Adama Sultan iulie 2020
update 6 Jul 2020

Fermă de porci cu bani europeni

Ionel Chiriac este nu doar un cunoscut crescător de porci din România, ci şi un profesionist desăvârşit care crede cu ardoare, în ciuda tuturor dificultăţilor cu care se confruntă, în potenţialul sectorului de creştere a porcilor. Acesta este şi motivul pentru care continuă să investească în producţie, atât în ferme de reproducţie cât şi în unităţi de creştere şi îngrăşare a porcilor. Ultima investiţie este cea de la Mozăceni, judeţul Argeş, realizată cu bani europeni.

Omul de afaceri argeşean are o experienţă de mai bine de zece ani în sectorul zootehnic. După un stagiu de pregătire în Danemarca, care a durat vreo patru ani, Ionel Chiriac s-a întors în ţară împreună cu doi danezi, alături de care a pus bazele unei cooperative agricole care în câţiva ani avea să devină un jucător important pe piaţa locală. Ulterior, li s-a alăturat şi un alt fermier român, „şcolit“ tot în Danemarca. Astfel, a luat naştere cooperativa DanBred, care în prezent include mai multe unităţi: pe lângă ferma din comuna Mozăceni, satul Babaroaga (judeţul Argeş) – cea mai recentă investiţie în grup –, mai există o fermă de reproducţie, o alta vegetală, două ferme daneze, o unitate de creştere şi îngrăşare şi o alta de îngrăşare porcine. La acestea se adaugă ferma Degaro, o unitate care foloseşte tot genetica daneză.

„Degaro a intrat în Cooperativă deoarece activează în sudul României şi vinde la noi în zonă. Ei, având tot genetică daneză, putem să negociem împreună preţul de vânzare a porcului ca să avem aceleaşi preţuri. În cooperativă avem atât producţie vegetală cât şi silozurile de depozitare, apoi reproducţia şi creşterea. Noi producem 96.000 de capete, din care reuşim să îngrăşăm singuri vreo 75.000 de capete, iar alte 20.000 le vindem la alte ferme de îngrăşare“, a declarat Ionel Chiriac în cadrul unei vizite organizate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) pentru ziarişti la mai multe obiective economice realizate cu bani europeni.

Acesta spune că toate unităţile menţionate vând producţia prin intermediul cooperativei, deoarece este mai avantajos.

„Încercăm să implementăm un fel de brand (DanBred), pe care lumea îl cunoaşte, şi să obţinem un preţ mai bun decât nivelul mediu de pe piaţă. Încerc să ţin preţul sus, este un dezavantaj pentru mine, căci eu trebuie să fiu primul care negociez cu abatoarele. După mine vin ceilalţi fermieri să tragă de preţ“, povesteşte Ionel Chiriac.

Fermă de top

Ferma de porci de la Mozăceni reprezintă o investiţie de circa două milioane şi jumătate de euro, din care un milion de euro constituie finanţare europeană. Contractul cu APDRP a fost semnat în iulie 2011, investiţia fiind finalizată un an mai târziu. Unitatea are o capacitate de circa 24.000 capete de porc gras/an (patru serii pe an). Chiriac spune că vrea să mai construiască încă o hală (fermă de îngrăşare) în viitor, poate chiar în toamnă dacă se obţin avizele necesare, aceasta urmând să aibă o capacitate de 2.000 de capete. Planuri de investiţii există şi pentru ferma de reproducţie, intenţia fiind de a mări capacitatea de la 3.000 de scroafe în prezent la 5.000 de capete, mai ales că există cerere mare de purcei pe piaţă.

Ferma de la Mozăceni este una dintre cele mai moderne unităţi de gen din România. Halele, de exemplu, au un format mai ciudat faţă de cele standard, povesteşte Chiriac, care permit o circulaţie a aerului şi un microclimat interior mai bun faţă de modelele clasice de hale. Ea este structurată pe trei hale, fiecare are o capacitate de 2.000 de capete, cu două compartimente a câte 1.000 de capete. Aceasta este populată treptat, compartiment cu compartiment, ceea ce ajută foarte mult la livrarea animalelor la abatoare, deoarece se reduce presiunea la vânzare asupra crescătorilor.

„Când ieşi cu un număr mare de capete să-l livrezi tot odată abatorul te poate presa la preţ. Fermierul nu trebuie să fie doar un bun tehnolog, să ştie să crească porcul, trebuie şi să îl vândă ca să aibă profit, altfel nu poate să reziste pe piaţa românească. Şi aşa, în prima jumătate de an, din cauza unui preţ foarte prost, am pierdut circa 40 de lei pe cap. Noi producem kilogramul de carne de porc la un preţ de circa 5,4-5,5 lei, cel mai jos preţ a ajuns chiar la 4,8 lei. Acum am început să ne reglăm, pentru că au venit căldurile şi lumea a început să iasă la grătar, motiv pentru care s-a mărit şi consumul“, a precizat Chiriac.

Pentru primele şapte luni ale acestui an, Chiriac vorbeşte totuşi de un plus de 11-12 lei pe cap de animal, în condiţiile în care au fost vânduţi circa 10.000 de porci. Până la sfârşitul anului, fermierul speră să ajungă la un câştig de peste 50 lei pe cap de porc.

Purceii provin din ferma proprie de reproducţie, care are 3.000 de scroafe, genetica fiind daneză. Ferma de reproducţie îşi îmbunătăţeşte genetica, în fiecare an fiind aduşi vieruşi şi scrofiţe de rasă pură. Este vorba de un hibrid trilinear format din Yokshire, Landrace şi Duroc, după cum spune Chiriac. Acesta vorbeşte şi despre avantajele porcului danez: rasa cea mai productivă ca număr de purcei pe an pe scroafă (33 de purcei), precum şi calitatea superioară a carcasei – peste 50% în clasa S, 48% în clasa E, 2% în clasa U, ceea ce este foarte puţin. În plus, porcii au o viteză de creştere foarte bună.

Porcii sunt livraţi, la o greutate de până la 110 kg, către abatoare din Argeş, dar şi din Râmnicu-Vâlcea, Olt sau Bucureşti.

Furajare lichidă

Ionel Chiriac spune că, pentru a reduce costurile la furaje, este utilizată drojdia de bere lichidă, adusă direct de la fabrici, ceea ce a dus la o reducere a costurilor de furajare cu peste 15%. Astfel, a fost înlocuit produsul cel mai scump, şrotul de soia, care este importat la un preţ foarte ridicat, cu 40% mai scump decât anul trecut, spune fermierul. Cooperativa dispune şi de un FNC propriu. Capaci­tatea de depozitare a acestuia este de circa 16.000 tone, o parte din cereale provenind din producţie proprie (ferma vegetală are o suprafaţă de circa 1.100 hectare). Exis­tenţa acestei capacităţi permite achiziţionarea cerealelor la preţuri avantajoase, ceea ce ajută foarte mult la reducerea costurilor totale de producţie, ştiut fiind faptul că furajarea reprezintă 60-65% din cheltuielile totale. La nivel de cooperativă, necesarul de cereale se ridică la 18.000-20.000 tone.

Ioana GUŢE

Pe ei îi ascultă cineva?

Florin Rus şi Robert Erdey sunt doi fermieri tineri din Cefa, respectiv Salonta, judeţul Bihor. Lucrează pământul de mai mulţi ani, au obţinut finanţări europene pentru modernizarea fermelor, la alte proiecte s-au împotmolit, dar amândoi, român şi maghiar deopotrivă, manifestă un profund ataşament pentru locul şi ţara în care s-au născut şi pentru munca bine făcută.

Florin Rus regretă că „România a tăiat totul din rădăcină, să nu ne mai putem ridica, să fim veşnic dependenţi de alţii“

Florin Rus (comuna Cefa) deţine o fermă de 700 de hectare cultivate cu grâu, rapiţă, porumb şi floarea-soarelui. Până în anul 2005 a lucrat pământul cu tractoare

(U 650) şi utilaje româneşti, pe care le păstrează şi astăzi. Ulterior a obţinut o finanţare europeană, bani cu care a cumpărat două tractoare şi o combină John Deere, iar restul, inclusiv o a doua combină, sunt la mâna a doua, motivul fiind lesne de înţeles: „Nu ne-am permis să cumpărăm totul nou, ne întindem cât e plapuma, fiindcă utilajele sunt scumpe pentru puterea noastră economică. Un tractor John Deere costa, la nivelul anului 2008-2009, 70.000 de euro, o sumă destul de mare, iar noi nu am economisi atâţia bani din agricultură.“

Vorbind despre tractorul românesc, uşor şi ieftin de întreţinut în comparaţie cu utilajele aduse din străinătate, Florin Rus nu şi-a ascuns dezamăgirea că ele nu se mai produc: „Mă gândesc că poate era bine să mai fi fabricat şi România tractoare, să nu aveam nevoie de alte branduri din afară. Am fi fost cu toţii mulţumiţi, avea lumea de lucru, ţara se dezvolta mai bine, ar fi fost pe picioarele ei. Dar noi am tăiat «Tractorul», Braşov şi altele din ţara asta până la rădăcină, să nu ne mai putem ridica, să fim veşnic dependenţi de alţii, să fim doar piaţa lor de desfacere.“

Pe tânărul fermier Rus l-am găsit la recoltarea grâului. Producţia se anunţa satisfăcătoare, 4.500 kg/ha, la soiurile pentru panificaţie şi 5.000 kg/ha la grâul furajer, ultimul valorificat pe plan local, toată producţia fiind contractată către un producător de furaje. Cu grâul de consum este însă mai dificil, preţul la zi fiind nesatisfăcător, abia cât să acopere cheltuiala de înfiinţare a culturii, iar ferma nu dispune de capacităţi de depozitare, care să dea posibilitatea livrării producţiei atunci când preţul devine atractiv: „Eu am un depozit clasic de 600 de tone. Am depus un proiect pentru un siloz cu două celule de 500 de tone fiecare, cu uscător, plus cântar şi laborator, dar mi-a fost respins, motivul fiind acela că trebuia o capacitate care să asigure depozitarea întregii producţii, or eu nu-mi permiteam să mă angrenez financiar într-un proiect aşa de mare. Ca urmare, producţia din acest an va avea următoarea destinaţie: duc în depozit 600 de tone, recompensez în natură firma care mi-a asigurat inputurile, iar restul vând la prima mână.“ Prima mână înseamnă şi preţ mai mic, 0,50-0,55 lei /kg, la grâul furajer şi maximum 0,65 lei/kg la cel de panificaţie, împrejurare în care abia dacă se acoperă costul unui hectar, de aproape 3.000 lei.

