reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Jan 2020

Prima reuniune a Comitetului de Monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020

În data de 15.03.2017 a avut loc prima întâlnire a Comitetului de Monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 aferentă anului 2017, întâlnire prezidată de domnul secretar de stat Alexandru Potor la care au participat un număr de 32 membri, alături de reprezentanții Autorității de Management pentru PNDR, reprezentanții AFIR, reprezentanții APIA și ai Directoratului General pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene.

În cadrul întâlnirii au fost prezentate și aprobate în unanimitate propunerile de modificare a criteriilor de selecție aferente submăsurilor pentru realizarea de investiții in exploatațiile agricole/pomicole, în procesarea/marketingul produselor agricole ori pomicole, pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol/pomicol, pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare – sectorul agricol/pomicol, precum și calendarul lansărilor aferente anului 2017 și alocările propuse.

Astfel, începând cu luna martie vor fi lansate toate măsurile destinate atât beneficiarilor publici cât și beneficiarilor privați. Alocarea totală a masurilor însumează o valoare de aproximativ 2 miliarde euro, din care suma de 800 milioane Euro destinată beneficiarilor publici și peste 1 miliard euro pentru măsuri destinate beneficiarilor privați.

În luna martie vor fi lansate măsurile destinate beneficiarilor publici, respectiv:

  • Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea si adaptarea infrastructurii agricole si silvice” – componenta drumuri agricole cu o alocare a sesiunii de 32,7 milioane euro
  • Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea si adaptarea infrastructurii agricole si silvice” – componenta drumuri de acces silvice cu o alocare a sesiunii de 88, 7 euro
  • Submăsura 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scara mică” cu o alocare a sesiunii de 356,1 milioane euro
  • Submăsura 7.6 „Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural cu o alocare a sesiunii de 100,4 milioane euro
  • Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole si silvice” – componenta irigații cu o alocare a sesiunii de 150 milioane euro va fi lansată în luna aprilie.

Cu privire la Submăsura 4.3 componenta irigații, în cadrul Comitetului de Monitorizare au fost prezentate membrilor și agreate de comun acord concluziile discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene privind modificarea fișei măsurii cu impact asupra suprafeței potențial irigabile viabilă din punct de vedere economic, respectiv creșterea acesteia de la 823.000 ha la 1,8 milioane ha, în conformitate cu Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România, putându-se astfel realiza investiții de modernizarea infrastructurii secundare de irigații pe o suprafață de 619.000 ha irigate în trecutul recent (perioada 2007-2016).

S-a agreat totodată ca în cadrul celor 1,8 milioane de hectare viabile să fie realizate investiții oriunde, în limita celor aproximativ 620.000 hectare (utilizate în trecutul recent) pentru care se consideră că există resurse de apă suficientă.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

În anul 2017 vor fi lansate următoarele Submăsuri:

În luna aprilie:

  • 4.1” „Investiții in exploatațiile agricole” - componenta vegetal- 105 milioane euro
  • 4.1” „Investiții in exploatațiile agricole” - componenta zootehnic- 80 milioane euro
  • 4.1a „Investiții in exploatațiile pomicole” - 100 milioane euro
  • 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” – 170 milioane euro
  • 6.2 ” Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”- 18,3 milioane euro
  • 6.4 "Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole"- 35 milioane euro
  • 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol- 5 milioane euro
  • 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” – 2 milioane euro

Pentru luna mai:

  • 4.2 „Sprijin pentru investiții in procesarea/marketingul produselor agricole – 100 milioane euro
  • 4.2a „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor pomicole- 12 milioane euro
  • 19.3 – Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale GAL- 16,5 milioane euro

În luna iulie:

  • Schema ajutor de stat aferenta submăsurii 4.2 „Sprijin pentru investiții in procesarea/marketingul produselor agricole in vederea obținerii de producției neagricole” - 70 milioane euro
  • Schema ajutor de stat aferenta submăsurii 4.2a „Sprijin pentru investiții in procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol” - 5 milioane euro
  • 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite” - 50 milioane euro
  • 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvo-mediu” – 117,8 milioane euro

Pentru luna august:

  • 16.1 -“Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse”- 5, 7 milioane euro
  • 16.1a “Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale, dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul pomicol” – 6,6 milioane euro
  • 16.4 - Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare – sectorul agricol – 1,9 milioane euro
  • 16.4a - Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare – sectorul pomicol - 2 milioane euro.

Sursa: madr.ro

Ministerul Finanţelor face bilanţul României în UE: În 10 ani România a încasat peste 40 de miliarde de euro

Ministerul Finanţelor face bilanţul României în UE: În 10 ani România a încasat peste 40 de miliarde de euro

În perioada 2007-2016, România a primit 40,86 miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi a contribuit cu 13,78 miliarde de euro, fapt ce a determinat un sold pozitiv de 27,08 miliarde euro, a anunţat luni, într-o postare pe Facebook, Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Potrivit datelor ministerului, România a primit de la UE în Cadrul Financiar Multianual 2007-2013 suma de 37,05 miliarde euro, în timp ce în Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 România a primit suma de 3,81 miliarde euro până la 31 decembrie 2016. „Datele privind evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană din decembrie 2016, ale Ministerului Finanţelor Publice, arată în continuare că ţara noastră este un beneficiar net al statutului de membru UE“, se mai arată în postarea Ministerului de Finanţe.

Revista Lumea Satului nr. 6, 16-31 martie 2017 - pag. 8

AFIR a publicat Ghidurile pentru finanțarea proiectelor de infrastructură de bază și de acces agricol și silvic

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) informează că au fost publicate versiunile finale ale Ghidului Solicitantului pentru submăsurile (sM) privind infrastructura de bază și cea de acces ai căror beneficiari sunt autoritățiile locale, asociații ale acestora, ONG- urile constituite conform legii, precum și alte tipuri de beneficiari în funcție de specificul investiției.

Totodată, precizăm că a fost publicat Ghidului Solicitantului și pentru submăsurile de infrastructură care se adresează solicitanților de finanțare din arealul ITI (Investiții Teritoriale Intergrate) Delta Dunării.

Astfel, toți cei interesați să acceseze fondurile europene nerambursabile din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pot consulta pe pagina oficială a Agenției (www.afir.info) Ghidului Solicitantului pentru sM 4.3 – Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice componentele de infrastructura agricolă și silvică), pentru sM 7.2 – Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, precum și pentru sM 7.6 – Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural pentru întreg teritoriul, cât și pentru zona ITI Delta Dunării.

De asemenea, AFIR a publicat și anexele aferente Ghidurilor, necesare pentru întocmirea unui proiect, inclusiv Cererile de Finanțare pe care beneficiarii le pot testa și pregăti în vederea depunerii. Precizăm că de la momentul publicării variantelor finale ale Ghidului Solicitantului și deschiderea sesiunilor de primire a proiectelor trebuie să treacă un interval de minimum 7 zile, conform prevederilor ROF-ului de Selecție (Regulamentului de organizare şi funcţionare al procesului de selecţie şi al procesului de verificare a contestaţiilor pentru proiectele aferente măsurilor din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020).

Modalitatea de depunere a cererilor de finanțare va fi cea on-line pe pagina de internet a Agenției pentru toate cele trei submăsuri. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care va putea fi consultat pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.6

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Sprijinul financiar în cadrul submăsurii 4.3 – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice se acordă pentru înființarea, extinderea și modernizarea infrastructurii agricole de acces către ferme (infrastructură agricolă) și pentru înființarea, extinderea și modernizarea căilor de acces în cadrul fondului forestier (schema de Ajutor de Stat aferentă sM 4.3 pentru infrastructură silvică).

Beneficiarii eligibili pentru finanțare prin sM 4.3 - compenenta agricolă sunt unități administrativ teritoriale şi/ sau asociații ale acestora constituite conform legislației naționale în vigoare. Pentru proiectele de investiții în infrastructura agricolă, sprijinul public nerambursabil este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 1.000.000 euro/proiect.

