ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv

Cooperativa Natural - produse naturale pentru ieșeni „Când bate vântul mai tare, noi ne sprijinim unul pe altul!“

Trei tineri din județul Iași spun că singura soluție ca mici producători este asocierea; de aceea și-au făcut propria cooperativă. Este vorba de Cooperativa Natural, unde Alexandru Pașaniuc are o fermă de oi, cu un efectiv de 700 de capete, Secara Dorian deține o plantație de mur și zmeură, pe o suprafață de 1,2 ha, iar Liviu Calancea cultivă legume pe o suprafață de cca 2 ha.

„Asocierea este pionul principal, stâlpul de rezistență al fiecărui fermier“

„Prioritatea noastră este să dăm celor din zonă produse naturale, este o mândrie a noastră, de aici pleacă un produs natural și oarecum mi se pare perfect normal să profite localnicii. Am înființat și o cooperativă în acest scop pentru a ne veni mai ușor din punct de vedere economic și din punctul de vedere al publicității, să putem intra pe piața Iașului. În prezent facem livrări la domiciliu trei zile pe săptămână; pe masa consumatorului ajunge direct un produs natural, de la fermier. Am înființat cooperativa cu alți doi fermieri, unul produce fructe de pădure, iar celălalt legume, dar în interiorul cooperativei sunt mult mai mulți tineri agricultori care produc natural. Interesul nostru este să scurtăm drumurile dintre intermediari și să oferim un produs de calitate consumatorului“, ne spune Alexandru Pașaniuc, crescător de oi în Țibănești, județul Iași.

DJI 0144

Pe viitor, Alexandru spune că își dorește să implementeze și un proiect european. „Acest lucru cred că o să ne ajute și pentru dezvoltare, și pentru a ne veni oarecum mai ușor, să putem mări și efectivul. Cred că asocierea este pionul principal, stâlpul de rezistență al fiecărui fermier. Îi îndrum pe aceștia să se ducă spre ideea de asociere pentru că unitatea înseamnă forță;  este interesul fiecăruia să promoveze produsul, să producă un produs de calitate. Făcând toate acestea, o să aibă și o piață de desfacere cât mai vastă pentru că degeaba faci brânză de calitate, produci un gogoșar sau un fruct de calitate dacă nu ai cui să le vinzi și nu te cunoaște nimeni, dându-ne astfel posibilitatea să avem o piață de desfacere cât mai vastă“, a conchis Alexandru Pașaniuc.

Se dorește un magazin al producătorului local

Alături de Alexandru în cooperativă este și Dorian Secară, care deține o plantație de mur și zmeur tot în comuna Țibănești. „Avem o suprafață de 1,2 ha; plantația este mixtă, mur, zmeur și vrem să ne extindem pe cătină și căpșuni. Ne-am gândit la asociere pentru a face logistică și transport, să plece o mașină spre oraș, să se întoarcă o mașină de la oraș. E foarte dificil în momentul în care ai o fermă și ești singur; neavând mână de lucru, asocierea este un sprijin. Când bate vântul mai tare, noi ne sprijin unul pe altul, ne ajutăm, de ce să avem pierdere?! De altfel, având dificultate cu mâna de lucru, cu toate că am o familie mare, în momentul în care nu reușesc să strâng zmeura, cum s-a întâmplat și zilele trecute, din cauza ploilor, intervenim cu toții, cu familiile noastre, ne ajutăm și recoltăm absolut tot, nu recoltăm în două zile, ci în 4 ore.“

Beatrice Alexandra MODIGA

UNCSV: Cooperativele nefuncționale vor fi radiate!

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V. informează cooperativele agricole din România că la data de 23.05.2021, s-a împlinit termenul de 6 luni în care cooperativele agricole existente aveau obligația de a-și actualiza actele constitutive în conformitate cu prevederile Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare și prevederile art. IV al Legii nr. 265/2020 pentru modificarea și completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004.

U.N.C.S.V s-a implicat constant în îmbunătățirea cadrului legislativ care să creeze premisele eficientizării activității cooperativelor agricole din România.

Având în vedere că doar 48,9% din cooperativele înregistrate depun bilanț și doar 22,3% au cifra de afaceri mai mare ca 0, analizând activitatea cooperativelor agricole din România și rezultatele acestora, experți de renume european, au venit cu o serie de recomandări care să ducă la eficientizarea activității acestora și să poată pune serios umărul la echilibrarea balanței comerciale cu produse alimentare.

Cooperativele din România, pe lângă facilități fiscale și programe de sprijin, au nevoie și de verificări ale actelor constitutive, planului de afaceri și documentelor standard pentru funcționarea în regim optim.

Un prim pas în această direcție este actualizarea actelor constitutive și curățarea bazei de date, prin eliminarea cooperativelor care nu respectă obligațiile minime legale pentru o persoană juridică cu rol economico-social.

În acest sens O.N.R.C a început punerea în aplicare a prevederilor legale prevăzute în legea nr. 566/2004,  prin care informează cooperativele agricole care se află în această situație, să își pună la punct restanțele pe care le au pentru a nu ajunge în situația în care să se plângă că au fost radiate din baza de date cooperative agricole care ar fi dorit să își continue activitatea, însă nu o mai pot face.

Legea are caracter imperativ - trebuie respectată și pusă în aplicare de toată lumea.

Pe site-ul instituției www.onrc.ro , a fost afișat pe data de 1 Iulie, a.c., un anunț în acest sens.

În conformitate cu prevederile articolului mai sus menționat și a celor comunicate de O.N.R.C, expunem mai jos cele două situații în care, la cererea oricărui membru al cooperativei agricole, precum şi a Oficiului Național al Registrului Comerțului, instanța de judecată va putea pronunță dizolvarea cooperativei agricole, respectiv:

  • cooperativa agricolă nu şi-a depus situațiile financiare anuale şi, după caz, situațiile financiare anuale consolidate, precum şi raportările contabile la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termenul prevăzut de lege, dacă perioada de întârziere depășește 2 ani;
  • nu mai este o cooperativă agricolă activă, a încetat activitatea cooperativei agricole sau nu a fost reluată activitatea după perioada de inactivitate temporară, anunţată organelor fiscale şi înscrisă în registrul comerţului, perioadă care nu poate depăşi 2 ani de la data înscrierii în registrul comerţului.

În ceea ce privește primul caz, vă comunicăm faptul că termenul de 2 ani se împlinește la data de 31 iulie 2022. Potrivit prevederilor art. 761 alin.(4) din același act normativ, O.N.R.C. va publica pe pagina sa de internet listele cu cooperativele agricole care nu și-au îndeplinit obligația depunerii situațiilor financiare anuale, cu 30 de zile înainte de împlinirea termenului mai sus menționat.

În ceea ce privește cel de-al doilea caz, menționăm faptul că prin Legea nr. 265/2020 pentru modificarea şi completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004, intrată în vigoare la data de 23.11.2020, s-a reglementat posibilitatea înregistrării în registrul comerțului a întreruperii temporare a activității unei cooperative agricole pentru o perioadă care nu poate depăşi 2 ani de la data înscrierii în registrul comerțului, ori, având în vedere data intrării în vigoare a Legii nr. 265/2020, nu s-a împlinit termenul de 2 ani prevăzut de lege la care instituția noastră este obligată să publice listele cu cooperativele agricole care nu și-au îndeplinit obligația de reluare a activității.

Principalele modificări de avut în vedere la actualizarea actelor constitutive se pot citi accesând următorul site: https://www.uncsv.ro

Misiunea de bază a U.N.C.S.V. este încurajarea fenomenului dezvoltării și eficientizării activității fermierilor prin cooperativele agricole românești eficiente, unde profitul cooperativei să fie reinvestit în mod transparent pentru interesul general al tuturor membrilor, aceștia participând activ și direct la luarea tuturor deciziilor.             

România, sectorul agroalimentar și fermierii, au nevoie de cooperative agricole autonome, independente, rentabile și consolidate!

U.N.C.S.V. s-a implicat activ în perfecționarea cadrului legislativ specific cooperativelor agricole și își manifestă disponibilitatea de a veni cu informații suplimentare pentru clarificarea tuturor aspectelor din activitatea cooperativelor, inclusiv în relațiile cu membrii acestora, putând împărtăși din experiența membrilor.  

COOPERATIVELE AGRICOLE DIN ROMÂNIA - STADIUL ACTUAL ȘI OBIECTIVE 2027

În cursul zilei de marți, 22 iunie a.c., a avut loc evenimentul ,,Cooperativele în dezvoltarea mediului rural în România – Politici și exemple de bună practică în context european’’, la sediul Senatului și în sistem de videoconferință. Dezbaterea a fost organizată de Laboratorul de Solidaritate în parteneriat cu Comisia pentru Agricultură, Industrie alimentară și Dezvoltare Rurală, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București și Uniunea de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal din România (U.N.C.S.V.).

La eveniment, au participat experți din Germania, Spania, reprezentanți a 31 de cooperative agricole funcționale, parlamentari din Comisia de Agricultură de la Senat și Camera Deputaților, precum și reprezentanți ai direcțiilor agricole județene.

Subiectele de discuție au vizat dezvoltarea și sprijinirea cooperativelor agricole înființate pe principii sănătoase, cu orientare spre competitivitate și eficiență.

Evenimentul a început cu un cuvânt de bun venit, din partea coordonatorului Cooperformances, Ancuta VAMEȘU, fiind un profesionist cu experiență, cu un portofoliu semnificativ în sectorul civic și social, care desfășoară activități de cercetare, formare, consolidare, calificat în societatea civilă, organizații non-profit (ONG-uri), întreprinderi sociale, cooperative agricole și economie socială.

În cadrul acestui eveniment, senatorul Lucian TRUFIN a declarat că legiuitorul a creat cadrul legal, introducând în lege, stimulente atractive tocmai pentru ca fermierii să se asocieze, beneficiind de o serie importantă de facilități fiscale, atât membrii cooperativei agricole, cât şi cooperativa în sine, dacă respectă principiile cooperatiste.

Totodată, senatorul a subliniat că statul trebuie să se implice nu doar prin crearea unui cadru legislativ optim, acordând facilități fiscale, ci și prin educarea populației, în special din mediul rural, astfel: ,,Cooperația nu este numai despre producție – este și despre respect reciproc, șanse egale și sprijin real pentru fiecare membru de a se dezvolta la el acasă și în același timp să nu aibă grija zilei de mâine în ceea ce privește viitorul muncii sale!”

De asemenea, Raluca DUMITRESCU, reprezentantul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților, consideră că ,,doar împreună putem construi și reuși!” și speră să fie găsite soluții la toate problemele cu care se confruntă cooperativele agricole din România, astfel încât asocierea să aducă rezultate profitabile fermierilor.

Viziunea M.A.D.R. privind eficientizarea activității cooperativelor agricole din România, a fost prezentată de Secretarul de Stat, Marius Mihai MICU, susținând că Ministerul promovează asocierea fermierilor în cooperative agricole active și le încurajează prin stimularea acestora, prin accesarea investițiilor prin PNS 2021-2027, pentru a adăuga valoarea producției primare a membrilor acționari: ,,Avem nevoie de o strategie pentru dezvoltarea și consolidarea cooperativelor agricole din România pentru a contribui vizibil la echilibrarea balanței comerciale cu produse alimentare și o vom realiza și implementa, împreună cu reprezentanții cooperativelor de succes și experți în domeniu.”

Prof. dr. Markus HANISCH, reprezentantul Institutului de Studii ale Cooperativelor din Berlin, a susținut o prezentare privind “Îndrumările pentru politici publice favorabile cooperativelor agricole din România”. Cele mai importante aspecte prezentate, analizând diferențele dintre cooperativele agricole din România și cele din UE, sunt următoarele:

  • Cea mai mare cooperativă agricolă din România, este de 100 de ori mai mică decât cea mai mică cooperativă din Germania, cu cifra de afaceri cuprinsă între 5000 și 8000 milioane EURO.
  • Numărul mediu al membrilor din cooperativele românești, este de 100 până la 1000 de ori mai mic decât numărul mediu al cooperativelor agricole din UE-27, fiind între 5000 și 9000 de membri.
  • Ponderea cooperativelor care realizează profit pe piață sau sunt profitabile este foarte mică.
  • Cooperativele din România au nevoie de programe de sprijinire a investițiilor, menite să încurajeze investițiile în furnizarea de infrastructuri de servicii rurale, cum ar fi aprovizionarea cu intrări, depozitare, servicii post-recoltare, servicii logistice și de marketing, necesare dezvoltării și profesionalizării fermierilor mici și mijlocii, în special.
  • În multe dintre țările membre ale UE, asociațiile profesionale de profil, urmăresc procesul de dezvoltare ale cooperativelor, cu verificări ale actelor constitutive, planului de afaceri și documente standard pentru funcționarea în optim;  

Prof. dr. Marina Aguilar RUBIO, a prezentat cadru legal și fiscal al cooperativelor agricole din Spania, cele mai importante aspecte transmise, fiind următoarele:

  • Cifra de afaceri medie a cooperativelor agricole din Spania, este de 8 milioane de Euro, în timp ce în Romania este de 1030 de Euro.
  • Sunt necesare stimulentele membrilor cooperatori, care fac cooperativismul modern atractiv, dar mai ales competitiv pe piață.
  • În Spania, cooperativele agricole sunt foarte serios luate în calcul, fiind prevăzute și în Constituție (Legea 27/1999 din 16 iulie 1999, art. 129.2). Mandatul cooperativelor, ordonează autorităților publice să promoveze prin legislație adecvată, societățile cooperatiste, motivează legiuitorul să ia în considerare necesitatea de a oferi un mod echivalent pentru a canaliza inițiativele colective ale cetățenilor care dezvoltă activități care generează bogăție și stabilizarea muncii, promovează cooperativismului ca o formulă care facilitează integrarea economică și profesională a Spaniei pe piață, face ca cerințele de rentabilitate și competitivitate din cele mai dezvoltate economii, să fie perfect compatibile cu evaluările care au format cooperativele de peste o sută cincizeci de ani;

Florentin BERCU, directorul executiv U.N.C.S.V., a prezentat un raport de țară privind starea cooperativelor și a politicilor privind sectorul agricol în România, concluzia prezentării fiind următoarea:  ,,Este nevoie de însănătoșirea sistemului cooperativelor agricole prin legislație, pentru a da o șansă reală dezvoltării și consolidării acestora în interesul tuturor membrilor pe termen mediu și lung. Totodată este nevoie de stimularea cooperativelor agricole din România prin PNS 2021-2027, să se dezvolte și consolideze pentru a fi sustenabile, durabile pe termen lung și competitive în piață cu actorii similari din lume și multinaționalele de profil, pentru a putea pune umărul vizibil să dezvolte brand-uri puternice care să reziste pe piață, să creeze, mențină și crească cota de piață pentru principalele produse alimentare ”.

Evenimentul a fost încheiat de Președintele Uniunii de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal, Mircea-Paul BĂLUȚĂ, făcând următoarele mențiuni:

  • ,,Avem cu toții de învățat din sistemul și legislația sistemului cooperatist din UE, noi fiind singurii care putem decide cum ne croim drumul și viitorul.
  • Noi, cei din UNCSV, suntem oamenii care vrem să ne batem pentru sistemul cooperatist din România, am venit întotdeauna cu soluții, am fost și vom rămâne parteneri de dialog și vrem să ne menținem în continuare pe aceiași lungime de undă.
  • Deși am pornit târziu față de țările din vestul Europei, acest lucru fiind văzut în legislație și rezultate, trebuie să credem în cooperative agricole, putând avea rezultate foarte bune, doar dacă punem cu toții umăr lângă umăr, la construirea unui drum durabil al cooperativelor din România.
  • Doar împreună putem reuși, moto-ul UNCSV fiind: ÎMPREUNĂ PENTRU VIITOR! ”

Sursa: uncsv.ro

UNCSV: CREȘTE NUMĂRUL COOPERATIVELOR

Vineri, 23.04.2021 a avut loc ședința Adunării Generale a Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., unde au fost primite 7 noi cooperative agricole în echipă, ajungând la 32.

Cooperativele agricole reunite în U.N.C.S.V. însumează peste 386 de persoane juridice și 118 fizice. Membri afiliați în cooperativele agricole din uniune, exploatează suprafețe între 1.5 ha și 1900 ha.

Cooperativele agricole autentice nu sunt o alternativă, ci singura cale optimă de reducere semnificativă a riscurilor principale la care sunt expuși agricultorii individuali, indiferent de mărimea lor. Rolul cooperativelor este să ajute la optimizarea costurilor membrilor și să aducă valoare adăugată produselor prin investiții în comun. Cooperativele agricole performante trebuie să răspundă nevoilor majorității membrilor, scopului pentru care au fost create și să combine negocierea cu mutualizarea, standardizarea și optimizarea.

Cooperativele participante au făcut schimb de experiență, dezbătut problemele cu care se confruntă atât în desfășurarea și eficientizarea activității cooperativelor cât și a exploatațiilor unde își desfășoară activitatea, a proiectelor legislative care îi impactează, trasat direcția pe care o va urma uniunea și reactualizat obiectivele U.N.C.S.V..

Un element important în cadrul discuțiilor, a fost legat de îmbunătățirile care trebuiesc aduse pentru a avea soluții integrate, privind managementul riscului comercial și agroclimatic.

Misiunea de bază a U.N.C.S.V. este încurajarea fenomenului dezvoltării și eficientizării activității fermierilor prin cooperative agricole consolidate, sustenabile și durabile, care să aibe capacitatea de a întări puterea de negociere a fermierilor în lanțul agroalimentar.

Sursa: uncsv.ro

UNCSV: Este obligatorie actualizarea actelor constitutive ale cooperativelor agricole din România până la 20 aprilie 2021

Sunt dovezi istorice că, mai ales în perioadele de criză, cooperativele agricole moderne sunt alternative de echilibrare economico-socială, a puterii de negociere, veniturilor pe lanțul agro-alimentar și suntem convinși că vor continua să întărească această realitate și în contextul actualei crize provocate de pandemia de coronavirus.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., reamintește tuturor cooperativelor agricole din România că prin modificările și completările aduse la Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004, au obligația actualizării actelor constitutive conform prevederilor nou introduse și înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului până la 20 aprilie 2021.

Pentru a nu aglomera birourile ORC aproape de termenul limită, recomandăm organizarea din timp, în condiții de siguranță a Adunărilor Generale, pregătirea propunerilor de modificare a actelor constitutive și depunerea acestora începând cu luna martie 2021. Alături de modificările actelor constitutive, este de nevoie de elaborarea, aprobarea și respectarea altor documente interne precum:

  • Regulamente interne urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri;
  • Contract cadru între cooperativă și membru, încheiat pe o perioadă de minimum 3 ani de zile;
  • Fișa de post director executiv cooperativa agricolă.

Pentru buna funcționare, dezvoltare și consolidare a formelor cooperatiste moderne, reiterăm necesitatea respectării principiilor cooperatiste stabilite de Alianța Internațională a Cooperativelor și tragem un semnal de alarmă prin care solicităm respectarea prevederilor art. 12 alin (2) care interzice societăților comerciale sau societăților pe acțiuni din România, să folosească sintagma cooperativă agricolă, coop sau cooperativa, în denumirea, brandurile, mărcile înregistrate ale societăților, în promovarea entităților care nu au statutul de cooperativă/societate cooperativă și forma de organizare corespunzătoare. Cei care sunt convinși de beneficiile asocierii în cooperative, sunt bineveniți să preia principiile cooperatiste, toate drepturile și obligațiile specifice cooperativelor și să acorde părți sociale partenerilor implicați în activitate.

Principalele modificări de avut în vedere la actualizarea actelor constitutive sunt:

  • Definirea cooperativei agricole active conform lit. g) a art. 9;
  • Completarea obligațiilor membrilor, art. 16 alin. (6), lit. f). cu respectarea regulamentelor interne și lit. g). să acopere integral eventualele prejudicii cauzate cooperativei agricole;
  • Menționarea expresă că angajații și prestatorii de servicii cu profesie liberală răspund solidar față de cooperativă, de modul în care își îndeplinesc atribuțiile și sunt responsabili pentru erorile personale comise, în conformitate cu art. 19 alin (2) și legislația în vigoare;
  • Precizarea obligativității încheierii între membrii și cooperativă a unui contract pe minimum 3 ani, conform alin. (3) al art. 19;
  • Completarea actelor constitutive cu modificarea regulamentelor interne, urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri conform art. 24 lit. c);
  • Introducerea obligațiilor prevăzute la art. 29 alin. 21 și 22 prin care un fermier poate fi membru într-o singură cooperativă pe același sector de activitate și pentru cooperativele cu o vechime mai mare de 2 ani, să aleagă în Consiliul de Administrație doar membri cooperatori deținători de părți sociale cu o experiență în cooperativă de minimum 2 ani;
  • Prevederea expresă că atât cooperativele agricole cât și membrii acestora nu se încadrează în categoria întreprinderilor afiliate conform art. IV alin. (2) din Legea nr. 265/2020;
  • Precizarea în actele constitutive că Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004 se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare.

România, sectorul agroalimentar și fermierii au nevoie de cooperative agricole autonome, independente, rentabile și consolidate!

U.N.C.S.V. s-a implicat activ în perfecționarea cadrului legislative specific cooperativelor agricole și își manifestă disponibilitatea de a veni cu informații suplimentare pentru clarificarea tuturor aspectelor din activitatea cooperativelor, inclusiv în relațiile cu membrii acestora, putând împărtăși din experiența membrilor.     

UNCSV: Cooperativele agricole, cea mai bună soluție

O delegație din partea Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) a avut joi, 14 ianuarie 2021, o întâlnire de lucru cu Ministrul Agriculturii, Adrian OROS și  echipa tehnică cu responsabilități pe sectorul cooperativelor.

Au fost prezentate rezultatele obținute și prioritățile UNCSV, desfășurate prin activitatea de reprezentare a cooperativelor agricole în relațiile cu autoritățile.

S-au expus modele de cooperative funcționale, cu bune rezultate, cooperative care au adus plusvaloare și stabilitate fermierilor membri cooperatori, care au reușit să depășească, împreună, asociați, dificultățile generate de anul agricol 2020, fiind grav afectați de seceta pedologică severă.

UNSCV: "Salutăm deschiderea domnului ministru Adrian Oros și a echipei tehnice, de a continua promovarea cooperativelor agricole funcționale, durabile în timp".

S-a demonstrat încă o dată că asocierea în cooperative agricole, este singura soluție pentru toți fermierii (mici, medii și mari), pentru capitalizarea acestora pe termen lung, adaptarea la cerințele pieței și asigurarea unei stabilități economico-sociale spațiului rural.

Aceste realizări și realități mai pot fi continuate doar dacă, prin politicile agricole promovate în continuare, va fi facilitat accesul la investiții al cooperativelor agricole funcționale, ținând cont cont de experiență și corelarea cu capacitatea de implementare a acestora.

S-a pus accent și pe necesitatea digitalizării, debirocratizării și simplificării procedurilor de accesare și implementare a investițiilor.

UNCSV își manifestă în continuare disponibilitatea de a veni cu propuneri constructive și soluții, menținându-și rolul de partener de dialog interinstituțional corect, pentru consolidarea cooperativelor agricole din România, întărirea sectorului agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale agroalimentare a țării noastre.

UNCSV – sinteză:

  • 25 de Cooperative Agricole active în sectorul vegetal;
  • între 5 – 45 membri în Cooperative (436 de membri);
  • Peste 540 de adrese oficiale transmise, reprezentând amendamente, solicitări și inițiative legislative în 2 ani și 10 luni de activitate;
  • Dimensiune ha Cooperative membre U.N.C.S.V.:
  • 6 Cooperative între 600 – 1000 ha;
  • 13 Cooperative între 1000 – 10.000 ha;
  • 6 Cooperative mai mari de 10.000 ha.
  • Fermierii afiliați în cooperativele membre UNCSV exploatează suprafețe de la 2 ha la 1960
  • Din totalul cifrei de afaceri a cooperativelor de cultura mare din România, membrii U.N.C.S.V. dețin 80 %;
  • Toate Cooperativele membre U.N.C.S.V., respectă obligațiile din Legea Cooperației Agricole și membrii vând între 50-100% din producție prin Cooperativă;

Cooperativele agricole sunt vârf de lance pentru fermieri în lume, iar UNCSV își propune să fie vârf de lance pentru Cooperativele Agricole din România.

Agricultura și fermierii din România au în continuare mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să își îndeplinească menirea – aceea de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor și, care în plus, să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte.

România are nevoie de cooperative agricole autentice de succes!

Pentru orice aspecte legate de o mai bună funcționare a cooperativelor agricole: email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

UNCSV: Clarificări referitoare la declarația privind beneficiarul real al cooperativelor agricole

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., reamintește membrilor cooperatori și cooperativelor agricole că entitățile înființate și funcționale în baza prevederilor Legii 566/2004, actualizată și Legea 1/2005, actualizată, fiind constituite din membri fondatori și acționari, persoane fizice și juridice, care se supun prevederilor acestora, sunt obligate să dețină părți sociale de maximum 20%.

În conformitate cu art. 8 lit. d) din Legea cooperației agricole, unul din principiile cooperatiste este cel al autonomiei și independenței cooperativei agricole, potrivit căruia cooperativele agricole sunt entități juridice autonome bazate pe autoajutorare și sunt controlate de către membrii lor, aceștia având până la maximum 20% din Capitalul social.

Această participație este mai mică de pragul de 25%, așa cum este prevăzut în Legea 129/2019, actualizată, art. 4, alin. 2., lit. a),  de unde rezultă că acestea nu se încadrează în respectiva prevedere și, ca urmare, nu trebuie să depună declarația privind beneficiarul real.

UNCSV consideră că nu este necesar să fie depusă această declarație, deoarece în Legea nr. 129/2019 la Art.4 (2) 1. sunt prevăzute următoarele: persoana sau persoanele fizice care dețin ori controlează în cele din urmă o persoană juridică prin exercitarea dreptului de proprietate, în mod direct sau indirect, asupra unui număr de acțiuni sau de drepturi de vot suficient de mare pentru a-i asigura controlul ori prin participația în capitalurile proprii ale persoanei juridice sau prin exercitarea controlului prin alte mijloace, persoana juridică deținută sau controlată nefiind o persoană juridică înregistrată la registrul comerțului ale cărei acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată și care este supusă unor cerințe de publicitate în acord cu cele reglementate de legislația Uniunii Europene ori cu standarde fixate la nivel internațional. Acest criteriu este considerat a fi îndeplinit în cazul deținerii a cel puțin 25% din acțiuni plus o acțiune sau participația în capitalurile proprii ale persoanei juridice într-un procent de peste 25%;

În cazul persoanelor exceptate de la depunerea declarației beneficiarului real se încadrează și persoanele juridice care au asociați persoane fizice, conform alin. (11) art. 59 din Legea 129/2020.

În acest sens UNCSV a solicitat O.N.R.C. să emită o clarificare publică în teritoriu, privind obligația depunerii declarației privind beneficiarul real pentru cooperative agricole, având în vedere că termenul este 1.11.2020.

Adrian Oros: În loc de plafonare, România va aplica o plată redistributivă

România va aplica o plată redistributivă, în locul plafonării subvențiilor, pentru a sprijini micii femieri fără a-i dezavantaja pe marii producători agricoli, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o intervenție avută miercuri, 7 octombrie, la Radio Someș

„S-a tot vorbit despre plafonare, dar noi nu suntem de acord cu plafonarea subvențiilor, pentru că ar afecta nedrept pe foarte mulți care au făcut investiții, care au rate, au leasing-uri. În schimb, am găsit o modalitate și pe care o s-o aplicăm, să facem o plată redistributivă. Din suma totală pentru plăți directe, care este de 13 miliarde, să luăm un procent pe care o să-l realocăm fermelor mici, astfel încât să venim cu o finanțare mai consistentă fără a plafona apoi subvențiile pentru fermele mai mari. Deci dorim să-i ajutăm pe cei mici și medii fără a-i afecta pe cei mari”, a explicat ministrul Adrian Oros. 

De asemenea, responsabilul MADR a menționat că, împreună cu mediul asociativ, a identificat câteva priorități ce vor fi prinse în Planul Național Strategic ce vor fi finanțate de la buget. „În primul rând, consolidarea fermelor de familie care, în Europa, sunt baza agriculturii. Noi (România - n.r.) avem 840.000 de ferme din care doar 50-60 de mii sunt ferme viabile comerciale, dar unele sunt foarte mari. Avem cele mai mari ferme din Europa, ferme de chiar 40.000 de hectare. Dar în același timp, avem în jur de 740.000 de ferme de subzistență. Acestea sunt, de fapt, gospodăriile populației, pe care nu le putem considera ferme comerciale, pentru că o familie nu ar putea trăi doar din venitul acelei ferme. De regulă, aceste gospodării sunt întreținute și de alte salarii sau pensii. Noi dorim ca în această perioadă de 7 ani, să consolidăm aceste ferme, acolo unde se dorește, astfel încât cei care fac acest tip de agricultură să treacă la stadiul de fermă comercială”, a mai spus ministrul în intervenția sa la Radio Someș. De asemenea, Oros a mai afirmat că dorește ca timpul în care se petrece schimbarea - trecerea la stadiul de fermă comercială - să se scurteze, de aceea se va finanța acest lucru în Planul Național Strategic. 

Ministrul Agriculturii a mai vorbit și despre învățământul dual, pe care îl consideră ideal în comparativ cu liceele agricole. Oros a precizat că este mult mai eficient ca elevii să învețe lucrurile practice în ferme deja existente, acolo unde fermierii au investit deja în echipamente și utilaje de ultimă generație. Un liceu agricol care să aibă și fermă în care elevii pot face practică ar fi ineficient având în vedere că statul nu-și permite să înființeze ferme pentru fiecare astfel de liceu, să plătească oameni, să cumpere utilaje și tractoare care oricum ar fi învechite după 3 ani. 

În cadrul intervenției sale, ministrul a mai vorbit și de transformarea Direcțiilor Agricole Județene în Camere Agricole, dar și despre formele de asociere. În opinia sa, cooperativele reprezintă o soluție pe termen mediu și lung care ajută producătorii să-și valorifice marfa și să se poată dezvolta. 

Preocupări și provocări ale cooperativelor agricole din România

Scopul Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V. este eficientizarea activității cooperativelor  agricole ce activează în România, creatoare de valoare adăugată, perene, în concordanță cu principiile cooperatiste și distribuirea echitabilă a rezultatelor cooperativei în funcție de activitatea economică a fiecărui membru.  

Sunt dovezi istorice că, mai ales în perioadele de criză, cooperativele  agricole sunt alternative de echilibrare economico-socială și suntem convinși că vor continua să întărească această realitate și în contextul actualei crize provocate de pandemia de coronavirus.

Cooperativele agricole vor avea un impact major în echilibrarea balanței comerciale, al creșterii valorii adăugate producției primare și consolidării rolului fermierilor în cadrul lanțului agricol și alimentar pentru a oferi prețuri accesibile pentru consumatori și corecte pentru fermieri. Aceasta se poate asigura dacă membrii și cooperativele respectă legea, funcționează din punct de vedere comercial, sunt autonome, independente financiar și rentabile.

La data de 31.12.2018 în România figurau ca fiind înființate 1.507 cooperative agricole. Dintre acestea, numai 655 cooperative (43,46%) au depus bilanț pentru anul fiscal 2018 și 263 au înregistrat o cifră de afaceri mai mare decât 0 (17,45%), care au generat o cifră de afaceri de 1,358 miliarde lei (291.227.917 EURO) și venituri totale de 1,378 miliarde lei (295.563.929 EURO). Acestea au 1.014 angajați și 7.503 membri cooperatori. 262 cooperative au obținut profit în 2018 (40% din cele care au depus bilanț). Profitul brut total la nivel național a fost de 23.758.471 lei. Marja profitului (% din cifra de afaceri) este de 1,54%. Apreciem că este o etapă incipientă a consolidării cooperativelor, în care marja profitului este mică, deoarece profitul se formează la nivelul membrilor pentru acoperirea costurilor acestora. 

Realizând o analiză a indicatorilor financiari la nivelul cooperativelor agricole din România, observăm că gradul de capitalizare este de cca 5%. Aceste valori reflectă gradul scăzut de capitalizare al cooperativelor agricole, finanțarea activelor fiind realizată prin capital atras sau împrumutat pentru finanțarea activelor înaintea capitalului propriu. O creștere a volumului de activitate derulată prin cooperativele agricole, conduce la creșterea profiturilor obținute care ar putea fi reinvestit la rezerve, conducând astfel la creșterea capitalurilor proprii.  Un grad superior de capitalizare reflectă angajamentul pe termen lung al membrilor cooperatori pentru dezvoltarea sustenabilă a cooperativei.

Lichitatea curentă scăzută, constantă, de cca 1.14 indică dificultatea cooperativelor în achitarea datoriilor pe termen scurt, starea financiară a cooperativelor aflate în această situație fiind nefavorabilă pe termen scurt. Rata curentă este îmbunătățită în situația contractării unor împrumuturi pe termen lung, ceea ce ar putea conduce la o creștere a cash-flow-ului și implicit a activelor curente.

Valoarea mediană la nivel de sector, indică faptul că mare parte a cooperativelor nu au realizat investiții, ponderea activelor imobilizate în total active fiind nesemnificativă. Ponderea elementelor patrimoniale ce servesc cooperativele în mod permanent necesită îmbunătățiri.

Rata profitului net are valori scăzute la nivel de sector, ceea ce indică faptul că profitabilitatea cooperativelor agricole este scăzută datorită rolului socio-economic pe care îl are și pentru că scopul principal este menținerea în competiția de pe piața unică, a membrilor, capitalizarea acestora și adăugarea de valoare adăugată producției primare a membrilor.

Dintre cooperativele agricole care au înregistrat profit circa 51,15% au fost înființate în perioada 2016 – 2018. O pondere semnificativă o au și cooperativele cu peste 5 ani vechime (30,92%), în timp ce cooperativele cu peste 10 ani vechime au o pondere de numai 5,73%.

În patrimoniul cooperativelor profitabile regăsim 68,93% din activele imobilizate ale cooperativelor agricole din România.  Pentru 27% dintre acestea (71 cooperative), valoarea activelor este mai mare decât 100.000 lei, în timp ce valori ale activelor mai mari de 1.000.000 lei regăsim numai în 10,31% dintre cooperative (27 cooperative). Astfel, rezultă că investiții considerabile au fost realizate de un număr  redus al cooperativelor ceea ce necesită o altă abordare legislativă și fiscală pentru dezvoltarea și consolidarea sistemului cooperatist modern în România. 

Există un decalaj enorm între nivelul de dezvoltare al cooperativelor din UE și a celor din România. Toate cooperativele agricole active în acest moment în România, au împreună o cifră de afaceri mai mică decât a unei singure cooperative agricole medii din UE. Fără un mecanism stimulativ, cooperativele noastre nu au nici o șansă să recupereze acest enorm decalaj.

Este responsabilitatea noastră comună să dăm o șansă reală de dezvoltare cooperativelor noastre și implicit agriculturii românești.

Constatăm că există în România foarte multe pseudocooperative sau SRL-uri cu nume de cooperativă agricolă care doar profită de oportunități/facilități și care apreciem că vor abandona această activitate imediat ce nu va mai fi stimulată.

Este nevoie de însănătoșirea sistemului cooperativelor agricole prin legislație, pentru a da o șansă reală dezvoltării și consolidării acestora în interesul membrilor pe termen mediu și lung.

La această dată, din analiza noastră apreciem că sunt câteva aspecte necesare și utile care au fost preluate urmare a propunerilor realizate și susținute de UNCSV, urmare a consultării cooperativelor din toate sectoarele.

Realizările de până acum în domeniul legislației și funcționării cooperativelor agricole trebuie să fie întărite în direcțiile următoare:

  • Menținerea perioadei de probă la membri asociați conform legislației în vigoare în prezent, respectiv art. 9 b1 modificat prin Legea nr. 21/2019. Numărul de membrii cooperatori per cooperativă a scăzut de la 7.58 în 2015 la 5.49 în 2018. Conform legislației în vigoare, numărul minim de membri într-o cooperativă este de 5. Prin introducerea perioadei de probă pentru o perioadă de maximum 1 an în 2019, a crescut numărul mediu de membri din cooperative la 6.3. Este foarte important să fie menținută această prevedere. Prin relaxarea/slăbirea de conținut a lit. b1 a art. 9, nu va mai crește numărul mediu al membrilor cooperatori deținători de părți sociale, iar aceste cooperative nu se vor dezvolta și nu vor rezista în timp, menținându-și activitatea doar atât cât vor primi facilități, respectiv maximum 5 ani. Ulterior vor fi abandonate, nu vor mai depune bilanț sau vor depune pe 0, sau la sume infime precum cele 40% din cooperativele agricole existente la nivelul anului fiscal 2018.

Cu cât cooperativele agricole au mai mulți membri cu părți sociale care respectă obligațiile și drepturile din Legea Cooperației Agricole, cu atât mai repede o să se consolideze cooperativa, o să reziste mai mult în timp, o să mențină membrii în competiția de pe piața unică, o să se capitalizeze, o să adauge valoare adăugată producției primare prin intermediul cooperativei și astfel vom avea produse locale de calitate la prețuri corecte.

Pentru a asigura relațiile corecte între membrii și cooperative, atunci trebuie ca membrilor asociați care au mai mult de 1 an de colaborare prin intermediul cooperativei să li se ofere participarea la capitalul social și la ședințele Adunării Generale.

  • Este corectă încadrarea membrului asociat ca și membru cooperator la lit. b2 9, doar dacă este prevăzută clar și se respectă perioada de probă aplicabilă azi, pentru a vedea dacă este serios, respectă obligațiile pe care le are, înțelege principiile cooperatiste și le asumă și vrea să lucreze în aceste condiții.
  • Definirea și introducerea termenului de gospodărie țărănească la lit. h) a art. 9 pentru a se asocia în cooperative, nu este necesară în această lege. Aceștia sunt implicați și pot fi cooptați și în prezent.

Soluția pentru a ajuta gospodăriile țărănești să se asocieze și să beneficieze așa cum se declară, este să fie cooptați cu părți sociale primiți în AGA, dat drept de vot și distribuit rezultatele cooperativei și către ei, nu doar declarativ și folosiți în scop de marketing pentru a amesteca produse industriale cu ,,tradiționale’’  și a le valorifica ca fiind toate ,,tradiționale’’. Acest lucru va crea probleme în transpunere și respectare, iar beneficiile vor rămâne tot la procesatorul sau procesatorii care au înființat cooperativa.

  • Pentru creșterea gradului de capitalizare este foarte important ca la art. 45 alin. 3 din Legea Cooperației Agricole, distribuirea profitului prin dividende să fie realizată proporțional cu participarea la realizarea cifrei de afaceri a membrilor deținători de părți sociale, respectând prevederile alin. 2 ale art. 45 și prioritizând dezvoltarea cooperativei și a rolului social.
  • Repartizarea sumelor din dividende către persoane fizice sau juridice care nu dețin părți sociale, respectiv clienți/membri asociați, este ilegală și conduce la dublă impozitare. Dacă Adunarea Generală a membrilor unei cooperative care au membri asociați dorește să le achite o parte din profitul realizat, atunci trebuie să fie corecți cu ei de la început și să le plătească un preț mai bun pentru produsele livrate prin/către cooperativă.
  • Cooperativele agricole se înființează pentru a servi interesele membrilor cu părți sociale în conformitate cu principiile cooperatiste.

Am propus, susținut și s-a aprobat inițial schimbarea mecanismului de acordare a facilităților prin raportarea la ,,cantități de stocuri’’ în proporție de minimum 70% provenit din tranzacții cu/pentru membrii cooperatori și/sau din producția proprie, aceasta venind în sensul actualelor prevederi ale Legii cooperației agricole, care prevăd că până la 30% din tranzacții se pot face cu nonmembri. Practic aici nu s-a promovat nici o modificare a legii, ci doar am întărit faptul că pentru tranzacții prin/către Cooperativă de minimum 70% provenite de la membri, se pot acorda facilități fiscale care să stimuleze consolidarea și dezvoltarea Cooperativelor și a membrilor. Este soluția optimă în acest moment pentru stimularea dezvoltării pe principii corecte și transparente a cooperativelor agricole din România, de a le crea premizele menținerii în timp, astfel existând și peste 10-20-30-50 de ani, precum în occident.

Este vizibilă diferența enormă între baza materială și amploarea cooperativelor la nivel European față de ceea ce există în România.

Am propus și susținut înlocuirea mecanismului limitativ al facilităților care nu sprijină dezvoltarea durabilă a cooperativelor din România, cu un mecanism stimulativ care consolidează cooperativele agricole. 

  • Același mecanism stimulativ a fost propus și susținut și în cazul scutirii de la plata impozitului pe proprietate de la art 76 lit. e1 pentru terenurile deținute de cooperativă și folosite în interesul comun al membrilor.

Propunem să se mențină și în Raportul înlocuitor al Plx 459/2019 a mecanismului stimulativ al facilităților fiscale pentru cooperative. În caz contrar, apreciem că este normal și corect să nu mai existe prag limitativ.

Mesajul UNCSV este clar, răspicat și transparent.

Cooperativele agricole nu sunt pentru toată lumea, ci doar pentru cei care cunosc, înțeleg și își asumă să respecte principiile cooperatiste valabile la nivel internațional. Limitările și constrângerile impuse de acestea garantează succesul dacă sunt respectate și implementate cu corectitudine, transparență și profesionalism în interesul membrilor care dețin părți sociale și al comunității din zona unde își desfășoară activitatea.

Facilitățile și prioritizarea în accesul fondurilor europene nerambursabile se acordă tocmai pentru a suplini aceste constrângeri impuse de forma de organizare. Cei care nu doresc aceste limitări, își pot desfășura activitatea în cadrul SRL-urilor sau altor forme juridice economice.

A sosit momentul în care cei care sunt puși pe combinații legate de asocierea în cooperative trebuie să renunțe la acest lucru și să-și reorienteze activitățile către alte forme juridice.

Cei care le-au înființat, nu funcționează, prezintă cifră de afaceri zero și încearcă să modeleze legislația pentru a le fi permisivă, favorabilă, trebuie să se îndepărteze, reorienteze către alte forme juridice și să lase cooperativele agricole din România să urmeze făgașul firesc al dezvoltării și consolidării pentru a avea o șansă să fie competitive și rezista pe piață conform principiilor cooperatiste.

Avem exemple de cooperative agricole de succes funcționale care arată reziliența sistemului cooperatist modern și în România, motiv pentru care ne dorim susținerea acestui vlăstar pentru a deveni un stejar puternic. 

Sursa: uncsv.ro

Publicații destinate cooperativelor agricole

Cei care vor să se asocieze în cooperative agricole au acum la îndemână două publicații pentru acest tip de forme asociative, scrise de economistul Paul C. Șchiopu.

Cele două lucrări destinate cooperativelor agricole și nu numai sunt: Evidențe tehnice și contabile specifice cooperativelor agricole și GHIDUL Facilităților fiscale acordate de lege cooperativelor agricole și membrilor cooperatori.

Potrivit autorului, motivul pentru care a considerat utilă tratarea organizării și conducerii registrelor și a unor operațiuni contabile este dat de anumite particularități care deosebesc cooperativele de alte entități din economia de piață.

Dintre operațiunile comune tuturor tipurilor de cooperative agricole autorul a selectat:

1. Registrul special pentru evidența membrilor și a părților sociale.

2. Evidența terenurilor și a altor bunuri atribuite în folosința cooperativei.

3. Subscrierea și vărsarea, majorarea, reducerea, cesiunea și restituirea capitalului social.

4. Constituirea garanțiilor bănești ale administratorilor/membrilor Consiliului de administrație și cenzorilor cooperativei.

5. Taxele de înscriere în cooperativă.

6. Participarea cooperativei la constituirea Uniunii de Ramură.

7. Restituirea aporturilor membrilor.

8. Aprovizionarea cu inputuri a membrilor cooperatori.

9. Vânzarea/valorificarea produselor membrilor cooperatori către cooperativă.

10. Distribuirea profitului cooperativei.

11. Registrele și Regulamentele cooperativei agricole.

12. Facilitățile fiscale oferite de lege cooperativelor agricole și membrilor acestora.

Cooperativele agricole se înființează în baza Legii nr. 566/2004R. În actul normativ menționat, la articolul 6, sunt nominalizate 7 domenii și ramuri de activitate cooperatistă, fără a se limita diversitatea acestora, și 3 tipuri de cooperative, gradul I, gradul II și gradul III.

Acestea se înființează prin asocierea, ca membri cooperatori, atât a persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale, cât și a persoanelor juridice – SRL, SA, SNC etc., precum și a cooperativelor agricole între ele.

În ceea ce privește cea de-a doua publicație, GHIDUL Facilităților fiscale acordate de lege cooperativelor agricole și membrilor cooperatori, aceasta este dedicată atât cooperativelor agricole, cât și consiliilor locale și reprezintă un îndrumar practic pentru instrumentarea, acordarea și însușirea cu ușurință a drepturilor fiscale conferite de stat.

În prima parte a Ghidului sunt tratate categoriile de facilități fiscale acordate cooperativelor și membrilor cooperatori, ambele bazate pe textul Legii nr. 566/2004R, exemplificate și foarte ușor de înțeles.

Totodată, în cea de-a doua parte, sunt tratate și alte facilități de care pot beneficia cooperativele agricole, cum ar fi scutirea de impozit a profitului reinvestit, așa cum este prevăzută în H.G. nr. 421/20.05.2014 prin care s-a completat Codul Fiscal și alte avantaje prevăzute în legislația generală.

Simona Nicole David

Gheorghe Voica, pomicultor Mărăcineni, judeţul Argeş: „Să se facă cooperative pentru dezvoltare!“

De curând, am făcut o vizită domnului inginer  Gheorghe Voica, un specialist devotat pomiculturii, care ne-a prezentat speciile pomicole din exploatația sa superintensivă de la Mărăcineni (măr, cireş şi prun). Acesta a punctat și problemele cu care se confruntă acest domeniu în județul Argeș.

Plantaţie de măr superintensivă la care se munceşte de unul singur

Pomicultorul Gheorghe Voica exploatează 11 ha de teren, toate într-un loc, şi are şi o suprafaţă irigabilă de 5 ha de pomi, dintre care 3 ha de măr şi restul de cireş, prun şi măr de vară. „Plantaţia aceasta am făcut-o acum câţiva ani în colaborare cu domnul profesor Florin Stănică de la USAMV Bucureşti; m-am gândit să pun soiuri de mere rezistente la boli, să le fac mai ieftine şi puţin mai poluate (…); de aceea mi-am ales trei soiuri, unul galben, unul roşu şi un altul bicolor, de care sunt foarte încântat deoarece se păstrează peste iarnă, au gust bun, o culoare foarte frumoasă şi mai am şi două soiuri de vară, unul care se coace pe 20 iunie, singurul soi românesc Romus 3, iar un alt soi este Rubinola, care se coace pe 20 august. Am tăiat singur toată iarna cei 3.500 de pomi, dar sunt încântat. M-am gândit că, fiind aproape de piaţă, de oraşul Piteşti, să vin în întâmpinarea consumatorilor și să  le ofer mere proaspete“, mărturisește pomicultorul.

Probleme cu valorificarea producţiei

O bună perioadă, cel mai rău pentru pomicultorul argeşean a fost la recoltat. „Când să valorific fructele, n-am mai putut fiindcă a venit embargoul cu ruşii; atunci au venit polonezii şi ungurii cu preţuri de dumping şi am rămas cu merele nevândute foarte mulţi ani. De exemplu, în urmă cu doi ani am avut o producţie foarte mare şi am lăsat pe câmp o mare parte, iar o altă mare parte am aruncat-o şi am dat-o de pomană unora; atunci am avut o cădere economică extraordinară. Am vândut nişte teren ca să pot să îmi plătesc datoriile, iar anul trecut nu prea am mai muncit pomii, nici producţie nu am făcut, nici pierdere nu am avut. Anul acesta am zis să continui cât voi mai putea şi uitaţi-vă că plantaţia arată chiar foarte bine. Am zis să nu mă las că şi mâine este o zi (...) drept răsplată anul acesta toţi merii pe care îi am sunt plini de rod, dar eu mai răresc fructele pentru că vreau să fie acceptabile pentru piaţă. Merele cele mai gustoase se fac la o altitudine de peste 400-500 m şi aici este limită“, mai spune Gheorghe Voica.

Depozite cu atmosferă controlată

La supermarketuri este şi mai complicat deoarece marile lanţuri de magazine vor să fie fructele gazate, să reziste luni de zile şi să nu se strice. „În horticultură, nu numai în pomicultură, ar trebui investiţii uriaşe. Un depozit de 1.000 de tone cu atmosferă controlată costă 1 milion de euro, iar această sumă nu o găsim la toţi pomicultorii din judeţul Argeş. Asocierea este o soluţie foarte bună, dar nu este fezabilă fiindcă asocierea se face între fermieri şi la noi, cum este distrus tot, ar trebui o cooperativă pentru dezvoltare, adică să pună toţi aceleaşi soiuri de fructe, să pună toţi la aceeaşi distanţă, să facă un depozit (…), nu avem de unde să luăm atâţia bani. Depozitele care au fost în judeţul Argeş sunt în paragină; de exemplu, într-un depozit de 7.000 de tone de legume şi fructe din Ştefăneşti sunt strânse fiare vechi“, specifică acesta.

Lui Gheorghe Voica i-ar plăcea să extindă suprafaţa, dar este condiţionat, iar până la urmă şi agricultura trece prin stomac; dacă nu câştigi nimic, nu o mai faci, spune argeşeanul. „Într-o plantaţie de 5-10 ha îţi rămân în jur de 5.000 de euro, dacă este anul normal; în aceste condiţii, cum să se apuce oamenii şi tineretul să facă plantaţii şi să investească? Am în jur de 2.700 de pomi la ha, cu o distanţă de 3,50 x 1,20 m, şi pot să obțin 40-50 de tone la hectar de mere, dar cu valorificarea este greu. Eu duc merele la Institutul de Pomicultură şi plătesc chirie acolo 10 bani/ kg/lună.“

Plantaţie de cireş şi prun

Plantaţia de cireş a pomicultorului din Mărăcineni cuprinde cinci soiuri: Regina, Kordia, Karina, Lapins şi Summit, cu toate că aici nu este zona cea mai potrivită, mărturiseşte horticultorul. „Cireşul este pe areale ca şi viţa-de-vie. De exemplu, acesta merge la Cotnari, Focşani, Bacău, Bistriţa, deci are anumite zone, unde să fie terenul uşor şi să nu fie pe prima teresă a râului cu curenţi reci, iar eu sunt la o întâlnire de văi şi mai vin curenţi reci.“

În schimb, prunul se pretează acestei zone foarte bine, dar şi la prun trebuie soiuri de piaţă, mari, albastre, lunguieţe, să se desfacă de pe sâmbure, menționează Gheorghe Voica. „Am opt soiuri de prun; având şi pepinieră, invit pe cine vrea să vadă o plantaţie mai mare în luna august, când se coc prunele. Nu trebuie să ai numai fructe pe farfurie, ci din punct de vedere tehnologic trebuie să fie soiurile bune, rezistente la ger, secetă şi boli.“

Domnul inginer horticol vine şi cu recomandări pentru tinerii din zonă care iubesc pomicultura: „Le-aş propune concentrarea producţiei horticole. Pe Valea Topologului, acolo este cea mai bună zonă pentru mere. Ar trebui să îi ajute şi cei din Ministerul Agriculturii să facă o cooperativă pentru dezvoltare. Să se gândească să pună toţi acelaşi soi, cu aceeaşi tehnologie de cultură şi cumva, să fie rechiziţionate depozitele părăsite şi date cu titlu de gratuit ca să îi ajute. Un supermarket nu vine dacă nu ai producţie mai mare ca să poţi face un contract. Sunt multe de făcut; atât timp cât importăm atâtea legume şi fructe vă daţi seama că este loc unde se pot face multe“, încheie ing. Gheorghe Voica.


„Până îm 1989 pomicultura din judeţul Argeş a avut 57.000 de ha, fiind cel mai mare judeţ pomicol din România, iar acum mai are înscrise la APIA 2.000 ha. Eu sunt rezervat că acestea 2.000 ha sunt în funcţiune, că dacă s-ar obține 20-30 tone/ha vă daţi seama ce producţie ar fi în total. Industria de preţuri de nimic îl prinde pe om la înghesuială.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Clarificări UNCSV privind scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe proprietate

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., reamintește membrilor cooperatori și cooperativelor agricole că pot beneficia de facilități fiscale. Acestea sunt prevăzute la art. 76 din Legea cooperației agricole nr. 566/2004  modificată prin Legea nr. 21/2019.

Potrivit acestora, pentru anul 2020, membrii cooperatori care au valorificat prin cooperativă minimum 50% din producția comercializată în anul 2019 au dreptul să solicite la Primăria unde exploatează terenul scutirea de la plata impozitului pe proprietate pentru terenurile și clădirile aflate în proprietatea membrului cooperator.

Conform Circularei ANAF nr. 700/26.03.2018 și Radiogramei MDRAP nr. MDRAPFE – 51.471/DPFBL – 20.932/4.06.2018 autoritățile publice au

recunoscut că prevederile din Legea nr. 566/2004 au caracter special special în raport cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Aceste normă se aplică ori de câte ori ne găsim în fața unui caz ce intră sub incidența Legii Cooperației Agricole prioritar, în raport cu Codul Fiscal. Aplicarea nu este condiționată de corespondența cu prevederile Codului Fiscal, și pe cale de consecință facilitățile fiscale respective sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a prevederilor din Legea specială care a instituit aceste facilități.

Prin Ordinul comun nr. 203/2287/1809 din 28 februarie 2019 se stabilesc criteriile potrivit cărora membrii cooperatori beneficiază de scutirile prevăzute la Art. 76 alin (1) lit. e) din Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004. În cuprinsul acestuia la Art. 3 alin. 2 sunt prevăzute documentele care trebuiesc transmise organelor fiscale locale ale Primăriei, la lit. a) și b). Totodată, la Art. 3 alin. (6) se prevede că termenul de depunere al cererii de scutire este până la 31 martie.

Responsabilitatea realității datelor transmise către Primărie revine membrilor cooperatori și cooperativei.

Verificarea ulterioară a acestora este de competența autorităților fiscale din ANAF și a Curții de Conturi.

Precizăm că potrivit Legii, membrii cooperatori și cooperativa au obligația menținerii activității cooperativei în condiții similare pentru cel puțin egalul perioadei pentru care au beneficiat de facilități.

Susținerea activităților agricole prin acordarea unor scutiri de la plata taxelor locale este întărită și de faptul că în Codul Fiscal, la Art. 456, lit. o). sunt prevăzute scutiri de la plata impozitului pe clădirile agricole.

Legea cooperației agricole și actele normative subsecvente vin cu prevederi concrete referitoare la beneficiarii facilități(membri cooperatori) și metodologia de aplicare.

Orice alte solicitări sau refuzuri din partea autorităților publice locale, exced cadrului legal, constituie un abuz și poate deschide calea atragerii răspunderii penale a persoanelor vinovate, care aduc prejudicii membrilor cooperatori.

Hotărârile Consiliilor locale nu au caracter de întâietate raportat la prevederile legii, dimpotrivă, ele trebuind date în aplicare legii.

U.N.C.S.V. își manifestă disponibilitatea de clarificare a eventualor neînțelegeri și avem speranța într-o bună colaborare între membri cooperatori și autoritățile locale.

Patru exemple de cooperative de succes din România

Ziua Cooperativelor de Cultură Mare, ediția a V-a, eveniment organizat de Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) la sfârşitul lunii ianuarie în Bucureşti, a adus în prim-plan patru modele de cooperative de succes prin care se arată că în UNCSV este unitate și diversitate, fiind prezentate cooperative din zone agricole diferite, de dimensiuni mici, medii, mari, cu înființare în perioade diferite.

Prin acest eveniment s-a dorit facilitarea unui dialog real şi constructiv între cooperativele agricole de cultură mare, funcţionale şi autorităţile responsabile pentru a evidenția necesitatea consolidării cooperativelor agricole din România.

Dobrogea Sud: 10 ani de cooperare

Prima cooperativă dată ca exemplu de succes a fost Dobrogea Sud din judeţul Constanţa. Ionuţ Lungoci, directorul executiv, le-a vorbit celor prezenţi despre paşii parcurşi de această cooperativă, domeniul de activitate şi cifra de afaceri, după 10 ani de activitate. „La început am fost 12 membri, iar ulterior, în 2009, „furia eliberării adeverinţelor“ ca membru cooperator pentru accesarea de fonduri europene a dus la creşterea bruscă, în doi ani, la 35.000 ha şi 60 de membri. În momentul respectiv nu mai aveam cifră de afaceri, nici nu mai ştiam cu cine să luăm legătura deoarece membrii înscrişi nu mai răspundeau la telefon. După doi ani a fost trierea, sub formă de selecţie naturală; membrii care tranzacţionau au rămas în cooperativă, iar ceilalţi au fost excluşi. De atunci cifra de afaceri creşte în continuu, deşi numărul de membri nu s-a modificat major, maximum 2-3 anual în ultimii 3 ani. Am reuşit să ajungem la aproape

100 milioane de lei cifră de afaceri, cu o profitabilitate ajustată. Anul acesta am reuşit, după trei ani de discuţii din partea tuturor, să construim un sediu în comuna Topraisar, unde am investit 2 milioane şi jumătate de lei într-un spaţiu de depozitare seminţe şi pesticide, dar principalul îl reprezintă faptul că avem un sediu al nostru, o identitate. În ceea ce priveşte cerealele, avem aproximativ 100.000 de tone pe care le tranzacţionăm spre export datorită preţului. Comercializăm motorină ca serviciu pentru membrii cooperatori, astfel încât partenerul producător din România furnizează membrilor noştri motorină la acelaşi preţ indiferent de distanţa la care se află în judeţul Constanţa“, încheie Ionuţ Lungoci, director executiv Dobrogea Sud.

Cooperativa Agricolă Banat Agro Vest

banat agro vest

Un alt model de succes prezentat a fost Cooperativa Agricolă Banat Agro Vest, din judeţul Timiş, care produce anual 50.000 de tone de cereale şi care a avut o cifră de afaceri de 56 milioane de lei în anul 2019. „Cooperativa a fost înfiinţată în 2016, cu 11 membri fondatori; în anul 2018 au mai aderat 12 ferme, iar în acest an mai avem cinci ferme în procedură de aderare şi cinci ferme în perioadă de probă de un an. Suprafața totală cultivată este de 12.296 ha şi de obicei este o structură de 60% culturi de toamnă şi 40% culturi de primăvară. Ca evoluţie a cifrei de afaceri, în anul 2019 am avut 56 milioane de lei, iar vânzarea cerealelor s-a realizat în proporţie de 90%, respectiv peste 50.000 de tone de cereale tranzacţionate strict doar prin cooperativă“, a specificat în cadrul evenimentului Marian Horgoş, director tehnic Banat Agro Vest.

Cooperativa CerealTop Farmers Vrancea

cereal top farmers

Cooperativa Agricolă CerealTop Farmers, din judeţul Vrancea, cu sediul în Coteşti, s-a constituit în anul 2017 ca o asociație autonomă, spune Cătălin Zaharia, directorul executiv, la întâlnirea organizată de UNCSV. „În prezent suntem 16 fermieri (12 persoane juridice și 4 persoane fizice), având în exploatare 3.500 ha. Cifra de afaceri în 2019 a fost de cca 20 milioane de lei, iar cantitatea de cereale tranzacţionate este de aproximativ 18.000 de tone. Tranzacţiile privind inputurile s-au situat în jurul cifrei de

1 milion de euro“, mai specifică Cătălin Zaharia, CerealTop Farmers.

Drumul Belşugului

cooperativa agricola drumul belsugului

Cea mai nouă cooperativă prezentată a fost Drumul Belşugului, înfiinţată în februarie 2019 în Tecuci, judeţul Galaţi, precizează Ionuţ Pavel. „Iniţial cooperativa noastră a avut 10 membri, iar în prezent sunt 12 şi mai sunt în aşteptare 4 care lucrează o suprafaţă de 6.000 ha cu cultură mare. Scopul înfiinţării este acela că am vrut să ne eficientizăm activitatea economică prin a cumpăra mai ieftin şi a vinde mai scump, dar nu vrem să ne limităm aici. Ne dorim să uniformizăm o tehnologie în cadrul cooperativei, să dezvoltăm o bază proprie deoarece acest lucru ne va ţine mai uniţi. Capitalul social este în prezent de 66.000 lei şi avem o cifră de afaceri de 17 milioane de lei. Totodată, am obţinut aviz de recunoaştere pe grup de producători pentru cereale şi culturi oleaginoase“, a adăugat Ionuţ Pavel, director executiv, în cadrul cooperativei agricole Drumul Belşugului.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ziua Cooperativelor de Cultură Mare, ediţia a V-a 2020

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), în parteneriat cu Euralis Semințe, a organizat Ziua Cooperativelor de Cultură Mare, ediția a V-a, în ziua de 30 ianuarie, la Hotel Phoenicia, Bucureşti.

Cooperativele agricole consolidează mediul rural românesc

Principalul obiectiv al evenimentului a fost promo­varea cooperativelor agricole ca model de reușită în structurarea unei mai bune guvernanțe a agriculturii românești, de aceea Mircea Paul Băluță, președintele UNCSV, a abordat  tema cu privire la „necesitatea consolidării cooperativelor agricole din România“. „Este un eveniment important pentru noi – și sperăm că și pentru cei prezenți – pentru a lua contact cu ceea ce înseamnă cooperativele în România. Uniunea Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal este o organizație tânără și foarte prezentă în activitatea de reprezentare în dialogul public cu autoritățile, cu mediul asociativ, în sensul de a reprezenta foarte bine interesele fermierilor în cooperative și ale cooperativelor în mediul economic actual. Avem o serie de realizări și provocări pe care le-am obținut deja; este vorba de implementarea facilităților fiscale cu ajutorul factorului decizional, responsabil din Ministerul Agriculturii. Cooperativele reprezintă o bază solidă de asociere, de existență, de dezvoltare și de consolidare a mediului rural românesc“, a adăugat Mircea-Paul Băluţă, președinte UNCSV.

UNCSV a fost fondată de opt cooperative în 2017. În prezent, fac parte 24 de cooperative agricole active în sectorul vegetal, iar la începutul anului 2021 uniunea își propune să ajungă la 50 de cooperative de cultură mare funcționale din punct de vedere comercial. Florentin Bercu, director executiv UNCSV, a vorbit celor prezenți atât despre cifra de afaceri și profitul membrilor, cât și despre realizările obținute. „Până în anul 2021, ne dorim să ajungem la 50 de cooperative funcționale. Cifra de afaceri a membrilor UNVSV a evoluat încă de la înființare, constant, precum și profitul membrilor noștri, ținând cont că în cadrul cooperativelor agricole de cultură mare avem anumite specificități unde profitul mediu brut este de aproximativ 1,5%. Șapte din top 10 cooperative de cultură mare sunt membre UNCSV, iar primele 25 de cooperative de cultură mare, la nivel național, sunt înscrise în UNCSV; membrii noștri organizează 80% din totalul cifrei de afaceri și 33% din profitul generat de cooperativele de cultură mare. Dintre realizările noastre putem menționa operaționalizarea integrală a facilităților fiscale, îmbunătățirea cadrului specific cooperativelor agricole în relația cu autoritățile, creșterea numărului de proiecte accesate“, a  mai specificat Florentin Bercu, director executiv UNCSV.

10 ani de activitate: „Dobrogea de Sud“

Una dintre cooperativele agricole de succes prezentate în cadrul întâlnirii a fost Dobrogea de Sud, ce a sărbătorit de curând 10 ani de activitate. Ionuț Lungoci, directorul executiv, a vorbit despre membrii cooperativei și problema asocierii fermie­rului român. „Cooperativa agricolă Dobrogea Sud, membră a UNCSV, exploatează o suprafață de teren de 19.000 ha. De exemplu, la o astfel de suprafață este foarte greu să te descurci în situația în care fermierul român este oportunist de foarte multe ori din punctul de vedere al asocierii; eu nu văd o problemă neapărat asocierea în coopera­tivă, ci în general este destul de greu să lucrezi cu vecinul, mai ales când punem banii în comun“, a mai spus Ionuț Lungoci.

Beatrice Alexandra MODIGA

UNCSV: Cooperativele agricole consolidate șansă pentru agricultura românească

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., în parteneriat cu Euralis Semințe, a organizat Ziua Cooperativelor de Cultura Mare, Ediția a V-a – 2020, în zilele de 28 - 30 ianuarie 2020, la Hotel PHOENICIA, București.

Prin acest eveniment s-a dorit facilitarea unui dialog real și constructiv între cooperativele agricole de cultură mare, funcționale și autoritățile responsabile pentru a evidenția necesitatea consolidării cooperativelor agricole din România.

Această ediție s-a bucurat de prezența a peste 75 de participanți, dintre  care:  reprezentanții a 27 de cooperative agricole din sectorul vegetal -  cultură mare din România, membri și candidați în vederea aderării la UNCSV, dl. Deputat Alexandru STĂNESCU, Președinte al Comisiei de Agricultură - CAMERA DEPUTAȚILOR, dl. Secretar de Stat Sorin MAREȘ – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, reprezentanți ai asociațiilor de profil agricol și din presa de specialitate.

De asemenea dl. Pekka PESONEN – Secretar General - Confederația Europeană a Cooperativelor Agricole din U.E. (COGECA) a transmis un mesaj video.

facebook Vezi aici mesajul video

În cadrul evenimentului au fost prezentate evoluția, activitățile, realizările și obiectivele UNCSV, condițiile minimale pe care o cooperativă de cultură mare trebuie să le respecte pentru a fi autonomă, independentă și profitabilă pe termen lung, cu un buget de venituri și cheltuieli ipotetice.

Au fost prezentate 4 modele de cooperative de succes prin care se arată că în UNCSV este unitate și diversitate, cooperative din zone agricole diferite, de dimensiuni mici, medii, mari, cu înființare în perioade diferite. 

Urmare a discuțiilor interne în cadrul UNCSV, pentru asigurarea premizelor unor cooperative autonome și profitabile pe termen lung a reieșit necesitatea implementării următoarelor soluții:

  • educarea, informarea și perfecționarea continuă a Președintelui, membrilor consiliului de administrație, a angajaților și a membrilor cooperatori;
  • prioritizarea cercetării, inovării și analizelor de piață în cooperativele românești;
  • creșterea capacității de adaptare a cooperativelor românești la exigențele pieței internaționale și sincronizarea viziunii de dezvoltare a cooperativelor autohtone cu know how-ul cooperativelor occidentale;
  • optimizarea managementului strategic al cooperativelor pe termen lung;
  • reinvestirea profitului și distribuirea de dividende conform participării  fiecărui membru în cifra de afaceri a cooperativei;
  • crearea de instrumente de creditare si garantare specifice cooperativelor;
  • finanțarea, și a cooperativelor agricole cu experiență, ținând cont de vechime, rulaj, nr de membri, necondiționată de suprafața exploatată de fiecare membru pentru a dezvolta și consolida infrastructura de depozitare, condiționare, procesare, valorificare la nivelul cooperativei care sa asigure valoare adăugată producției primare a membrilor;

Facem tot ce ține de noi să profesionalizăm cooperativele agricole din România și să le creăm premizele dezvoltării durabile în timp, profitând de experiența și greșelile care s-au făcut atât la noi, dar mai ales în vest, pentru a recupera din decalajul existent cât mai repede cu putință.

Gabriel Varga: „Prin cooperativă putem negocia un preț mai bun al laptelui“

Asocierea și cooperarea fermierilor sunt două dintre cuvintele rostite apăsat și cu nuanță imperioasă, mai ales în cadrul evenimentelor oficiale. Teoria pe marginea necesității asocierii fermierilor sau a înființării cooperativelor agricole nu este de dată recentă. Dimpotrivă. Se vorbește de multă vreme despre faptul că sistemul agricol trebuie regândit și concentrat în jurul asociațiilor și cooperativelor. Însă practica dovedește că sunt foarte puțini fermierii care aderă la o astfel de structură. Și chiar mai puțini cei care iau efectiv inițiativa înființării unei asociații sau cooperative. Gabriel Varga a făcut excepție de la această regulă și, în urmă cu un an, împreună cu alți câțiva membri, a înființat Cooperativa Agricolă a Fermierilor Lactovest Variaș. Mânați de necesitate, firește. Mai exact, de prețul mic pe care îl primesc pentru litrul de lapte.

Speranța moare ultima

‒ Despre înființarea cooperativelor și asocierea fermierilor se vorbește de multă vreme. Teoretic, se dorește împlinirea acestor două deziderate, dar practic se întâmplă sau nu la nivelul la care ar trebui. Dumneavoastră ați avut inițiativa înființării unei cooperative.

‒ Cooperativa Lactovest a fost înființată acum un an și tot atunci am depus un proiect pentru realizarea cu fonduri europene a unei fabrici de lapte cu o capacitate de 2.000 de litri pe zi. Acest proiect a fost depus pe Măsura 4.2 cu finanțare europeană de 70% și 30% resurse proprii. Din nefericire, proiectul nu a primit finanțare și am fost nevoiți să reziliem contractul cu AFIR. Cooperativa pe care am înființat-o este de gradul 1, adică toți membrii au statut legal de persoană fizică. Probabil că acesta a fost motivul pentru care proiectul a fost respins. Mă gândesc că, dacă membrii ar fi avut statut juridic și dacă am fi avut un istoric în spate, am fi obținut finanțarea. Dar proiectul a fost evaluat ca un fel de start-up și am avut de pierdut din cauza asta. Sperăm ca în următoarea perioadă să adere mai mulți membri la această cooperativă și să devenim mai puternici, plus că avem deja o vechime în spate și ăsta va fi un plus în momentul în care vom redepune proiectul. Speranța moare ultima.

‒ Cum a afectat această respingere a proiectului evoluția cooperativei?

‒ Nu ne-a afectat, dar firește că a fost dezamăgitor din cauză că pentru depunerea unui astfel de proiect trebuie să muncești foarte mult.

640.000 de euro pentru fabrica de procesare

‒ Cum arăta acest proiect al fabricii de lapte și care era suma de care aveați nevoie pentru a se concretiza?

‒ Proiectul avea nevoie de 640.000 de euro, din care partea pe care trebuia să o acoperim noi era undeva la aproximativ 150.000 de euro. Ideea pe care am mizat era aceea de a colecta laptele de la fermieri, așa că era esențial să achiziționăm o cisternă de lapte, un microbuz de frig, trei tonomate. Aceasta era viziunea noastră, să nu mai fim nevoiți să ne dăm producția de lapte pe nimic. Eu, spre exemplu, vând litrul de lapte cu un leu, dar cred că aș putea obține un preț mai bun prin procesare.

‒ De câtă vreme creșteți animale și câte efective aveți?

‒ Am început să cresc animale prin anul 1997, când am cumpărat primele șase vaci. Astăzi am un efectiv de 110 de capete din rasa Bălțata Românească. O parte din producția de lapte pe care o obțin o transform în brânzeturi și o valorific în piețe; am livrat cantități mai mici și către o firmă din Sohodor, Bacău. Însă, neavând o cantitate mare, nici nu am putut negocia un preț corect pentru laptele pe care l-am vândut. Dintre toate problemele fermierilor, cred că cea mai stringentă este cea a valorificării. Pentru noi, producătorii de mici dimensiuni, este și mai greu pentru că, neavând o cantitate mare de lapte, nici prețul care mi se oferă nu este bun. De asta am spus să ne asociem și să procesăm lapte. Pentru a-i adăuga valoare. Puteam să facem o asociație, dar nu am fi avut aceleași facilități ca în cazul cooperativei.

‒ Câți membri are cooperativa astăzi?

‒ Până acum sunt doar nouă membri care au efective de la șase capete până la 40 de capete, dar sper că vom fi mai mulți pentru că așa vom deveni mai puternici. Chiar și dacă proiectul fabricii de lapte va fi implementat mai târziu, colectarea laptelui prin cooperativă și valorificarea lui către procesatori ne vor permite să negociem un alt preț.

cooperativa 1

Poți deveni membru și dacă ai doar trei vaci

‒ Înțeleg că aderarea la o astfel de cooperativă vine cu o serie de avantaje pentru fermieri, dar că aceștia sunt încă reticenți. Cum se justifică această reticență?

‒ Probabil că sunt fermieri care nu au accesat niciodată fonduri europene, care se tem să își ia niște atribuții legale, să semneze acte, spre exemplu, sau preferă să nu facă împrumuturi bancare.

‒ Care sunt condițiile pe care un fermier trebuie să le îndeplinească pentru a se înscrie în cooperativă?

‒ Nu sunt condiții specifice, doar să aibă vaci și să aibă producție de lapte. Nu avem condiții legate de numărul de capete, poate să aibă și doar trei vaci. De altfel, v-am spus că printre cei nouă membri există și crescători cu doar șase vaci.

‒ Cooperativa Agricolă a Fermierilor Lactovest Variaș are deja un an de existență. Ați reușit să ajungeți în atenția celor care pot prelua lapte, au fost discuții în acest sens?

‒ Deocamdată nu, pentru că am avut speranța că proiectul fabricii de lapte al cooperativei va fi aprobat. Până acum nu am căutat pe nimeni și nu am negociat un preț pentru lapte. Nu renunțăm la dorința noastră de avea propria fabrică de procesare, de aceea o să redepunem proiectul exact în forma în care a fost conceput inițial.

Laura ZMARANDA

Prima cooperativă agricolă din zona montană care a obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan”

Cooperativa Agricolă de Gradul I Grupul de Producători Sîngeorz Băi, din județul Bistrița Năsăud, este prima cooperativă din zona montană care a obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan” pentru următoarele 6 produse: „Cașcaval”, „Telemea”, „Smântână”, „Urdă”, „Caș din lapte de vacă” și „Brânză frământată de Sîngeorz Băi”. Acestea sunt înscrise în Registrul național al produselor montane la nr. 204-209, în urma Deciziei nr. 59/09.09.2019 eliberată în baza Ordinului 52/2017, cu modificările ulterioare.

Unitatea și-a început activitatea de producție în data de 1 aprilie 2019, iar pe cea de vânzare, în data de 1 mai 2019. Activitatea cooperativei se bazează pe prelucrarea laptelui crud de vacă, pasteurizare, obținere smântână, caș și brânzeturi cu pasta opărită. Materia primă provine de la gospodăriile din localitate, capacitatea maximă fiind de 3.000 l lapte/zi.

Produsele ce ies de pe rafturile fabricii și sunt comercializate în magazinul propriu au prins gustul cel dintâi al pajiștilor din Munții Rodnei, inspirate de aromele aerului proaspăt, cu rețete de obținere a brânzeturilor păstrate încă din cele mai vechi timpuri și care reprezintă pilonul principal în a obține produse din lapte cu același gust ca acum sute de ani.

Denumirea de "produs montan" este stabilită ca mențiune de calitate facultativă şi este atribuită produselor destinate consumului uman, în cazul cărora:

  • materiile prime, dar și furajele pentru animalele de fermă provin în principal din zone montane;
  • în cazul produselor prelucrate, prelucrarea are loc, de asemenea, în zone montane.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

CE PRODUSE POT OBȚINE DREPTUL DE UTILIZARE A MENȚIUNII DE CALITATE FACULTATIVE „PRODUS MONTAN”?

  • Produse de origine animală

(1) Produse obținute de la animale din zone montane și care sunt prelucrate în aceste zone.

(2) Produse obținute din animale crescute cel puțin în ultimele două treimi ale vieții lor în zone montane, dacă produsele sunt prelucrate în aceste zone.

(3) Produse obținute din animale transhumante, crescute cel puțin o pătrime din viață în transhumanță și care au păscut pe pășuni din zone montane.

  • Produse apicole, dacă albinele au colectat nectarul și polenul doar în zone montane.
  • Produse de origine vegetală, doar dacă plantele sunt cultivate în zone montane.

Operațiuni de prelucrare în afara zonelor montane

Sacrificarea animalelor, tranșarea și dezosarea carcaselor pot avea loc în afara zonelor montane, cu condiția ca distanța față de zona montană în cauză să nu depășească 30 km.

La această dată sunt înregistrate 234 de produse montane, ce provin de la 55 de producători.

Sursa: madr.ro

Ziua Internațională a Cooperativelor 6 iulie 2019

Cooperativele oferă un model de întreprindere solid, viabil și adaptat nevoilor comunității rurale în toate țările și sunt considerate de mulți cercetători, ca fiind o legătură inter-organizațională creată pentru a reduce probabilitatea de eșec.

Tema acestui an este ,,COOPERATIVE PENTRU MUNCĂ DECENTĂ’’.

Acestea construiesc o lume mai bună pentru minimum 10% din salariații existenți pe glob.

După 132 de ani de istorie, România se află la începutul unui nou drum, în promovarea și dezvoltarea cooperativelor acesta fiind și motivul pentru care a fost fondat în 2017 UNCSV.

UNCSV este organizația cooperativelor din sectorul vegetal care promovează și sprijină cooperativele agricole cu valorile lor, principiile și sustenabilitatea guvernanței aplicată cu succes la nivel mondial.

Cooperativele agricole autentice sunt singura cale optimă de reducere semnificativă a riscurilor principale la care sunt expuși agricultorii individuali, indiferent de mărimea lor, punându-și în comun doar mintea.

Rolul cooperativelor este să ajute la:

  • Optimizarea costurilor de producție și eficientizarea în comun a activităților agricole prin degrevarea către cooperativă a achizițiilor de inputuri și comercializării producției;
  • Creșterea gradului de adaptare a ofertei de produse agricole în plan cantitativ, calitativ și sortimental la cerințele consumatorilor;
  • Asocierea fermierilor în cooperative care să realizeze investiții în comun prin care să adauge valoare producției primare și să echilibreze veniturile pe lanțul alimentar, lucru care ar fi imposibil în multe situații în mod individual;
  • Distribuirea echitabilă a rezultatelor cooperativei în funcție de activitatea economică a fiecărui membru;
  • Creșterea capacității fermierilor de a face față riscurilor volatilității piețelor în comparație cu desfășurarea activităților de valorificare în mod individual de către fiecare producător;
  • Capitalizarea fermierilor și a cooperativelor prin generarea de valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor și care în plus să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte;
  • Reducerea numărului de intermediari din lanțul agroalimentar de distribuție;
  • Reducerea riscului de a nu avea desfacerea producției și asigurarea unei surse de venit de încredere, regulată și în timp util;
  • Relansarea și stabilizarea socio-economică a zonelor rurale favorizând dezvoltarea unor structuri agroalimentare integrate fluxurilor de piață și eficiente economic;
  • Furnizarea de servicii și informații de specialitate membrilor care ar fi prea costisitoare în mod individual.

U.N.C.S.V. promovează și sprijină o economie rurală viabilă, competitivă, orientată către piață și către furnizarea de produse agroalimentare de calitate superioară la prețuri accesibile pentru consumatori și corecte pentru fermieri.

Agricultura și fermierii mici și mijlocii din România au în continuare mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să își îndeplinească menirea – aceea de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor și care în plus să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte.

Invităm fermierii să se asocieze în cooperative agricole funcționale sau să înființeze cooperative agricole și îi îndrumăm în acest sens.

România are mare nevoie de cât mai multe cooperative agricole de succes!

Sursa: uncsv.ro

Finanțarea cooperativelor și a grupurilor de producători cu fonduri europene

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale finanțează, prin intermediul mai multor submăsuri din cadrul Programului Național de Dezvoltare 2014 – 2020 (PNDR 2020), formele asociative dintre fermieri și procesatori, respectiv cooperativele și grupurile de producători.

Până în prezent, AFIR a încheiat 32 de contracte de finanțare în valoare de 22,7 milioane de euro cu beneficiarii acestor forme asociative. Dintre acestea, 22 contracte de finanțare, în valoare de 19,3 milioane de euro, au fost semnate cu membrii cooperativelor. Valoarea totală a plăților efectuate pentru fermierii asociați este de 7,5 milioane de euro, până la această dată.

 „Am susținut încă de la început importanța deosebită pe care o are asocierea în sectorul agricol de la noi din țară. Deși fermierii români sunt încă reticenți față de aceste forme de organizare, am constatat că interesul a crescut în perioada recentă, dovadă că fermierii noștri au înțeles faptul că dacă se asociază și obțin fonduri nerambursabile se dezvoltă mai mult, pot să-și pună împreună producția, să o comercializeze și să aibă o putere sporită de negociere pe piața liberă. Prin PNDR 2020, am susținut concret fermierii care se asociază, aceștia beneficiind de punctaj suplimentar și de creșterea intensității sprijinului financiar cu 20%. Astfel, puteau ajunge și la 90% finanțare nerambursabilă, dacă erau îndeplinite condițiile prevăzute de Ghidul solicitantului.”, a menționat Directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Cele mai multe proiecte depuse de formele asociative au fost contractate la nivelul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 5 Vest Timișoara, respectiv 8 proiecte în valoare de 7,6 milioane de euro, dar și la nivelul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 1 Nord-Est Iași, unde sunt contractate 7 cereri de finanțare în valoare de aproximativ 4 milioane de euro. Alte 6 investiții colective cu o valoare de peste 3,6 milioane de euro au fost finanțate la nivelul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 6 Nord-Vest  Satu Mare.

Agenția a sprijinit financiar formele asociative și prin intermediul Programului Național de Dezvoltare 2007 – 2013 (PNDR 2013). Astfel, în perioada respectivă au fost încheiate 66 de contracte de finanțare, în valoare totală de 26,5 milioane de euro. Plățile efectuate prin PNDR 2013 pentru investițiile colective ale fermierilor însumează 16,8 milioane de euro.

Sursa: afir.info

UNCSV ARE UN NOU PREȘEDINTE

Luni, 3 iunie 2019 Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V. a avut Adunarea Generală.

În cadrul ședinței Dl. Președinte Nicolae SOFONE, a anunțat că se retrage din funcția de Președinte al Uniunii din motive de sănătate și lasă locul celor mai tineri.

Dl. Nicolae SOFONE a fost partizanul și principalul promotor al înființării și dezvoltării unei uniuni profesioniste, în mod transparent și corect. Îi mulțumim pentru rolul determinant pe care l-a avut, efortul depus și implicarea constructivă de care a dat dovadă de-a lungul timpului. Îl asigurăm că vom continua în aceeași linie și vom consolida U.N.C.S.V. pentru a răspunde cât mai prompt și eficient nevoilor cooperativelor agricole din România.

În urma votului exprimat a fost ales în funcția de președinte al U.N.C.S.V. Dl. Mircea BĂLUȚĂ, absolvent de economie agrară, fermier în județul Argeș și director executiv al Cooperativei Agricolă Argeș Biosud.

În cadrul ședinței a fost completată și echipa Consiliului de Administrație al U.N.C.S.V. cu dl. Gabriel STANCIU Președinte Cooperativa Agricolă Braicoop și dl. Milan KELO Președinte Cooperativa Agricolă Fermierul Nădlăcan.    

Până la sfârșitul anului 2019 U.N.C.S.V. are ca priorități următoarele: 

  • Să acorde sprijin membrilor săi pe aspecte de legislație, fiscalitate, facilitând schimburile de experiență și îmbunătățirea guvernanței agriculturii românești prin asocierea în cooperative agricole moderne;
  • Să fie partener de dialog instituțional corect cu M.A.D.R., Guvern, Parlament, Președinție și celelalte instituții ale statului pe probleme specifice cooperativelor agricole și membrilor acestora;
  • Finalizarea demersurilor de operaționalizare a facilităților fiscale pentru cooperative și membri acestora;
  • Propunerea, susținerea și aprobarea unei măsuri specifice cooperativelor agricole în PNS 2021-2027;
  • Realizarea și implementarea unei strategii de creștere a reprezentativității UNCSV prin cooperative funcționale în zonele unde deocamdată nu are acoperire, creșterea numărului cooperativelor pe fiecare zonă și creșterea numărului de membri ai cooperativelor existente;
  • Lansarea unui produs bancar specific cooperativelor agricole;
  • Organizarea anuală pentru toți membri UNCSV a 2 schimburi de experienta la cooperative de succes din U.E.

Sursa: uncsv.ro

Abonează-te la acest feed RSS