Ce ar gândi fermierii că s-ar putea face, pentru o minimă protecţie a lor, se pare că nu se poate: „Era bine ca autorităţile, statul, nu ştiu cine să fi venit cu un preţ minim garantat, de 0,80 lei/kg la grâul de panificaţie şi de 0,65-0,70 lei/kg la cel furajer. Înţeleg motivaţia că pe piaţa liberă nu se pot face astfel de intervenţii, dar mă întreb şi eu: când grâul e cumpărat de brutari cu 0,55 lei/kg, pâinea cât este? Pe asta n-o mai vede nimeni, dar riscul al cui este? Mereu al agricultorului, nu?“

Robert Erdey: „Putem ajunge departe şi-n ţara asta, nu e nevoie să fugim de aici. Trebuie muncă multă, seriozitate, implicare, răbdare, îndrăzneală“

La Salonta, o zonă cu potenţial agricol enorm, care ar putea crea o întreagă industrie agroalimentară în oraş, dar deocamdată nu s-a întâmplat acest reviriment economic, Robert Erdey are o exploataţie agricolă de 2.500 ha (700 ha cu grâu). Lucrează în agricultură, împins întâi de toate de pasiune, după aceea pentru beneficii, aşa cum chiar fermierul şi-a descris dragul de pământ, de 17 ani: „Am început întâi cu o fermă de familie, iar acum am ajuns la de 10-15 ori suprafaţa iniţială şi încă vin oameni să-mi propună să le lucrez terenul în arendă.“

Ferma a fost modernizată prin proiecte finanţate din fonduri europene, unul pentru cinci tractoare şi două combine (parcul de maşini conţine mai multe tractoare, inclusiv cele vechi, româneşti, puse însă la conservare), plus gama completă de utilaje. Prin al doilea proiect a construit un siloz cu 8 celule a câte 2.500 tone fiecare, deci cu o capacitate totală de depozitare de 20.000 tone, care nu numai că asigură spaţiu pentru păstrarea şi condiţionarea producţiei proprii, ci serveşte şi ca depozit pentru terţi, în general mici fermieri din zonă, pe care Robert Erdey îi ajută să nu-şi vândă producţia la preţuri de nimic.

Următorul pas va fi un proiect pentru irigaţii: „Noi am avut irigaţii în zonă, dar canalele, nefiind îngrijite, s-au acoperit, sunt distruse. Următorul meu gând este acesta: să pun sistemul de irigaţie la punct, mai ales în condiţiile anilor trecuţi, deficitari în precipitaţii. Va trebui să inves­tesc în sursa de apă, dar trebuie să facem şi noi, fermierii, ceva, nu doar să cerem sau să aşteptăm de la alţii“. Interesant este că Robert Erdey pune mare preţ pe sistemul asociativ numai că, în ceea ce-l priveşte, a şi trecut la lucruri practice: „Fraţii mei, suntem 4 în familie, când au văzut că agricultura merge bine, şi-au înfiinţat ferme, fiecare cu clădirile şi utilajele lui. Toţi am format un grup; negociem inputurile împreună, pentru a obţine preţuri şi discount-uri bune, vindem producţia împreună, ne ajutăm la nevoie, când ne pică vreun utilaj.“

Grupul lucrează 5.500 ha, cu tendinţa de creştere a suprafeţei. La Bihor însă s-a mai făcut ceva, s-au înfiinţat camerele agricole: „Bine ar fi să se întâmple asta în toată ţara, ca să putem avea putere de negociere.“ Fermierul Erdey face parte din conducerea acestui organism profesional al agricultorilor: „Sunt unul dintre cei 25 de membri, noi îi reprezentăm pe fermieri ca şi cum ar fi ei acolo. Avantajul camerei ar fi că noi cunoaştem problemele reale din agricultură, discutăm şi rezolvăm probleme curente, avem specialişti buni, putem deveni un partener solid de dialog cu admi­nistraţia şi am putea simplifica procedurile prin care banii europeni ajung la agricultori. Fiindcă, aici e o problemă. Noi am crezut iniţial că e greu să accesezi banii, dar imediat am ajuns la concluzia că-i mai dificil cu finan­ţarea, iar, când am rezolvat cu băncile, ne-am încurcat de birocraţia din sistem. Iar eu cred că trebuie şi statul să pună în funcţii oameni capabili, care au habar ce se întâmplă în viaţa reală.“

L-am întrebat pe Robert Erdey dacă i-a trecut prin minte să plece vreodată din ţară, aşa cum au făcut-o mulţi de vârsta sa. Răspunsul a fost unul absolut fermecător de pozitiv: „N-aş pleca din ţară nici dacă m-ar fugări careva! Eu văd în România foarte mare potenţial de dezvoltare, dar trebuie multă muncă, seriozitate, implicare, răbdare, îndrăzneală. Cu toate aceste atribute putem ajunge departe şi-n ţara asta, nu e nevoie să fugim de aici. Putem fi proprii noştri stăpâni.“

Maria BOGDAN

PNDR 2014 – 2020 a fost transmis oficial Comisiei Europene spre aprobare

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis oficial în data de 1 iulie 2014 Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 către Comisia Europeană în vederea aprobării.

Noul PNDR are 15 măsuri de finanțare și o alocare totală de 9,85 miliarde de euro.

Menționăm că în luna martie varianta consultativă a PNDR 2014 - 2020 a fost transmisă informal pentru a obține opiniile serviciilor specializate ale Comisiei. În urma observațiilor primite, MADR  a demarat un nou proces de consultare a tuturor organizațiilor din domeniu, rezultând documentul final care a fost depus.

Așa cum am promis, astăzi am transmis Comisiei Europene documentul oficial al noului PNDR. Este rodul unei munci susținute și cred că este un Program bine închegat, flexibil, dar în același timp profund ancorat în necesitățile agriculturii și mediului rural românesc. Am încercat să utilizăm cât mai judicios banii alocați, care nu sunt suficienți pentru tot ceea ce ar trebui făcut, dar care așa cum sunt prioritizați vor asigura un salt decisiv  în modernizarea economiei rurale.

Urmează o perioadă de negocieri oficiale la nivelul Comisiei Europene pe marginea acestui PNDR, dar am încredere că nu va suferi modificări de substanță. Am semnale clare de apreciere de la Bruxelles că este un Program bun și fezabil”, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Toate documente transmise către Comisia Europeană vor fi publicate pe pagina web a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, www.madr.ro, la secțiunea Dezvoltare Rurală.

Cu gândul la banii europeni, livezile prahovenilor îşi continuă declinul

An de an în Prahova, zonă cu o îndelungată tradiţie pomicolă şi cu un potenţial de producţie pe măsură, livezile sunt tot mai puţine, iar producţia de fructe în continuă scădere. De la peste 18.000 ha în anii ’90 s-a ajuns acum la mai puţin de jumătate, adică la 9.664 ha, de la care în anul trecut au fost obţinute cu greu 4.000 tone de fructe. Asta pe ansamblul judeţului! Situaţia este de-a dreptul dramatică în oricare dintre cele şase bazine pomicole: Băicoi, Breaza, Măgurele, Mizil, Vălenii de Munte şi Ştefeşti, bazine în care refacerea şi înnoirea plantaţiilor se fac cu încetinitorul. Astfel că în ultimii ani au fost realizate abia 341 ha de plantaţii noi, dintre care în 2013 doar şase hectare.

Resemnarea este mare şi în cadrul oficialităţilor, dar şi a pomicultorilor, care nu văd o ieşire decât odată cu primirea de fonduri pe măsură, eventual bani europeni. Situaţia apare şi mai delicată, cu atât mai mult cu cât în judeţ există o mare unitate de procesare a fruc­telor la Vălenii de Munte, care este nevoită să importe materia primă necesară. Iată că s-a instalat o resemnare care nu anunţă nimic bun.

O primăvară fără nicio livadă nouă

Faptul ni-l confirmă însuşi directorul în exerciţiu al Direcţiei agricole judeţene, ing. Aurel Anghel, în aceste zile transferat pe aceeaşi funcţie la Direcţia Agricolă Giurgiu.

El ne spune că acum, la vreme de primăvară, nu există semnale din judeţ de înfiinţare a unor noi plantaţii, astfel că declinul pomiculturii judeţului va continua. Sătenii îşi plantează pomi doar prin curţile lor şi cam atât. Pentru anul în curs, deci şi pentru toamnă, nu s-a primit nicio solicitare pentru aprobarea înfiinţării unor noi plantaţii. Nici de la persoane fizice şi nici de la ferme de profil din judeţ.

Întrebat de ce se întâmplă astfel, interlocutorul nostru declară că toată lumea aşteaptă ca în toamnă să se declanşeze o acţiune de reconversie a livezilor cu bani europeni. Dar că nimeni nu ştie exact care va fi momentul şi nici suprafeţele de pomi care ar putea fi realizate în judeţ. Nici cine anume are în vedere acum realizarea unor posibile proiecte de înfiinţare a unor viitoare livezi şi nici de unde vor putea fi asiguraţi puieţii; unica pepinieră din judeţ, cea de la Zamfira-Lipăneşti, nu va putea oferi decât o parte din necesarul de material săditor pomicol de calitate. Faptul atestă, aşadar, situaţia dramatică din acest sector şi neputinţa celor care-l coordonează de a schimba, în vreun fel, situaţia existentă.

Fructele amare ale indiferenţei

Aceasta se observă cel mai bine astăzi la piaţă, acolo unde cu greutate mai găseşti fructe oferite de pomicultorii din Prahova ori de cei din judeţele vecine (Dâmboviţa, Buzău şi Vrancea). Aproape tot ceea ce se oferă provine din felurite ţări exotice sau din alte ţări de pe continentul european. Mai mult, unica unitate de procesare a fructelor de la Vălenii de Munte, în urma vizitelor şi a întâlnirilor avute aici de către Ambasadorul Poloniei, a tot primit asigurări că va putea primi mari cantităţi de fructe din judeţ. Şi în acest an şi în viitor! Faptul, desigur, nu s-a întâmplat şi nu prea sunt semne să se întâmple prea curând. Între timp fabrica continuă să importe mari cantităţi de fructe, atât din Polonia, Germania, Bulgaria, cât şi din alte ţări europene. Nu ne dăm seama dacă este vorba de resemnare sau de indiferenţă ori, şi mai grav, de lipsă de înţelegere din partea celor care coordonează acest domeniu de importanţă majoră a agriculturii judeţului. Chiar dacă nu punem la îndoială buna lor credinţă.

Revenind la DADR Prahova, ing. Neli Uşurelu, de la compartimentul de profil, ne spune că s-ar putea ca în 2014 să existe posibilitatea ca producţia de fructe din judeţ să fie una ceva mai bună, însă nu cu mult mai mare faţă de cea din anul anterior deoarece acum toată lumea stă cu ochii aţintiţi doar la fondurile europene, aşteptate fie în vară, fie în toamnă, fonduri destinate reconversiei livezilor. Nimeni nu ştie însă când vor veni acestea şi nici cine vor fi primii beneficiari. Ce se va întâmpla dacă acestea vor mai întârzia? Atunci, cu siguranţă, declinul pomiculturii judeţului va continua. Cu consecinţele de rigoare.

Cristea BOCIOACĂ

Două măsuri din noul PNDR pot fi accesate

Începând din data de 20 mai se derulează două sesiuni de depunere de proiecte pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, pentru Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole (până pe 18 iulie a.c.) şi Măsura 215 – Plăţi privind bunăstarea animalelor (până pe 30 iunie). Măsurile se derulează pe procedurile din PNDR 2007-2013, dar cu finanţare din noul PNDR.

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) George Turtoi a declarat pentru Lumea Satului că PNDR 2014-2020 va fi transmis Comisiei Europene, până la sfârşitul lunii iunie. „După cum ştiţi, noi am depus o variantă neoficială, ca să câştigăm timp, dar sperăm ca până la finele lunii iunie să depunem varianta oficială“, a subliniat reprezentantul MADR.

PNDR 2014-2020 va aduce o serie de noutăţi care să înlesnească accesul la fondurile UE. Printre acestea, simplificarea structurii de depunere.

Alocarea financiară pentru această sesiune pe Măsura 121 este de 150 milioane de euro şi va fi defalcată după cum urmează:

• O alocare pentru fermele de familie de 35 milioane de euro – 50% pentru sectorul vegetal şi 50% pentru sectorul zootehnic;

• O alocare pentru îndeplinirea standardelor de 15 milioane de euro – integral pentru sectorul zootehnic;

• O alocare de 100 milioane de euro defalcată – 50% pentru sectorul vegetal şi 50% pentru sectorul zootehnic.

„Nu mai avem sesiuni de depunere lunare. Depunerea va fi continuă pe parcursul anului şi selecţia proiectelor se va face lunar sau trimestrial, dacă nu sunt suficiente proiecte depuse. Sesiunea se închide când se epuizează suma. Deci poate să se încheie şi mai devreme de finalul anului, dacă sunt depuse proiecte astfel încât să fie consumată suma. Avantajul este că nu se mai modifică condiţiile pe toată durata sesiunii, sunt aceleaşi pe toată durata anului. Dacă le îndeplineşti, bine, dacă nu, mai alergi după alte documente. De asemenea fluxurile de sarcină sunt eliminate, chiar şi pentru APDRP. Nu vor mai exista blocaje. Vrem să scurtăm la trei luni termenul în care potenţialii beneficiari primesc un răspuns. Depinde de numărul de proiecte care o să vină“, ne-a declarat George Turtoi.

Condiţii minime pentru acordarea sprijinului

Sprijinul pentru ferma de familie se acordă exploataţiilor agricole cu o dimensiune cuprinsă între 2 şi 50 UDE (Unităţi de Dimensiune Economică) şi care este înregistrată în Registrul unic de identificare / Registrul agricol.

Pentru Măsura 215 angajamentele voluntare privind condiţiile superioare de bunăstare a animalelor urmează să fie asumate de la data de 1 iulie 2014 pentru o perioadă de 5 ani.

În ceea ce priveşte această Măsură şi sesiunea de depunere a cererilor de ajutor sunt eligibile exploataţiile cu ferme noi care nu au avut încheiate angajamente până la data de 15 februarie 2013 pentru pachetul porcine şi respectiv până la data de 18 ianuarie 2013 pentru pachetul păsări.

Lidia Truică

Cererile de Finanțare pentru proiectele de dezvoltare rurală vor fi depuse ON-LINE

Odată cu lansarea primei sesiuni de cerere de proiecte din 2014, pentru Măsura 121 a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), solicitanții de fonduri europene nerambursabile pentru exploatațiile agricole, pot depune cererea de finanțare on-line.

Cererile de finanțare pentru proiectele de investiții finanțate prin Măsura 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole” pot fi depuse on-line pe pagina de internet www.apdrp.ro, începând cu data deschiderii sesiunii, respectiv 20 mai 2014.

Solicitanții de fonduri pentru fermele de familie vor depune la Oficiile judeţene ale APDRP, ca și până acum, Cererile de Finanţare în format tipărit, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului. 

Pentru depunerea on-line a cererii de finanţare, solicitanții trebuie să se înregistreze (sau să se autentifice, dacă sunt deja înregistrați) pe pagina de internet a APDRP, apoi să completeze, cu informații specifice, o serie de formulare de identificare. Ulterior, după înregistrare, solicitantul va încărca în format electronic Cererea de Finanțare completată, împreună cu documentele anexate. După încărcarea tuturor documentelor, solicitantul va selecta opțiunea de a depune proiectul și, astfel, acesta este transmis automat către APDRP.

Dacă depunerea proiectului a fost realizată cu succes, se va emite un număr de înregistrare unic aferent depunerii respective. Alocarea bonurilor de ordine se va realiza prin generarea unei secvenţe unice pentru fiecare sesiune în parte. Ulterior, dacă proiectul este declarat neconform, solicitantul va primi din partea APDRP o notificare în acest sens. Dacă proiectul este conform, acesta va urma toate etapele procedurale de evaluare şi selecţie.

Toate detaliile privind depunerea on-line sunt prezentate în Ghidul Solicitantului publicat pe pagina de internet a APDRP, precum și într-o serie de materiale de prezentare intuitivă a modalității de depunere on-line a Cererii de Finanțare.

Fermă de prepeliţe cu bani europeni

Chiar dacă în România nu există o tradiţie a consumului de ouă şi carne de prepeliţă, în ultima vreme au început să apară investitori în acest sector. Carnea de prepeliţă este considerată o delicatesă datorită conţinutului redus de grăsimi şi colesterol, fiind cerută în special în reţeaua HoReCa. O nişă de piaţă cu potenţial, de pe urma căreia speră să câştige doi tineri din localitatea Vadu care au avut curajul să pornească de la zero o investiţie de circa două milioane de euro.

Răzvan şi Geanina Ţonea sunt doi tineri care au lăsat Capitala pentru a-şi face o fermă de prepeliţe în judeţul Constanţa, în localitatea Vadu. În 2009, cei doi au pornit cu o fermă de circa 5.000 de capete în judeţul Călăraşi, după care au luat decizia să se extindă cu ajutorul fondurilor europene. În 2010 au depus un dosar pe Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, în valoare de 8,4 mi­lioane de lei, din care valoarea eligibilă a proiectului a reprezentat 7 milioane de lei. 48% au reprezentat fonduri europene, în timp ce restul au constituit fonduri proprii. Ferma este unică nu doar la noi, ci şi în această parte a Europei, deţinând singurul abator de prepeliţe din estul Europei.

„Am văzut că merge, am prins chiar şi un contract în afară şi atunci am hotărât să luăm fonduri europene. În 2010 am depus proiectul, iar în 2012 ne-am apucat de construcţie“, spune Răzvan Ţonea (foto).

Contractul cu APDRP a fost semnat în decembrie 2010, doi ani mai târziu începea construcţia, iar în 2013 era obţinută autorizaţia de funcţionare, mai precis în vară pentru fermă, iar pentru abator în octombrie.

Cu ajutorul banilor comunitari au fost realizate două clădiri – ferma de prepeliţe, cu o suprafaţă construită de circa 590 mp – şi abatorul – suprafaţă construită de 662 mp. De asemenea, au mai fost realizate o fosă septică vidanjabilă din beton armat cu două compartimente, silozuri din bazine cu cămaşă dublă din metal, cu alimentare în partea superioară a silozului spre hală existând benzi rulante de alimentare a păsărilor. Banii au mai fost folosiţi şi pentru achiziţionarea de cuşti pentru păsări, incubator, echipamente pentru camera frigorifică, cameră frigorifică pentru ouă, centrală termică pe lemne sau peleţi, cameră congelare şi refrigerare pentru carne sau echipamente abator. La obţinerea unui punctaj superior a contribuit şi faptul că energia electrică este obţinută din resurse regenerabile – eoliană şi solară, circa 400.000 de euro fiind alocaţi pentru punerea la punct a acestui sistem.

Pe scurt, este vorba de un circuit închis, după cum spune Ţonea – doar mâncarea nu este produsă în cadrul fermei – mergând de la partea de incubaţie, creşterea puilor şi a păsării adulte până la abator. După finalizarea investiţiei, ferma de la Vadu a ajuns la o capacitate de 16.000 capete de pui, respectiv 34.000 păsări adulte pe serie, în timp ce secţia de incubaţie are capacitate de 16.000 de ouă pe serie, abatorizarea maximă fiind de 1.000 de păsări pe oră.

Produse noi pe piaţă

Ferma Bună are un magazin propriu în Constanţa unde pot fi găsite toate produsele companiei. Unitatea de producţie din Vadu este autorizată şi pentru export, deţinând ştampila ovală şi pentru carne, dar şi pentru ouă.

Carnea este vândută în stare proaspătă, congelată şi marinată, iar ouăle în special marinate, mai puţin proaspete. Cel mai nou produs sunt ouăle de prepeliţă fierte decojite la vid pentru HoReCa. Clienţii sunt în general restaurantele, dar se poartă discuţii şi cu reţelele de retail – produsele au intrat şi în reţeaua Metro. Pe piaţă kilogramul de carne de prepeliţă este de circa 40 de lei, în timp ce un pui de prepeliţă se vinde în jur de 7 lei, iar un cofraj cu 24 de ouă pleacă de la fermă cu circa 7 lei.

Păsări sensibile

De ferma de la Vadu se ocupă patru oameni, la care se adaugă alţi patru în perioada abatorizării. Trebuie reţinut că prepeliţele sunt păsări foarte sensibile, numărul persoanelor cu care acestea intră în contact fiind în general mic. Dacă nu se respectă acest lucru, numărul de ouă colectate zilnic se reduce semnificativ.

„Păsările sunt foarte sensibile, nu trebuie să lucreze la ele mai mult de două persoane, deoarece păsările nu mai ouă. La un moment dat a venit să filmeze o echipă de la o televiziune, iar după o săptămână am ajuns de la o mie de ouă pe zi la 40“, a declarat Ţonea.

În ceea ce priveşte luminozitatea, aceasta este de 100% până la cinci săptămâni, după aceea scade, păsările intră la secţia de ouătoare şi se ajunge la 18 ore, spune managerul Ferma Bună.

Păsările sunt hrănite natural cu cereale ce sunt testate şi certificate prin analize periodice, iar apa este testată şi avizată de către organele competente. De asemenea, păsărilor nu li se administrează niciun fel de medicamente, antibiotice sau tratamente cu hormoni. Abatorul se încadrează şi el ultimelor reglementări europene, cu fluxuri tehnologice, dotare cu utilaje moderne, având implementate procedurile HACCP.

Ciclul de producţie

Ouăle sunt colectate zilnic. Cele pentru consum sunt ambalate şi depozitate în camere frigorifice unde se păstrează la temperaturi între 4 grade C – 14 grade C, iar cele pentru producţie sunt duse în camera de incubaţie, unde sunt puse în incubatoare. Când ouăle ajung la eclozare, puii sunt luaţi şi puşi în camerele de creştere, unde sunt hrăniţi până ajung la maturitate. Păsările ajung la greutatea de sacrificare la vârsta de opt săptămâni, iar procesul de ouat începe la vârsta de aproximativ 6 săptămâni. Toată mâncarea este naturală, special pregătită pentru prepeliţe de la puii de o zi până la prepeliţele adulte. Furajele au o concentraţie echilibrată de proteine, vitamine şi minerale pentru a avea păsări sănătoase care să producă ouă şi carne de cea mai bună calitate. Nu sunt folosiţi hormoni de creştere sau antibiotice în mâncare sau apă.

Beneficii

Carnea de prepeliţă este una dintre cele mai fine şi apreciate în gastronomie datorită conţinutului scăzut în grăsimi şi colesterol. Oul de prepeliţă este singurul produs de origine animală cu cel mai echilibrat conţinut proteic, vitamino-mineral şi enzimatic, capabil să regleze toate aceste carenţe, readucând în parametri normali orice organism uman.

Calităţile oului de prepeliţă comparativ cu oul de găină:

n conţinut de colesterol de numai 1,4%, faţă de 4%, grăsimi de circa 3 ori mai puţine, proteine – 23% faţă de 16-17%, fosfor de 5 ori mai mult, fier de 7,5 ori mai mult, întregul complex de vitamine A, B, D3, E plus calciu, zinc, sulf şi potasiu.

Ioana GUŢE

Investiții privind infrastructura de broadband în spațiul rural

MADR a lansat în data de 17 februarie 2014 sesiunea de depunere a cererilor de finanțare aferente submăsurii 322e) „Investiții privind infrastructura de broadband în spațiul rural”.

Prin această submăsură sunt sprijinite investițiile care vizează crearea sau modernizarea rețelei de comunicații electronice de acces (last mile), aceasta reprezentând o componentă obligatorie în cadrul proiectelor aferente submăsurii 322e). De asemenea, vor putea fi sprijinite și investițiile care vizează crearea rețelei de distribuție (backhaul) acolo unde aceasta nu este prezentă, în vederea asigurării funcționalității buclei locale (last mile).

Rețelele create vor trebui să asigure o viteză de transfer de minimum 1 Mbps partajat pentru persoane fizice, respectiv de minimum 4 Mbps partajat pentru persoane juridice.

Alocarea financiară aferentă acestei submăsuri este de 20.244.384 milioane euro, numărul estimat de proiecte ce vor putea fi finanțate fiind de aproximativ 100.

Beneficiarii eligibili sunt agenții economici care se încadrează în categoria IMM-urilor conform Legii nr. 346/2004, aceștia putând obține o finanțare de până la maximum 200.000 euro/beneficiar în conformitate cu prevederile legale privind ajutorul „de minimis”.

 Intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la 90% din totalul cheltuielilor eligibile, neputând depăși plafonul menționat anterior de 200.000 euro/beneficiar.

Aria de eligibilitate a submăsurii este reprezentată de un număr de 1650 localități rurale „zone albe” de pe întreg teritoriul României (comune și sate componente în cadrul cărora nu este prezentă rețeaua de acces și/sau rețeaua de distribuție, care să respecte criteriile tehnice de viteză menționate anterior).

Perioada de depunere a proiectelor se va încheia pe 11 aprilie 2014, contractarea urmând a fi finalizată până la 30 iunie 2014.

Informațiile necesare în vederea întocmirii și depunerii dosarului cererii de finanțare se regăsesc pe site-ul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) http://www.apdrp.ro/- secțiunea: Investiții PNDR – Măsura 322 e).

Atragem atenția potențialilor beneficiari asupra necesității obținerii avizului tehnic pentru Studiul de Fezabilitate/Memoriul Justificativ care va face parte din dosarul cererii de finanțare, emis de către Institutul Național de Studii și Cercetări pentru Comunicații (http://www.inscc.ro/) conform procedurii indicate la adresa web indicată mai sus.

Oportunităţi europene pentru fermele familiale

A fost cea mai mediatizată, dar şi cea mai puţin accesată măsură, chiar şi în condiţiile în care, anul trecut, bani europeni s-au dat doar pentru dezvoltarea şi modernizarea fermelor familiale.

Mai exact, s-au primit numai proiectele pentru astfel de finanţări. Dar nu au fost şi muşterii dornici şi vrednici să prindă bani europeni, deşi s-au organizat mai multe sesiuni de primire a proiectelor, unele cu 2-3 prelungiri ale termenelor-limită de depunere.

În momentul de faţă sunt făcute toate evaluările la nivel naţional. Urmează ca Agenţia de Plăţi şi Dezvoltare Rurală şi Pescuit să publice pe site-ul său raportul de selecţie la finanţare.

Banii europeni au fost solicitaţi pentru modernizarea fermelor familiale, întâmpinându-se dificultăţi în mod special cu asigurarea părţii de cofinanţare cu care trebuie să vină fermierul.

Prin această măsură fermierul avea acces la suma maximă de 125.000 de euro, la care partea sa de cofinanţare este de 40-50 la sută.

Cofinanţarea i-a ţinut în loc pe fermierii din toată ţara

Au fost judeţe unde nu a fost depus niciun proiect pentru accesarea fondurilor europene destinate fermelor familiale. Reţinerea fermierilor în faţa finanţărilor europene are şi o altă explicaţie.

Deja se vorbea de noul val de fonduri europene, alocate în perioada 2014-2020. Se vorbea mai ales de facilităţile de care pot beneficia fermierii dispuşi să-şi dezvolte şi să-şi modernizeze exploataţiile agricole.

Se intenţionează ca, la un proiect eligibil la finanţare, partea de cofinanţare să fie de 70 la sută. Avantaj net pentru fermier!

În noile condiţii de finanţare, la un proiect de un milion de euro fermierul vine cu numai 300.000 euro. Anul trecut, partea sa de contribuţie ar fi fost de 500.000 euro pentru un proiect de un milion de euro.

Aşadar, în perioada 2014-2020, în aceste condiţii de finanţare, e de aşteptat un val de investiţii mai consistente decât în perioada anterioară.

România a atras în acest an 2,35 miliarde de euro din fondurile destinate agriculturii şi dezvoltării rurale

 România a atras în acest an din fondurile europene destinate agriculturii şi dezvoltării rurale circa 2,35 miliarde de euro , o sumă foarte apropiată de obiectivul propus pentru 2013, de 2,5 miliarde de euro, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la o conferinţă de profil.

"În acest moment suntem undeva la 2,35 miliarde de euro atrase, foarte aproape să ne atingem obiectivul pe care ni l-am propus pentru 2013, respectiv 2,5 miliarde de euro pe plăţi directe şi pe dezvoltare rurală. APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură n.r) şi APDRP (Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit n.r) fac eforturi extraordinare în aceste zile pentru a plăti toate sumele pe care ni le-am propus şi chiar să depăşim cele 2,5 miliarde de euro. Sigur, aşteptările au fost mult mai mari, mai ales pe zona de investiţii, unde cred că se putea mai mult dacă şi agenţii economici aveau capacitate mai mare de absorbţie", a spus ministrul Agriculturii.

Acesta a precizat că gradul de absorbţie pe fondurile de dezvoltare rurală s-a îmbunătăţit cu 14% în 2013, în momentul de faţă ajungând la 63%.

"În acest an gradul de contractare pe fondurile de dezvoltare rurală au ajuns la 90% şi, dacă vom reuşi să contractăm până la finele anului toate proiectele, putem ajunge la un grad de 108%. Gradul de absorbţie pe fondurile de dezvoltare rurală s-a îmbunătăţit cu 14% în 2013, în momentul de faţă ajungând la 63%. Numai în acest an au fost contractate 19.500 de proiecte, cu o valoare de 350 de milioane de euro, din 35.000 de proiecte depuse. (...) Cred că actualul program (n.r PNDR) pe care ne pregătim să îl încheiem în acest an a fost un succes şi sper să îl ducem la bun sfârşit, dar trebuie să avem grijă să şi implementăm, până la finele lui 2015, toate proiectele contractate", a adăugat Daniel Constantin.

Potrivit datelor APDRP, până la data de 3 decembrie 2013, au fost plătite beneficiarilor români 5,7 miliarde de euro din fondurile alocate de UE pentru PNDR 2017-2013, procentul de absorbţie a fondurilor nerambursabile acordate prin PNDR fiind de 63%.
De la demararea programului în 2008, APDRP a gestionat 144.235 cereri de finanţare, în valoare de 18 miliarde de euro. Până la această dată au fost selectate pentru a primi finanţare 90.282 proiecte, prin care s-au solicitat 6,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare de 105,16% a fondurilor publice, respectiv finanţarea UE şi cofinanţarea Guvernului României, disponibile pentru proiecte de investiţii.

AGERPRES

Agricultura ecologică va beneficia, în următorii șapte ani, de peste 200 de milioane euro din fonduri europene

Agricultura ecologică va beneficia, în următorii șapte ani, de peste 200 de milioane de euro din fonduri europene, iar Guvernul ia în calcul adoptarea unor măsuri fiscale pentru stimularea sectorului, a declarat joi, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

"Agricultura ecologică s-a dezvoltat foarte mult, iar foarte multe produse din acest sector au ieșit foarte mult la export. Cred că putem să ne creăm un brand de țară prin promovarea produselor bio în egală măsură odată cu acestea putând să certificăm și calitatea celorlalte produse românești. Alocarea în noul PNDR pentru agricultura ecologică este de 200 de milioane de euro, față de actualul program unde sumele au fost considerabil mai mici. Sunt convins că în perioada următoare sprijinul pentru agricultura ecologică nu se va opri aici și Guvernul va veni și cu măsuri fiscale de stimulare a agriculturii ecologice", a spus Constantin.

Premierul Victor Ponta a declarat miercuri, în debutul ședinței de Guvern, că ia în calcul pentru 2014 reducerea TVA și la alte categorii de produse, cum ar fi cele bio.

Asociația Bio-România a solicitat recent autorităților române eliminarea TVA pentru alimentele de bază certificate bio, respectiv pentru carne, lapte, ouă, pâine, legume și fructe, argumentând că bugetul statului nu va avea de suferit deoarece în sistemul agriculturii ecologice nu se poate face evaziune fiscală, iar produsele pot avea prețuri aproape similare cu cele provenite din agricultura convențională, printr-o procesare și o distribuire corectă în magazinele din România.

Șeful Bio-România a afirmat că în sistemul agriculturii ecologice nu se poate face evaziune fiscală pentru că nu se poate cumpăra nici cel mai mic ingredient la negru deoarece toate produsele trebuie să fie însoțite de certificatele bio.

În opinia acestuia, marea problemă pentru procesatorii din sistemul ecologic este legată mai mult de piață și de costurile de operare, decât de cele de certificare.

România are un potențial imens în agricultura ecologică, cu o suprafață de 450.000 de hectare certificate pentru producție și alte 250.000 de hectare cu pajiști și un număr de 26.000 de operatori înregistrați în sistem la finele anului 2012. România exportă 80% din producție, în special materie primă și foarte puține produse procesate.

AGERPRES

UE a rambursat României peste 10 miliarde de euro pe cele trei programe destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului

Uniunea Europeană a rambursat României din 2007 şi până în prezent peste 10 miliarde de euro, bani atraşi în economia românească, pe cele trei programe destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Fondurile europene alocate României pe actuala programare financiară sunt de circa 14,5 miliarde de euro pe cele trei programe.

În ceea ce priveşte banii rambursaţi pentru plata proiectelor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), exclusiv din fonduri europene, fără cofinanţarea de la bugetul de stat, suma se ridică la circa 4,46 miliarde de euro, reprezentând un procent de absorbţie de aproximativ 62%.

Pentru perioada 2007 - 2013, sumele alocate României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), doar din bugetul Uniunii Europene, au totalizat 8 miliarde de euro. 

Până în prezent, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a încheiat 81.311 de contracte de finanţare în valoare de circa 5,5 miliarde de euro, anul 2013 fiind ultimul an în care mai pot fi contracte proiecte pe actuala programare financiară. Raportat la valoarea totală a fondurilor disponibile prin PNDR doar pentru proiecte de investiţii, respectiv circa 6,7 miliarde de euro, procentul de contractare a fondurilor este de circa 82%. 

În ceea ce priveşte rambursările din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA), de unde se fac plăţile pe suprafaţă, României i-au fost rambursate 4,575 miliarde de euro, respectiv aproape 80% din suma totală alocată pentru perioada 2007- 2013 de 6,227 miliarde de euro. La această dată, plăţile totale efectuate de APIA depăşesc 4,939 miliarde de euro, dar nici în această sumă şi nici în cea rambursată României nu au fost incluse plăţile din acest an, deoarece acestea vor debuta, conform calendarului agreat cu Comisia Europeană (CE), la 16 octombrie, din bugetul naţional, iar ulterior, probabil la începutul anului 2014, va fi efectuată rambursarea din partea CE.
Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) aferentă anului 2013, suma alocată României din FEGA este 1,403 miliarde de euro, iar cuantumul maxim al plăţilor este de 139,17 euro /hectar. La această sumă, Guvernul a mai aprobat încă o plată suplimentară de 21 de euro pe hectar din bugetul naţional, ceea ce ridică subvenţia pe suprafaţă la 160 de euro pe hectar.

De asemenea, pe cel de-al treilea program european din domeniu, Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), au fost rambursate României în jur de 49,1 milioane de euro, aproximativ 25% din asistenţa UE alocată României prin Fondul European pentru Pescuit (FEP). România beneficiază pentru perioada 2007-2013 pe acest program de 230,7 milioane de euro de la UE pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării.
Plăţile prin POP au fost întrerupte, în ianuarie 2012, din cauza unor erori şi nereguli în procesul de selecţie a proiectelor depuse, dar şi a unor deficienţe în separarea funcţiilor şi atribuţiilor din cadrul Autorităţii de Management. Comisia Europeană a deblocat Programul Operaţional de Pescuit un an mai târziu, în mai 2013, când a rambursat României cele aproape 50 de milioane de euro pe care le-a suportat statul român.

Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, România prezintă în acest an un risc de dezangajare de 7-10 milioane de euro pe acest program din cauza întârzierilor înregistrate în derularea programului.

AGERPRES

Absorbţia fondurilor alocate prin Programul Naţional Apicol 2011 – 2013, s-a realizat în anul 2013 în procent de 100 %

Pentru anul 2012-2013 apicultorii au beneficiat de sprijin financiar alocat prin Programul Național Apicol în cuantum de 29.173.293,48 lei.

Ajutorul financiar a fost acordat pentru măsurile privind:

- tipărirea şi multiplicarea Ghidului de bune practici pentru apicultură şi a materialelor informative, respectiv, flyere, afişe, broşuri;
- achiziţia de medicamente, produse biologice, suplimente nutritive, biostimulatori şi funduri de stupi pentru control/antivarooa pentru rase de albine omologate în România din apicultura convenţională şi ecologică;
- achiziţia de mătci, roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine din rase omologate în România;
- achiziţia de stupi în vederea reformării stupilor uzaţi în urma deplasării acestora în pastoral;
- efectuarea analizelor fizico-chimice care să ateste calitatea mierii.

Având în vedere modul de decontare prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 245/2011, după centralizarea și verificarea cererilor, suma alocată apicultorilor organizaţi în forme asociative este:

  1. 100 % din valoarea prevăzută (-TVA) pentru tipărirea şi multiplicarea Ghidului de bune practici pentru apicultură şi a materialelor informative, respectiv, flyere, afişe, broşuri;
  2. preţul de achiziţie(- TVA) pentru medicamente pentru apicultura convențională/ecologică;
  3. 2,31 lei / kg (- TVA) pentru suplimente nutritive şi biostimulatori pentru apicultura convențională/ecologică;
  4. 6,91 lei / buc (- TVA) pentru funduri de stup antivarooa pentru apicultura convențională/ecologică;
  5. de la 24 lei (- TVA) până la 25,60 lei / matcă (- TVA) pentru mătci;
  6. de la 110 lei (- TVA) până la 117,35 lei / fam (- TVA)pentru familii de albine;
  7. de la 50 lei (- TVA) până la 53,34 lei / roi (- TVA)pentru roi la pachet / roi pe faguri;
  8. de la 40 lei / buc(- TVA) până la 95,28 lei / buc (- TVA)achiziţia de stupi în vederea reformării stupilor uzaţi în urma deplasării acestora în pastoral;
  9. 100 % din preţul analizelor (- TVA) pentru analizele fizico-chimice care să ateste calitatea mierii.

În urma verificării facturilor depuse s-a constatat că au fost achiziţionate:

- familii de albine cu un preţ minim de 110 lei şi un preţ maxim de 500 lei,
- mătci cu un preţ minim de 24 lei şi un preţ maxim de 75 lei,
- roiuri la pachet cu un preţ minim de 50 lei şi un preţ maxim de 250 lei,   
- roiuri pe faguri cu un preţ minim de 50 lei şi un preţ maxim de 300 lei,
- stupii au fost achiziţionaţi cu un preţ minim de 40 lei şi un preţ maxim de 487 lei.

Constantin: Facem eforturi să evităm dezangajarea în 2013 a fondurilor UE pe programele de pescuit și de dezvoltare rurală

Ministerul Agriculturii face eforturi să evite dezangajările de fonduri în 2013 pe Programul Operațional de Pescuit (POP), după ce peste 10 milioane de euro au fost dezangajate în 2012, a declarat marți, la Bruxelles, Daniel Constantin, în marja unei conferințe a Comisiei Europene (CE) privind evoluțiile din sectorul laptelui după eliminarea cotelor în 2015.

Ministrul român al agriculturii a reamintit că plățile pe POP au fost deblocate în luna mai și că între timp a fost trimisă prima cerere de rambursare către CE.

'CE deja a făcut plățile pentru România, peste 50 de milioane de euro au venit dintr-o dată dintr-un pachet total de 230 de milioane de euro, mă refer la alocarea europeană pe acest program. Dacă anul trecut am avut ceva dezangajări pe acest program, pentru că lucrurile așa au fost găsite la minister, anul acesta facem eforturi să nu pierdem niciun euro, deși există un risc destul de mare. Cred că peste 10 milioane de euro au fost dezangajate în 2012, există un risc și pentru 2013, dar prin măsurile care au fost luate cred că vom putea să evităm dezangajările respective', a declarat Daniel Constantin în cadrul unui briefing de presă.

El a adăugat că lucrurile stau mult mai bine în ceea ce privește absorbția de fonduri pe Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), unde proporția este 60% și CE a rambursat deja 5 miliarde de euro.

'Gradul de contractare depășește 80% și acolo facem eforturi să nu avem niciun fel de pierdere și să cheltuim toți banii și mi-ar face plăcere ca pe Programul Național de Dezvoltare Rurală să avem un succes real și să fie singurul program în care să nu avem dezangajări, deși și acolo există anumite penalități, mai mici sau mai mari, care vin în funcție de măsurile respective. Dar lucrurile sunt pe drumul cel bun și sper să putem să evităm astfel de penalități', a mai afirmat Constantin.

Sursa AGERPRES

Microcredite pentru sprijinirea fermelor de familie

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit informează potenţialii beneficiari ai Programul Naţional de Dezvoltare Rurală asupra unor noi posibilităţi de asigurare a cofinanţării private a proiectelor, întreprinse de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 43 din 15 mai 2013, MADR a venit în sprijinul celor care vor să înființeze ferme de familie prin Măsura 121 - „Modernizarea exploatațiilor agricole”prin reglementarea instrumentelor financiare şi de creditare a sectorului agricol.

Mai precis, cei care depun proiecte de investiţii pentru înființarea fermelor de familie în cadrul sesiunii aferente Măsurii 121, deschise în perioada 25 iunie – 14 august 2013, vor putea asigura cofinanţarea investiţiei prin accesarea microcreditelor reglementate prin OUG 43/ 2013. Astfel,în momentul depunerii proiectului, solicitanţii de fonduri europene vor semna o declaraţie pe propria răspundere privind asigurarea cofinanţării private a acestuia, conform prevederilor deja menționate în Ghidul Solicitantului. Ulterior, până la semnarea Contractului de Finanțare, solicitanții de fonduri europene nerambursabile vor trebui să facă dovada existenței cofinanțării, acest lucru putând fi realizat prin accesarea microcreditelor reglementate de OUG 43/ 2013 .

Astfel, prin OUG 43/ 2013 a fost instituit un fond care va fi utilizat pentru acordarea de microcredite în scopul asigurării contribuţiei proprii a beneficiarilor la finanţarea proiectelor de investiţii, finanţare prin PNDR, care pot avea o valoare eligibilă de maxim 125.000 de euro. Suma maximă care poate fi acordată unui beneficiar PNDR poate ajunge la 75.000 de euro.

Totodată, beneficiarii PNDR pot accesa microcreditele puse la dispoziție de OUG 43/ 2013 și pentru asigurarea resurselor financiare necesare realizării producţiei agricole, fiecare beneficiar putând primi până la maximum 25.000 euro.

Printre condiţiile generale de acordare a creditului se numără termenul maxim de restituire de până la 10 ani precum şi perioada de graţie între 1 şi 3 ani, în funcţie de specificul proiectului de investiţii.

În acest moment normele metodologice de aplicare ale prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 43 din 15 mai 2013 sunt în fază de avizare interministerială. MADR are fixat un calendar privind etapele următoare, respectiv selecţia instituţiilor financiare partenere prin care se va derula microcreditarea şi încheierea convenţiilor de lucru cu acestea.

Autoevaluarea on-line a investiției propuse prin PNDR

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit pune la dispoziția beneficiarilor un sistem de informare on-line privind derularea fondurilor europene acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Pe pagina oficială de internet a APDRP, în cadrul secțiunii Autoevaluare este funcţional „Sistemul Expert” care este dedicat tuturor celor care accesează fonduri europene nerambursabile. Tot în cadrul acestei secțiuni sunt disponibile, începând cu data de 22 iulie 2013, încă două sisteme de consiliere on-line: „Tutoriale” și „Simulări”.

Cu ajutorul tutorialelor și a simulărilor, beneficiarii sunt informați în mod interactiv despre modalitatea de întocmire a Cererilor de Finanțare, a Cererilor de Plată și asupra derulării proiectelor finanțate prin PNDR.

Tutorialul este o aplicaţie interactivă de informare, care facilitează înțelegerea și derularea procedurii de achiziţii pentru beneficiarii privați şi a celei aferente beneficiarilor publici.

Aceste Tutoriale pot fi accesate şi direct de către cei care sunt hotărâți deja asupra investiţiei pe care doresc să o realizeze prin PNDR, fără a mai trece prin etapa de consultare a Sistemului Expert.

Cei interesați vor putea parcurge on-line 5 astfel de lecții:

Cu ajutorul simulărilor, beneficiarii PNDR sunt informați asupra modalității concrete de întocmire a dosarului Cererii de Finanțare și a dosarului Cererii de Plată. Totodată au posibilitatea de a realiza practic pașii care trebuie parcurși de la întocmirea și depunerea proiectului până la finalizarea investiţiei propuse.

Extinderea Portalului APDRP este determinată de o nevoie de informare cât mai complexă și o îndrumare mai exactă a potențialilor beneficiari.

Suportul on-line oferit de APDRP este parte a proiectului P006/ 2012 „Informarea potenţialilor beneficiari ai PNDR şi dezvoltarea sistemului informatic de gestiune şi instruire a angajaţilor”, Componenta 1 „Elaborarea sistemului expert şi a tutorialelor pentru informarea potenţialilor beneficiari ai PNDR prin intermediul portalului web” finanțat prin Măsura 511 - Asistență Tehnică a PNDR.

50 de milioane de euro pentru dezvoltarea fermelor de familie; valoarea maximă eligibilă pe proiect - 125.000 de euro

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) va lansa în perioada 25 iunie – 31iulie o nouă sesiune de depunere a cererilor de finanțare pentru Măsura 121 – „Modernizarea exploatațiilor agricole”, adresată celor care vor să dezvolte fermele de familie.

Suma totală alocată pentru această sesiune este de 50 milioane de euro, iar valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va putea depăși 125.000 de euro.

Procentele de cofinanțare nerambursabilă, precum și citeriile generale de accesare a sprijinului financiar sunt cele specifice investițiilor prin Măsura 121 sunt disponibile gratuit pe pagina de internet a Agenției (www.apdrp.ro).

În ceea ce privește dimensiunea economică a fermei (UDE[1]), aceasta trebuie să fie cuprinsă între minim 2 și maxim 50 UDE. Este vorba atât despre ferme de producție vegetală, de creștere a animalelor, cât și despre fermele mixte.

Ca exemplu, la o fermă mixtă de bovine cu bază furajeră, pentru o dimensiune minimă de 2 UDE, familia ar trebui să dețină 3,5 hectare de teren cultivat cu grâu, orz, porumb, fânețe și plante de nutreț, precum și 3 capete de vaci de lapte.

Tipurile de investiții, pentru care în cel mai scurt timp vor fi disponibile proiecte tip, sunt: ferme de legume ȋn cȃmp (maxim 2 hectare) şi ȋn spaţii protejate (maxim 1.000 de mp),  livezi de pomi și arbuști fructiferi (maxim 5 hectare), ferme de vaci de lapte (maxim 20 capete), ferme de creştere şi ȋngrăşare porcine (maxim 100 de capete) şi ferme de găini ouătoare (maxim 4.000 de capete).

Pentru a veni în sprijinul solicitanților de fonduri europene nerambursabile a fost emisă Ordonanța de Urgență 43/2013 prin care proiectele declarate eligibile vor beneficia de o garantare de 80% a sumelor pentru cofinantare, prin instituții finanțatoare. Totodată, de la bugetul statului se va facilita acodarea de microcredite de până la 75.000 euro, pe o perioda de maxim 10 ani, tot pentru asigurarea cofinanțării. Aceste microcredite vor fi acordate prin instituții financiare.

Pentru a putea beneficia de fondurile puse la dispoziție, fermierii trebuie să respecte condițiile de accesare și să se încadreze în criteriile de selecție ale măsurii de modernizare a exploatațiilor agricole menționate clar în Ghidul Solicitantului disponibil spre consultare pe pagina de internet a APDRP.

Pot depune proiecte atȃt persoane fizice (cu condiţia autorizării ȋnaintea semnării contractului de finanţare), cȃt şi persoane fizice autorizate, ȋntreprinderi individuale sau familiale, sau alte tipuri de beneficiari eligibili ȋn cadrul Măsurii 121.

De asemenea, această oportunitate de finanțare este diponibilă și prin Grupurile de Acțiune Locală (GAL) care implementează la nivel teritorial această măsură.


[1] Unitatea de Dimensiune Economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 Euro.

MADR va lansa în perioada 25 iunie 2013 - 31 iulie 2013, o sesiune de depunere proiecte pentru Măsura 121

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va lansa în perioada 25 iunie 2013 - 31 iulie 2013, o sesiune de depunere proiecte pentru Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” din PNDR cu prioritate dedicată fermelor de familie.

Pentru această sesiune vor fi alocate 50 milioane Euro, structurate astfel:

  • 16.000.000 Euro pentru sectorul vegetal;
  • 24.000.000 Euro pentru sectorul zootehnic;
  • 10.000.000 Euro pentru beneficiarii măsurii 141 ”Sprijinirea exploatațiilor agricole de semi-subzistență” care au semnat decizia de finanțare.

În cazul în care alocarea pentru beneficiarii măsurii 141 ”Sprijinirea exploatațiilor agricole de semisubzistență”, care au semnat decizia de finanțare, nu se va consuma, aceasta se va realoca 40% pentru sectorul vegetal, respectiv 60% pentru sectorul zootehnic.

În cazul în care suma destinată beneficiarilor din sectorul vegetal sau zootehnic nu se epuizează, aceasta va fi alocată corespunzător sectorului pentru care există proiecte eligibile, dar fără finanțare, în ordinea descrescătoare a punctajelor de selecție obținute și care îndeplinesc punctajul minim.

Valoarea sprijinului este detaliată astfel:

Valoarea minimă a unui proiect este de 5.000 Euro, iar valoarea maximă nerambursabilă de 50.000 Euro; ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% cu posibilitatea majorării cu:

  • 10% pentru investiţiile realizate de tinerii fermieri cu vârsta sub 40 ani, la data depunerii Cererii de Finanţare;
  • 10% pentru investiţiile realizate de fermieri din zonele montane cu handicap natural, în zone cu handicap natural şi în arii naturale protejate încadrate în reţeaua Natura 2000.

Valoarea maximă eligibilă a unui proiect (contribuție FEADR + contribuție beneficiar) este de 125.000 Euro.

Pentru asigurarea cofinanţării, beneficiarii vor avea posibilitatea de a contracta credite printr-un fond de creditare creat de MADR.
Potenţialii beneficiari sunt obligați să prezinte Declaratia pe propria raspundere pentru asigurarea cofinanțării proiectului.
La semnarea contractului de finanțare, cofinanțarea proiectului poate fi dovedită prin:

a) extrasul liniei de credit datat cu cel puțin cinci zile lucrătoare față de data semnării contractului, cu valabilitate de un an la momentul semnarii contractului de finanțare, şi Contractul de credit vizat de bancă, în cazul cofinanţării prin linie de credit cu valabilitate de un an la momentul semnarii contractului de finanțare, deschis la o bancă (copie conform cu originalul).
b) extras de cont bancar vizat şi datat de bancă cu cel mult cinci zile lucrătoare înainte de data depunerii documentelor pentru semnarea contractului de finantare, în cazul cofinanţării prin surse proprii (autofinanţare) sau prin certificate de depozit nominative şi dematerializate, cu o scadenţă mai mică sau egală cu trei luni faţă de data depunerii documentelor pentru semnarea contractului de finantare (copie conform cu originalul);
c) extras de cont bancar vizat şi datat de bancă cu cel mult cinci zile lucrătoare înainte de data depunerii documentelor pentru semnarea contractului de finantare, în cazul existentei unor surse de cofinanţare de tipul: granturi, sponsorizări, donaţii, însoţit de un document care să ateste sursa respectivă, emis de organizaţia care a acordat-o (copie conform cu originalul);
d) extras de cont bancar şi Formularul de achiziţie titluri de stat, emise şi vizate de bancă, în cazul cofinanţării prin titluri de stat cu o scadenţă mai mică sau egală de trei luni faţă de data depunerii documentelor pentru semnarea contractului de finantare (copie conform cu originalul).

În cazul în care, la semnarea contractului de finantare, solicitantul nu prezinta dovada cofinanțării proiectului într-una din formele prevăzute mai sus, va fi decăzut din dreptul de a incheia Contractul de finantare.

Finanţarea unui proiect depus în cadrul Măsurii 121„Modernizarea exploataţiilor agricole”  din PNDR este restricţionată pentru următoarele categorii de beneficiari:

  • Beneficiarii înregistraţi în lista APDRP a debitorilor pentru Programul SAPARD şi pentru FEADR, până la achitarea integrală a datoriei faţă de APDRP, inclusiv a majorărilor de întârziere;
  • Beneficiarii care au contracte de finanţare reziliate pentru FEADR, din iniţiativa APDRP, din cauza nerespectării clauzelor contractuale, iar rezilierea are o vechime mai mică de un an;
  • Beneficiarii care se află în situaţii litigioase cu APDRP, până la finalizarea litigiului.

În cadrul acestei sesiuni au fost prioritizate următoarele sectoare:

Sectorul vegetal:

  • legume;
  • pepiniere și plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi, căpşunării;
  • culturi de câmp;
  • pepiniere și plantaţiile de viţă de vie pentru vin (cu excepţia restructurării/reconversiei plantaţiilor de viţă de vie) și struguri de masă.

Sectorul animal:

  • bovine pentru lapte;
  • bovine pentru carne;
  • porcine pentru îngrășat;
  • ovine și caprine;
  • păsări.

Pot depune proiecte și persoanele fizice, cu condiţia autorizării înaintea semnării contractului de finanţare, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale şi alte tipuri de beneficiari eligibili în cadrul măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor interesaţi să acceseze această măsură, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va pune la dispoziţia potenţialilor beneficiari, cu titlu gratuit, proiecte model şi informaţii documentate tehnic pentru:

  • Fermele de legume ȋn cȃmp – maxim 2ha,
  • Fermele de legume ȋn spaṭii protejate – maxim 1.000 m2;
  • Livezi de pomi și arbuști fructiferi – maxim 5 ha;
  • Fermele de vaci destinată producṭiei de lapte (max 20 capete);
  • Fermele pentru creșterea păsărilor – găini ouătoare (max 4000 capete);
  • Fermele de creṣtere ṣi ȋngrăṣare porci – Fermă ȋn circuit ȋnchis (max. 100 capete).

Aceste informații vor fi disponibile pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale www.madr.ro, la sediile Oficiilor Județene de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Centrelor Regionale de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit precum și pe pagina de internet a Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit www.apdrp.ro.
Ghidul Solicitantului precum și punctajele de selecţie pentru cele două sectoare – vegetal şi creşterea animalelor sunt postate pe site-urile MADR (www.madr.ro) şi APDRP (www.apdrp.ro).

Noul PNDR va avea doar 11 măsuri pentru următoarea perioadă de programare

Noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală va avea doar 11 măsuri pentru următoarea perioadă de programare 2014 - 2020, fiind mult simplificat faţă de cel actual, care conţinea 25 de măsuri, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, într-o conferinţă dedicată fondurilor europene.

"Chiar ieri am definitivat priorităţile. Forma finală va fi după ce vom avea o analiză swot şi o mulţime de date din teritoriu, pentru că am pornit de la necesităţile reale ale agriculturii. De exemplu, România are cea mai proastă dotare tehnică pe fermă din Europa. Ca exemplu, la 100 de hectare, în Polonia sunt 9,5 tractoare, în România sunt 1,4. Deci, este clar că noi avem nevoie disperată de continuarea investiţiilor în ferme. Apoi, avem nişte restricţii introduse de regulamentele europene - 25% din fonduri vor trebui alocate pentru Axa 2 - măsuri de agromediu, bunăstarea animalelor, zone defavorizate. Deci, în principiu, nu cred că vom avea probleme să absorbim banii 100% pe următorul program, dar important este cum ne facem noi viaţa mai uşoară", a spus Irimescu.

Potrivit acestuia, pe PNDR au fost depuse 160.000 de proiecte. 

"Mulţi dintre funcţionari, deşi mult huliţi, au trebuit să lucreze până târziu, inclusiv în week-end, pentru a reuşi cât de cât, deşi, repet, am înregistrat întârzieri. Am avut proiecte pe măsuri depuse anul trecut şi abia acum le-am finalizat evaluarea. Ca urmare, este foarte important să regândim şi am stabilit priorităţile şi vom aplica pentru următoarea perioadă de programare doar 11 măsuri şi nu 25 de măsuri. Deci, simplificăm mult programul, dar mai rămâne problema generală şi anume birocraţia. Este una dintre cauzele care au dus la o proastă absorbţie. Eu nu sunt mulţumit nici la 57%, pentru că media europeană este undeva la 64% pe dezvoltare rurală", a subliniat acesta.

Secretarul de stat a menţionat că MADR se află în plin proces de contractare cu o firmă care va realiza viitorul PNDR şi a atras atenţia asupra importanţei cerinţelor pe care autorităţile de resort le vor avea de la compania respectivă, pentru că absorbţia fondurilor europene în următoarea perioadă va depinde de modul în care va fi gândit programul. 

"Foarte important este să simplificăm programul, pentru că asta a fost una dintre cauzele absorbţiei dificile. Absorbţia fondurilor europene a fost de 57% pe partea de fonduri de dezvoltare rurală'', a adăugat reprezentantul MADR. 
El a menţionat că, pentru perioada de programare 2014 - 2020, România va avea o alocare financiară mai redusă pe PNDR, cu un miliard de euro.
"Va fi de circa 7,1 miliarde de euro", a precizat secretarul de stat.

Pentru 2007 - 2013, PNDR a beneficiat de opt miliarde de euro.

România a atras, până în prezent, aproape 5 miliarde de euro din fondurile europene alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), bani care au intrat efectiv în conturile beneficiarilor şi care au fost rambursaţi de Comisia Europeană, potrivit ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Anul trecut, absorbţia pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală era de 3,7 miliarde de euro, iar astăzi a ajuns la 5 miliarde de euro. Într-un an de zile am avut o creştere de 1,3 miliarde de euro şi cred că este una semnificativă numai pe un singur program, mai ales că banii au fost plătiţi către beneficiari şi rambursaţi României de către Comisia Europeană", a precizat Constantin, într-un interviu acordat AGERPRES, în urmă cu o lună. AGERPRES

Fermierii pot fi sancţionaţi cu sume cuprinse între 5% şi 100% din fondurile europene dacă nu respectă condiţiile

Fermierii români pot fi sancţionaţi cu sume cuprinse între 5% şi 100% din fondurile europene pe care ar trebui să le primească prin anumite măsuri de agromediu şi zone defavorizate incluse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, dacă nu respectă condiţiile impuse pe aceste scheme de plăţi, a anunţat, luni, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) .

Sancţiunile sunt cuprinse în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 174 din 3 aprilie 2013, privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsurile 211 - 'Sprijin pentru zona montană defavorizată', 212 - 'Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană' şi 214 - 'Plăţi de agromediu' din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, precum şi pentru nerespectarea eco-condiţionalităţii în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă pentru Pilonul I, aferente cererilor de plată depuse începând cu anul 2013, împreună cu anexele acestuia.

Sistemul de sancţiuni, aplicabil pentru cererile de plată aferente formelor de sprijin menţionate, pentru care se depun cereri în Campania 2013, se stabileşte ţinându-se cont de următoarele aspecte ale neconformităţilor constatate, respectiv neglijenţa, intenţia, repetiţia, amploarea (extinderea), gravitatea şi persistenţa acestora.

Astfel, pentru măsurile 211 - "Sprijin pentru zona montană defavorizată" şi 212 - "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană", calculul sumei de plată şi al sancţiunilor de reducere şi excludere se efectuează ţinând cont de degresivitatea sprijinului financiar la nivel de măsură şi categorie de zonă defavorizată, prin utilizarea cuantumului mediu la hectar, conform fişelor tehnice ale măsurilor 211 şi 212 din PNDR şi ale legislaţiei comunitare în vigoare.
Potrivit APIA, pe aceste măsuri există şase categorii de sancţiuni, care se aplică în următoarea ordine, prin calcularea din suma de plată rămasă după etapa anterioară de sancţionare, respectiv sancţiuni pentru supradeclararea suprafeţelor, pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate, pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată, pentru nedeclararea tuturor suprafeţelor, pentru nerespectarea ecocondiţionalităţii şi sancţiuni multianuale.

De asemenea, pe măsura 214 "Plăţi de agro-mediu", există aceleaşi şase categorii de sancţiuni, care se aplică prin aceeaşi metodă respectiv prin calcularea din suma de plată rămasă după etapa anterioară de sancţionare.
Normele de ecocondiţionalitate, ce cuprind cerinţele legale în materie de gestionare -SMR- şi bunele condiţii agricole şi de mediu -GAEC, trebuie respectate de către toţi fermierii care accesează schema de plată unică pe suprafaţă - SAPS, plăţile naţionale directe complementare - PNDC pentru culturile amplasate în teren arabil, in pentru fibră, cânepă pentru fibră, hamei, tutun, sfeclă de zahăr, schema de plată separată pentru zahăr, precum şi schema de sprijin pentru orez din zone defavorizate, altele decât zona montană).

Potrivit datelor APIA, calculul sumei de plată şi al sancţiunilor de reducere şi excludere se efectuează ţinând cont de suprafaţa determinată a fermei, în urma tuturor controalelor.

"În cazul în care normele de eco-condiţionalitate nu sunt respectate în cadrul unui an calendaristic stabilit şi dacă neconformitatea respectivă este rezultatul unei acţiuni sau a unei omiteri direct imputabile fermierului care a depus cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă în anul calendaristic vizat, suma totală a plăţilor efectuate ori care urmează să fie efectuate trebuie să fie redusă sau exclusă", menţionează APIA într-un comunicat.

În cazul neglijenţei, sancţiunea nu trebuie să depăşească 5% din suma totală, iar în cazul primei repetiţii, sancţiunea nu trebuie să depăşească 15% din suma totală. În cazurile de nerespectare intenţionată, reducerea procentului nu trebuie să fie mai mică de 20% din plată şi poate merge până la excluderea totală din măsura de sprijin pentru unul sau mai mulţi ani calendaristici.

De asemenea, valoarea sancţiunilor pentru un an calendaristic nu trebuie să depăşească suma totală cuvenită fermierului. 

Toate cazurile de neconformitate sunt aduse la cunoştinţa fermierilor în scris.

APIA precizează că fermierul nu va fi sancţionat în cazurile de forţă majoră şi circumstanţe excepţionale, şi anume decesul fermierului, incapacitatea profesională de lungă durată a fermierului, exproprierea unei părţi importante a exploataţiei, dacă aceasta nu a fost previzionată la data la care angajamentul a fost semnat, o catastrofă naturală de proporţii care afectează grav suprafeţele agricole ale exploataţiei.

Abonează-te la acest feed RSS