Prin schema de Ajutor de Stat pentru infrastructură silvică aferentă sM 4.3, beneficiarii eligibili pot fi persoane juridice de drept privat/alte forme de organizare proprietari de pădure și/sau asociațiile acestora conform legislației în vigoare; unități administrativ teritoriale și/sau asociații ale acestora, proprietari de pădure; administratorul fondului forestier proprietate publică a statului conform legislației în vigoare. Sprijinul public nerambursabil este de 100% din costurile eligibile. Valoarea maximă a ajutorului de stat în cadrul schemei 4.3 nu poate depăşi 1.500.000 euro/proiect.

Prin intermediul submăsurii 7.2 – Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, scopul investițiilor sprijinite este de creare și modernizare a infrastructurii rutiere locale și a sistemelor de alimentare cu apă/ apă uzată, care constituie elemente de bază pentru comunitatea rurală. Totodată, beneficiarii submăsurii vor contribui la crearea și modernizarea infrastructurii educaționale ante și preșcolară și a infrastructurii de învățământ secundar superior, cu profil resurse naturale și protecția mediului dar și a școlilor profesionale în domeniul agricol.

Beneficiarii eligibili în cadrul sM 7.2 sunt comunele și asociațiile acestora conform legislației naționale în vigoare și ONG-uri pentru investiții în infrastructura educațională (grădinițe) și socială (creşe şi infrastructură de tip after-school).

Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul sM 7.2 este 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele aplicate de autoritățile publice locale și de până la 100% în cazul proiectelor de apă/apă uzată, sub rezerva aplicării art. 61 din R (UE) nr. 1303/2013, cu modificările și completările ulterioare  și nu va depăși:

Pentru ONG-uri sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri va fi de 80% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 200.000 euro pentru proiectele de infrastructură educațională/socială.

Submăsura 7.6 – Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural are ca scop protejarea patrimoniului cultural sau/și realizare a investițiilor pentru conservarea moștenirii de interes local, a așezămintelor monahale inclusiv a modernizării așezămintelor culturale. Obiectivele submăsurii sunt susținerea investițiilor de restaurare, conservare și accesibilizare a patrimoniului cultural imobil de interes local, a așezămintelor monahale inclusiv a așezămintelor culturale.

Beneficiarii eligibili pentru sM 7.6 sunt comunele, conform legislaţiei naţionale în vigoare, ONG-urile definite conform legislației în vigoare, unitățile de cult conform legislației în vigoare, dar și persoanele fizice autorizate/societăți comerciale care dețin în administrare obiective de patrimoniu cultural de utilitate publică, de clasă (grupă) B.

Pentru comune, sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este 100% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 500.000 euro.

Pentru alt tip de beneficiari, sprijinul public nerambursabil acordat este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 200.000 euro.

Tipurile de investiții și cheltuieli eligibile, principiile și criteriile de selecție, pragurile de calitate lunare și cele minime pentru depunerea proiectelor, precum și alte informații necesare accesării finanțărilor prin PNDR 2020 sunt disponibile în cuprinsul Ghidului Solicitantului, publicat pe site-ul AFIR, www.afir.info.

Fermierii români au solicitat fonduri europene de 330 de milioane de euro pentru investiții în exploatații agricole

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) informează că, în data de 28 februarie 2017, s-a încheiat sesiunea de primire a proiectelor cu finanțare europeană nerambursabilă din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pentru submăsurile dedicate cooperării orizontale și verticale între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol (submăsura 16.4) și pomicol (submăsura 16.4a), dar și investițiilor în exploatațiile agricole (submăsura 4.1).

De la deschiderea sesiunii, în data de 16 decembrie 2016, au fost depuse pentru finanţare 52 de proiecte de investiții prin submăsura (sM) 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol”. Fondurile nerambursabile solicitate on-line prin sM 16.4 sunt în valoare de aproximativ 5 milioane de euro. De asemenea, prin intermediul sM 16.4a „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul pomicol”, AFIR a primit 14 solicitări de finanțare în valoare de peste 1,3 milioane de euro.

Precizăm că alocarea bugetară pentru sesiunea desfășurată în intervalul 16 decembrie 2016 – 28 februarie 2017 a fost de 4 milioane de euro pentru ambele submăsuri de finanțare (sM 16.4 și sM 16.4a).

Totodată, reamintim că în perioada 15 decembrie 2016 – 28 februarie 2017, AFIR a primit aproximativ 740 de proiecte de finanțare în investiții în exploatații agricole, prin submăsura 4.1 din PNDR 2020. Valoarea tuturor proiectelor depuse, atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru cel zootehnic este de peste 330 milioane de euro. Sesiunea de primire a proiectelor, aferentă sM 4.1 s-a încheiat înainte de termenul limită deoarece s-a atins, și chiar depășit, plafonul de 200% (300 milioane de euro) din alocarea stabilită (150 milioane de euro).

Sesiunea de primire a proiectelor în cadrul Schemei pentru micii fermieri (sM 6.5) rămâne însă activă până la data de 15 mai 2017, ora 16.00. Alocarea bugetară stabilită pentru submăsura 6.5 este de 112,3 milioane de euro.

Prin sM 6.5 se încurajează comasarea terenurilor agricole pentru creșterea productivității sectorului agricol.

Consolidarea exploatațiilor agricole va permite accesul la finanțări europene pentru investiții mai multor solicitanți și, totodată, va asigura un venit mai mare micilor fermieri care își transferă exploatația.

 Facem mențiunea că solicitanții de fonduri europene nerambursabile din arealul ITI (Investiții Teritoriale Integrate) Delta Dunării, au la dispoziție alocări distincte în valoare totală de peste 19 milioane de euro pentru finanțarea proiectelor de investiții prin submăsurile 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole”, 4.2a „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor pomicole” și 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din PNDR 2020.

Sesiunea de primire a proiectelor de finanțare pentru zona ITI Delta Dunării se desfășoară în perioada 13 februarie – 12 noiembrie 2017, ora 16.00.

Cum pot accesa fermierii bani pentru împăduriri

Fermierii au la dispoziţie, până la 31 martie 2017, bani pentru împăduriri prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020. Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) informează că cei interesați pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite“, aferentă Măsurii 8 – „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor“, Submăsura 8.1 – „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite“ din cadrul PNDR 2014 – 2020.

Alocarea bugetară, stabilită pentru sesiunea noiembrie 2016 – martie 2017, este de 50.000.000 euro. Sprijinul financiar, acordat fermierilor ca valoare fixă, este reprezentat de costuri standard pe hectar pentru împădurirea de terenuri agricole şi neagricole, sub forma a două prime. Prima de înfiinţare a plantaţiilor forestiere acoperă şi costurile de elaborare a proiectului tehnic de împădurire (denumită Prima 1). Se acordă, de asemenea, o primă anuală (denumită Prima 2), care acoperă lucrările de întreţinere a plantaţiilor pe o perioadă de maximum 6 ani, până la închiderea stării de masiv, efectuarea a două lucrări de îngrijire a arboretelor după închiderea stării de masiv şi pierderile de venit agricol pentru o perioadă de 12 ani pentru suprafața împădurită. Valoarea maximă a sprijinului public pentru un proiect acordat în baza schemei de ajutor de stat, care înglobează toate costurile standard aferente Primei 1, respective Primei 1 și Primei 2, după caz, plătite pe durata de aplicare a contractului de finanțare, este de 7.000.000 euro.

Cine poate primii banii?

Beneficiari pot fi deținătorii publici de teren agricol și neagricol, deținătorii privaţi de teren agricol și neagricol şi forme asociative ce dețin teren agricol și neagricol. În categoria deținătorilor publici de teren sunt incluse unităţile administrativ teritoriale ale comunelor, orașelor, municipiilor și alte persoane juridice de drept public, precum și formele asociative ale acestora.

Pentru a accesa această măsură, fermierii trebuie să demonstreze, pe baza documentelor, că au drept de proprietate şi/sau de deţinere a terenurilor, iar terenurile să se încadreze în anumite criterii. De exemplu, terenul agricol eligibil destinat împăduriri reprezintă o suprafaţă de teren din categoriile de folosinţă teren arabil, culturi permanente şi pajişti permanente, care au fost folosite în scopuri agricole pe parcursul ultimilor 2 ani. Acesta trebuie să fi fost declarat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în urmă cu cel puţin 2 ani, iar pentru acest teren trebuie să fi fost respectate în această perioadă standardele de eco-condiţionalitate.

pepiniera c

Terenul neagricol eligibil destinat împăduririi reprezintă o suprafaţă de teren care nu este utilizată în scop agricol (dar inclusă în blocurile fizice identificate în LPIS – Land Parcel Identification System) sau care are utilizare agricolă şi are categoriile de folosinţă teren arabil, culturi permanente și pajişti permanente, fiind identificată în LPIS, dar pentru care nu a fost asigurat un nivel minim de întreţinere prin respectarea standardelor de eco-condiţionalitate relevante pe parcursul ultimilor 2 ani.

