Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Apr 2021

Noi proiecte europene obținute de 5 primării din Prahova

Cinci primării din Prahova au semnat, recent, la Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, mai multe contracte de finanțare prin Programul Operațional Regional 2014-2020, în valoare însumată de 66,12 mil. lei. Este vorba despre următoarele UAT, sume și proiecte:

  • Primăria Vălenii de Munte, „Creșterea calității vieții pentru populația din oraș prin îmbunătățirea serviciilor sociale, educaționale, culturale, recreative și îmbunătățirea spațiilor publice urbane”, în valoare de 22,75 milioane de lei, din care 22,3 mil. lei fonduri nerambursabile, în cadrul căruia se vor construi 4 imobile, cu 56 de locuințe sociale, un teren multifuncțional de sport, se va amenaja un parc și se vor extinde spațiile verzi din oraș;
  • Primăria Urlați, „Creșterea calității vieții pentru populația din oraș”, în valoare de 20,49 mil. lei, din care 20, 07 mil. lei fonduri nerambursabile, pentru construirea unei creșe și pentru amenajarea unui parc;
  • Primăria comunei Puchenii Mari, pentru demolare parțială, reabilitare, extindere și dotare Școala Pietroșani -6,58 mil. lei (5,43 mil. lei nerambursabil);
  • Primăria comunei Poiana Câmpina, modernizare Școala Gimnazială „Înv. Ion Mateescu”-6,63 mil. lei (6,4 mil lei nerambursabili);
  • Primăria comunei Filipeștii de Târg, sală de sport, terenuri de sport, alei pietonale și carosabile, spațiu parcare, împrejmuire, branșamente utilități la școala gimnazială-9,67 mil. lei.

Regiunea Sud-Vest Oltenia, încă printre cele mai sărace din țară

Cu o suprafață de 29.212 kmp, Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia este alcătuită din 5 județe

– Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea – și corespunde, ca suprafață, în proporție de 82,4%, cu provincia istorică Oltenia. Administrativ, cuprinde 40 de orașe (11 municipii) și 408 comune (2.066 de sate). Populația rezidentă, la 1 ianuarie 2020, se ridica la 1.909.752 de locuitori, iar populația după domiciliu, la 2.144.698 de locuitori, cifre care plasează zona pe locul 7 dintre cele 8 regiuni ale țării.

În draftul Strategiei de dezvoltare 2021-2027 se arată că regiunea se află printre cele mai sărace din Uniunea Europeană. În același document scrie, negru pe alb: „Rata sărăciei a fost de 34,3% în 2018, cu 10,8% peste media națională, principalele cauze ale acestei stări fiind inactivitatea, nivelul scăzut de instruire, transmiterea sărăciei de la o generație la alta și lipsa mobilității interregionale.“ Potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, în 2019 Produsul Intern Brut din Sud-Vest Oltenia s-a ridicat la 77.142 milioane de lei, cel mai mic dintre regiunile țării. Județul cel mai bine dezvoltat este Dolj, cu un PIB de 27.015 mil. lei (35,01% din PIB-ul regiunii), iar cel mai slab economic, Mehedinți, cu un PIB de aproape patru ori mai mic, respectiv 7.525 mil. lei. Cât privește indicatorul care teoretic vorbește despre un anumit standard de trai, am numit PIB/cap de locuitor, surprinzător Gorjul se poziționează pe primul loc, în timp ce Mehedinți rămâne tot în subsolul clasamentului.

Dolj are cele mai multe drumuri din pământ și piatră, iar utilitățile publice sunt modeste în toată regiunea

Slabul potențial economic al regiunii este reflectat, dacă vreți, în gradul de dotare cu utilități sau cu infrastructură publică, în general. Și să vedem cum stau lucrurile, după 30 de ani de investiții și 14 ani de acces la fondurile europene:

Regiunea t 2

Infrastructura rutieră este, în mod surprinzător, cel puțin pe hârtie (date INS), mai bine întreținută ca în alte zone și județe, unele mult mai dezvoltate din punct de vedere economic. Regiunea are o rețea de drumuri naționale, județene și comunale de 11.307 km, din care 18,37% sunt încă din piatră, iar 5,62%, din pământ. Județul Dolj, care are și cea mai densă rețea de șosele, a rămas, cum se spune, cam prin noroaie, de vreme ce numără 283 km de drum din pământ (cel mai mare procent din regiune) și 545 km din piatră (cel mai mare procent din zonă). Surprinzător, județul Mehedinți a avut grijă să-și modernizeze șoselele, astfel că se situează pe primul loc din acest punct de vedere, având cea mai mică lungime a drumurilor din pământ.

