta achiziția de utilaje în cazul primăriilor. Reamintim că, pentru perioada 2014-2020, fondurile destinate GAL-urilor au crescut la aproape 700 de milioane de euro. Prin intermediul grupurilor pot fi accesate toate măsurile din PNDR.

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 43

Mediul rural, după 10 ani de fonduri europene

Vom continua să prezentăm în acest număr al revistei câteva localități care au reușit să se dezvolte prin accesarea fondurilor europene, în comparație cu zone care s-au bazat doar pe programele și ajutoarele naționale ori care au ratat primul exercițiu financiar și primii ani din programul UE 2014-2020.

Vărbilău – 5 proiecte europene în exercițiul bugetar 2007-2013

Suprafață localitate – 4.206 ha, populație – 6.881 de locuitori, număr de gospodării – 3.200, 6 școli (2 gimnaziale și 4 primare), 5 grădinițe, 3 baze sportive, 4 dispensare, 3 farmacii, 2 cabinete stomatologice, 3 cămine culturale.

Comuna Vărbilău este asociată cu numele Coțofeneștiului, locul unde a fost descoperit celebrul coif de aur geto-dacic, depozitat azi la Muzeul Național de Istorie al României. Profesorul Ion Ioniță, primar aflat la al 7-lea mandat, va încerca să valorizeze turistic locul, prin realizarea unui proiect legat de perimetrul unde a fost găsit neprețuitul tezaur. Autoritățile speră astfel să dea un plus zonei cunoscute pentru încă două motive: este situată pe traseul stațiunii Slănic-Prahova; aici s-a născut Gabi Luncă și se desfășoară, anual, un festival lăutăresc ce poartă numele cunoscutei interprete. Altfel, localitatea este una cu potențial mediu, cu un buget anual de aproape 7,5 milioane de lei, în 2016, lipsită de infrastructura de bază – apă, gaze, canalizare. Abia din acest an vor începe, printr-o finanțare zonală asigurată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, lucrările de apă + canal.

Cât despre rețeaua de alimentare cu gaze, toate localitățile de pe Valea Slănicului au avut nenorocul unui proiect eșuat în 2000-2004 și ori de câte ori a fost ulterior reluat (2009, 2012). În 2016, planul de introducere a gazelor a fost repus pe agenda județului, dar toți primari sunt sceptici că va fi dus la capăt. La Vărbilău s-a întâmplat însă un lucru foarte bun: autoritățile au realizat să singura șansă de dezvoltare ar fi banii europeni. Drept urmare, au scris și depus proiecte fie la AFIR, fie la GAL „Colinele Prahovei“. Cinci dintre ele au primit finanțare și au fost finalizate: Măsura 322, proiect integrat în valoare de 2,5 milioane de euro, pentru modernizarea a 18 drumuri locale, construirea unei cădiri cu rol de „școală după școală“ și dotarea Căminului cultural; modernizarea corpului vechi de la Școala Vărbilău – 100.000 de euro; asfaltare 7 drumuri locale – 200.000 de euro; construire dispensar uman în satul Poiana Vărbilău – 100.000 de euro; modernizare bază sportivă în satul Livadea – 100.000 de euro. La acestea s-ar mai adăuga un proiect dezvoltat cu fonduri de la Ministerul Mediului pentru alimentarea cu apă a uneia dintre școli.

Talea – comuna din vârful munților cu firmă de utilaje

Suprafață localitate – 2.485 ha, populație – 1.035 de locuitori, număr de gospodării – 336, o școală, o grădiniță, o bază sportivă, un dispensar, o farmacie, un cabinet stomatologic, un cămin cultural, o bibliotecă, o biserică de mir.

camin cultural talea

Comuna Talea este a treia cea mai mică localitate din județ ca populație, după Jugureni și Tătaru. Așezarea, situată la 8 km față de Breaza și la o altitudine de 850 m, este una frumoasă, cu gospodării bine dezvoltate și case de vacanță pe măsură. Dar bugetul local este unul modest. Fără fonduri consistente, pesemne sprijinită de la bugetul județean și central, administrația a reușit totuși să pună la punct toate instituțiile publice: școală, grădiniță, cămin cultural, dispensar, farmacie, cabinet stomatologic, bibliotecă. În plus, în comparație cu alte comune dispuse mai avantajos ca relief și acces, localitatea are sistem de alimentare cu apă încă din anul 1984! Și mai dispune de o resursă: apa (plată) din izvorul Talea, situat în masivul Gurguiatu, din Munții Bucegi. A existat până deunăzi vreme și o afacere dezvoltată cu această apă, închisă în urmă cu câțiva ani. Primarul Cristian Neagoe spune că vrea să treacă businessul în proprietatea publică, prin înființarea unei societăți comerciale cu acționariat unic al Consiliului local, redevențele și veniturile nete urmând să intre în bugetul public. Iar ca plan viitor mai figurează înființarea sistemului de canalizare + stație de epurare, infrastructură care ar ajuta la atragerea investitorilor în turism dacă va fi vreodată dezvoltat aici turismul, ca alternativă la mult prea aglomerata Vale a Prahovei. Până una-alta, la Talea s-au deschis afaceri pe care altfel nu prea le găsești în munte: firme de transport, iar una dintre ele deține 25 de utilaje.

Băile Boboci, un proiect deocamdată fantezist. De la Karlovy Vary la... nimic!

baile boboci

Primăria Mizil a abandonat proiectul privind Băile Boboci, considerându-l deocamdată fantezist. În 2010, administrația locală, care a intrat în posesia apelor sulfuroase după 1990, deși acestea se află pe teritoriul comunei Jugureni, vorbea despre un posibil proiect de refacere a zonei de agrement de altădată, cu fonduri europene. Ștrandul, restaurantul, crama și cele 20 de camere erau, la vremea respectivă, neîngrijite. Și tot atunci, primarul Jugurenilor, Constantin Marcoceanu, spunea, deși nu avea cum să intervină, că este „păcat să ne batem joc de o asemenea bogăție, adică ape care pot trata diverse afecțiuni să se scurgă în gârlă, să nu se folosească nimeni de ele“. În 2014, fosta administrație a Mizilului discuta despre un proiect european în valoare de 20 milioane de euro care să pună în valoare băile. În 2016, optimismul atingea cote de neimaginat. Presa locală titra, cu entuziasm: „Mizilul ar putea să-și schimbe imaginea de cel mai sărac oraș, cu cei mai mulți șomeri, în Karlovy Vary (foto) de România! 100 de milioane de euro. Atât le trebuie autorităților pentru a construi aici o clinică unică în Europa, grație izvoarelor sulfuroase din zona cunoscută drept Băile Bolboci.“ Așadar, proiectul își sporise valoarea, în doi ani, de cinci ori. Autoritățile garantau: „Avem un proiect făcut, pe care anul acesta îl vom depune pentru a accesa fonduri europene. Este nevoie de aproximativ 100 de milioane de euro pentru construirea unei clinici cu dotări de ultimă generație, dar și a unui hotel cu 100 de locuri, restaurant cu 400 de locuri și zone de agrement. Pot să vă spun că izvoarele au compoziția similară cu a celor din celebra stațiune balneară de la Karlovy Vary. Așa că succesul este garantat din acest punct de vedere.“ Nu știm dacă proiectul a fost sau nu scris și depus. Dar știm că echipa actuală de la Primăria Mizil – Silviu Călin Negraru (primar) și Oana Dumitru (viceprimar) – consideră ideea nefezabilă, lipsită de orice fundament real. În orice caz, nu Băile Boboci ar fi prioritatea autorităților în următorii trei ani.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 50-51

  • Publicat în Sate

Peste 680 de milioane de euro disponibile pentru proiecte finanţate prin PNDR 2020 - 14 submăsuri

Începând de miercuri, 3 mai 2017, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) va deschide sesiunile de primire a proiectelor de investiții, finanțate prin intermediul a 14 submăsuri din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pentru teritoriul național, dar și pentru zona ITI Delta – Dunării.

Fondurile totale nerambursabile, disponibile solicitanților care doresc să obțină finanțare europeană, însumează 680,8 milioane de euro, din care 53,5 milioane de euro sunt alocate investițiilor din zona ITI Delta – Dunării.

„Una din priorităţile Guvernului României este creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene. În această perioadă, ne-am implicat la capacitate maximă pentru a pregăti toate etapele procedurale necesare deschiderii sesiunii de primire a proiectelor de investiții pentru toate submăsurile de finanțare din Program care se adresează beneficiarilor privați. Am dorit să lansăm toate aceste sesiuni, cu domenii de investiție diversificate, pentru a oferi tuturor celor interesați șansa de a dezvolta o investiție în mediul rural, cu fonduri din PNDR”, a declarat Adrian-Ionuț CHESNOIU, directorul general al AFIR.

În intervalul 3 mai 2017, ora 9.00 – 31 iulie 2017, ora 17.00, AFIR lansează sesiuni de primire a proiectelor pentru următoarele submăsuri (sM):

  • sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole”
  • sM 4.1a „Investiții în exploatații pomicole”
  • sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”
  • sM 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”
  • sM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”
  • sM 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”
  • sM 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”
  • sM 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”
  • sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole zona ITI - DD”
  • sM 4.1a „Investiții în exploatații pomicole zona ITI - DD”
  • sM 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale zona ITI - DD”
  • sM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici zona ITI - DD”
  • sM 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole ITI - DD”

De asemenea, în perioada 3 mai 2017, ora 9.00 – 31 octombrie 2017, ora 17.00, AFIR lansează și sesiunea de depunere a proiectelor pentru Schema de minimis „Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole” aferentă sM 4.2.

Menționăm că depunerea proiectelor se realizează on-line pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, pentru toate submăsurile care se vor lansa în curând. Totodată, toți cei interesați să dezvolte investiții în domeniul agricol, pomicol și în cel non-agricol, pot consulta Ghidul solicitantului pentru submăsurile amintite pe site-ul AFIR, la secțiunea „Investiții PNDR”.6

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Alocarea financiară stabilită pentru sM 4.1, disponibilă în sesiunea 2017, este de 185 milioane de euro, împărțită astfel: sectorul vegetal are alocate 79 milioane de euro, cel zootehnic are 60 milioane de euro, zona montană dispune de 14 milioane de euro, iar fermele de familie de 32 milioane de euro.

Pentru sM 4.1 ITI – DD, alocarea bugetară aferentă acestei sesiuni este de 33 milioane de euro, împărțită egal între sectoarele vegetal și zootehnic. Pragul minim de selecție al proiectelor depuse pe sM 4.1 și pe sM 4.1 ITI – DD este de 25 de puncte.

În sesiunea anuală din 2017, alocarea financiară pentru sM 4.1a este de 100 milioane de euro, din care pentru pepiniere este disponibilă suma de 5 milioane de euro.

Pentru sM 4.1a ITI – DD, cei care doresc să dezvolte investiții au la dispoziție 5 milioane de euro în această sesiune. Pragul minim pe care trebuie să-l atingă proietele depuse pentru selecție atât prin sM 4.1a, cât și prin sM 4.1a ITI – DD este de 10 de puncte.

O submăsură care s-a bucurat de un interes deosebit din partea solicitanților de finanțare în sesiunile anterioare este sM 6.1. Tinerii fermieri dispun de fonduri europene în valoare totală nerambursabilă de 170 milioane de euro, din care pentru zona montană sunt alocate 34 milioane de euro. Pragul minim de selecție al proiectelor depuse prin sM 6.1 este de 25 de puncte.

Alocarea bugetară, disponibilă pentru înființarea de activități neagricole în mediul rural, finanțate prin sM 6.2, este 18,3 milioane de euro în sesiunea din acest an. Pentru aceeași submăsură aplicabilă zonei ITI – Delta Dunării, alocarea financiară este de 3,5 milioane de euro. Pragul minim de selecție al proiectelor depuse atât prin sM 6.2, cât și prin sM 6.2 ITI – DD este de 15 de puncte.

În sesiunea aferentă lui 2017, alocarea financiară stabilită pentru sM 6.3 este de 100 milioane de euro, din care zonei montane îi revin 21 milioane de euro. Solicitanții din zona ITI – DD au la dispoziție fonduri pentru dezvoltarea fermelor mici în valoare de 5 milioane de euro. Pragul minim de selecție al proiectelor depuse pe sM 6.3 și sM 6.3 ITI – DD este 15 de puncte.

Pentru investițiile finanțate prin sM 6.4, alocarea bugetară aferentă acestei sesiuni este de 35 milioane de euro. Alte 7 milioane de euro sunt disponibile pentru solicitanții sM 6.4 ITI – DD. Pragul minim sub care proiectele depuse pe sM 6.4 nu pot fi selectate este de 10 de puncte, iar pentru sM 6.4 ITI – DD, pragul minim de selecție este de 15 de puncte.

De asemenea, în această sesiune sunt alocate fonduri pentru înființarea grupurilor de producători în valoare totală de 7 milioane de euro, împărțită astfel: 5 milioane de euro pentru sM 9.1 și 2 milioane de euro aferente sM 9.1a. Pragul minim de depunere al proiectelor pentru cele 2 submăsuri este de 10 de puncte.

Alocarea financiară disponibilă pentru Schema de minimis aferentă sM 4.2 în sesiunea din 2017 este de 12 milioane de euro. Precizăm că sesiunea de depunere se adresează exclusiv beneficiarilor care au semnat contracte de finanțare cu AFIR pe Schema de ajutor de stat GBER „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole” aferentă sM 4.2, pentru proiectele depuse în sesiunea anuală continuă, din perioada august 2016 – ianuarie 2017.

Anunț pentru fermieri: până pe 15 mai trebuie depuse cererile de sprijin pentru serviciile de silvomediu

Agenţia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 25 aprilie, ora 11:00 – 15 mai 2017, ora 16:00 (prima sesiune), primește Cererile de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, SubMăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020.

Odată încheiată perioada de depunere menționată mai sus, cererile de sprijin pot suferi modificări din partea solicitanților până la data de 31 mai 2017, ora 16:00.

Această Schemă de ajutor de stat care contribuie la prioritatea Uniunii Europene în materie de dezvoltare rurală „Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură” este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet www.apia.org.ro.

Depunerea Cererii de Sprijin se realizează pe suport de hârtie la Centrele Județene sau al Municipiului Bucureşti al APIA. Aceasta va fi însoţită de avizul Gărzii Forestiere și de documentele specificate în Ghidul solicitantului.

Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească condițiile de eligibilitate și criteriile specifice prevăzute în schema de ajutor de stat și detaliate în Ghidului Solicitantului.

Alocarea financiară pentru sesiunea 01/2017 este de 117.803.922 euro.          

Selecția Cererilor de sprijin în cadrul sesiunii se efectuează conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.362/2016, publicat pe site-ul APIA.

Anunțarea rezultatelor selecției se va face prin notificarea beneficiarilor de către Centrele Județene APIA ca urmare a publicării pe site a Raportului de selecție preliminar aprobat de către directorul general al DGDR – AM PNDR.

Precizare: beneficiarii schemei de ajutor de stat „ Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite ” – submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” vor putea aplica pentru schema de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor” – submăsura 15.1„Plăţi pentru angajamente de silvomediu” numai după executarea ultimei lucrări de întreţinere a plantaţiei.

Satele Prahovei, după 10 ani de accesare a fondurilor europene

În zona de sud a județului Prahova putem vorbi despre o schimbare semnificativă survenită după ce s-au dezvoltat două proiecte majore, de alimentare cu apă și cu gaze, încă nefinalizate în toate cele 10 comune cuprinse în programul început în 2012. Asta chiar dacă gazul și apa n-au ajuns în fiecare casă, dar cel puțin rețeaua este la îndemâna oricui. Astăzi vom vorbi despre două localități situate pe DN1A București – Ploiești, Puchenii Mari și Gorgota, așezări în care oamenii au făcut diferența sau, după caz, administrațiile locale, prin investițiile în infrastructură realizate inclusiv sau mai ales din fonduri europene.

Puchenii Mari – investitori alungați de separatoarele de sens

Suprafață: 5.492 ha în satele Puchenii Mari, Puchenii Mici, Odăile, Moara, Pietroșani, Puchenii Moșneni, Miroslăvești; Populație – 8.500 de locuitori; Gospodării – 2.900; Infrastructură – drumuri asfaltate 95%, gaze 40%, apă 15%, canalizare 9%; Educație – 4 grădinițe, 3 școli gimnaziale, o școală primară cu after-school; Sănătate – 3 dispensare, 3 farmacii, Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Handicap; Cultură – 2 cămine culturale, o bibliotecă, 5 biserici.

sate Puchenii Mari gradinita fonduri europene

Nu ne-am fi imaginat vreodată că un drum cu o circulație atât de intensă ca DN1 ar putea fi un dezavantaj pentru o localitate, ci nu un beneficiu, așa cum se spune că ar fi căile rutiere sau infrastructura feroviară pentru investitori. Dar la Puchenii Mari se va întâmpla acest lucru, după ce vor fi montate separatoarele de sens. „Practic – spunea primarul Constantin Negoi – separatoarele vor rupe comuna în două. Mai mult ne încurcă acest drum de mare viteză decât ne ajută. Să treci dintr-o parte în alta cu mașina trebuie să străbați kilometri buni. Este un aspect la care eventualii oameni de afaceri se vor uita cu siguranță și n-am speranțe să fie vreun exces investițional în perioada următoare.“ Șansa ar fi că o parte dintre localnici și-au asigurat un oarecare confort prin ei înșiși: cei din satul Odăile – prin confecționarea teracotelor (în 30 de gos­podării se confecționează cahle), iar cei din Pietroșani și Puchenii Moșneni – prin legumicultură (peste 250 ha cultivate cu legume). În rest, în localitate sunt în jur de 100 de firme, cu activități în special legate de comerț. Vorbind despre infrastructura publică, în mandatul anterior al primarului Negoi (2008-2012) a fost realizată o piață agricolă en-gros singura din bazinul legumicol din sud și din tot județul, a fost accesat un program european în valoare de 3 milioane de euro pentru modernizarea drumurilor (19,5 km), construirea unei grădinițe, after-school, reabilitarea căminului cultural etc. Ulterior a început să se lucreze la alimentarea cu apă și cu gaze, iar planul de viitor ar fi extinderea canalizării.

Gorgota – comuna cu pistă de motocross și teren de golf

Suprafață – 225 ha în satele Gorgota, Potigrafu, Fânari, Poienarii Apostoli, Crivina; Populație – 5.170 de locuitori; Gospodării – 1.609; Infrastructură – drumuri asfaltate 90%, gaze 100%, apă 100%, canalizare 45%; Educație – 4 grădinițe, 2 școli; Sănătate – 3 dispensare; Cultură – două cămine culturale, o bibliotecă, trei biserici.

Comuna Gorgota face notă separată în mediul rural și nu pentru că ar fi mai dezvoltată decât altele, ci pentru că este singura care deține o pistă de motocross, un teren de golf și un lac pe malul căruia chiar se face agrement sau turism piscicol. Pe de altă parte, ar mai fi singulară și pentru că a fost singura unitate administrativ-teritorială din județ care a primit, anul trecut, două finanțări europene, investițiile urmând să înceapă în 2017.

sate gorgota

O cronologie scurtă a ultimilor cinci ani ar arăta astfel:

– în 2012, prin Măsura 322 a fost accesat un proiect în valoare de 2,5 milioane de euro pentru rețeaua de apă, canalizare, modernizare drum și festival meșteșugăresc (brand înregistrat la OSIM). În 2016, rețeaua de apă potabilă a fost extinsă în satele Poienarii Apostoli, Crivina, Fânari și Potigrafu, fondurile (300 de mii de euro) fiind asigurate de la bugetul județean și local;

– în 2016, echipa Primăriei a întocmit și a depus un proiect, acceptat spre finanțare, pentru modernizarea infrastructurii rutiere în localitate. Valoarea proiectului este de un milion de euro;

– tot în 2016, a fost obținută o nouă finanțare (1,3 milioane de euro) pentru extinderea rețelei de apă și canalizare în satele Crivina, Fânari, Gorgota, Poienarii – Apostoli și Potigrafu.

sate gorgota primarie si gradinita

Anul trecut, printr-o investiție cifrată la 200.000 de euro (parteneriat cu Consiliul Județean Prahova), sediul Primăriei a fost modernizat, clădirea fiind una dintre cele mai reușite din spațiul rural, sub aspectul arhitecturii. Pentru 2017, primarul Dumitru Ionuț Nicolae mai are în plan să realizeze două sensuri giratorii pe DN1 și să înceapă construirea trotuarelor de la DN1, până în centrul satului reședință de comună. Din punct de vedere economic, localitatea se bazează în mare parte pe agricultură, având în jur de 100 ha cultivate cu legume, 10 ha cu pomi fructiferi și 10 ha de vie. Zootehnia este și mai bine reprezentată, aici activând o unitate de creștere a vacilor de lapte, poate cea mai mare din județ, investiție sută la sută israeliană.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 48-49

  • Publicat în Sate

Fondurile europene au salvat două mănăstiri de la pierzanie

Cinci mari proiecte au fost desfășurate în Prahova din fondurile europene post-aderare 2007-2014. Prin Programul Operațional Regional, Axa prioritară 1, Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere, a fost restaurat și consolidat Muzeul Ceasului „Nicolae Simache“ din Ploiești (5 milioane de lei), iar prin POR, Axa prioritară 5, Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, DMI 5.1 – restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, au fost finalizate alte patru mari investiții: restaurarea și punerea în valoare a Ansamblului Medieval al Mănăstirii Vărbila, comuna Iordăcheanu – 8,2 mil. lei; restaurarea Ansamblului Mănăstirii Apostolache – 12,92 mil. lei; restaurarea și consolidarea Conacului Pană Filipescu – 7,67 mil. lei; restaurare ansamblului monahal al Mănăstirii TurnuI – 28,56 mil. lei. Mai rămâne ca aceste obiective să fie puse și într-un traseu turistic real care să le redea importanța. Astăzi vom scrie despre două vechi ctitorii, cele de la Vărbila și Apostolache.

Complexul Vărbila, restaurare de 8,2 milioane de lei

Mănăstirea Vărbila a fost ridicată la începutul secolului al XVI-lea de trei boieri de seamă ai locurilor: Dragomir, mare spătar, Toma Ban și Caraciu, al doilea vistiernic. Vechea pisanie confirmă aceste date: „Acest Hram al Sfintei Precești, Născătoare de Dumnezeu, l-a făcut Dumnealui Dragomir, marele Spătar și Dumnealui Toma Ban în luna lui Sept. 14 zile, anul 7048 (1539) și Dumnealui Caraciu, al doilea Vistier.“ Nejustificat istoric în zidirea așezământului se pare că ar apărea numele lui Radu Paisie (1535-1508), fiul lui Vlad Călugărul (1482-1495), dar se presupune că în timpul domniei sale cei trei ar fi fost decapitați „pentru viclenie și uneltiri mârșave“. Până la 1653 nu mai există nicio mențiune cu privire la ctitorii acestui lăcaș. Dintr-un act de danie a lui Matei Filipescu aflăm totuși cine a restaurat-o mai târziu: Pană Filipescu. După moartea lui, grija a picat în sarcina fiilor săi. O a doua pisanie vorbește despre o nouă refacere: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Sfântului Duh s-a ridicat acest sfânt locaș după stricarea cutremurului leat 1803 și s-a isprăvit leat 1805, Mai 20, cu cheltuiala Sfinției Sale, Părintelui egumen Paisie, ieromonah sinait și au zidit-o ei și au zugrăvit-o și împodobit-o cum se vede, și pe afară curtea cu zid, cu poarta, cu case, în zilele Domnului Io Constantin Ipsilante Voevod, episcop fiind Constandri al Buzăului, și se prăznuiește (este hramul) Sfânta Născătoare de Dumnezeu, Adormirea Mariei, oricine cu ce se va milostivi, Dumnezeu să le primească, Amin.“ Averea mănăstirească provenea din daniile ziditorilor. De exemplu, în anii 1544-1547, Stănilă Vornic a întocmit un act prin care a lăsat toate moșiile așezării monahale din Iordăcheanu: Loloiești, Cepturile, Bârseni, Bădeni, Oltești, Mușetești, Hodopeni etc. În 1735, „mănăstioara Verbila“ a devenit metoh al mănăstirii Mărgineni, închinată, la rându-i, la Muntele Sinai, încă din 1731. Interesant este că numeroasele evenimente ale acelor timpuri au dat naștere unor legende locale despre lupte cu turcii, care, în realitate, nu s-au produs niciodată. La 1600 se pare că în biserică ar fi poposit și Mihai Viteazul, venire prilejuită de înfruntarea de la Bucov, cu polonezii conduși de Jan Zamoisky.

12,92 milioane de lei pentru cea mai măreață mănăstire de pe Valea Cricovului

Manastirea Apostolache comuna Apostolache

Istoria este foarte darnică și cu Mănăstirea Apostolache, una dintre cele mai mărețe zidiri din Prahova. Aici a fost ridicat întâi de toate un lăcaș de rugăciune înainte de 1595. Apoi, în jurul bisericii, între anii 1645 și 1652, Apostolache, comisul lui Mihai Viteazul, împreună cu Voichița, soția sa, a înălțat mănăstirea de azi, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ și, mai târziu, al „Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil“. Legenda spune că, într-una dintre trecerile comisului pe aici, i-ar fi murit un fiu, pe nume Nicolae, pe care l-ar fi înmormântat la Apostolache. De aceea ar fi ridicat mănăstirea pe moșia Măstănești, în comuna care azi îi poartă numele. În 1952, fratele postelnicului Ianache Caragea a închinat lăcașul, în vremea lui Matei Basarab, Mănăstirii Dochiariu din Athos, chiar înainte de a fi terminată. După cum se vorbește într-un hrisov al lui Gheorghe Duca, domn al Moldovei, pentru scurtă vreme și al Țării Românești, în 1658 sau în 1661, așezământul a fost ars de tătari, rămânând pustiu. Duca hotărăște să îl reînființeze și să îl pună sub ascultarea Mănăstirii Slobozia, ctitoria lui Matei Basarab.

Cutremurul din 1838 a avariat grav zidirea, fiind refăcută pe la 1850, „cu toată cheltuiala sfinției sale, părintele Ghermano, ieromonah Ploieșteanul, aflându-se năstavnic la acest sfânt lăcaș“. După secularizare, călugării au părăsit așezământul, biserica fiind folosită de către săteni. Începând cu anul 1992, ansamblul monahal din Apostolache a fost inclus într-un protocol de schimburi culturale între Franța și România, aici deschizându-se primul șantier comun franco-român, care avea ca scop restaurarea și conservarea așezământului, după un proiect elaborat de arhitecții Benjamin Mouton și Călin Hoinărescu. După o perioadă de stagnare a lucrărilor, în 1998 acestea sunt reluate, iar mai târziu, prin implicarea părintelui Alexandru, a autorităților locale și județene, au fost accesate fonduri europene pentru restaurare/ renovare completă.

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 54-55

AFIR a încheiat contracte de finanțare cu beneficiarii PNDR 2020 prin care se acordă fonduri nerambursabile de 1,5 miliarde de euro

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a semnat 31.738 Contracte de finanțare aferente actualului Program (aici incluzând și contractele de finanțare preluate prin procedura de tranziție dintre Programe), valoarea totală a acestor contracte fiind de aproximativ 1,5 miliarde de euro.

„Plățile efectuate de Agenție până în acest moment în contul beneficiarilor PNDR 2020, respectiv fermieri, antreprenori, procesatori și autorități publice, se ridică la peste 1,3 miliarde de euro și reprezintă un grad de absorbție efectivă de peste 20% din totalul fondurilor pe care România le are la dispoziție până în decembrie 2023. Precizez că este vorba de absorbția calculată incluzând avansul acordat de Comisie la începutul perioadei de programare, aproximativ 325 milioane de euro”, a declarat Adrian-Ionuț CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Peste 106.000 de hectare de teren agricol beneficiază de acest sprijin financiar prin submăsurile care finanțează exploatațiile, iar aproximativ 5.400 de tineri au primit finanțare pentru a se instala ca șefi de exploatație prin submăsura dedicată lor.

Dacă ne referim la infrastructura rurală pe care PNDR 2020 a susținut-o până în prezent ea cuprinde finanțarea a 1.300 kilometri de drumuri comunale, 702 kilometri de canalizare și peste 352 kilometri de conducte de apă potabilă.

 În portofoliul Agenției sunt până în în acest moment 12.497 de cereri de finanțare selectate în vederea finanțării și a căror valoare însumată este de 1,93 miliarde de euro.

„Prioritatea pentru AFIR o reprezintă contractarea cât mai urgentă a beneficiarilor selectați, astfel încât implementarea proiectelor să înceapă rapid”, a precizat directorul general AFIR, Adrian-Ionuț CHESNOIU.

Toate cererile de finanțare au fost depuse la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale prin intermediul paginii de internet www.afir.info (cu excepția sM 6.3 și, doar în 2015, a sM 6.1 s-au depus direct la sediile Oficiilor județene ale Agenției), începând cu prima sesiune de primire a proiectelor pentru PNDR 2020, respectiv din data de 25 martie 2015.6

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Cele mai multe solicitări de finanțare primite de către AFIR sunt pentru instalarea tinerilor fermieri. Astfel, prin intermediul submăsurii (sM) 6.1, AFIR a primit 7.416 Cereri de finanțare în valoare totală de 306,9 milioane de euro. Dintre acestea, au fost selectate pentru finanțare 5.444, valoarea lor fiind de aproximativ 225 milioane de euro. Numărul contractelor de finanțare semnate pe sM 6.1 este de 5.385.

Suprafața totală a exploatațiilor agricole sprijinite ca urmare a semnării contractelor de finanțare cu tinerii fermieri este în acest moment de circa 18.600 de hectare. Dintre tinerii fermieri care au primit sprijin prin PNDR, 930 sunt femei și 160 sunt persoane juridice.

Prin intermediul sM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, AFIR a primit de la începutul Programului și până în prezent, 4.942 de Cereri de finanțare în valoare totală nerambursabilă de peste 74 milioane de euro. În urma evaluării cererilor depuse, au fost selectate pentru finanțare 2.359 de proiecte în valoare totală de peste 35 milioane de euro.

Suprafața totală a fermelor mici care au primit sprijin este de circa 2.700 de hectare.

Prin PNDR 2020 fermierii au solicitat finanțare și pentru investițiile în exploatații agricole (sM 4.1), fiind depuse la AFIR cereri de finanțare în valoare totală nerambursabilă de 884,2 milioane de euro. Din cele 2.080 de proiecte depuse, 936 cereri de finanțare au fost selectate pentru a primi finanțare.

AFIR a semnat 746 de Contracte de finanțare prin care se acordă fonduri nerambursabile de peste 231 milioane de euro pentru înființarea și dezvoltarea exploatațiilor zootehnice și vegetale. Suprafața totală a exploatațiilor agricole sprijinite până la această dată prin sM 4.1 este de 85.490 de hectare.

 Încă de la demararea PNDR 2020, s-a constatat un interes foarte crescut pentru submăsurile de finanțare ce vizează sectorul investițiilor non-agricole din mediul rural. Prin sM 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole”, AFIR a primit 3.333 de Cereri de finanțare în valoare totală nerambursabilă de 202,2 milioane de euro. Dintre acestea, 1.519 de proiecte au fost selectate.

Ca urmare a semnării contractelor de finanțare cu beneficiarii sM 6.2 pentru finanțarea a 1.307 de proiecte de investiții, în mediul rural au fost create 1.570 de noi locuri de muncă, dintre care 850 pentru bărbați și 720 pentru femei.

De asemenea, pentru crearea și dezvoltarea de activități neagricole (sM 6.4), s-au primit 1.694 cereri de finanțare cu o valoare totală de 281 milioane de euro.

Până în prezent, au fost selectate pentru finanțare 639 proiecte în valoare totală nerambursabilă de aproximativ 105,5 milioane de euro.

Prin intermediul contractelor de finanțare semnate până în acest moment de AFIR cu antreprenorii din mediul rural, se susțin 1.401 locuri de muncă, din care 1.025 existente, iar nou create sunt 376 (213 pentru bărbați și 163 pentru femei).

 Pentru infrastructura de acces agricol și silvic, finanțată prin sM 4.3, AFIR a primit 598 de cereri de finanțare în valoare totală nerambursabilă de peste 601 milioane de euro. În vederea finanțarii au fost selectate 105 proiecte de investiții în valoare totală nerambursabilă de peste 101 milioane de euro.

Pentru investiții în dezvoltarea infrastructurii de bază din mediul rural, finanțate prin sM 7.2, AFIR a primit 1.802 de proiecte în valoare de peste 1,75 miliarde de euro. Investițiile din infrastructură, realizate prin proiectele contractate până la sfârșitul lunii februarie, vor asigura construirea sau modernizarea a peste 702 kilometri de conducte de canalizare și a peste 352 kilometri de conducte de alimentare cu apă.

Totodată, prin componenta de infrastructură rutieră de interes local s-a finanțat construcția sau modernizarea a peste 1.300 kilometri de drum comunal.

Investițiile în infrastructura educațională și socială (creșe, grădinițe, instituții de tip after-school, școli profesionale) finanțate până în prezent prin PNDR 2020 sunt în număr de 120 și deservesc peste 937.000 de locuitori din spațiul rural.

Sursa afir.info

Calendar estimativ și alocări propuse pentru anul 2017 - PNDR

 Pe site-ul madr.ro a fost publicat calendarul estimativ și alocările propuse pentru anul 2017 (PNDR 2014-2020)

BENEFICIARI PRIVAȚI

Măsura/Submăsura

Perioadă estimativă de lansare a sesiunii

Alocare propusă în 2017 - euro -

Submăsura 4.1 „Investiții in exploatațiile agricole” - componenta vegetal

Aprilie 2017

105.000.000

Submăsura 4.1 „Investiții in exploatațiile agricole” - componenta zootehnic

Aprilie 2017

80.000.000

Submăsura 4.1a „Investiții in exploatațiile pomicole”

Aprilie 2017

100.000.000

Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții in procesarea/marketingul produselor agricole”

Mai - iunie 2017

100.000.000

Schema ajutor de stat aferenta submăsurii 4.2 „Sprijin pentru investiții in procesarea/marketingul produselor agricole in vederea obținerii de producției neagricole”

Schema de minimis aferentă

Iulie 2017

Martie - Aprilie 2017

70.000.000

12.000.000

Submăsura 4.2a „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor pomicole”

Mai - Iunie 2017

12.000.000

Schema ajutor de stat aferenta submăsurii 4.2a „Sprijin pentru investiții in procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol”

Schema de minimis aferentă

Iulie 2017

5.000.000

600.000

Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”

Martie – Aprilie 2017

170.000.000

Submăsura 6.2 ”Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”

Martie - Aprilie 2017

18.300.000

Submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”

Martie- Aprilie 2017

100.000.000

Submăsura 6.4 "Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole"

Martie-Aprilie 2017

35.000.000

Submăsura 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite”

Iulie – August 2017

50.000.000

Submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol

Aprilie 2017

5.000.000

Submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”

Aprilie 2017

2.000.000

Submăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvo-mediu”

Iulie – August 2017

117.803.922

Submăsura 16.1 “Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse”

August 2017

5.777.778

Submăsura 16.1a “Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale, dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul pomicol”

August 2017

6.676.044

Submăsura 16.4 “Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare – sectorul agricol”

Iulie 2017

1.900.000

Submăsura 16.4a “Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare – sectorul pomicol”

Iulie 2017

2.000.000

Submăsura 19.3 – Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale GAL

Mai 2017

16.561.238

 

SUBMĂSURI DIN PNDR 2014-2020 CARE VOR CONTRIBUI LA STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ A

DELTEI DUNĂRII

Măsura/Submăsura

Perioadă estimativă de lansare a sesiunii

Alocare propusă în 2017 -euro-

Submăsura 4.1 “Investiții în exploatații agricole”

Aprilie 2017

33.000.000

Submăsura 4.1a “Investiții în exploatații pomicole”

Aprilie 2017

5.000.000

Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea si adaptarea infrastructurii agricole si silvice” – componenta drumuri agricole

Martie 2017

3.000.000

Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea si adaptarea infrastructurii agricole si silvice” – componenta drumuri de acces silvice

Martie 2017

1.700.000

Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea si adaptarea infrastructurii agricole si silvice” – componenta irigații

Iulie 2017

7.000.000

Submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”

Martie – Aprilie 2017

5.000.000

Submăsura 6.2 “Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”

Martie 2017 (I sesiune)

3.500.000

Noiembrie – Decembrie 2017 (II sesiune)

1.500.000

Submăsura 6.4 “Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”

Martie 2017(I sesiune)

7.000.000

Noiembrie – Decembrie 2017(II sesiune)

3.000.000

Submăsura 7.2 "Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică ”

Martie 2017

55.000.000

Submăsura 7.6 "Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural"

Martie 2017

9.000.000

Au fost publicate Ghidurile Solicitantului în variantă consultativă

Ghiduri ale Solicitantului, în variantă CONSULTATIVĂ, au fost publicate pe pagina oficială de internet a AFIR:

  • Submăsura 4.1 „Investiții în exploatații AGRICOLE”
  • Submăsura 4.1a „Investiții în exploatații POMICOLE”
  • Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”
  • Submăsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”
  • Submăsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” - ITI DD
  • Submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”
  • Submăsura 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”
  • Submăsura 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”  - ITI DD
  • Submăsura 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul AGRICOL”
  • Submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul POMICOL”

Pentru detalii accesați următorul link: https://goo.gl/a3Uglj

Detalii tehnice privind depunerea la AFIR a proiectelor de investiții

În contexul demarării sesiunilor de primire a proiectelor de investiții în anul 2017, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) face câteva precizări de ordin tehnic privind depunerea on-line a cererilor de finanțare, atât pentru întreg teritoriul, cât și pentru arealul ITI – Delta Dunării.

În acest sens, AFIR atrage atenția tuturor solicitanțiilor de fonduri europene nerambursabile care solicită finanțare asupra faptului că dimensiunea maximă a fișierelor încărcate on-line pe portalul AFIR (documente ale Dosarului Cererii de Finanțare sau ale Cererii de Plată) nu trebuie să depășească 400 megabyts (MB). În cazul în care dimensiunea obținută în urma scanării unui document depășește 400 MB, acesta trebuie scanat în fișiere separate, astfel încât dimensinea nominală a fiecărui document obținut (cu extensia .pdf) să nu depășească mărimea mai sus menționată.

Astfel, în cadrul Cererii de Finanțare, pentru un document din lista E „lista documentelor anexate proiectelor” se va evidenția faptul că există mai multe documente scanate, iar acestea vor putea fi adăugate, utilizând funcționalitata „adaugă document” aflată la finalul listei E.

De asemenea, AFIR recomandă celor care depun proiecte de finanțare să nu amâne pentru ultimele momente încărcarea cererilor de finanțare, pentru a evita riscul neîncadrării din motive obiective în termenul de finalizare a sesiunii.

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, până în data limită de închidere a sesiunii sau până la epuizarea fondurilor disponibile.

Sursa: afir.info

16 Grupuri de Acțiune Locală pentru Pescuit au primit finanțare în valoare de 37,5 milioane de euro

Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a aprobat, în data de 22 martie 2017, contractele de finanțare nerambursabila cu fonduri din Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020, pentru un număr de 16 Grupuri de Acțiune Locala pentru Pescuit (FLAG), în valoare de 37,5 milioane euro.

Fondurile nerambursabile aprobate vor fi folosite pentru implementarea de proiecte în cadrul Strategiilor de Dezvoltare Locală realizate de FLAG-uri.

Obiectivele proiectelor ce se vor finanța vor viza în principal crearea de locuri de muncă, atragerea tinerilor, promovarea inovării în sectorul pescăresc, dezvoltarea turismului, promovarea tradițiilor și a patrimoniului cultural, inclusiv dezvoltarea acvaculturii durabile.

Mecanismul de implementare al Strategiilor de Dezvoltare Locală constă în depunerea proiectelor de către actorii locali interesați și selectarea acestora la nivelul FLAG-urilor, urmând ca semnarea și efectuarea plăților aferente proiectelor selectate să fie asigurată prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generala pentru Pescuit - Autoritate de Management pentru POPAM.

Grupurile de Acțiune Locală pentru pescuit selectate provin din următoarele județe: Brăila, Dolj, Galați, Prahova, Vâlcea, Olt, Teleorman, Constanța, Călărași, Tulcea, Mehedinți, Satu-Mare, Alba, Hunedoara și Giurgiu, respectiv zone cu activitate pescărească și de acvacultură.

  • Publicat în Pescuit

Cum poți primi bani pentru prima împădurire

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reamintește că până la 31 martie 2017, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Depunerea Cererii de Finanţare se realizează pe suport de hârtie la Centrele Județene sau al Municipiului Bucureşti al APIA. Această cerere va fi însoţită de proiectul tehnic de împădurire. Practic solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în schema de ajutor de stat și detaliate în Ghidului Solicitantului.

Alocarea bugetară, stabilită pentru sesiunea 01/2016 este de 50.000.000 euro.

Valoarea maximă a sprijinului public pentru un proiect acordat în baza schemei de ajutor de stat, care înglobează toate costurile standard aferente Primei 1, respectiv Primei 1 și Primei 2, după caz, plătite pe durata de aplicare a contractului de finanțare, este de 7.000.000 euro.

Beneficiari: Sprijinul financiar pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite se acordă deţinătorilor publici și privați de terenuri agricole şi neagricole și vizează plantațiile forestiere realizate prin:

a) trupuri de pădure pe terenurile agricole şi neagricole;

b) perdele forestiere de protecţie pe terenurile agricole şi neagricole.

  • În categoria deţinătorilor publici de teren agricol și neagricol sunt incluse unităţile administrativ-teritoriale de nivel LAU 2 (comune, oraşe, municipii) şi alte persoane juridice de drept public, precum şi formele asociative ale acestora.
  • În categoria deţinătorilor privaţi de teren agricol şi neagricol sunt incluse persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, societăţile comerciale, asociaţiile şi fundaţiile, alte persoane juridice de drept privat, precum şi formele asociative ale acestora.

Criterii de eligibilitate: Suprafața terenului propus pentru împădurire, în cazul realizării de trupuri de pădure trebuie să fie de cel puţin 1 ha, iar suprafaţa compactă minimă împădurită să fie de cel puţin 0,5 ha; în cazul realizării de perdele forestiere de protecţie suprafața terenului propus pentru împădurire trebuie să fie de cel puţin 0,5 ha, iar suprafaţa compactă minimă împădurită să fie de cel puţin 0,1 ha.

Terenul agricol eligibil destinat împăduririi trebuie să fi fost declarat la APIA în urmă cu cel puţin 2 ani, respectiv să acopere minimum două campanii integrale de primire a cererilor unice de plată pe suprafață (C2014 și C2015), iar pentru acest teren trebuie să fi fost respectate în această perioadă standardele de ecocondiţionalitate relevante.

Terenul neagricol reprezintă o suprafaţă de teren inclusă în blocurile fizice identificate în LPIS care nu este utilizată în scop agricol sau care are utilizare agricolă şi este încadrată în categoriile de folosinţă teren arabil, pajişti permanente şi culturi permanente, dar pentru care nu a fost asigurat un nivel minim de întreţinere prin respectarea standardelor de ecocondiţionalitate relevante pe parcursul ultimilor 2 ani, respectiv să acopere minimum 2 campanii integrale de primire a cererilor unice de plată pe suprafață (C2014 și C2016).

Sprijinul financiar: se acordă ca valoare fixă, reprezentată de costurile standard pentru împădurirea de terenuri agricole şi neagricole, după cum urmează:

a) costuri pentru înfiinţarea plantaţiilor forestiere şi costuri cu elaborarea proiectului tehnic de împădurire, acordate sub formă de primă, denumită Prima 1.

b) costuri de întreţinere a plantaţiei forestiere, costuri de îngrijire a plantaţiei forestiere, precum şi costuri pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi acordate sub formă de primă anuală, pentru o perioada de 12 ani, denumită Prima 2.

Numai beneficiarii, deţinători de terenuri agricole, încadraţi în categoria fermierilor activi la momentul depunerii aplicaţiei, pot beneficia de compensaţii pentru acoperirea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi terenurilor, componentă a Primei 2.

Beneficiarii care deţin terenuri agricole şi/sau neagricole proprietate a statului şi terenuri agricole şi/sau neagricole proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) sau asociaţiilor acestora beneficiază numai de sprijinul acordat în baza Primei 1.

Condiţii specifice schemei: Lucrările de împădurire până la atingerea stării de masiv se execută în baza unui proiect tehnic de împăduriri care respectă Normele tehnice silvice nr. 1, în cazul realizării de trupuri de pădure, sau Normele tehnice silvice nr. 2, în cazul realizării de perdele forestiere de protecţie, elaborat de persoane fizice sau persoane juridice de specialitate atestate de autoritatea naţională în domeniul silviculturii pentru proiectarea şi/sau executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din domeniul silvic.

  • Formulele şi schemele de împădurire vor lua în considerare numai speciile forestiere din listele speciilor forestiere de arbori şi arbuşti utilizate în lucrările de împăduriri prezentate în anexa nr. 2 din Ordinul MADR nr.857/2016.
  • Materialul forestier utilizat la lucrările de împădurire trebuie să respecte prevederile Legii nr. 107/2011 privind comercializarea materialelor forestiere de reproducere, cu modificările şi completările ulterioare.
  • Lucrările de înfiinţare a plantaţiilor forestiere se vor realiza în maximum 2 ani de la data semnării contractului de finanţare.
  • Lucrările de îngrijire ale arboretelor efectuate după închiderea stării de masiv se vor realiza avându-se în vedere ca indicele de închidere a coronamentului să nu scadă sub valoarea de 0,7. Prima lucrare de îngrijire a arboretelor se va realiza în anul 7 sau 8, iar a doua lucrare de îngrijire a arboretelor se va realiza în anul 10 sau 11, conform proiectului tehnic de împădurire.
  • Plantaţia forestieră realizată în baza schemei va fi menţinută pe suprafaţa care face obiectul proiectului cel puţin pe perioada de implementare a contractului de finanţare, respectând condiţiile referitoare la realizarea lucrărilor de împădurire, întreţinere a plantaţiilor şi îngrijire a arboretelor prevăzute în prezenta schemă. Se va avea în vedere ca pe toată perioada cuprinsă între data finalizării ultimei lucrări de întreţinere a plantaţiei şi data finalizării contractului de finanţare indicele de închidere a coronamentului să nu scadă sub valoarea de 0,7.

Beneficiarii schemei care sunt eligibili pentru orice componentă a Primei 2 trebuie să respecte normele privind ecocondiţionalitatea, prevăzute de titlul VI din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, stabilite prin legislaţia naţională, pe toate terenurile agricole aparţinând exploataţiei agricole şi pe toată perioada contractului de finanţare.

Beneficiarii schemei nu trebuie să fie beneficiarii altor forme de sprijin din Fondurile ESI sau alte fonduri publice pentru aceeaşi suprafaţă de teren pe perioada de acordare a sprijinului în baza schemei, cu excepţia, după caz, a plăţilor directe (Pilonul I al Politicii Agricole Comune) sau a plăţilor compensatorii acordate pe suprafaţă prin măsurile de dezvoltare rurală.

În cazul în care beneficiarul demarează lucrările de înfiinţare a plantaţiilor în baza schemei începând cu data de 1 octombrie, acesta poate să beneficieze pentru anul respectiv de plăţile directe acordate pe suprafaţă în baza Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului.

În cazul în care beneficiarul demarează lucrările de înfiinţare a plantaţiilor în baza schemei înainte de data de 1 octombrie, acesta nu mai poate beneficia de plăţi acordate pe suprafaţă în cadrul altor scheme în acel an de depunere a cererilor unice de plată pe suprafaţă pe parcelele respective.

Până la vârsta exploatabilităţii precizată în proiectul tehnic de împădurire, suprafaţa care face obiectul proiectului tehnic de împădurire nu va mai putea beneficia de nicio plată acordată pe suprafaţă agricolă prin intermediul Sistemului integrat de administrare şi control (IACS).

În sprijinul potenţialilor beneficiari, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a dezvoltat o aplicaţie electronică pentru depunerea online a Cererii de Finanţare, care poate fi accesată din butonul dedicat situat pe pagina de început a site-ului APIA şi este însoţită de instrucţiuni de utilizare.

Selecția Cererilor se efectuează conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.362/2016, iar anunțarea rezultatelor selecției se va face prin notificarea beneficiarilor de către Centrele Județene APIA, ca urmare a publicării pe site-ul APIA a Raportului de selecție aprobat de către directorul general al DGDR – AM PNDR.

Vești bune pentru fermieri. Începând cu 28 martie 2017 se deschid noi sesiuni ale măsurilor din PNDR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, anunță lansarea în perioada 28 martie – 30 iunie 2017 a primei sesiuni din 2017 de depunere a Cererilor de finanţare pentru:

  • Submăsura 4.3 A – componenta infrastructura de acces agricolă
  • Submăsura 4.3 A Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD) – componenta infrastructura de acces agricolă
  • Schema de Ajutor de Stat aferentă submăsurii 4.3 S - componenta infrastructura de acces silvică
  • Schema de Ajutor de Stat aferentă submăsurii 4.3 S - Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD) – componenta infrastructura de acces silvică
  • Submăsura 7.2
  • Submăsura 7.2 - Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD)
  • Submăsura 7.6
  • Submăsura 7.6 - Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD) din PNDR 2020.

Detalii - Anunț lansare sesiuni PNDR 2020

Sursa: madr.ro

Abonează-te la acest feed RSS