AFIR precizează faptul că Măsura se va aplica pe întreg teritoriul naţional, dar vor avea prioritate terenurile propuse pentru împădurire situate în zonele deficitare în păduri, precum şi altor factori, cum ar fi mărimea plantaţiei, funcţia plantaţiei forestiere realizate şi diversitatea speciei, a criteriilor de selecție stabilite.

Criterii de selecţie

Criteriile de selecție se vor stabili ţinând cont de principiile:

• amplasarea terenului (se va acorda prioritate terenurilor propuse pentru împădurire situate în zonele deficitare în păduri);

• mărimea plantaţiei (se va acorda prioritate terenurilor propuse pentru împădurire cu suprafaţă mai mare);

• funcția de protecție (se va acorda priori­tate realizării de perdele forestiere de protecție);

• funcţia de reabilitare a terenurilor (se va acorda prioritate împădurii terenurilor situate în UAT afectate de fenomene de aridizare, eroziune sau salinizare, în funcție de valorile indicelui de ariditate, gradului de eroziune sau gradului de salinizare);

• diversitatea speciilor (se va acorda prioritate lucrărilor de împădurire care propun cel puţin două specii de bază în compoziţie).

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 42-44

Ce promite noul Cabinet agricultorilor

„Politicile agricole și de dezvoltare rurală vor trebui să asigure stimulente pentru ca sectorul agricol să devină un motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă pentru populația din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita migrația spre urban. Considerăm că se impune accelerarea modernizării agriculturii prin implementarea unor reforme în domeniul cercetării și inovării în agricultură și elaborarea unui program național de cercetare, dar și prin adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor, finalizarea reformei funciare și identificarea de măsuri menite să contribuie la salvarea zonei montane“, declara premierul Sorin Grindeanu în fața camerelor reunite ale Parlamentului. Încă din primele zile ale acestui an, Guvernul și-a prezentat intențiile și direcțiile de acțiune.

În cele ce urmează vă prezentăm măsurile cuprinse în Programul de Guvernare în domeniul agriculturii, exact în forma în care ele au fost prezentate Legislativului.

În ce măsură se vor traduce în fapte, rămâne ca timpul să ne arate...

 1. Acordarea în timp util a subvențiilor pentru agricultură

Se vor promova măsuri cu caracter normativ și administrativ pentru acordarea la timp a subvențiilor, astfel: avans începând cu 15 octombrie și plata regulară începând cu 1 decembrie până la 31 martie a anului următor.

2. Refacerea și extinderea sistemului de irigații. Apă gratuită până la stația de punere sub presiune

Reabilitarea infrastructurii principale, de la priza de apă până la stațiile de punere sub presiune, pentru cca 2 milioane de hectare.

Programul se va desfășura în trei etape, urmând a fi reabilitate în total un număr de 86 de amenajări de irigații: în prima etapă, 2017-2020, vor fi reabilitate 40 de amenajări deservind o suprafață de 1,3 mili­oane hectare; în a doua etapă, 2018-2020, vor fi reabilitate 37 de amenajări deser­vind o suprafață de 490 mii hectare; în a treia etapă, 2019-2020, vor fi reabilitate 9 amenajări deservind o suprafață de 190 mii hectare.

3. Dezvoltarea sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor

Extinderea sistemului național antigrindină și de stimulare a precipitațiilor, evitarea pierderilor de producție prin calamitare, stimularea precipitațiilor în zonele aride și în perioadele critice privind consumul de apă pentru plante, prin operaționalizarea celor trei centre de comandă – Muntenia, Moldova și Transilvania și punerea în stare de funcționare a celor șapte unități de combatere Prahova, Moldova 1 Iași, Moldova 2 Vrancea, Mureș, Timiș, Oltenia, Maramureș.

4. Program de stimulare a producției vegetale, zootehnice și a acvaculturii prin înființarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanții de stat

Acordarea de garanții de stat în procent de 80% din valoarea creditului de producție cu o dobândă de 2% peste dobânda ROBOR la un an și pentru un plafon de maximum 1 milion de euro.

5. Program de susținere pentru produse deficitare

Acordarea de sume fixe pe o perioadă de 8 ani la două produse dintre cele mai deficitare în balanța comercială.

Programul începe în anul 2017, prin selectarea, pe baza datelor statistice, a câte 2 produse agroalimentare deficitare. Primele produse (an 2017): tomatele și carnea de porc.

Scop: reducerea importurilor și asigurarea consumului din producție internă. Alocare suplimentară an de an : 240 milioane de euro.

Pentru produsele deficitare se acordă sprijin, după cum urmează:

● Tomate: suma de 3.000 de euro pentru

1.000 mp, în condițiile cultivării de soiuri românești și realizării unei producții de 2 kg/mp, care să fie predate centrelor de colectare odată cu justificarea producției obținute și a destinației acesteia.

● Carne de porc: suma de 10.000 de euro pentru un efectiv de 200 capete la îngrășat, în condițiile creșterii, îngrășării, sacrificării și livrării cantității de 20 tone carne de porc, odată cu justificarea producției şi a destinației acesteia.

6. Creșterea absorbției fondurilor europene

Modificări pentru PNDR: Refacerea ghidurilor, îmbunătățirea procedurilor, asigurarea cofinanțării și garantării (FGCR și FGCIMM).

7. Sprijin pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară

Angajatorul este scutit de la plata tuturor obligațiilor către stat ce decurg din acordarea drepturilor salariale în condițiile angajării a minimum 3 tineri cu vârsta sub 40 de ani, pentru o perioadă de cel puțin 1 an.

În acest program se ține cont atât de găsirea unui instrument atractiv pentru tineri pentru a se reîntoarce la sat și a lucra în agricultură, dar și pentru angajator care, fiind degrevat de o sarcină fiscală importantă, poate folosi sumele rămase pentru angajarea de forță de muncă tânără, având în vedere că aceasta este deficitară, iar în rândul tinerilor din domeniul rural se înregistrează cea mai mare rată a șomajului.

Angajatorul beneficiază de acest program prin creșterea numărului de salariați cu cel puțin 3 lucrători care îndeplinesc condițiile stabilite; tânărul angajat să aibă vârsta sub 40 de ani la angajare, iar menținerea angajatului să fie pentru cel puțin o perioadă de un an.

8. Realizarea unui program de pregătire de scurtă durată pentru lucrătorii din agricultură în parteneriat public-privat

Realizarea unui parteneriat public-privat între școlile liceale și fermierii agricoli constând în stabilirea de comun acord a unui program de pregătire de scurtă durată a lucrătorilor din agricultură în vederea însușirii cunoștințelor specifice muncii lor.

Școala are obligația de a întocmi și derula programa școlară și emiterea de diplome. Fermierul are obligația de a recruta și asigura locuri de muncă cursanților.

9. Program de înființare a centrelor de colectare şi procesare pentru legume/fructe și pentru unele produse de origine animală

Înființarea centrelor de colectare și procesare a legumelor/fructelor din bazinele legumicole/pomicole în vederea valorificării integrale a producției, evitarea pierderilor și creșterea veniturilor producătorilor agricoli, o bună aprovizionare a consumatorilor.

Înființarea de centre de colectare și unități de prelucrare a lânii și pieilor de ovine și caprine în vederea reducerii pierderilor crescătorilor de animale, reducerea poluării mediului înconjurător întrucât, în mare parte, acestea se aruncă/li se dau foc. Centrele de colectare vor avea capacități de păstrare în condiții optime a produselor și vor fi amplasate astfel încât să deservească o rețea națională cu puncte județene, zonale și locale.

10. Program de încurajare a activităților din zona montană

1 miliard de euro în 10 ani pentru:

● Protecția resurselor naturale.

● Densitatea echilibrată a populației în zona montană.

● Crearea și conservarea locurilor de muncă.

● Crearea și protejarea infrastructurii de acces.

● Elaborarea de politici și reglementări pentru încurajarea activităților specifice zonei montane, cu incidență asupra celor 28 de județe din acest areal, care să vizeze atingerea obiectivelor de mai sus.

11. Program național de cercetare-dezvoltare

Finanțarea Academiei de Științe Agricole și Silvice cu 100 milioane de euro, în vederea realizării de clustere de cercetare în care România are avantaj competitiv. Exemple: floarea-soarelui și cereale (INCDA Fundulea, SCDA Lovrin, SCDA Teleorman); ovine (ICDCOC Palas Constanța); legume (SCDL Buzău; Pomicultură ICDP Pitești-Mărăcineni).

Elaborarea unui program național de cercetare-dezvoltare agricolă pe perioada 2017-2020 în vederea realizării unei strategii integrate care să asigure adaptarea noilor tehnologii la condițiile de producție din România, vizând în special măsuri privind cercetarea aplicativă, inovarea și reducerea costurilor de producție pe fondul sporirii randamentului și calității produselor. Aplicarea soluțiilor financiare optime în vederea funcționării sistemului național de cercetare-inovare, precum și perspectivele de continuare a activităților, în concordanță cu solicitările producătorilor, încurajarea parteneriatului public-privat în cercetarea agricolă.

12. Program de încurajare a agriculturii ecologice și a produselor tradiționale

● Înființarea Laboratorului național pentru certificarea produselor ecologice și tradiționale.

● Realizarea unor centre de informare pentru producători privind facilitățile acordate.

● Elaborarea de reglementări privind încurajarea activităților agricole și nonagricole în scopul garantării veniturilor, menținerii tradițiilor, evitarea migrației și asigurarea unor produse de calitate destinate, cu preponderență, pieței naționale.

13. Reforma instituțională a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a instituțiilor din subordine

Eficientizarea activității structurilor aflate în minister și a instituțiilor din subordinea și coordonarea acestuia. Extinderea atribuțiilor Agenției Domeniilor Statului privind politica de comasare a terenurilor prin participarea activă pe piața funciară. Întărirea rolului organizațiilor profesionale, îmbunătățirea și permanentizarea dialogului. Înființarea unui departament de industrie alimentară și politici comerciale în cadrul MADR.

14. Facilități pentru fermierii români

● Eliminarea impozitului pe terenurile agricole lucrate.

● Impozit zero pentru tractoare și utilaje agricole.

● Cadastrarea, de către stat, a tuturor terenurilor agricole până în anul 2020.

15. Program de Măsuri legislative pentru sectorul agricol

● Revizuirea legislației din agricultură cu privire la achiziționarea terenurilor.

● Revizuirea legislației din agricultură în vederea îmbunătățirii acesteia și a eliminării reglementărilor paralele – Codul Agriculturii.

● Simplificarea legislației și a procedurilor privind formele de sprijin din agricultură pe principiul „o singură cerere la o singură instituție“.

● Îmbunătăţirea legislaţiei cu privire la trasabilitatea produselor agroalimentare.

● Realizarea unui sistem unitar de monitorizare a produselor intrate pe piaţa de consum care să facă posibilă eliminarea din „faşă“ a produselor contrafăcute sau neconforme care pot afecta sănătatea consumatorului.

● Crearea de fonduri mutuale agricole pentru stabilitatea veniturilor în cazul volatilității prețurilor la produsele agricole sau a produselor înregistrate.

● Revizuirea cu celeritate a legislației referitoare la managementul ambalajelor, ecarisaje și dejecții.

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 10-12

Achim Irimescu, final de mandat. Absorbții record de fonduri, dar și risc de infringement

Achim Irimescu a susținut la finalul anului trecut ultima sa conferință de presă în calitate de ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Printre reușitele menționate de Irimescu au fost absorbția record de 3,8 miliarde euro într-un singur an, cât a deținut funcția de ministru, dar și deschiderea piețelor pentru exportul produselor românești. O problemă rămasă în suspensie este cea a Legii hypermarketurilor pentru care România a fost amenințată de Bruxelles cu declanșarea procedurii de infringement.

Bani și simplificări

„Putem vorbi aici de un record... Și mă refer la faptul că am reușit să plătim peste 3,8 miliarde de euro într-un an de zile. Și asta cu atât mai mult cu cât nu s-a plătit niciodată o sumă mai mare de 2,5 miliarde de euro în acest minister. Deci, este un record absolut. Din fonduri naționale au fost în jur de 500 de milioane de euro, iar restul bani europeni“, a declarat Irimescu în ultima sa conferință de presă. O altă realizare amintită de Irimescu este simplificarea procesului de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltare rurală. „Am simplificat substanțial lucrurile și, prin măsurile luate, am reușit să facilitez foarte mult accesul la fonduri, dar este în continuare un obiectiv pentru care se pot face multe, mai ales pe programe, unde este birocrație foarte multă. În plus, este vorba și despre comportamentul celor din agenții, care interpretează prea strict legislația și eu sunt foarte nemulțumit din acest punct de vedere. De exemplu, unui beneficiar care vine cu dovezi că a schimbat soluția tehnică, punând materiale mai bune și mai scumpe, dar necerând bani în plus, i se refuză plata pe motiv că s-a schimbat soluția din proiect“, afirma Achim Irimescu. Totodată, fostul ministru crede că o șansă pentru dezvoltarea agriculturii românești este legată de întoarcerea tinerilor în țară și implicarea autorităților în sprijinirea acestora pentru a putea produce performant. Dar, în opinia ministrului acest lucru nu se va produce peste noapte deoarece „trebuie o schimbare de generații și trebuie dezvoltat sectorul fermelor comerciale“.

Deschiderea piețelor

Achim Irimescu a ținut să precizeze că un alt obiectiv propus la începutul mandatului său și realizat a fost deschiderea piețelor de animale vii. „După foarte mulți ani și multe eforturi la Bruxelles, am reușit deschiderea piețelor arabe pentru ovine vii. Anual, crescătorii români vând pe aceste piețe peste 5 milioane de berbecuți. Ca dovadă de patriotism, ar fi să consumăm și noi aici acest tip de carne. Este o carne foarte sănătoasă, pentru că se folosesc pășunile naturale și ceva cereale, nu hormoni de creștere și altele asemenea“. În plus, o altă reușită ar fi și deschiderea pieței Uniunii Europene pentru carnea de porc și porcii vii proveniți din România. „Cred că ar trebui să se înțeleagă că nu atât exporturile pe aceste piețe sunt importante, ci mesajul că produsele din fermele românești sunt sigure. Mai țin să precizez că acum avem discuții pentru a intra pe piețele din Japonia, China și Coreea“, a afirmat Irimescu. Potrivit acestuia, a fost deschisă și piața Turciei pentru carne de vită și bovine vii. „Avem promisiunea că, după 1 ianuarie, se va deschide piața turcă și pentru oi și carcase de oi. Ar fi un lucru foarte bun, pentru că prețul este dublu față de România. Important este ca producătorii să se asocieze, pentru că ar putea cere alt preț pentru carnea de ovine, pentru că le crește puterea de negociere“, crede ministrul. La capitolul nereușite, Achim Irimescu a punctat neîn­ființarea fondului mutual, dar și trimiterea atașaților agricoli la post în străinătate. „Consider că acestea sunt mai mult lucruri care nu au fost duse până la capăt. Nu le-aș spune eșecuri“, a subliniat ministrul.

Despre infringement

Cu aceeași ocazie, fostul ministrul al Agriculturii a declarat că România riscă infringementul pentru legea care îi obligă pe retaileri să vândă 51% produse locale. „Riscul de infringement există, dar nu este definitiv, pentru că rămâne de văzut ce se va întâmpla în continuare. (...) Știți bine că infringementul se aplică după doi ani de discuții. În condițiile în care viitorul Parlament intenționează să amendeze legea, să sperăm că se va găsi o soluție optimă în care să se evite orice infrin­gement. Legea se aplică în momentul de față, dar nu funcționează integral, pentru că nu există normele de aplicare“, a precizat Irimescu. Acesta a mai arătat că „reprezentanţii hipermarketurilor s-au plâns la Comisia Europeană, iar aceasta a atenţionat Ministerul Agriculturii că ne-ar putea sancţiona cu infringementul pentru legea care-i obligă pe retaileri să vândă 51% produse locale“. Pe de altă parte, șeful MADR a afirmat că, la ultimul Consiliu desfășurat la Bruxelles, în concluzii se regăsesc indicații clare prin care se recunoaște că la nivel european sunt comercianți care aplică practici comerciale neloiale. Întrebat de ce a lăsat moștenire succesorului său această lege, șeful MADR a precizat că, „și în condițiile în care normele vor fi adoptate până în 15 ianuarie, când este termenul limită, legea nu va funcționa, pentru că suntem în plină iarnă și nu avem cantitățile de produse necesare de la producătorii români (...) Oricând trebuie să ai un început, chiar dacă până se reglementează lucrurile mai durează. Noi ne-am respectat termenele. Este important că ministerul adoptă până în 15 ianuarie această HG. Ne-am făcut datoria, că nu se va aplica efectiv...; oricum, la ministerul acesta va fi un nou ministru, care le moștenește și le va publica. Dacă eu eram ministru, până în 15 ianuarie le adoptam. Sunt sigur că mi-am făcut datoria“, a conchis Irimescu. Precizăm că Ministerul Agriculturii trebuia să vină cu normele de aplicare la Legea nr. 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, respectiv până pe 15 ianuarie 2017.

Lanțul scurt, „lunga“ problemă

Potrivit proiectului de HG care stabilește normele metodologice pentru Legea nr. 150/2016 de comercializare a produselor agricole publicat pe 12 decembrie pe site-ul MADR, produsele alimentare proaspete, dar și cele congelate și procesate vor intra pe lanțul scurt de aprovizionare, care implică relații comerciale între furnizor, un singur comerciant și consumatori. Și pentru că tocmai acest „lanț scurt“ a fost un fel de cui al lui Pepelea în aplicarea noii legislații, Irimescu a ținut să ofere unele explicații legate de definiția europeană a lanțului scurt, care ar însemna că trebuie înlăturată măcar una dintre verigile ce leagă producătorul de consumator, respectiv comerciantul sau procesatorul. „După definiția europeană, lanțul scurt înseamnă să înlăturăm dintre consumator și producător măcar una dintre verigi, fie procesatorul – și atunci producătorul vinde direct consumatorului, fie comerciantul. Or, în această lege, nu putem discuta de înlăturarea comerciantului sau a procesatorului. S-au forțat puțin lucrurile și, în definiția din lege, lanțul scurt este produsul realizat la nivel local și regional și de aici dificultatea în relația cu Comisia Europeană și discuții cu riscul de infringement“, a mai spus Irimescu.

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 10-11

POR 2014-2020: 2,18 miliarde euro disponibili prin apeluri de proiecte

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 a lansat 7 apeluri de proiecte, în valoare totală de 2,18 miliarde euro. Suma reprezintă aproape 31% din bugetul programului alocat la nivel regional. În același timp, programul anterior, POR 2007-2013 înregistrează o rată de absorbție de 85%, reprezentând sume rambursate de Comisia Europeană, și o rată estimată la final de 92,3%.

În total, la nivelul tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare au fost depuse până acum în cadrul POR 2014-2020 1.282 de proiecte, cu o valoare totală eligibilă de 1,08 miliarde euro. Dintre acestea, 1.088 de proiecte se află în etapa de verificare a conformității administrative iar 39 de proiecte au depășit această etapă și au intrat în etapa de evaluare tehnică și financiară. Cele mai multe proiecte au fost depuse pentru prioritatea de investiții 2.1.A – Microîntreprinderi (1.053 de proiecte). Proiectele cu cea mai mare valoare, 301,69 milioane euro (valoare eligibilă), au fost depuse pentru prioritatea 6.1 – Drumuri județene (14 proiecte).

Acestea sunt câteva dintre informațiile prezentate săptămâna trecută, la Comitetul de Monitorizare a Programului Operațional Regional (CMPOR) 2014-2020. Întâlnirea a avut loc în perioada 24-25 noiembrie, la Baia Mare, în prezenţa d-lui Carsten Rasmussen, Șeful Unității pentru România în cadrul DG Regio a Comisiei Europene, a conducerii Autorității de Management a POR si a reprezentanților Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest.

Membrii CMPOR au aprobat criteriile de eligibilitate și evaluare pentru:

- prioritatea de investiţie 3.1.-Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor, Operațiunea B - Clădiri publice;

- Axa Prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile;

- apelurile care vor fi lansate pentru Investiţii Teritoriale Integrate (ITI) - Delta Dunării: eficiență energetică în clădiri rezidențiale, drumuri județene, regenerarea terenurilor degradate.

De asemenea, a fost stabilită lansarea unui apel național (nu pe regiuni) pentru prioritatea de investiție 8.1., obiectivul specific 8.3. - Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale (grupurile vulnerabile copii şi persoane cu dizabilităţi). Alocările financiare aferente sunt de 16,32 milioane de euro pentru grupurile vulnerabile ”copii” și 73,41 milioane de euro pentru ”persoane cu dizabilităţi”.

Următoarele acțiuni avute în vedere sunt:

  • Relansarea imediată a apelurilor de proiecte pentru care se termină perioada de depunere;
  • Lansarea celorlalte apeluri de proiecte până în luna martie 2017;
  • Scurtarea perioadei de timp între momentul lansării și cel al depunerii proiectelor (de la 2 luni la 1 lună) pentru apelurile care se vor relansa;
  • Continuarea activităților de informare a beneficiarilor/ potențialilor beneficiari;

POR 2014-2020 - 7 apeluri de proiecte lansate până în prezent:

  • Axa Prioritară 2 – Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, Obiectiv specific 2.1 A – Microintreprinderi.
  • Axa Prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, Obiectiv Specific 3.1A – cladiri rezidențiale.
  • Axa Prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Obiectiv Specific 5.1 – patrimoniul cultural.
  • Axa Prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Obiectiv Specific 5.2 – reconversia și refuncționalizarea terenurilor degradate.
  • Axa Prioritară 6 - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională, Obiectiv Specific 6.1 – modernizarea drumurilor județene.
  • Axa Prioritară 7 - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului, Obiectivul Specific 7.1 – dezvoltarea infrastructurii de turism
  • Axa Prioritară 12 – Asistență tehnică.

Sursa - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Cele mai mari subvenții APIA din UE - 2 miliarde de euro pentru fermierii români

Recent, Agenția pentru Intervenție în Agricultură (APIA), prin reprezentanții săi, a făcut o declarație în premieră: „Suntem țara cu cele mai mari subvenții la animale din Uniunea Europeană“, şi anume Agenția acordă ajutoare UE pentru 96,63% din cererile formulate de fermieri, asta însemnând peste 1,9 miliarde euro. De fapt, este cea mai mare sumă acordată prin fonduri europene din întreaga UE, majoritatea subvențiilor mergând spre sectorul zootehnic. Parcă prea frumos ca să fie adevărat...

Declarațiile oficiale...

Acordarea unor fonduri atât de mari parcă vrea să contrazică anii de austeritate de la aderarea la Uniunea Europeană, când aproape în permanență România și Bulgaria se aflau la coada listei atunci când venea vorba de subvențiile europene. Astfel, suma totală autorizată la plată în acest an este de 1.901,33 milioane euro, din care plătită efectiv în conturile fermierilor este suma de 1.877,60 milioane euro, pe toate tipurile de fonduri - Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Naţional, cu următoarele sume: 1.393,18 milioane de euro din FEGA, 210,82 milioane de euro din FEADR, 273,60 milioane de euro de la buget. Potrivit APIA, cuantumurile pe cap de animal pentru sectoarele care primesc sprijin cuplat, pentru anul de cerere 2015, sunt pentru bivolițe de lapte – 209,8 euro, vaci de lapte – 826 euro, taurine de carne - 1.221 euro. „Suntem țara cu cele mai mari subvenții la animale din Europa și suntem doar una dintre cele 27 de state care înregistrează întârzieri la plată. Nu este o scuză, este o constatare sintetică, rece. Întârzieri la plată se înregistrează în toate statele Uniunii Europene din cauza complexității schemelor de plată implementate prin Noua Politică Agricolă Comună. Așa cum vă spuneam, unii dintre fermieri sunt nemulțumiți de întârzierea plăților, dar trebuie să avem în vedere faptul că la ora asta Sprijinul Cuplat la bovinele de lapte este de 826 euro, iar la bovinele de carne, de patru ori mai mare față de cel notificat, de 1.221 de euro. Fermierii primesc sume consistente“, a declarat Nicolae Horumbă, director general al APIA.

...și cele neoficiale

Așadar, ne putem întreba, cum de s-a întâmplat „minunea“? Ne lămurește președintele Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru: „Nu, România nu este țara cu cele mai mari subvenții din UE, ci este țara cu intensitatea de sprijin cea mai mare acordată unui număr foarte mic de fermieri. Sunt ajutoare mari, dar sunt împărțite la foarte puțini.“ L-am întrebat pe liderul Pro Agro pentru câte capete de animale ar fi trebuit acordate ajutoarele UE? „Au fost eligibile ajutoare pentru circa 100.000 de capete, când în mod normal aceiași bani trebuiau împărțiți pentru 4-500.000 de capete. Numai în aceste condiții putem vorbi de o Românie agricolă cu o zootehnie reprezentativă“, ne-a explicat Dumitru. Acesta atrage tentația asupra faptului că „planul de subvenții a fost fundamentat prost de la bun început, iar sprijinul cuplat așa cum a fost scris cu niște condiții de eligibilitate foarte restrictive s-a dovedit a fi cu adevărat falimentar. Și asta în condițiile în care noi avem nevoie de un sector zootehnic cât mai competitiv și de sume de bani pe care să le acordăm tuturor crescătorilor de animale. Din păcate pentru zootehnie, cred că s-au instituit mult prea multe condiții de eligibilitate fără ca cineva să ne ceară acest lucru și de aceea am ajuns în situația asta. Practic, cele 100.000 de bovine de rasă sunt în acest moment cartea de vizită a României pentru că doar pentru acestea primim sprijin. Practic, la nivelul UE nu suntem recunoscuți decât cu aceste animale, lucru inacceptabil. În aceste condiții România nu poate să emită pretenții pe piața laptelui sau pe piața cărnii de bovină. Și mă refer la piața din România; despre alte piețe, de export, nici nu are rost să vorbim. Aceasta este o problemă de fond și, dacă nu vom regândi fișa Măsurii modificând-o la Comisia Europeană, cred că nu facem altceva decât să ne îndepărtăm de la obiectivul nostru major, acela de a consolida ferma de familie. Altfel, vom crea exploatații foarte mari, iar mediul rural va fi unul depopulat, iar zootehnia va dispărea. În aceste condiții sarcina statului va fi foarte mare, nu pe probleme de agricultură, ci pe plata ajutoarelor sociale. Nu cred că acesta este obiectivul unui stat care dorește să se bazeze pe principii de competitivitate și economie de piață. De aceea aceste ajutoare pentru sectorul zootehnic mă nemulțumesc. Pentru că și cel care are 10 capete de bovine și cel care are 5 vinde într-un sistem organizat laptele la un preț derizoriu; corect ar fi fost și ca cel cu bovine mai puține să primească bani dacă condițiile de eligibilitate erau unele mult mai normale“, a declarat Emil Dumitru pentru AgroBusiness.

Și alte explicații

Deja este cunoscut faptul că foarte multe nemulțumiri ale fermierilor au plecat de la numărul mare de dosare respinse ca neconforme. Mai mult decât atât, la mijlocul lunii august câțiva fermieri au intrat în greva foamei în fața clădirii Guvernului. „Noi înțelegem că fermierii care fac greva foamei sunt nemulțumiți de faptul că plățile – ca să zic așa – se mișcă încet. Dar se mișcă încet și din motive care țin de modul în care fermierii își completează cererile de plată, de greșelile care se fac. Și asta necesită clarificări cu fermierii“, a comentat situația șeful APIA. „Un mare număr de erori din cererile fermierilor necesită clarificări cu aceștia, adică funcționarul APIA trebuie să notifice fermierii care au erori în cererea de plată, erori care necesită clarificarea cu fermierul.(...) Toate aceste erori din cererile fermierilor – erau 10.049 de erori în prelucrarea datelor și1.288 de cereri depuse de fermieri incomplete sau completate greșit – prelungesc procesul de administrare a cererii, termenele la care acești fermieri și-ar putea primi banii. Așa cum vă spuneam, este nevoie de o clarificare față în față cu fermierul în baza unor documente“, a explicat directorul general al APIA. Întrebarea care se pune, cel puțin în cazul cererilor completate greșit de fermieri, este cine le oferă consultanță pentru completarea cererilor. Teoretic, firmele de consultanță. Dar nu puțini sunt fermierii care spun că un ajutor minim ar trebui acordat chiar de APIA, pentru că știe cel mai bine despre ce este vorba. Numai că șeful APIA, Nicolae Horumbă, spune că „APIA este o agenție de plăți, nu un organism de consultanță agricolă. Pentru consultanță există firme specializate“. Mai mult, Horumbă recunoaște că „APIA este pusă într-o situație foarte ingrată pentru că din punctul de vedere al regulamentelor europene APIA este o agenție de plăți, nu este un organism de consultanță agricolă. Consultanța agricolă conform regulamentelor europene trebuie să fie organizată de fiecare stat membru într-un sistem separat, în afara agenției. Multe state au organizată consultanța agricolă în acest fel. Franța și Italia sunt două state care au un astfel de sistem, au centre de consultanță care și preiau cererile de plată ale fermierilor“, conchide directorul general APIA, Horumbă.

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 18, 16-30 septembrie 2016 – pag. 10-12

Fondurile disponibile în 2016 pentru investiții în dezvoltarea fermelor zootehnice au fost solicitate integral înainte de termenul limită al sesiunii

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunţă că fondurile nerambursabile alocate prin submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, componenta sector zootehnic, aferentă sesiunii anuale 2016, au fost epuizate ca urmare a solicitărilor de finanțare primite de Agenție.

De la deschiderea sesiunii în data de 28 aprilie 2016, au fost depuse pentru finanţare prin această submăsura 100 de proiecte de investiții, pentru care s-au solicitat fonduri nerambursabile în valoare de peste 97 milioane de euro.

Precizăm că AFIR a primit solicitări de finanțare în limita plafonului de depunere a proiectelor (96.000.000 de euro), respectiv 120% faţă de suma alocată pe sesiune.

După încheierea evaluării de către experții AFIR, proiectele vor fi selectate în funcție de punctajul obținut la criteriile de selecție de către fiecare proiect în parte, în ordine descrescătoare. Selecția proiectelor se va realiza în limita alocării disponibile în 2016 pentru sM 4.1, componenta sector zootehnic, care este de 80.000.000 euro.

Deschiderea sesiunii pentru depunerea solicitărilor de finanțare a proiectelor de investiții pentru procesarea produselor agricole şi a celor din sectorul pomicol

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) primește, începând din 16 august 2016, cereri pentru finanțarea proiectelor de investiții în procesarea și marketingul produselor agricole şi a celor din sectorul pomicol, în vederea obținerii de produse neagricole, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Astfel, în perioada 16 august – 30 decembrie 2016, ora 16:00, solicitanții de fonduri europene nerambursabile au la dispoziție peste 45,67 milioane de euro pentru proiecte care se încadrează în aria de finanțare a Schemelor GBER și a Schemelor de minimis aferente submăsurilor 4.2 (privind procesarea produselor agricole) și 4.2a (privind procesarea produselor din sectorul pomicol).

Schemele de ajutor de minimis se adresează întreprinderilor, indiferent de forma de organizare, care au optat (la depunerea proiectului pe schema GBER) pentru finanțarea costurilor generale ale proiectului prin schema de minimis și beneficiază de sprijin financiar acordat prin schemele GBER, aferente submăsurilor 4.2 şi 4.2a, adică au încheiat un contract de finanţare cu AFIR.

Depunerea cererilor de finanțare aferente Schemei de minimis, se va realiza numai după contractarea proiectului aferent Schemei de ajutor de stat GBER.

Depunerea proiectelor se va realiza on-line prin intermediul modului on-line de pe portalul AFIR, în limita fondurilor disponibile, în perioadă în care este deschisă sesiunea de primire a cererilor de finanțare, indiferent de programul de lucru al Agenției.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată respectivelor submăsuri.

Fondurile disponibile în 2016 pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale au fost solicitate integral

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunţă că fondurile nerambursabile alocate prin submăsura 6.2 pentru investiții în activități neagricole, aferente sesiunii anuale 2016, respectiv 73 de milioane de euro, au fost epuizate ca urmare a solicitărilor de finanțare primite on-line prin portalul AFIR (www.afir.info).

De la deschiderea sesiunii în data de 28 iulie 2016 pentru submăsura (sM) 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”, au fost depuse pentru finanţare prin această submăsură 2.396 proiecte de investiții în activități neagricole, în valoare de 146,04 milioane de euro.

AFIR a primit solicitări de finanțare în limita plafonului de depunere a proiectelor, care a fost de 200% faţă de suma alocată pe sesiune, respectiv 146 de milioane de euro.

Astfel, după evaluarea de către experții AFIR a tuturor proiectelor depuse, vor fi selectate pentru finanțare în limita alocării disponibile pentru sM 6.2 în 2016 (73 milioane de euro) în funcție de punctajul obținut la criteriile de selecție de către fiecare proiect în parte, în ordine descrescătoare. În cazul proiectelor cu același punctaj, aceeași valoare a sprijinului și aceeași prioritate, departajarea acestora se va face în ordinea descrescătoare a procentului propus în Planul de afaceri pentru producția comercializată/ serviciile prestate.

Sesiunea de depunere pentru sM 16.4 şi sM 16.4a se prelungeşte până la 31 august 2016

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță prelungirea până la data de 31 august 2016, ora 16.00, a sesiunii de depunere a cererilor de finanțare prin submăsura 16.4 și submăsura 16.4a (Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol).

Prelungirea termenului de primire a cererilor de finanțare s-a decis ca urmare a solicitărilor primite în acest sens din partea potențialilor beneficiari, precum și a sumelor disponibile pentru finanțarea proiectelor în sesiunea 2016.

Pragul lunar de calitate pentru perioada 31 iulie – 31 august 2016 va fi de 10 puncte pentru ambele submăsuri.

Solicitanții au la dispoziție fonduri europene nerambusabile în limita a 100.000 de euro pentru un proiect de cooperare între actori din sectorul agro-alimentar, inclusiv din cel pomicol, cu scopul de a comercializa produsele din lanțurile scurte de aprovizionare și de a facilita utilizarea metodelor inovatoare de comercializare a produselor şi atragerea unor categorii noi de consumatori.

Fondurile totale disponibile sunt de aproximativ 10 milioane de euro pentru ambele submăsuri.

Sursa: afir.info

AFIR a efectuat plăți către beneficiarii PNDR de peste 356 milioane de euro

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a efectuat până în acest moment plăți în valoare de 356.239.389 euro, aferente plăților compensatorii și proiectelor de investiții finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

Se menționează că în urma evaluării celor 13.147 cereri de finanțare depuse de solicitanți (a căror valoare se ridică la aproximativ 2,3 miliarde euro), AFIR a selectat până în prezent 4.281 de cereri de finanţare (cu o valoare de aproximativ 0,9 miliarde euro), din care 3.282 de proiecte (reprezentând 0,3 miliarde euro) au fost deja contractate.

Proiectele contractate până la acest moment reprezintă 77% din cele selectate. Diferența de 23% reprezintă proiecte pentru care este nevoie de întocmirea Proiectului Tehnic și care vor fi contractate în momentul depunerii acestuia de către beneficiarii proiectelor respective.

AFIR va primi cereri de finanţare a investiţilor neagricole din zona rurală

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) deschide o nouă sesiune anuală de depunere a proiectelor de investiții pentru submăsurile din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2020 prin care sunt finanțate proiectele de investiții în activități neagricole derulate în mediul rural.

Astfel, în perioada 28 iulie – 30 noiembrie 2016, AFIR va primi on-line proiecte de investiții pentru Submăsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” și pentru Submăsura 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”.

Solicitanții de fonduri europene au la dispoziție în 2016, pentru cele două Submăsuri, 158 milioane de euro, din care 73 de milioane de euro sunt alocați pentru finanțarea 100% nerambursabilă a Planurilor de Afaceri prin submăsura (sM) 6.2 și 85 de milioane de euro sunt alocați pentru finanțarea cu până la 90% nerambursabilă a proiectelor de investiții prin submăsura (sM) 6.4.

Sesiunea anuală continuă de primire a proiectelor este deschisă în intervalul 28 iulie 2016, ora 9.00 – 30 noiembrie 2016, ora 16.00 pentru sM 6.2 și sM 6.4.

Modalitatea de depunere a cererilor de finanțare este cea on-line pe pagina oficială a Agenției www.afir.info.

Pragul minim este de 15 puncte pentru sM 6.2 şi de 10 puncte pentru sM 6.4 – acestea fiind şi pragurile de calitate aferente ultimei luni (noiembrie) din sesiune. Pragurile lunare de calitate pornesc pentru ambele sumbăsuri de la 60 de puncte în perioada 28 iulie – 31 august, scad la 45 de puncte în luna septembrie şi la 30 de puncte în octombrie.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

Pentru această sesiune, plafonul maxim de depunere a proiectelor este de 200% faţă de suma anuală alocată fiecărei submăsuri.

Precizăm că depunerea proiectelor în cadrul sesiunii anuale se opreşte la termenul limită prevăzut sau înainte de acest termen, dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse cu un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate ajunge la 200% (excluzând valoarea publică totală a proiectelor retrase). Această prevedere nu se aplică în primele 5 zile calendaristice ale sesiunii şi ale etapelor de depunere, când sesiunea va rămâne deschisă indiferent dacă suma alocată va fi epuizată.

Măsurile sunt în linie cu„Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”, lansat de premierul Dacian CIOLOȘ în luna martie 2016, prin care se urmărește, între altele: stimularea mediului de afaceri din mediul rural, crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor populației rurale, reducerea diferențelor dintre mediul rural și urban. Pachetul de măsuri poate fi consultat pe site-ul Guvernului www.gov.ro la secțiunea Obiective, subsecțiunea Strategii-Politici-Programe.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Pentru ambele submăsuri, Ghidurile Solicitantului au fost modificate, în sensul completării cu informaţii suplimentare a cerinţelor, simplificării procedurilor de accesare a submăsurilor şi pentru a se face corelarea cu modificările legislative şi de proceduri survenite (modificarea HG 226/2015/ şi a HG 292/2016, precum şi a ROF selecţie). Noua formă a Ghidului Solicitantului este disponibilă pe site-ul AFIR, www.afir.info.

Submăsura 6.2 dispune de o alocare financiară de 73 milioane euro pentru sesiunea continua anuală de primire a proiectelor derulată în 2016.

Investițiile eligibile în cadrul acestei submăsuri pot asigura înființarea și dezvoltarea de microîntreprinderi și întreprinderi mici în sectorul non-agricol din zonele rurale. Activitatea acestora presupune multe tipuri de investiții (fabricarea produselor textile și a încălțămintei, prelucrarea lemnului, producția și furnizarea de energie electrică, activități de servicii informatice, activităţi de creaţie şi interpretare artistică, activităţi de design specializat etc). Sprijinul public nerambursabil aferent submăsurii 6.2 este de 100%.

Beneficiarii care depun proiecte de investiții pot primi 50.000 euro/ proiect sau 70.000 euro/ proiect în cazul în care Planul de Afaceri prevede activități de producție, servicii medicale, sanitar-veterinare și de agroturism.

Pentru submăsura 6.4 contribuția publică totală aferentă acestei sesiuni este de 85 milioane euro. Principalul obiectiv alinvestițiilor realizate în cadrul acestei submăsuri este acela de a sprijini financiar microîntreprinderile şi întreprinderile mici din mediul rural, care își creează sau dezvoltă activități non-agricole în zonele rurale. Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de 70%, existând posibilitatea de a se majora la 90%, în anumite condiții prevăzute în Ghidul Solicitantului.

Cei interesați să depună Cereri de Finanțare în cadrul submăsurii 6.4, pot obține până la maximum 200.000 Euro/ proiect pentru activități meșteșugărești (activitati de artizanat și alte activități tradiționale non-agricole – olărit, brodat, prelucrare manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii), investitii pentru producerea si comercializarea produselor non-agricole (produse textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie și carton, chimice, farmaceutice), investiții asociate cu industria metalurgică (fabricarea de constructii metalice, masini, utilaje si echipamente), investiții legate de furnizarea de servicii.

AFIR a publicat Ghidurile Solicitantului pentru finanțarea investițiilor non-agricole din zona rurală

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a publicat în data de 21 iulie 2016 pe pagina oficială de internet a Agenției (www.afir.info) variantele finale ale Ghidurilor Solicitantului aferente submăsurilor 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” și 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”.

Ghidurile solicitantului pot fi consultate în vederea întocmirii cererilor de finanțare pentru sesiunea de cereri de proiecte care va fi deschisă peste 7 zile, respectiv, începând cu data de 28 iulie 2016.

Precizăm că, odată cu această sesiune de primire a proiectelor, se aplică noi reguli la depunerea on-line a cererilor de finanțare. Astfel, plafonul de depunere a proiectelor se majorează de la 120% la 200%, iar în primele 5 zile calendaristice pe fiecare etapă de depunere nu se aplică plafonul maxim de depunere, indiferent de valoarea fondurilor solicitate prin proiectele depuse.

Măsurile sunt în linie cu „Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”, lansat de premierul Dacian CIOLOȘ în luna martie 2016, prin care se urmărește, între altele: stimularea mediului de afaceri din mediul rural, crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor populației rurale, reducerea diferențelor dintre mediul rural și urban. Pachetul de măsuri poate fi consultat pe site-ul Guvernului www.gov.ro la secțiunea Obiective, subsecțiunea Strategii-Politici-Programe.

Solicitanții interesați să obțină finanțare europeană nerambursabilă prin intermediul submăsurilor ce vizează sectorul non-agricol, respectiv submăsurile 6.2 și 6.4, pot consulta gratuit Ghidul Solicitantului pe pagina oficială de internet a AFIR, www.afir.info.

AFIR anunţă lansarea în perioada 12 iulie - 11 octombrie 2016 a primei sesiuni continue anuale de depunere a cererilor de finanţare pentru submăsurile 9.1 și 9.1a din PNDR 2014-2020

Depunerea cererilor de finanțare pentru submăsurile 9.1 și 9.1a se va face on-line pe www.afir.info , conform precizărilor din Ghidul Solicitantului.

  • Fondurile disponibile pentru submăsura 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol” (sM 9.1) sunt de 4.900.000 euro.
  • Fondurile disponibile pentru submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” (sM 9.1a) sunt de 2.200.000 euro.

Solicitantul de finanţare trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în Ghidurile Solicitantului aferente acestor submăsuri.

Procedura de evaluare și selecţie va fi afişată pe site - urile www.afir.info, www.madr.ro şi va fi disponibilă la cerere la sediile AFIR.

Sursa afir.info

MADR intenționează să lanseze în perioada următoare a acestui an submăsura 6.5 Schema pentru micii fermieri din cadrul PNDR 2014-2020

Pentru a putea beneficia de această submăsură fermierul trebuie să fi accesat cel puțin un an Schema Simplificată pentru Micii Fermieri din cadrul Pilonului I (campania 2015) aferentă Cererii unice de finanțare de la APIA.

De asemenea, pentru a putea accesa submăsura 6.5 pe perioada anului 2016, este necesar ca fermierul să notifice APIA că dorește retragerea din Schema Simplicată menționată mai sus.

ATENȚIE! Data limită până la care fermierii pot notifica APIA pentru retragerea din Schema Simplificată pentru Micii Fermieri este 15 IULIE 2016. Fermierii care nu au optat pentru retragerea din Schema Simplificată până la data de 15 iulie 2016 nu vor putea fi beneficiari eligibili ai submăsurii 6.5 în anul 2016.

Sprijinul acordat prin submăsura 6.5 reprezintă 120% din suma anuală calculată a sprijinului pe care fermierul era eligibil să o primească în cadrul schemei simplificate din Pilonul I.

Submăsura 6.5 are ca scop facilitarea comasării terenurilor și presupune transferarea definitivă către alt fermier a întregii exploatații, inclusiv drepturile de plată corespunzătoare.

Condițiile de eligibilitate pentru accesarea submăsurii 6.5 sunt următoarele:

  • Solicitantul a aplicat cel puțin un an schema pentru micii fermieri din Pilonul I, iar în momentul depunerii cererii în cadrul acestei sub-măsuri, acesta face dovada retragerii din schema aferentă Pilonului 1
  • Solicitantul trebuie să dețină în proprietate, terenul ce urmează a fi transferat
  • Solicitantul se angajează să transfere definitiv* către alt fermier întreaga sa exploatație și drepturile de plată corespunzătoare
  • Contractul de transfer definitiv al terenului, nu poate fi reziliat de nici una din părți, mai devreme de durata minimă de 20 de ani.

* transferul definitiv se poate face atât prin documente care conferă proprietatea bunurilor imobiliare cât și prin arendarea prin contract de arendare pe o perioadă de cel puțin 20 de ani.

AFIR: Fondurile pentru infrastructura rutieră rurală s-au epuizat

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunţă că alocările financiare pentru Submăsura 7.2 – Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, componentele de infrastructură rutieră din zona montană și non-montană, aferentă sesiunii anuale 2016, au fost epuizate.

Astfel, de la deschiderea sesiunii din data de 25 mai 2016, ora 09.00, au fost depuse 46 de proiecte în valoare de 45 milioane de euro pentru infrastructura rutieră din zona montană și 107 proiecte, cu valoarea de 105,8 milioane de euro în celelalte zone.

Cele mai multe proiecte au fost depuse în județele Cluj, Bistrița Năsăud și Neamț, pentru zona montană și în Cluj, Timiș și Bacău pentru restul teritoriului.

Reamintim că începând cu 25 mai 2016 au fost deschise sesiunile anuale de depunere pentru Submăsurile 4.3.A - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Infrastructura de acces AGRICOLĂ, 7.2 - Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, 7.6 - Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural.

Temenul maxim pentru depunere, în cazul în care fondurile nu se epuizează între timp, este 31 octombrie 2016, ora 16.00.

453 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii din mediul rural și protejarea patrimoniului cultural, în 2016

Solicitanții de fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală pot depune proiecte, începând de miercuri, pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, agricole sau forestiere și protejarea patrimoniului cultural, sumele disponibile pentru anul 2016 depășind 453 milioane de euro, a anunțat, marți, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

"Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță că miercuri, 25 mai, ora 9,00, se va deschide sesiunea de primire de proiecte pentru submăsurile 4.3.A — Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice — Infrastructura de acces agricolă, 7.2 — Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, 7.6 — Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural".

Pentru toate aceste submăsuri, sesiunea anuală continuă de primire a proiectelor este deschisă în intervalul 25 mai 2016, ora 9,00 — 31 octombrie 2016, ora 16,00, iar modalitatea de depunere a proiectelor este cea online pe pagina oficială a Agenției www.afir.info pentru toate cele trei submăsuri.

"Dezvoltarea rurală se realizează atât prin investițiile beneficiarilor privați, cât și prin cele ale celor publici. Cele două categorii de solicitanți se completează și se sprijină reciproc. Dacă până acum am deschis o parte din sesiunile pentru beneficiari privați, acum completăm investițiile ce se pot finanța în acest an în spațiul rural cu cele care sunt accesibile beneficiarilor publici. Sunt trei submăsuri foarte așteptate, ținând cont de faptul că, atât pentru PNDR 2007-2013, cât și pentru sesiunea din 2015, nevoia de investiție pentru infrastructura din mediul rural a depășit alocările', a declarat Eugen Popescu, directorul general AFIR.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea "Investiții PNDR', în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS