reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Aug 2019

Dacian Cioloş: România trebuie să ia măsuri pentru a evita dezangajarea de fonduri în 2014

România trebuie să ia măsuri pentru accelerarea execuţiei unor proiecte pe dezvoltare rurală pentru a evita dezangajarea de fonduri în 2014, a declarat, luni, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, la finalul întâlnirii avute cu ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin.

"Am discutat absorbţia fondurilor pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. În perioada bugetară actuală, lucrurile deocamdată merg bine, însă se va ajunge şi aici la un vârf de plată spre sfârşitul anului acesta şi anul viitor. Pentru a evita dezangajările de fonduri, este nevoie de măsuri pentru a accelera execuţia unor proiecte pentru anul viitor. Deocamdată, nu există acest risc", a declarat comisarul european, la finalul întâlnirii. 

Discuţiile avute luni de cei doi oficiali au vizat perspectivele României pe viitoarea reformă a Politicii Agricole Comune şi modul în care România se poate pregăti pentru implementarea acestor noi oportunităţi.

"Am vrut să trec în revistă, împreună cu domnul ministru, elementele principale de conţinut din această reformă şi modul în care România se poate pregăti pentru implementarea acestor noi oportunităţi prevăzute de Politica Agricolă Comună, atât pentru modul de acordare a plăţilor directe, cât şi pentru pregătirea Programului de Dezvoltare Rurală. Am avut o discuţie detaliată legată pe aceste puncte", a spus Cioloş.

Acesta a precizat că, în luna martie, vor mai avea loc întâlniri pe marginea reformei PAC, la care vor participa şi producătorii agricoli pentru discuţii concrete pe specificul României.

În opinia comisarului european, reducerea bugetului total pe agricultură a fost mai mică decât media reducerii bugetului global european, iar pentru România a fost proporţională cu reducerea efectuată şi celorlalte state membre, mai ales pe dezvoltare rurală.

"Sunt elemente care stimulează competitivitatea agriculturii europene şi adaptarea mai bine la PAC, la nevoile diferitelor state membre. Nu cred că au fost afectate în mod drastic alocările bugetare pentru acest lucru. Cred că putem merge înainte", a spus comisarul.

Deşi în ultimele zile s-a vorbit despre faptul că România nu a obţinut fondurile de un miliard de euro pentru reabilitarea sistemului de irigaţii, ministrul Agriculturii a precizat că solicitarea României era pe anvelopa financiară actuală şi se referea la fondurile de coeziune, nu la cele pe dezvoltare rurală.

"Ne-am manifestat zilele trecute dezamăgirea în primul rând de faptul că nu am reuşit să obţinem acel program pentru irigaţii. Despre el vreau să vorbesc în momentul de faţă. Vreau să fac o precizare foarte clară, pentru că zilele trecute s-a discutat despre acest subiect: solicitarea României pentru a avea acces la un miliard de euro pentru reabilitarea sistemului de irigaţii a fost făcută pentru anvelopa financiară actuală, aprobată în noiembrie de către Consiliul European. Vrem să dirijăm un miliard de euro din fondurile de coeziune. A fost o confuzie zilele trecute. S-a vorbit despre fonduri de dezvoltare rurală. Infrastructura primară din irigaţii se finanţează numai şi numai din fondurile de coeziune", a explicat ministrul român al Agriculturii.

"În continuare, rămâne o ţintă reală pentru România şi sper să reuşim, în discuţiile pe care le vom avea la nivelul comisarului european pentru fonduri de coeziune şi politică regională, să putem obţine această decizie importantă care stă la baza dezvoltării agriculturii româneşti în perspectivă. De asemenea, am discutat şi despre un alt subiect important pentru România şi aici mă refer la fermele familiale. (...) Încercăm în anul 2013 să redirecţionăm o parte din banii europeni pe care îi avem prin PNDR sau chiar o formă de ajutor de stat către ajutorarea fermelor familiale, aşa cum vor fi ele definite în condiţiile legii. Există o premisă foarte bună ca în perioada 2014 - 2020, odată cu aprobarea reformei PAC, să finanţăm direct din fonduri europene fermele de familie, aşa cum le definim în perioada aceasta. Am vrut să subliniez aceste două lucruri pentru că au reprezentat subiecte de discuţie cu domnul comisar şi avem susţinerea dânsului în implementarea acestor decizii", a subliniat ministrul Daniel Constantin.

Sursa: AGERPRES

Contracte de peste 5 miliarde de euro pentru creșterea productivității agricole și îmbunătățirea condițiilor de viața din mediul rural

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) a încheiat, până în acest moment, contracte de finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru 64.850 de investiții în mediul rural, pentru care beneficiarii primesc fonduri nerambursabile în valoare totală de 5,184 miliarde de euro.

Investițiile, propuse pentru finanțare de către fermieri, investitori sau autorități locale, asigură creșterea sau îmbunătățirea producție agricole sau îmbunătățirea vieții în mediul rural prin dezvoltarea infrastructurii rurale.

Pentru „Renovarea și dezvoltarea satelor” prin Măsura 322 a PNDR au fost semnate contracte pentru finanțarea a 789 de proiecte de investiții în spațiul rural românesc. Prin aceste proiecte, autoritățile locale beneficiază de fonduri nerambursabile de 1,713 miliarde de euro pentru realizarea a 10.600 de kilometri de drumuri comunale, de conducte de alimentare cu apă și de conducte de canalizare.

De asemenea, prin submăsura d) a Măsurii 322 („Investiţii privind lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundaţii în anul 2010”), au fost refăcute 1.379 de poduri și podețe, precum și 679 de kilometri de drumuri, afectate de inundațiile anului 2010. Valoarea acestor lucrări este de 153,6 milioane de euro, fonduri acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) în urma contractării a 143 de proiecte.

Pentru „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” (Măsura 125) APDRP a încheiat 460 de contracte cu o valoare de 508 milioane de euro. Proiectele finanțate cu acești bani asigura irigarea unei suprafețe totale de 130.000 de hectare, în timp ce suprafața de teren protejată de inundații prin investiții ale Măsurii 125, este de 40.266 de hectare.

Totodată, prin Măsura 125 sunt finanțate proiecte de investiții pentru realizarea a 2.000 de kilometri drumurilor agricole în interiorul exploatațiilor agricole și a 1.623 de kilometri de drumuri forestiere.

Până în acest moment, pentru „modernizarea exploataţiilor agricole” (Măsura 121) au fost aprobate pentru finanțare cu fonduri europene peste 200 de exploatații care produc și utilizează energie regenerabilă și au fost sprijinite 145 de exploatații de semi-subzistență. Peste 1.700 de exploatații finanțate prin Măsura 121 aparțin fermierilor care fac parte dintr-o formă asociativă.

În total, prin Măsura 121 sunt încheiate 2.083 de contracte pentru care au fost alocați 774 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile.

Investițiile finanțate pentru „creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” (Măsura 123 împreună cu Schemele de Ajutor de Stat aferente) au creat, prin cele 1.026 de proiecte aflate în implementare, 9.838 de locuri noi de muncă.

Investițiile eligibile care sunt sprijinite financiar prin Măsura 123 sunt centrele de sortare și ambalare ouă, depozitele frigorifice, abatoarele, halele de procesare a legumelor şi fructelor, secțiile de prelucrare a cărnii sau unitățile de producție a sucurilor naturale. Tot în categoria investițiilor care beneficiază de fonduri nerambursabile sunt centrele de vinificație, fabricile de ulei, de produse lactate sau de procesare a mierii.

Prin implementarea acestor investiții, capacitatea unităților care procesează produse agricole crește la peste 11 milioane de tone în fiecare an.

Prin Măsura 312 a PNDR („Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”), au fost finanţate 2.225 de noi microîntreprinderi, cu alte cuvinte, noi agenţi economici care contribuie direct la dezvoltarea economiei locale. Investițiile în producerea de energie regenerabilă prin Măsura 312 sunt în număr de 499. Alte 42 de investiții se înscriu în domeniul dezvoltării activităților meșteșugărești și de artizanat. Valoarea totală a contractelor aferente acestei măsuri este de 336,4 milioane de euro.

Proiectele de investiţii în turismul rural (Măsura 313), în număr de 986 de proiecte, beneficiază de fonduri nerambursabile de 162 de milioane de euro.Dintre acestea, prin 510 proiecte s-au solicitat fonduri nerambursabile pentru construcţia sau modernizarea de structuri turistice de cazare în spațiul rural.

Agroturismul este vizat de 142 de proiecte. Acestea presupun construcția sau modernizarea pensiunilor agroturistice în care se desfăşoară activități legată de agricultură, creşterea animalelor sau de cultivarea diferitelor tipuri de plante și livezi de pomi fructiferi.

 Investiţiile în activităţi recreaţionale (ştranduri şi piscine, achiziţionare de mijloace de transport tradiţionale pentru plimbări, trasee pentru echitaţie, rafting etc.) sunt incluse în 38 de proiecte ale Măsurii 313.

Alte proiecte finanțate prin această Măsură au propus înfiinţarea în zonele rurale a centrelor de informare turistică, prevăzute cu toate echipamentele necesare, inclusiv cu personal de specialitate.

 „Instalarea tinerilor fermieri” (Măsura 112) a prezentat un interes deosebit în rândul fermierilor sub 40 de ani. Astfel, în mediul rural au fost instalați 9.423 de tineri fermieri. Pentru sprijinirea acestora, au fost semnate contracte de finanțare în valoare totală de 208 milioane de euro nerambursabili.

Tinerii fermieri instalați la propria lor fermă sunt interesați, în mod deosebit creșterea animalelor și culturile vegetale, așadar de realizarea fermelor mixte. Dintre tinerii fermieri care au fost selectați pentru finanțare prin această măsură, peste 2.000 sunt femei.

În ceea ce privește contractele aferente Măsurii 141 („Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”) acestea au ajuns la numărul record de 47.008 cu o valoare nerambursabilă de 352,5 milioane de euro. Dintre acestea, 24.332 de contracte sunt atribuite către tineri sub 40 de ani.

De la demararea PNDR în anul 2008, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a gestionat 139.879 de cereri de finanţare, în valoare de peste 17,659 miliarde de euro. Până la această dată, au fost selectate pentru a primi finanţare nerambursabilă 68.115 de proiecte în sumă de 5,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare de 77% a fondurilor disponibile prin PNDR.

APDRP a plătit, până în prezent, beneficiarilor, aproximativ 4,737 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o absorbţie efectivă de peste 54% din sumele alocate de către Uniunea Europeană.

 Acestea sunt datele statistice ale implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în România înregistrate până în acest moment, procesul de contractare de noi proiecte fiind încă în desfăşurare.

Fermierii suceveni iau bani europeni pentru fluturi

Un număr de 31 de fermieri din 14 localităţi sucevene vor primi şi în acest an câte 240 de euro pentru fiecare hectar de pajişte deţinut, fără să execute prea multe lucrări. Conform şefei Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, APIA Suceava, Angela Coroleucă, în Campania SAPS 2012 a apărut o măsura nouă: plăţile pe agromediu. Fermierii din Suceava şi Cluj au putut accesa Pachetul 6 ce vizează pajiştile din cele două judeţe unde cresc fluturi dintr-o specie mai neobişnuită: Maculinea. Fluturii acestei specii depun ouăle pe o plantă, furnicile le iau ouăle şi le duc în muşuroi, iar de acolo apare larva.

Cele 14 localităţi sucevene unde sunt situate aceste pajişti importante pentru fluturi sunt Arbore, Bilca, Botoşana, Burla, Cajvana, Frătăuţii Noi, Frătăuţii Vechi, Gălăneşti, Horodnicul de Jos, Horodnicul de Sus, Marginea, Rădăuţi, Solca, Volovăţ.

„Aceste specii de fluturi sunt protejate şi pajiştile trebuie să îndeplinească câteva cerinţe de management şi în acelaşi timp nişte condiţii specifice de eligibilitate, şi anume: fermierul nu trebuie să cosească iarba decât după 25 august pe aceste pajişti permanente; cositul se poate face manual sau cu utilaje mecanizate de mică capacitate, fiind interzisă folosirea utilajelor grele, masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii în maximum două săptămâni de la efectuarea cositului. Păşunatul se poate face cu maximum 0,7 unităţi vită mare la hectar pentru a proteja pajiştile, utilizarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor este interzisă, iar utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până la echivalentul a maximum 30 de kilograme pe hectar.

Pajiştile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor. Este interzis aratul sau discuitul pajiştilor aflate sub angajament, nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări. Se vor putea face doar însămânţări cu specii din flora locală, numai în cazul în care anumite porţiuni de pajişti se degradează sau sunt afectate accidental. Sunt interzise acţiunile de accelerare a drenajului natural al pajiştilor“, a precizat oficialul APIA.

Pentru a beneficia de această plată, destul de consistentă, de 240 de euro la hectar, solicitantul este obligat să încheie un angajament de agromediu pe o perioadă de cinci ani şi să respecte în această perioadă condiţiile de eligibilitate şi suprafeţele pentru care a aplicat în primul an pe această schemă de plată.

Acest tip de plăţi s-a aplicat în campania 2012 în judeţele Cluj şi Suceava şi continuă şi în campaniile următoare, până se vor încheia cei cinci ani de angajament. Schema de plată se aplică odată cu depunerea cererilor de sprijin pe suprafaţă. În campania 2013 această perioadă va debuta începând cu data de 1 martie şi se va termina pe 15 mai. Perioada cu penalizări va urma după 15 mai până pe 11 iunie 2013, penalizările fiind de 1% pentru fiecare zi calendaristică de întârziere. Plata pe acest pachet de agromediu se va efectua până, cel târziu, pe 30 iunie.

Silviu Buculei
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

România a beneficiat de fonduri comunitare de 60,7 milioane euro în vederea distribuirii de alimente pentru persoanele defavorizate

România a beneficiat în anul 2012 de fonduri comunitare în valoare de 60,7 milioane euro, în vederea implementării planului anual de distribuire de alimente pentru persoanele cele mai defavorizate (PEAD), informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Pentru furnizare şi distribuţie, au fost stabilite următoarele produse: făină, mălai, orez, zahăr, paste făinoase, biscuiţi, ulei, mazăre verde în saramură, bulion, roşii în bulion şi fasole uscată.
Fondurile comunitare au fost repartizate pentru achiziţionare de pe piaţa comunităţii de alimente şi au fost încheiate contracte cu companii din România şi Bulgaria: Atifco International (orez - 1.750 t, mazăre în conservă - 4.400 t, roşii în bulion - 4.000 t), Viem Corporation (făină - 36.200 t, ulei - 17,1 milioane litri), Rompan (mălai - 12.200 t, paste făinoase - 2.600 t, fasole uscată - 3.700 t), Orlando (1.400 t), Contec Foods (bulion - 3.000 t), Agrana România (zahăr - 8.900 t).

Pentru distribuţia alimentelor, APIA a încheiat un 'Acord de cooperare' cu fiecare Consiliu judeţean şi cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB).
La sfârşitul anului trecut erau livrate integral bulionul, pastele făinoase, biscuiţii, mălaiul, fasolea şi zahărul, urmând ca luna aceasta să fie finalizate orezul (83% distribuit), mazărea verde în saramură (79% distribuit) şi roşiile în bulion (85% distribuit).

În ceea ce priveşte contractele cu operatorul economic Viem Corporation din Bulgaria, în valoare totală de 26,63 milioane euro, APIA precizează că, până la 31 decembrie 2012, au fost furnizate 10.800 t făina şi 500.000 l ulei, respectiv 30% din cantitatea de faină şi 3% din cea de ulei. Garanţiile de bună execuţie s-au constituit în cuantum de 110% din valoarea contractului pentru furnizarea de ulei de floarea soarelui şi în cuantum de 148,06% din valoarea contractului pentru furnizare făină albă de grâu, în conformitate cu prevederile comunitare.

'Cu toate demersurile făcute de instituţia noastră pentru continuarea livrărilor, operatorul economic nu şi-a mai realizat obligaţiile contractuale', se arată în documentul menţionat.
În acest moment, APIA a transmis notificările de reziliere a contractelor la furnizor în care s-a stabilit şi cuantumul penalităţilor pentru părţile din contracte care nu s-au realizat.
'Această situaţie a fost comunicată şi Comisiei Europene în vederea refolosirii fondurilor comunitare neutilizate aferente acestor contracte', subliniază APIA.

Sursa AGERPRES

Natura de lângă noi, ocrotită doar de fonduri europene

Se vorbeşte azi tot mai mult şi se face, totuşi, atât de puţin pentru protecţia mediului, cu deosebire a ariilor naturale protejate prin lege. Trecem adesea pe lângă acestea şi rareori, mulţi dintre noi, schiţăm un cuvenit gest de respect elementar, de acţiune, chiar şi atunci când, sub ochii noştri, unii semeni le distrug, fie că este vorba de floră sau faună pe care aceştia le poluează sistematic.

Ariile protejate, conservate satisfăcător

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Cristea BOCIOACĂ
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2013

Fondurile europene alocate pentru instalarea tinerilor în mediul rural, cele mai accesate de beneficiarii români

Fondurile europene nerambursabile alocate în cadrul Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru instalarea tinerilor în mediul rural, dezvoltarea de micro-întreprinderi şi pentru modernizarea exploataţiilor agricole au fost printre cele mai accesate de beneficiarii români, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

Măsura de investiţii 112 'Instalarea tinerilor fermieri' a fost cea mai accesată măsură din PNDR până în acest moment, numărul cererilor depuse depăşind 22.493. Suma solicitată a fost de 629,9 milioane euro, ceea ce reprezintă 189% faţă de totalul de 331,8 milioane euro alocat pentru perioada 2007-2013.

Potrivit sursei citate, numai în sesiunea din luna iunie 2012 au fost solicitate fonduri europene nerambursabile de 7.973 tineri fermieri. Valoarea eligibilă a solicitărilor a fost de 272,3 milioane euro, faţă de 120,8 milioane de euro alocaţi pentru această sesiune. Cele mai multe dintre proiectele tinerilor fermieri prevăd investiţii mixte (culturi vegetale şi creşterea animalelor), fiind urmate de proiecte care vizează investiţii în culturi de câmp.

O altă măsură de investiţii accesată a fost măsura 312 'Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi', unde cele 9.499 cereri de finanţare conforme depuse, echivalentul a 1,3 miliarde euro, reprezintă 252% faţă de suma alocată. În anul 2012 au fost depuse 2.966 cereri de finanţare a căror valoare nerambursabilă este de 426,3 milioane euro, iar suma alocată pentru 2012 a fost de 134,668 milioane de euro. Cabinete medicale, ateliere de reparaţii auto sau pentru prelucrarea fierului, ateliere de broderie şi mici fabrici de mobilă sunt doar câteva investiţii de succes prin PNDR în activităţi non agricole.

În ceea ce priveşte măsura 121 'Modernizarea exploataţiilor agricole', numărul total al cererilor de finanţare depuse a fost de 7.224, iar valoarea fondurilor nerambursabile solicitate a depăşit 2,78 miliarde euro. În sesiunea din aprilie - iunie 2012, au fost solicitate 422,081 milioane euro fonduri nerambursabile, aproape dublul sumei de 220,5 milioane euro alocate pentru această sesiune.
Potrivit datelor APDRP, nevoia de finanţare a potenţialilor beneficiari pentru a investi în creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere - măsura 123 şi schemele de ajutor de stat aferente - se ridică la 2,147 miliarde de euro, pentru care au fost depuse un total de 2.483 proiecte. Suma solicitată depăşeşte alocarea iniţială pentru această măsură şi anume 1,084 miliarde euro pentru întreaga perioadă de programare. În sesiunea din vara anului 2012 au fost depuse 364 de proiecte pentru măsura 123, cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 378,9 milioane euro, faţă de 144,6 milioane alocate, iar pentru schema de ajutor de stat N578/2009 au fost solicitate 82,2 milioane euro, comparativ cu cele 39,2 milioane euro alocate.

Investiţiile prin măsura 123 privesc construirea spaţiilor pentru depozitare (nutreţuri, cereale, cartofi) dotate cu uscătoare sau aparatură de laborator, construirea spaţiilor pentru procesare (ciuperci, cereale, ulei) sau a morilor de făină. Prioritare pentru beneficiari sunt şi investiţiile care prevăd înfiinţarea secţiilor de prelucrare a deşeurilor animale, a fabricilor de nutreţuri combinate, a fabricilor de procesare lapte, a silozurilor, a abatoarelor pentru păsări, a unităţilor de vinificaţie etc. Cea mai accesată investiţie este cea de construire a spaţiilor pentru depozitarea cerealelor sau a produselor agricole, precizează APDRP.

Un alt domeniu prioritar în PNDR a fost încurajarea activităţilor turistice. Pentru investiţii prin măsura 313, finanţarea europeană solicitată de cei 3.703 potenţiali beneficiari, se ridică la 569,8 milioane euro. Alocarea iniţială de 378,7 milioane euro s-a dovedit insuficientă, cifrele pentru ultima sesiune, cea deschisă în aprilie - iunie 2012, arătând 2.006 cereri de finanţare depuse, cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 285,6 milioane euro, faţă de suma alocată de 186,5 milioane euro. Din 997 de proiecte deja contractate, 759 au în vedere investiţii în construcţia, modernizarea, extinderea sau dotarea infrastructurii de primire turistică, respectiv fonduri europene pentru realizarea structurilor turistice precum vile, bungalow-uri, cabane, campinguri, popasuri turistice etc. Alte 291 de proiecte au propus înfiinţarea în zonele rurale a centrelor de informare turistică, amenajarea marcajelor turistice, sau recondiţionarea celor existente.

Pentru măsura 125 'Investiţii pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii', alocarea de 537,042 milioane euro a fost de asemenea depăşită. Totalul de 1.701 proiecte depuse au o valoare eligibilă nerambursabilă de 1,78 miliarde euro, procentual însemnând 333% faţă de alocarea din PNDR. Pentru 2012, a fost deschisă o singură sesiune de proiecte, pentru submăsura a, componenta 1 - Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare. Suma solicitată prin cele 97 de proiecte conforme depuse (94,53 milioane euro) a depăşit cu mult suma alocată pentru sesiunea începută în septembrie, şi anume 60 milioane euro. Beneficiarii măsurii 125 - componenta a1 sunt organizaţiile şi federaţiile de utilitate publică ale proprietarilor sau deţinătorilor de terenuri agricole. Aceştia au solicitat fonduri nerambursabile pentru proiecte de irigaţii şi lucrări de îmbunătăţiri funciare.

Fondurile alocate pentru măsura 322 'Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale", în valoare de 1,72 miliarde euro, reprezintă doar 22,6% din solicitări. În total, pentru această măsură s-au depus 3.225 de cereri de finanţare a căror valoare eligibilă nerambursabilă este de 7,6 miliarde euro. Alocarea financiară pentru această măsură de investiţii a fost epuizată încă din anul 2009.

Până în prezent, APDRP a încheiat 64.845 contracte de finanţare pentru investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală, cu o valoare nerambursabilă de 5,1 miliarde euro.

PNDR 2007 - 2013 este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiţiile private şi publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România. Alocarea totală prin PNDR este de 9,67 miliarde de euro, pentru perioada 2007 - 2013, bani europeni care pot fi atraşi până în 2015.

Sursa AGERPRES

România a atras 4,4 miliarde de euro din fondurile europene destinate dezvoltării rurale

România a atras până la finele anului trecut peste 4,39 miliarde euro din fondurile europene pentru dezvoltare rurală, ceea ce reprezintă un grad de absorbţie de aproximativ 44% din suma totală alocată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 - 2013, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

Până în prezent, APDRP a încheiat 64.845 contracte de finanţare pentru investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală, cu o valoare nerambursabilă de 5,1 miliarde euro. Această sumă reprezintă o valoare contractată de peste 70%, raportat la întreaga sumă din PNDR alocată măsurilor de investiţii. Pentru proiectele de investiţii au fost depuse 117.221 de cereri de plată, cu o valoare nerambursabilă de peste 2,7 miliarde euro. În cadrul angajamentelor încheiate pentru măsurile care vizează plăţile compensatorii acordate pe suprafaţă şi plăţile naţionale directe complementare au fost efectuate plăţi în valoare totală de peste 1,7 miliarde euro.

Potrivit datelor APDRP, suma plătită până la finele anului 2012 se ridică la 4,39 miliarde euro, adică o absorbţie efectivă de 43,88% raportat la suma totală alocată pentru PNDR. De asemenea, în prezent se află în etapa de verificare aproape 6.957 de cereri de plată pentru măsurile de investiţii, însumând peste 102,1 milioane euro.

Astfel, până la începutul anului 2013, numărul cererilor de finanţare conforme depuse la APDRP a ajuns la 139.623, însumând o solicitare de peste 17 miliarde euro fonduri europene nerambursabile. Raportat la alocarea de 10 miliarde euro, pentru întreaga perioadă de implementare a PNDR 2007 - 2013, interesul pentru fonduri nerambursabile pentru investiţii în agricultură, înregistrat până în acest moment, reprezintă 175%. Faţă de numărul cererilor de finanţare depuse până la sfârşitul anului 2011, solicitările au crescut cu 68%.

"Beneficiarii au înţeles repede că dezvoltare rurală înseamnă mai mult decât agricultură, aşa încât solicitarea de fonduri pentru finanţarea activităţilor non-agricole, pentru măsura 312 "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi', de exemplu, reprezintă astăzi 252% faţă de suma alocată. Dezvoltarea Rurală este un concept care trebuie să ducă, în cele din urmă, la creşterea calităţii vieţii în mediul rural şi, în acelaşi timp, la reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură', a precizat director general al APDRP, George Turtoi.
Potrivit datelor APDRP, în 2012 au fost depuse 40.375 proiecte, pentru care s-au solicitat 2,163 miliarde de euro.

PNDR 2007 - 2013 este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiţiile private şi publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România. Alocarea totală prin PNDR este de 9,67 miliarde de euro, pentru perioada 2007 - 2013, bani europeni care pot fi atraşi până în 2015.

Sursa AGERPRES

Rata de absorbţie a fondurilor europene pe PNDR este de 48,3%

Rata de absorbţie a fondurilor europene pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) este de 48,3%, din care circa 42% provin din plata efectivă efectuată prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pe Axa 2 şi 58% sunt plăţi efectuate prin Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi autoritatea de managment, a declarat, joi, Cornel Ştefan, consilier, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din Ministerul Agriculturii - AM PNDR, într-o conferinţă de specialitate.

"În prezent, cu acest program stăm destul de bine ca număr de proiecte contractate, însă ca plăţi efectuate mai avem de recuperat", a spus Cornel Ştefan. 
Numărul total de proiecte depuse pe PNDR este de 139.000, valoarea lor fiind de 17 miliarde euro, depăşind alocarea financiară pentru program, care a fost de circa 10 miliarde euro. 

Până în prezent, au fost contractate 64.505 proiecte, având o valoare totală de cinci miliarde euro. Numărul proiectelor finalizate se ridică la 3.563, în valoare totală de 758 milioane euro.

"Din păcate, avem şi proiecte reziliate, în valoare totală de 364 milioane euro, din diverse motive. Ca şi plăţi efectuate, suntem undeva la 48,3%, efectiv plătiţi 4.129 milioane euro", a precizat directorul AMPNDR. Potrivit acestuia, suma încasată de la Comisia Europeană depăşeşte trei miliarde euro.

Cele mai accesate măsuri de investiţii au fost măsura 322, unde principalii beneficiari - autorităţile locale - au investit în drumuri, apă şi canalizare, dar şi măsura 125, unde există şi componente de irigaţii.

Reprezentantul MADR a subliniat că în perioada septembrie - octombrie a avut loc o sesiune privind investiţiile în sistemul de irigaţii, prilej cu care au fost depuse în jur de 90 de proiecte, suma alocată pentru această sesiune fiind de circa 60 milioane euro.

O altă măsură foarte accesată a fost 121, care a permis achiziţionarea de utilaje şi modernizarea exploataţiilor agricole, dar şi măsura 123 care vizează procesarea produselor agricole.

PNDR a fost aprobat în martie 2008, când au avut loc şi primele lansări. Tipurile de beneficiari ai acestui program sunt fermierii, IMM-urile, grupurile de producători, ONG-urile precum şi autorităţile publice locale. 

Programul a avut o alocare financiară de circa 10 miliarde euro, sumă ce a fost depăşită de valoarea totală a proiectelor depuse.

Directorul general adjunct al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), Nicolae Popa, preciza, la începutul acestei luni, că sumele ce vor fi plătite din fondurile europene pe dezvoltare rurală, până la finele anului 2012, sunt estimate la 1,079 miliarde euro. Din alocarea totală pe PNDR 2007-2013, de 7,343 miliarde de euro, au fost efectuate plăţi de 2,39 miliarde de euro până la 31 octombrie 2012, reprezentând 32,61% din alocare, dar, ţinând cont şi de valorile aferente măsurilor delegate către APIA, pentru care s-au plătit 1,733 miliarde euro, procentul plăţilor efectuate a atins aproape 42%.

Pachetul financiar al României 2007-2013 este de 13,5 miliarde de euro, din care 8,5 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală şi 5 miliarde de euro pentru plăţi directe.

Sursa: AGERPRES

România stă cel mai prost la absorbţia fondurilor europene, dar are stabilitate macroeconomică

România stă cel mai prost în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, iar din acest motiv a reuşit să intre şi în cartea de istorie, a declarat vineri, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, cu ocazia Topului Naţional al Firmelor Private.

Premierea celor mai bune firme a fost organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi de Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM), la Palatul Parlamentului din Capitală.

"România stă cel mai prost în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, iar din acest motiv am reuşit să intrăm şi în cartea de istorie. Pe de altă parte, ţara noastră beneficiază de stabilitate macroeconomică, lucru care este foarte important pentru situaţia generală a unui stat. Mesajul pe care doresc să îl transmit din partea domnului prim-ministru Victor Ponta este acela că toate instituţiile statului şi-au fixat ca obiectiv major promovarea creşterii economice, România având nevoie, la ora actuală, de un buget de investiţii, şi nu de un buget de austeritate. Bugetul de investiţii poate stimula creşterea economică şi crearea a noi locuri de muncă", a afirmat Valeriu Zgonea.
Potrivit acestuia, au fost identificate cinci zone-cheie pentru a asigura dezvoltarea susţinută a României.

"Este vorba în primul rând de modernizarea administraţiei, pentru a deveni cât mai flexibilă şi a răspunde nevoilor cetăţenilor. De asemenea, trebuie promovate investiţiile în tehnologia informaţiei şi în sectorul digital, în paralel cu modernizarea agriculturii şi accesul la energie cât mai ieftină. De asemenea, în perioada imediat următoare, vrem să facem un parteneriat între Parlament şi asociaţiile care reprezintă mediul privat, pentru a beneficia de asistenţă bazată pe experienţa din piaţă în procesul de întocmire a noilor proiecte legislative", a mai spus Valeriu Zgonea.

Pierderile suferite de fermieri din cauza secetei nu pot fi compensate din fonduri europene

Pierderile suferite de fermieri în acest an din cauza secetei nu pot fi compensate din fonduri europene, ci numai de la bugetul de stat, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la deschiderea Indagra.

"Discuţia despre secetă şi pierderile avute de fermierii români în acest an au fost discutate la nivel european, la Consiliul de Miniştri. Din păcate singura soluţie de sprijin la nivel european o reprezintă perspectiva anului 2014 şi întărirea în România a rolului pe care îl vor avea fondurile mutuale pentru a compensa eventuale pierderi legate de secetă. Pentru a nu mai fi dependenţi de vreme am găsit sprijin la comisarul Cioloş ca din 2014 să începem reabilitarea sistemului de irigaţii cu fonduri europene", a spus Constantin.

Acesta a precizat că în acest an au fost alocări importante de la bugetul de stat pentru compensarea pierderilor suferite de agricultori din cauza secetei.

"Este prima dată când la o rectificare bugetară o sumă atât de importantă vine la MADR. Este ceea ce putem face în acest an pentru agricultori. Sperăm că din 2013 vom putea să vorbim de astfel de sume care se vor duce în investiţii şi nu neapărat de compensarea pierderilor avute de fermieri", a adăugat şeful MADR.

Ministerul Agriculturii a beneficiat de cea mai mare sumă alocată unui domeniu la rectificarea bugetară aprobată recent de Guvern, obţinând 400 de milioane de lei.
Peste 400 de firme din 22 de ţări participă la cea de-a XVII-a ediţie a Târgului Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - INDAGRA, ce se va desfăşura în perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2012.

Târgul este organizat de Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România, sub patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Sursa AGERPRES

Fondurile europene exterm de importante şi-au făcut simţită prezenţa într-un an agricol foarte greu

România are acces la fonduri europene extrem de importante care şi-au făcut simţită prezenţa într-un an agricol extrem de greu din cauza secetei, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la deschiderea târgului de agricultură Indagra.

"Producţiile foarte bune din 2011 au făcut ca preţurile să scadă foarte mult în România, dar faptul că am avut fonduri europene consistente a dat posibilitatea fermierilor sa facă investiţii importante în agricultură şi să nu vândă atunci când sunt în pierdere la preţuri destul de mici. Valoarea adăugată adusă în agricultură prin aceste investiţii în procesare se va putea vedea azi la Indagra", a spus Constantin.

Acesta a precizat că în anul 2012, când bugetul agriculturii nu a atins nici măcar 1% din PIB, fondurile europene avute la dispoziţie au fost de 1,5% din PIB.

"În zona de agricultură vorbim de un grad de absorbţie care depăşeste 50%. Dintr-un pachet financiar de 8,5 miliarde de euro fermierii au atras de la CE peste 4 miliarde de euro. Este un lucru bun care creează premisele unei perspective financiare la fel de bune în anii 2014-2020", a adăugat şeful MADR.

În opinia acestuia este foarte important ca bugetul agriculturii la nivel european, dar şi naţional, să nu fie afectat de o eventuală reducere a bugetului UE.

"Ştiu că aveţi nevoie de fonduri ca să fiţi competitivi la nivel european şi stiu că sunteţi nemulţumiţi de nivelul plăţilor de la bugetul de stat şi de cele europene, dar eu cred că printr-o poziţie fermă pe care România o va avea la nivelul Consiliului UE vor exista fonduri europene importante pentru agricultură", a adăugat şeful MADR.

În timpul discursului rostit de ministrul Agriculturii, producătorii agricoli au afişat bannere cu proteste la adresa politicilor legate de subvenţiile alocate de Ministerul Agriculturii.

Peste 400 de firme din 22 de ţări vor fi prezente la cea de-a XVII-a ediţie a Târgului Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - INDAGRA, ce se va desfăşura în perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2012.

Târgul este organizat de Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România, sub patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Sursa AGERPRES

Absorbţia fondurilor comunitare: un pas înainte şi doi-trei pe loc şi în 2012

Analiza Mediafax: Rata de absorbţie reală a fondurilor structurale şi de coeziune a fost, în luna septembrie, de doar 0,01%, Comisia Europeană rambursând direct României puţin peste un milion de euro, în condiţiile în care sunt blocate plăţile pe principalele cinci programe operaţionale. Potrivit statisticii publicate de Ministerul Afacerilor Europene (MAEur), la 30 septembrie rata de absorbţie reală pentru fondurile structurale şi de coeziune disponibile prin cele şapte programe operaţionale a crescut la 9,70% faţă de 9,69% la 30 august, în această lună nivelul plăţilor directe de la Comisia Europeană crescând doar cu 1,19 milioane de euro.

Plăţile pe care le face Comisia Europeană sunt întrerupte de la începutul lunii iulie pentru patru dintre cele programe operaţionale - transport, mediu, regional şi creşterea competitivităţii, în timp ce POSDRU a intrat în procedură de presuspendare de la începutul lunii august.

In prezent, sunt aşteptate pentru luna octombrie deciziile Comisiei privind efectuarea de corecţii financiare pentru cele patru programe şi respectiv suspendarea sau reluarea plăţilor pe unele dintre axele celor patru programe, iar pentru POSDRU reluarea plăţilor ar putea fi decisă de Comisia Europeană abia în decembrie.

Tehnocratul Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, anunţa în ianuarie că România trebuie să obţină în 2012 cel puţin şase miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde pe politica de coeziune, iar 2,5 miliarde de euro din fondurile pentru agricultură şi dezvoltare rurală. La acel moment, Bucureştiul tocmai obţinuse reluarea condiţionată de către Bruxelles a rambursărilor, după ce acestea fuseseră întrerupte în vara lui 2011 pentru a se remedia problemele descoperite la derularea în anii anteriori a programelor operaţionale.

După ce rata absorbţiei a crescut cu circa 1% pe lună în perioada primăverii, în cele trei luni de vară a încetinit vizibil, fiind la sfârşitul lui august la 9,69%, cu circa 850 de milioane de euro, bani reali intraţi în România de la începutul anului. Efortul de atragere a fondurilor UE a fost afectat de întreruperea de către Comisia Europeană a plăţilor pe cele cinci programe operaţionale cu cele mai mari alocări de fonduri, de ordinul a miliarde de euro.

 

Întârzieri şi probleme de sistem, reparate doar parţial din mers

La sfârşitul lui 2011, după cinci ani de la aderare, rata reală de absorbţie era de 5,5% şi puţin peste un miliard de euro plăţi directe pe instrumentele de coeziune, dintr-un total disponibil de 19 miliarde de euro pentru cele şapte programe operaţionale: transport (5,7 miliarde euro), mediu (5,6 mld), regional (4,3 mld), resurse umane (3,5 miliarde), creşterea competitivităţii (2,55 mld), dezvoltarea capacităţii administrative (208 milioane euro) şi asistenţă tehnică (170 milioane).

In ciuda semnării până la sfârşitul 2011 a 7.740 de contracte, în valoare de peste 11 miliarde euro, problemele se acumulaseră la implementarea proiectelor, afectată de birocraţie şi capacitate administrativă slabă, pe fondul şi al tăierii salariilor funcţionarilor şi blocării angajărilor. Derularea proiectelor cu achiziţii publice ridicase, de asemenea, suspiciuni evidente, pe proiecte din mai multe judeţe ale ţării Pentru rezolvarea problemelor semnalate a fost înfiinţat în septembrie 2011 Ministerul Afacerilor Europene. Sarcina acestuia era să remedieze, din afară însă, deficienţele care au băltit din 2007 la nivelul ministerelor şi autorităţilor de management ale programelor, precum şi să aducă noi soluţii de facilitare şi scurtare a drumului efectiv al banilor din trezoreria Bruxelles-ului către beneficiarii români. Principalele soluţii propuse pentru a aduce banii, mai repede şi mai mulţi, au fost prioritizarea a 150 de proiecte mari, generatoare de creştere economică palpabilă, reducerea la maxim 45 de zile a procesării în România a facturilor, înainte de trimiterea la Bruxelles, angajarea de personal contractual suplimentar.

Ministrul Afacerilor Europene promitea şi că vor fi lăsate în urmă problemele ultimilor cinci ani. "N-a existat coordonare inclusiv politică încă de la început, n-a existat o coerenţă a tuturor proceselor atât instituţionale, cele referitoare la capacitatea administrativă, cele legislative şi în momentul de faţă nu facem altceva decât să reparăm, să reparăm, să reparăm ceea ce se poate repara", a comentat Orban.

Cei 35 de miliarde de euro alocaţi României pentru exerciţiul 2007-2013 au ca termen limită pentru utilizare anul 2015, iar Bucureştiul promitea să se angajeze în acest an într-o cursă contra cronometru în utilizarea banilor UE. ""Imaginaţi-vă că 3,5 miliarde înseamnă să absorbi într-un an de 3,5 ori mai mult decât în primii cinci ani", spunea Orban. El arăta, pe 10 februarie, că România are "din fericire" varianta accesării fondurilor europene, pe fondul involuţiei investiţiilor străine în România. "Acum câţiva ani, probabil în 2008, aveam în jur de 16 miliarde de euro, anul trecut am avut investiţii directe de aproximativ două miliarde de euro. România are foarte puţine instrumente sau motoare de creştere economică în cursul acestui an şi în anii care vor veni. Din fericire, pentru un stat precum România există pe hârtie alocate fonduri comunitare. Principalul motor de dezvoltare este cel al creşterii semnificative a ratei de absorbţie a fondurilor", afirma ministrul Orban. El privea la exemplul Poloniei, care în 2007-2011 a reuşit să atragă plăţi efective de 18 miliarde de euro de la Comisia Europeană şi să îşi asigure constant creşterea economică, pe fondul recesiunii din restul UE.

 

Riscul de pierdere a miliarde de euro prin dezangajare

Obiectivul ambiţios pentru 2012 era justificat şi de faptul că, nefolosite la timp, sume de ordinul miliardelor de euro din banii rezervaţi pentru România pot fi pierdute prin dezangajare la sfârşitul acestui an şi mai ales la final de 2013. "Riscurile majore sunt la sfârşitul lui 2013, când sumele real absorbite vor trebui să fie mai mari de opt miliarde de euro. Dacă eforturile de anul acesta vor fi întrerupte, dacă nu va exista continuitate, dacă va exista cel mai mic accident, efectele se vor simţi foarte puternic la sfârşitul lui 2013, când se va pune problema pierderii a miliarde de euro", avertiza Orban în februarie.

In prezent, riscul de dezangajare pentru România la final de 2012 este de circa 950 milioane de euro, potrivit datelor prezentate public de MAEur.

 

Obiectiv strategic

În acest an au început şi durele negocieri la nivelul statelor membre şi Comisiei Europene pe marginea alocării bugetului UE pentru perioada 20142020, iar pentru a-şi susţine obiectivul de a obţine mai mult de 35 miliarde de euro, România trebuie să dovedească rezultate în actualul exerciţiu bugetar, avertizau comisarii europeni încă din 2010-2011. Obiectivul atragerii fondurilor europene este de siguranţă naţională, avertiza în martie şi preşedintele Traian Băsescu în martie, care trasa sarcină SRI să urmărească prioritar modul de contractare a banilor UE, el indicând două zone problematice, respectiv cea a consultanţilor şi cea a semnării contractului după desemnarea câştigătorului.

 

Noi întreruperi de plăţi

Cu toate acestea, în martie se anunţa de către Comisia Europeană întreruperea plăţilor pe programul POSDRU, fiind invocate deficienţe grave în sistemul de control şi monitorizare, apărute pe parcursul ultimilor ani printr-o flexibilizare nepermisă a reglementărilor iniţiale, după cum arăta ministrul Orban. Comisia a reluat ulterior, după două luni, plăţile intermediare, cu condiţia unor audituri interne şi externe, precum şi a unei corecţii financiare preventive de 10% pe unele dintre facturi.

Au urmat noi avertismente că şi alte patru programe operaţionale cu plăţi reluate în decembrie 2011 riscă noi întreruperi, din cauza persistenţei neregulilor, însă cel care le lansase, ministrul Orban, a fost menţinut ca o garanţie a continuităţii pentru partenerii europeni şi în guvernul Victor Ponta instalat la începutul lunii mai.

Preşedintele Băsescu încerca pe de altă parte în mai să câştige timp, prin adresarea către Consiliul European şi Comisie a unei solicitări de extindere cu un an, până în 2016, a perioadei de absorbţie pe actualul exerciţiu.

Axa agendei europene s-a mutat apoi brusc în mai şi iunie pe tema reprezentării la Consiliul European, iar la începutul lunii iulie apărea periferică, pe fondul tumultului politic intern, vestea întreruperii plăţilor de către Comisie, pe lângă problematicul POSDRU, şi pentru celelalte programe operaţionale cu bugete de ordinul miliardelor de euro - transport, de mediu, regional, de competitivitate. Au urmat noi audituri şi proceduri de remediere a deficienţelor semnalate.


Plăţile nu s-au reluat, se fac corecţii, obiectivele din 2012 par tot mai greu de atins

Plăţile pe aceste programe au rămas întrerupte până în acest moment, fiind prelungită peste vacanţa de vară aşteptarea prezentării de către Comisia Europeană a rezultatelor auditurilor, fiind anticipate însă de MAEur "deficienţele majore" în derularea procedurilor de achiziţii publice aferente unor proiecte. La începutul lui septembrie au apărut însă veştile despre corecţiile financiare definitive care vor fi aplicate de Comisia Europeană orizontal pe diferite axe ale programelor operaţionale, în cazul POSDRU fiind vorba de un procent de 25%, adică peste 75 milioane de euro.

Pentru celelalte programe corecţiile sunt estimate între 10% şi 25%, fiind în curs procedura de conciliere, iar ministrul Orban a menţionat o cifră totală de ordinul a "câteva sute de milioane de euro". Aceşti bani corectaţi ar putea fi realocaţi condiţionat României şi refolosiţi în anii următori pe programe mai corect gestionate.

 

Reacţiile externe şi interne

Iar încrederea Comisiei Europene în capacitatea României de a folosi eficient şi corect banii este din nou serios pusă sub semnul întrebării. "în timp ce eforturi mari au fost făcute în ultimul an, capacitatea de absorbţie rămâne extrem de scăzută, iar România riscă să piardă sume însemnate de bani care ar fi putut avea un impact pozitiv major pentru cetăţenii şi afacerile din România. Preşedintele Barroso a făcut apel la Guvern să ia măsurile imediate necesare pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative şi a procedurilor de achiziţii publice", a fost diagnosticul pus de preşedintele Comisiei, după întâlnirea de la Bruxelles cu premierul Ponta, în urmă cu o lună.

Totodată, în septembrie, Dalia Grybauskaite, preşedintele Lituaniei, ţară UE cu o rată actuală de absorbţie de peste 50% şi membră alături de România a grupului Prietenii Coeziunii, a ţinut să facă apel, într-o vizită la Bucureşti, către politicienii români să depăşească rivalităţile interne şi să se ocupe eficient de fondurile europene, şansă care nu trebuie irosită.

Deşi "doamna de fier" a Lituaniei nu a spus explicit, România, ţară cu rol principal în iniţiativa Prietenii Coeziunii, prin situarea la coada clasamentului absorbţiei poate afecta poziţia de negociere a ţărilor beneficiare de fonduri de coeziune. Se ştie că este deja foarte dură bătălia noilor membri UE de a obţine cât mai mulţi bani în perioada 2014-2020 de la contribuabilii mari ai bugetului UE, ţări afectate şi ele de recesiune şi creşterea euroscepticismului.

Vocilor oficiale s-au adăugat zgomotos şi cele ale beneficiarilor programului POSDRU, unii dintre aceştia nemaibeneficiind de plăţi europene în proiectele derulate de mai bine de un an, riscând astfel închiderea proiectelor, concedieri şi chiar executări silite pentru neplata obligaţiilor. Guvernul a promit că unele resurse financiare vor fi direcţionate de Ministerul Finanţelor pentru efectuarea de plăţi interne în programul POSDRU.

 

Promisiunea unui nou minister

Dincolo de încercările puterii de a arunca asupra celeilalte părţi vina pentru lipsurile ultimilor ani, răspunsul Guvernului român a fost şi promisiunea că, în cazul câştigării de către USL a alegerilor din decembrie, va fi înfiinţat în noul Executiv un minister al fondurilor europene.
Care să pregătească pentru 2014 acreditarea noului cadru instituţional şi strategia cheltuirii fondurilor europene din următorul exerciţiu bugetar şi să asigure că nu va mai fi repetată greşeala din ultimii ani, a managementului deconcentrat.

Noul minister ar trebui să gestioneze mai bine direcţia şi modul de folosire a banilor UE, după modelul polonez. Potrivit ministrului Orban, înfiinţarea noii structuri nu va da multe roade fără rezolvarea şi a problemelor restante privind achiziţiile publice şi conflictele de interese.


Salarii mai mari pentru funcţionari

O altă măsură de la 1 ianuarie 2013, anunţată de către ministrul Orban, este egalizarea salariilor tuturor funcţionarilor care lucrează cu fonduri europene la nivelul cel mai ridicat existent acum pentru cei mai bine plătiţi astfel de bugetari, adică cei din Ministerul Dezvoltării Regionale, diferenţele actuale la salarii cu încadrări similare fiind şi de la 1 la 3...

Funcţionarii din sistem vor trebui stimulaţi, presiunea şi responsabilitatea absorbţiei în ritm alert a unor mari sume de bani europeni fiind de aşteptat să crească în următorii ani, înainte de epuizarea termenului limită de folosire a banilor. Termen care rămâne 2015, reluarea de către preşedintele Băsescu, după revenirea la Palatul Cotroceni, a cererii de prelungire cu un an, până în 2016, neavând sorţi de izbândă deoarece partenerii europeni au considerat că "a trecut momentul potrivit".

Sursa: Monitorul de Galati

Cum obţii fonduri nerambursabile fără cofinanţare

Dacă ai o idee de afacere şi eşti convins(ă) că este profitabilă, dar nu ai (destui) bani, poţi accesa în anumite condiţii fonduri europene nerambursabile.

Pentru ca o idee de afacere să primească finanţare nerambursabilă este necesar ca ea să fie eligibilă şi să se bazeze pe un plan de afaceri viabil. Documentaţia este standard şi se întocmeşte în conformitate cu cerinţele UE privind dezvoltarea rurală şi pescuitul. Din momentul în care afacerea ta este considerată eligibilă de către reprezentanţii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (sau ai oficiilor judeţene din domeniu, unde vei prezenta planul de afaceri), poţiprimi finanţarea nerambursabilă. Cofinanţarea proiectului nu mai este o problemă pentru solicitanţii de astfel de fonduri, întrucât se poate obţine rapid de la bănci, deoarece proiectele sunt girate de Uniunea Europeană.

Afaceri finantate

Domeniile în care poţi începe o afacere cu fonduri nerambursabile sunt variate, printre activităţile eligibile numărându-se:

  • creşterea animalelor (cu câteva excepţii),
  • producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice; producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate,
  • fabricarea şi finisarea materialelor textile (cu câteva excepţii),
  • agricultură, silvicultură şi pescuit

De asemenea, fondurile nerambursabile pot fi folosite pentru fabricarea:

  • de covoare, mochete, frânghii, sfori etc.,
  • articolelor de îmbrăcăminte,
  • articolelor de voiaj, marochinărie şi încălţăminte,
  • produselor din lemn,
  • de mobilă,
  • bijuteriilor, imitaţiilor de bijuterii şi articolelor similare,
  • articolelor pentru sport,
  • jocurilor şi jucăriilor.

Totodată, între activităţile eligibile se numără:

  • repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor,
  • colectarea deşeurilor,
  • construcţii,
  • lucrări de instalaţii electrice şi tehnico-sanitare, plus alte lucrări de instalaţii pentru construcţii,
  • lucrări de tâmplărie şi dulgherie,
  • lucrări de ipsoserie,
  • transport şi depozitare,
  • întreţinerea şi repararea maşinilor şi a motocicletelor,
  • turism,
  • activităţi de poştă şi curierat,
  • restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie,
  • activităţi de editare a cărţilor, ziarelor, revistelor şi alte activităţi de editare,
  • activităţi veterinare,
  • activităţi de peisagistică şi servicii pentru clădiri.

Detalii privind întocmirea planului de afaceri şi lista tuturor domeniilor eligibile, precum şi a excepţiilor, poţi găsi pe fondurinerambursabile.ro.

Sursa: Național

România va trebui să se limiteze la doar 5-6 priorităţi în viitorul PNDR

România va trebui să se limiteze la doar 5-6 priorităţi în viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 pentru a putea beneficia de o dezvoltare pe ansamblu a satului românesc, consideră directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), George Turtoi.

'Deşi are necesităţi stringente pe toate domeniile, va trebui să limităm priorităţile României în viitoarea programare 2014-2020 la acelea care sunt cu adevărat stringente pentru mediul rural, adică pentru dezvoltarea efectivă a satului. Degeaba vrei să faci investiţii în ferme sau vrei să aduci tineri la sate pentru că nimeni nu va veni dacă nu ai infrastructură. Dacă te axezi şi investeşti 70% din fonduri pe infrastructură, imediat se vede ceva, dar disipând banii dintr-o parte într-alta, pe 22 de măsuri, nu se poate observa o dezvoltare efectivă a mediului rural românesc', a declarat pentru AGERPRES directorul general al APDRP, George Turtoi.

Acesta a precizat că la nivelul agenţiei au fost identificate 5-6 domenii prioritare pentru viitoarea programare PNDR 2014-2020.

'Propunerea noastră este să menţinem dezvoltarea satului românesc, investiţiile în ferme, investiţiile în procesare, în turism şi activităţi non-agricole, precum şi investiţiile în microîntreprinderi tot pentru activităţi non-agricole. Numai aşa se va observa o dezvoltare pe ansamblu ca întreg a satului românesc. Noi am reuşit să nu ne blocăm pentru că nu am externalizat serviciile de evaluare, deşi am avut 22 de măsuri pe actualul PNDR şi specialişti care au acoperit o plajă mare din punct de vedere tehnic', a spus Turtoi.

Potrivit datelor furnizate de APDRP, pe actualul PNDR au fost depuse 139.299 cereri de finanţare, din care au fost selectate 67.965. Proiectele contractate, în număr de 64.359, însumează peste 5 miliarde de euro din cele 7,34 miliarde de euro, care reprezintă suma totală alocată măsurilor de investiţii pe care APDRP le implementează.

De asemenea, până la data de 11 octombrie 2012, agenţia a plătit 4,11 miliarde de euro din fondurile alocate din PNDR 2007 - 2013, la această valoare adăugându-se suma de 571 de milioane de euro acordată deja României de către Comisia Europeană ca prefinanţare.

Sursa: AGERPRES

România nu prezintă niciun risc de dezangajare a fondurilor europene pe dezvoltare rurală

România nu prezintă niciun risc de dezangajare a fondurilor europene pe dezvoltare rurală în anul 2012, deoarece targetul de 1,4 miliarde de euro pentru acest an va fi depăşit, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), George Turtoi.

"Targetul de 1,4 miliarde de euro pe care îl avem în acest an pentru accesarea fondurilor europene pe dezvoltare rurală îl vom atinge până la finele anului chiar şi fără plăţile compensatorii de pe axa doi, pe măsurile delegate către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Chiar dacă la mijlocului anului era o mică îngrijorare că nu vom atinge targetul de dezangajare fără plăţile de pe axa doi, în momentul de faţă nu mai există acest risc. Acum, numai cu plăţile pe investiţii vom putea acoperi suma de 1,4 miliarde de euro", a spus George Turtoi.

Acesta a precizat că în acest an au fost efectuate plăţi de 1,25 de miliarde de euro pe dezvoltare rurală, diferenţa de 150 de milioane de euro urmând să fie absorbită până la finele anului.

"Avem plăţi efective, rambursate de Comisia Europeană, de 1,25 miliarde euro şi mai avem de atras încă 150 de milioane de euro într-o lună şi jumătate. Dacă ţinem cont că şi APIA va efectua din noiembrie plăţile pe axa doi, estimăm că vom plăti în această perioadă peste 200 de milioane de euro şi vom depăşi targetul de dezangajare până la finele anului", a explicat directorul general al APIA.

Plăţile pe axa doi pe măsurile de dezvoltare rurală delegate către APIA se referă la măsurile de agromediu, cele pentru zonele defavorizate, plăţile prin Natura 2000 şi cele pe măsurile de bunăstare la porci şi păsări.

Şeful APDRP a adăugat că 2013 este ultimul an din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), iar agenţia şi-a propus absorbţia integrală a fondurilor pe dezvoltare rurală, respectiv opt miliarde de euro, în condiţiile în care în momentul de faţă gradul de absorbţie a atins 50%, iar cel de contractare de 80%.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS