abonament lumea satului

Fermierii nu trebuie să se teamă de ariile protejate!

Pentru mulți dintre fermierii români vestea că pământurile pe care le lucrează vor fi incluse în cadrul unor arii protejate apare ca una dintre cele mai proaste. În general, fermierii o asociază cu interzicerea majorității activităților și cu o sumă de dezavantaje. Dar lucrurile nu stau chiar așa. Includerea unor terenuri în harta siturilor „Natura 2000“, fie că este vorba despre zone care reprezintă habitate pentru specii de importanță deosebită (SPA), fie de zone importante pentru înmulțirea, migrația sau hrănirea unor păsări (SPA) nu reprezintă un dezavantaj. Prin programul privind Politica Agricolă Comună (CAP), Comisia Europeană a elaborat o serie de măsuri având ca scop compensarea neajunsurilor pe care acești fermieri le-ar putea avea. Activităţile economice pot continua într-un sit „Natura 2000“, cu condiţia evitării celor care ar putea afecta speciile sau habitatele specifice sitului. Sunt recunoscute şi protejate interesele localnicilor, căci „Natura 2000“ nu înseamnă scoaterea din uz a terenurilor, ci păstrarea practicilor tradiţionale agropastorale şi silvice care nu dăunează patrimoniului existent. Dezvoltarea turismului şi agroturismului, etichetarea de produse naturale locale ce pot deveni mărci recunoscute, preferate în locul preparatelor artificiale sunt încurajate, inclusiv prin posibilitatea de a atrage cu prioritate fonduri europene.

Avantaje în zonele defavorizate

Astfel, în România a fost implementată începând cu anul 2007 Măsura 211 – zona montană defavorizată, iar începând cu anul 2008 au fost implementate Măsura 212 – zone defavorizate (altele decât zona montană) şi Măsura 214 – agromediu. Prin aceste măsuri s-a asigurat atât compensarea utilizatorilor de terenuri agricole situate în zone unde activităţile agricole sunt afectate de condiţii naturale nefavorabile, cât şi compensarea pierderilor de venituri şi a cheltuielilor suplimentare înregistrate de fermierii care adoptă în mod voluntar practici agricole extensive, cu impact redus asupra mediului, în scopul menţinerii valorii de mediu ridicate a terenurilor agricole (protecţia biodiversităţii, protecţia apei, protecţia solului, reducerea emisiilor poluante şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice). Aceste măsuri au atras interesul fermierilor români, în perioada 2008-2015 fiind efectuate plăţi în volum de cca. 3,47 mld. euro în cadrul angajamentelor încheiate în cadrul celor 3 măsuri, ceea ce reprezintă cca. 42% din întreaga alocare a PNDR 2007-2013 şi 98% din alocarea măsurilor Axei 2 care au fost adresate sectorului vegetal.

Sume importante pentru agromediu și agricultură ecologică

Pentru perioada de programare 2014-2020, a fost pus un accent deosebit pe promovarea utilizării eficiente a resurselor, precum şi pe creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în agricultură și zonele rurale, în concordanță cu obiectivele stabilite prin Strategia Europa 2020. Unul din instrumentele puse la dispoziţia Statelor Membre pentru atingerea acestor obiective este noul pachet de măsuri de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020, adresate practicilor de agromediu şi climă (Măsura 10), agriculturii ecologice (Măsura 11) şi zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale (Măsura 13), acestea fiind implementate în România începând cu anul 2015. Alocările acestor măsuri sunt unele consistente, fermierii putând accesa angajamentele în cadrul cărora sunt disponibile sume de cca. 2,66 mld. euro (Măsura 10 – 1,071 mld. euro, Măsura 11 – 236,42 mil. euro, Măsura 13 – 1,355 mld. Euro).

Informaţiile relevante privind condiţiile aplicabile măsurilor de mediu şi climă în anul 2017 se pot consulta la toate Centrele Locale şi Centrele Judeţene APIA, Oficiile Judeţene şi Centrele Regionale ale AFIR, la Compartimentele de Dezvoltare Rurală Judeţene şi la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aceste informaţii sunt disponibile şi în mediul online, pe paginile web ale MADR (www.madr.ro, www.pndr.ro), pe site-ul AFIR și pe site-ul APIA. Suprafaţa totală a siturilor „Natura 2000“ în România, reprezintă 17,84% din suprafaţa ţării. SCI-urile reprezintă 13,21 % din suprafaţa ţării, iar SPA-urile reprezintă 11, 89% din suprafaţa ţării.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 34-35

Vești bune de prin lume

Ariile marine protejate sunt în expansiune ca urmare a eforturilor depuse de țări de pe tot globul. Astăzi în toată lumea există 40 de parcuri marine protejate, a căror suprafață concurează cu cea a Statelor Unite ale Americii. Munca de conservare trebuie totuși să continue pentru că, spre exemplu, în momentul de față mai puțin de 3% din recifele de corali ale lumii sunt protejate.

Costa Rica este țara energiilor regenerabile. De ce spunem asta? Pentru că în momentul de față 50% din rețeaua de electricitate se bazează pe resurse regenerabile. Mai exact, apă. Apogeul a fost atins în 2015, când 99% din rețeaua electrică s-a bazat pe resurse regenerabile. În 2016 procentul a scăzut la... 98%, anunța Institutul de Electricitate, dar pentru anul acesta Costa Rica și-a propus să păstreze cadența. De data aceasta va folosi vânturile pentru a produce energie, iar „pânzele“ vor fi patru noi centrale eoliene.

Revista Lumea Satului nr. nr. 6, 16-31 martie - pag. 58

  • Publicat în Magazin

Vă rugăm, plătiți natura pentru serviciile oferite!

România a fost jefuită constant și premeditat de bogățiile pe care le avea. Și totuși nu au fost irosite toate comorile țării. Natura dăruită de Providență nu a putut fi luată. Din cele nouă bioregiuni ale Europei, cinci se află aici: bioregiunea alpină, panonică, pontică, stepică și continentală. Aproximativ 7,5% din suprafața țării este ocupată de arii protejate constituite în parcuri naționale și naturale, rezervații științifice și naturale, monumente ale naturii. Însă conservarea și protecția lor trebuie să fie o preocupare permanentă, pentru că, spune Mircea Vergheleț, președintele Asociaţiei Administraţiilor de Arii Naturale Protejate şi director al Administraţiei Parcului Naţional Piatra Craiului, lumea se află într-un proces intens de schimbare. O schimbare care poate mutila natura. Este important să reamintim oamenilor că ariile protejate sunt o bogăție inestimabilă, dar și că destinul lor depinde de sistemul de administrare financiară, de promovarea și conștientizarea valorii lor. România are 28 de parcuri (Parcul Natural Maramureș este cel mai mare cu 120.000 de ha), din care 13 sunt declarate parcuri naționale. O parte a grădinii sălbatice a Europei este ocrotită prin Reţeaua de Arii Naturale Protejate din Munţii Carpaţi, alcătuită din 285 de arii protejate care se întind pe o suprafaţă de 31.978 km2. Acești munți colosali prin importanța lor pentru Europa au fost incluşi de WWF în lista celor mai importante 200 de ecoregiuni din lume. Având granițele întinse pe o suprafață de 210.000 km2 – România deţine 54% din lanţul muntos carpatic de altitudine – Carpații sunt acoperiți de cele mai întinse suprafeţe de pădure montană, cele mai mari ecosisteme naturale montane intacte de păduri de fag, de păduri mixte de fag şi brad. Europa a reușit să păstreze aici cea mai mare suprafaţă de păduri virgine. În plus, peste 80% din sursele de alimentare cu apă ale României (fără Dunăre) şi 40% din sursele de alimentare cu apă ale Ucrainei se găsesc în Munţii Carpaţii.

România regresează

În perioada comunistă România a fost probabil unica țară din estul Europei care nu a avut înființate administrații pentru parcuri. Acest lucru s-a realizat abia după anul 1990, primul consiliu de administrație fiind creat în Delta Dunării, ca urmare a vizitelor lui Jacques-Yves Cousteau, oceanograf, cercetător și explorator francez. Astfel a luat ființă, prin desemnarea internațională UNESCO, Rezervația Biosferei Delta Dunării, o zonă protejată cu 500.000 de hectare. A fost o premieră urmată de înființarea altor trei administrații de parcuri în Carpați la Piatra Craiului, Retezat și Vânători Neamț. Astăzi aceste trei administrații au planuri de management după un model aprobat, replicat ulterior și de către administrația celorlaltor parcuri. Acum există și o versiune nouă de management realizată de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului în cadrul unui proiect POS, motiv pentru care se încearcă îmbinarea celor două tipuri de plan de management. În 2004 a fost abrogată și prima lege a ariilor protejate. Potrivit dlui Vergheleț, după anul 1990 s-au făcut pași importanți spre protecția naturii, au fost create arii protejate și au fost înființate administrații de parcuri. Însă în momentul de față România regresează. În ultimul timp au fost alocate fonduri importante pentru implementarea unor programe de dezvoltare (microhidrocentrale, pensiuni, infrastructură etc.), dar din păcate această expansiune creează o presiune extraordinară asupra naturii, inclusiv asupra ariilor protejate. Rolul administrațiilor este de a încerca să găsească mijloace de contracarare a acestei dezvoltări sau de a o permite într-o măsură care să afecteze cât mai puțin aria protejată. Prevenirea pierderii ireversibile a biodiversităţii este însă o misiune dificilă care mizează, printre altele, pe promovarea parcurilor naturale și pe impactul conștiinței colective.

Ariile protejate, o comoară la propriu

Este o afirmație deloc forțată pentru că aceste arii, exploatate rațional și în mod durabil, pot aduce venituri extrem de importante. Această teorie este confirmată și de studiul „Evaluarea contribuţiei ecosistemelor din ariile naturale protejate la dezvoltarea economică şi bunăstarea umană în România“ realizat în cadrul proiectului UNDP/GEF „Îmbunătățirea sustenabilității financiare a rețelei de arii naturale protejate din Munții Carpați“. Realizat în cinci parcuri-pilot (Parcul Natural Apuseni, Retezat, Piatra Craiului, Vânători-Neamţ şi Parcul Natural Munţii Maramureşului), studiul a arătat că, deși cele cinci arii protejate au fost finanţate cu aproximativ 950.000 de euro în 2010, este nevoie de 1.600.000 de euro pentru acoperirea nevoilor de bază şi de 2.550.000 de euro pentru administrarea optimă a siturilor (PNUD 2011). În schimb, valoarea serviciilor de aprovizionare forestieră a celor cinci arii protejate pilot este estimată la aproximativ 9,1 milioane de euro pe an. Însă activităţile forestiere ar putea aduce economiei româneşti încă 2,8 milioane de euro în următorii 25 de ani. În 2010 valoarea activităţilor turistice şi recreative în cazul celor cinci parcuri a fost estimată la puţin peste 109,5 milioane de euro. Această sumă ar putea crește însă cu aproape 42 de milioane de euro pe an pentru că există multe oportunităţi turistice şi de agrement neexplorate, care ar putea fi dezvoltate pentru a creşte veniturile din ariile protejate.

• Pentru a-și mări bugetul de administrare unele parcuri au instituit o taxă de vizită, iar banii sunt folosiți pentru întreținerea traseelor și refugiilor, pentru derularea unor programe educaționale cu copiii etc. Este o măsură care, deși nu influențează în mod extraordinar bugetul administrațiilor, este justă în raport cu ce ne oferă natura.

• Regia Națională are în administrare 22 de parcuri, dintre care 12 naționale și 10 naturale, iar bugetul anual pentru ele este de aproximativ 3 milioane de euro. Ar fi nevoie de mai mulți bani care să fie redirecționați în special pe partea de marketing și promovare.

• Regia Națională a Pădurilor și alte Administrații silvice private care au în grijă arii protejate sunt obligate să plătească către Fondul de Mediu 2% din masa lemnoasă pe care o vând.  Potrivit dlui Vergheleț, s-a încercat modificarea Legii mediului, astfel încât celor care cheltuiesc pentru susținerea administrației parcurilor să li se scadă această datorie. Din păcate, nu s-a reușit acest lucru.

• În jur de 70% dintre bazinele hidrografice din ariile protejate sunt împădurite. Apele Române beneficiază de pe urma acestui lucru, dar nu returnează nimic înapoi naturii. Mircea Vergheleţ a avut o discuție cu cei de la Apele Române, în care a propus ca o mică parte a tarifului încasat pentru fiecare m³ de apă distribuit să revină proprietarilor de terenuri din aceste arii protejate. În final nu s-a concretizat nimic.

Laura ZMARANDA

Abonează-te la acest feed RSS