Străzi urbane: în cele 40 de orașe, rețeaua de străzi are o lungime de 3.066 km, din care modernizate sunt 2.261 km (73,74%): Dolj – 801 km (603 km de străzi modernizate), Gorj – 468 km (404 modernizate), Mehedinți – 326 (245 modernizate), Olt – 743 (469 modernizate), Vâlcea –728 (540 modernizate).

Alimentare cu apă: la nivel regional, sistemul centralizat de alimentare este prezent în toate cele 40 de municipii și orașe și în 282 de comune, media fiind de 70,15%. Și din nou curios lucru, cele mai bune procente de acoperire cu rețea de apă potabilă înregistrează județele din zona de deal și munte, Vâlcea, respectiv Gorj, unde tehnic e mai greu să fie executată lucrarea în teren accidentat. Populația deservită de sistemul public de alimentare cu apă este de 1.137.538 de persoane, dintr-un total de 2.225.108 locuitori (51,12%). Dacă faceți o comparație între cele două procente (număr de localități cu rețea și populație deservită), rezultă că, într-o localitate cu alimentare, nu toate gospodăriile sunt conectate la sistem.

Regiunea t 3

Canalizare: rețeaua de canalizare este prezentă în toate cele 40 de orașe și în 119 așezări din mediul rural, rezultând un procent de 34,64% la nivel regional. Dacă e să vorbim despre mediul rural (408 comune), acolo procentul este minor, de doar 29,16% dintre așezări care și-au construit un sistem de canalizare și epurare a apelor uzate.

Alimentare cu gaze: doar 25 de orașe, din 40, și 51 de comune, din 408, au această utilitate la dispoziție, rezultând un procent de 16,55% care ar trebui să pună pe gând autoritățile.

Infrastructura școlară: în anul școlar 2018/2019 funcționau în regiune 730 de unități de învățământ, 315 în mediul urban și 415 în mediul rural, cu 14.108 săli de clasă. La acestea se adaugă 4 bazine de înot, 627 de terenuri de sport, 501 săli de gimnastică. Gradul de dotare cu calculatoare este de 2,2 PC/clasă. Nu se spune nicăieri însă câte din aceste unități școlare sunt complet renovate.

Sănătate: numărul spitalelor de stat, inclusiv ambulatorii integrate, a scăzut de la 37 la 36, dar cel al ambulatoriilor de specialitate a crescut de la 80, în 2011, la 110, în 2018. Tot în 2018 erau 141 de cabinete de medicină generală (față de 125, în 2011) și 1.255 cabinete medicale de familie (față de 1.268, în 2011).

Rețeaua de ocrotire medico-socială: în urmă cu doi ani existau 58 de unități de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități, însemnând 2.303 paturi. La acestea se adaugă instituțiile de cultură (cămine culturale, muzee, case memoriale) care intră tot în sarcina statului să le întrețină.

Fonduri publice și bani europeni atrași prin intermediul POR.

Ei bine, să vedem ce au făcut cel puțin în ultimii ani autoritățile publice sau mai bine zis cât au investit ele în dezvoltarea fiecărei localități în parte. Și avem următoarea statistică (oarecum modestă, spunem noi):

  • programul Phare CES 2001, 32 de proiecte implementate în infrastructura mică și educațională;
  • Phare CES 2003, 17 proiecte pentru ateliere școlare;
  • Phare 2004, 18 proiecte pentru gestionarea deșeurilor la scară mică și 12 proiecte pentru ateliere școlare;
  • Pahre 2005 și 2006, 36 proiecte de mediu;
  • Programe guvernamentale: prin intermediul ADR Sud-Vest Oltenia au fost derulate 157 de proiecte, în valoare de 6,58 mil. euro (bani din bugetul național).

Prin Programul Operațional Regional 2007-2013 au fost atrase următoarele sume: 73 de proiecte pentru „Poli urbani de creștere“, cu o valoare nerambursabilă de 260 mil. euro; 22 de proiecte pentru infrastructura regională de transport, în valoare de 183 mil. euro (modernizare 487 km drumuri județene, 20,65 km șosele de centură și 17 km străzi orășenești); 122 de proiecte, în valoare de 138 mil. euro nerambursabili, pentru infrastructura socială; 41 de proiecte pentru promovarea turismului, în valoare de 104 mil. euro.

În următorul exercițiu financiar, respectiv, 2014-2020, prin POR regional s-a apreciat că vor fi terminate, printre altele, următoarele proiecte publice (429 de proiecte, în valoare de 577 mil. euro): 61 de grădinițe, 490 km de drum modernizați, intervenții la 14 ambulatorii de specialitate, 5 muzee și 12 biserici reabilitate etc.

Prin PNDL II s-au mai angajat/promis lucrări și fonduri după cum urmează: Dolj – 812,922 mil. lei pentru 141 de proiecte; Gorj – 677, 002 mil. lei pentru 163 de proiecte; Mehedinți – 848, 938 mil. lei pentru 174 de proiecte; Olt – 823,051 mil. lei pentru 206 proiecte; Vâlcea – 745,231 mil. lei, pentru 204 proiecte.

Regiunea t 1

Maria Bogdan

  • Publicat în Social

Proiecte de 86 mil. lei pentru stațiunile turistice din regiunea Centru

Pentru revigorarea stațiunilor turistice din regiunea Centru, primăriile au avut posibilitatea să acceseze fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Măsura 7.1.  Până în prezent, au fost semnate 7 contracte de finanțare, în valoare de 86 milioane lei, din care 84, 01 mil. reprezentă fonduri nerambursabile. Proiectele vizează, printre altele: reabilitarea infrastructurii rutiere în stațiunea Covasna (19,04 mil. lei), amenajare parcuri și spații verzi (7,77 mil. lei) și reabilitarea infrastructurii rutiere (14,23 mil. lei) în Băile Tușnad, județul Harghita, dezvoltarea infrastructurii turistice în stațiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului (19,61 mil. lei), amenajare spațiu de agrement multifuncțional în jurul cinematografului Doina (6,39 mil. lei) și modernizare străzi (9,27 mil. lei) în stațiunea Sovata, jud. Mureș, dezvoltarea economică a stațiunii balneoclimaterice Bazna, județul Sibiu (14,23 mil. lei).

Maria Bogdan

Curios lucru: în Prahova, 90% din fondurile europene (POR) au fost atrase de UAT-urile aflate sub influența unui anumit spectru politic

Până la sfârșitul lunii ianuarie, entitățile publice din județul Prahova (primării, culte religioase, Consiliul Județean Prahova, instituții sociale) au semnat 59 de contracte de finanțare prin Programul Operațional Regional 2014-2020, valoarea cumulată a proiectelor ridicându-se la 703,758 mil. lei. 80-85% din această sumă înseamnă fonduri europene nerambursabile, diferența fiind asigurată de la bugetul de stat și bugetele locale. De remarcat este faptul că doar 13 primării, din 104, au optat pentru proiecte europene prin POR, iar 12 dintre acestea sunt conduse de primari din dreapta politicii sau centru-dreapta (1), aceștia din urmă adjudecând 44 de contracte (97,7%), din 45 semnate de administrațiile locale.

Revista noastră nu tratează subiecte cu tentă politică. Nici acum n-o va face, însă nu putem trece cu vederea, fie și ca simplă observație, realitatea din Prahova, surprinzătoare inclusiv pentru noi, cei care am „prins“ această nuanță, analizând situația proiectelor semnate în cadrul POR 2014-2020. Și vom începe întâi de toate cu orașele din județ, 14 la număr. Doar opt dintre acestea au obținut fonduri europene prin POR. Întâmplător sau nu, șapte dintre ele sunt conduse de primari din dreapta spectrului politic și unul (Băicoi) de un edil asumat la centru-dreapta. Situația este identică și în cazul comunelor. Din cinci localități rurale (7 proiecte) – Drajna, Berceni, Starchiojd, Mănești și Poiana Câmpina – patru sunt conduse de primari de dreapta (6 proiecte)!

Totul – lucru confirmat în discuțiile avute cu mai mulți primari – se poate interpreta într-o singură cheie, cel puțin pentru acest județ: în general localitățile conduse de primari de stânga, având un consiliu județean și un guvern din aceeași familie politică, s-au culcat pe-o ureche, mizând totul fie pe alocările directe guvernamentale și județene, fie pe Programul Național de Dezvoltare Locală, etapele I și II. În schimb, localitățile cu primari de dreapta au fost lăsate întotdeauna mai la coadă când a fost vorba de banii de la județ ori de la București, motiv pentru care ei au considerat că unica șansă de dezvoltare a așezărilor lor o reprezintă fondurile europene, sursă care le creează și o anumită independență financiară. Administrațiile au depus dosare pentru fiecare măsură la care au avut acces. Așa se explică paradigma sau mai degrabă paradoxul de Prahova.

Judetul Prahova

Ce localități au accesat fonduri prin POR

În cazul centrelor urbane, Ploieștiul a obținut cel mai mare număr de proiecte, 10 la număr, dar ca sumă absolută, de departe, performar este orașul Sinaia, care a atras numai prin POR proiecte în valoare de 124,45 mil. lei. În cazul comunelor, notă separată face Drajna, dar despre reușitele acestei primării vom vorbi ceva mai târziu. Să vedem însă ce investiții au fost aprobate în fiecare localitate. Facem doar precizarea că, în total, 13 orașe și comune au semnat, cum spuneam, 44 de contracte, în valoare cumulată de 342,098 mil. lei:

  • Azuga, 4 proiecte, în valoare de 32,4 mil. lei: modernizare creșă cu grădiniță – 1,8 mil. lei, amenajare spații verzi – 7,69 mil. lei, creșterea eficienței energetice a clădirilor Spitalului de Ortopedie și Traumatologie – 5,7 mil. lei, îmbunătățirea calității vieții populației în oraș, lot 1 – 18,21 mil. lei;
  • Sinaia, 8 proiecte, în valoare de 124,45 mil. lei: eficiență energetică și extindere iluminat zona istorică – 11,8 mil. lei, ECO-BUS – 18,3 mil. lei, NOCO2, cale pentru pietoni – 22,75 mil. lei, construire PARK & RIDE – 27,09 mil. lei, amenajare „Parc Ştirbei“ – 7,2 mil. lei, dotare Ambulatoriul Spitalului Orășenesc Sinaia – 9,7 mil. lei, Centru S loc de bine – 5,16 mil. lei, realizare Centru Multifuncțional Educațional-Recreațional „ZINO, Educație de la A la Z“ – 22,45 mil. lei;
  • Mizil, 4 proiecte, în valoare de 29,132 mil. lei: reabilitare, modernizare, extindere și dotare Liceul Tehnologic „Tase Dumitrescu“ – 13,35 mil. lei și Grădinița nr. 5 – 5,8 mil. lei, creșterea eficienței energetice Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu“ – 3,022 mil. lei și Spitalul Orășenesc „Sfânta Filofteia“ – 6,96 mil. lei;
  • Băicoi, 3 proiecte în cuantum de 26,64 mil. lei: dotarea Ambulatoriului Spitalului Orășenesc –8,44 mil. lei, amenajare parc – 11,3 mil. lei, creșterea eficienței energetice a iluminatului public – 6,9 mil. lei;
  • Slănic, 1 proiect, în valoare de 5,3 mil. lei: amenajare spații verzi/parc în oraș – 5,3 mil. lei;
  • Câmpina, 4 proiecte, în valoare de 41,46 mil. lei: restaurarea, dotarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural „Muzeul Memorial B.P. Hașdeu“ – 5,8 mil. lei, creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale – 0,73 mil. lei, creșterea eficienței energetice la Colegiul Tehnic „C-tin Istrati“ – 8,41 mil. lei și Spitalul Câmpina – 26,52 mil. lei;
  • Ploiești, 10 proiecte, în valoare de 44,79 mil. lei: construire grădiniță cu program prelungit – 6,2 mil. lei, eficientizare energetică blocuri lot I – 2,59 mil. lei, lot 2 – 9,42 mil. lei, lot 3 – 3,89 mil. lei și lot 4 – 4,74 mil. lei, eficientizare energetică Liceul Tehnologic „1 Mai“, sala de sport – 1,95 mil. lei, Școala Gimnazială „G. Coșbuc“ – 1,77 mil. lei, Liceul Tehnologic de Servicii „Sf. Apostol Andrei“ – 1,28 mil. lei, Grădiniță „Sf. Mucenic Mina“ – 4,29 mil. lei, Grădinița nr. 23 – 4,14 mil. lei, Colegiul Național „Al. I. Cuza“ – 4,52 mil. lei;
  • Plopeni, 2 proiecte, în valoare de 8,95 mil. lei: reabilitare termică și energetică Școala Gimnazială „Carol I“ – 4,54 mil. lei și Sala Polivalentă – 4,41 mil. lei;
  • comuna Poiana Câmpina, 1 proiect: modernizare și dotare grădiniță – 1,45 mil. lei;
  • F Mănești, 1 proiect: construire școală P+1 și anexe, amenajări exterioare, branșamente utilități – 9,94 mil. lei;
  • Berceni, 1 proiect: construire grădiniță – 4,28 mil. lei;
  • Drajna, 3 proiecte, în valoare de 10,926 mil. lei: modernizare, dotare și construire anexă tehnică grădiniță – 1,066 mil. lei, extindere Ambulatoriul Spitalului de Pneumofiziologie – 6,37 mil. lei și reabilitarea și conservarea monumentului istoric Moara de Apă WARTHIADI – 3,49 mil. lei;
  • Starchiojd, 1 proiect: desființare construcții și construire grădiniță – 2,38 mil. lei.

Consiliul Județean Prahova, bani pentru drumuri, spitale și centre sociale

Consiliul Județean Prahova (președinte Bogdan Toader, stânga politicii), instituție care, teoretic, are în grijă dezvoltarea județului în totalitatea sa, a semnat cinci contracte de finanțare, în valoare de 256,266 mil. lei. O altă unitate din subordinea CJ, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), a adjudecat alte două investiții, în cuantum de 9,02 mil. lei. Cea mai mare sumă este alocată pentru infrastructura rutieră, unde sunt în procedură de achiziție lucrările pentru modernizarea a două trasee regionale, unul în estul județului (legătura cu Ialomița), în valoare de 153,162 mil. lei, și altul la granița cu județul Dâmbovița, în valoare de 66,416 mil. lei. Celelalte contracte se referă la sănătate: extindere și modernizare Unitate de Primiri Ugențe Spitalul Județean Prahova – 18,56 mil. lei; extindere, reabilitare și modernizare Ambulatoriul integrat al SJU-11,093 mil. lei, eficientizare energetică Spitalul de Obstetrică Ginecologie Ploiești – 5,18 mil. lei. DGASPC va construi, tot pe bani europeni, centre de zi cu locuințe protejate, în cadrul a două proiecte semnate din 2018, unul în valoare de 3,84 mil. lei, iar altul de 5,18 mil. lei.

Comuna Drajna bate toate recordurile

Dintre localitățile rurale din Prahova, dacă nu cumva din întreaga regiunea Sud-Muntenia, comuna Drajna are toate șansele să bată recordul absolut în materie de fonduri europene. Până în luna ianuarie 2020, în actualul exercițiu financiar (2014-2020), administrația locală a semnat contracte de finanțare pentru 7 proiecte europene, în valoare de aproape 22 de milioane de lei, sumă care echivalează cu de 3,5 ori bugetul anual al localității. Anul trecut, primarul Violeta Gonțea ne spunea că a depus proiecte pentru toate măsurile din PNDR, POR și GAL, 9 în total. Până acum au fost aprobate 7 dintre acestea: PNDR 2014-2020 – modernizare străzi, 943.346 euro; cămin cultural, 394.682 de euro; înființare rețea de canalizare, 982.425 de euro; POR 2014-2020 – reabilitarea Moarei de Apă Warthiadi, 3,4 mil. lei, modernizare, dotare și construire anexă tehnică, grădinița cu program prelungit, 1,066 mil. lei, Ambulatoriu din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie – 6,37 mil. lei; GAL „Plaiurile Ramidavei“, buldoexcavator, 50.000 euro partea de finanțare europeană.


Suplimentare de fonduri pentru AMPOR
Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional 2014-2020 (AMPOR) a aprobat supracontractarea proiectelor din lista de rezervă a Programului pentru iluminatul public (Axa prioritară 3), dezvoltarea urbană durabilă (Axa prioritară 4), îmbunătățirea infrastructurii educaționale (Axa prioritară 10) și pentru regenerarea orașelor mici și mijlocii (Axa prioritară 13). Prin această măsură, proiectele aflate în lista de rezervă vor fi evaluate, în vederea contractării, valoarea totală a finanțării depășind 2,4 miliarde de euro. De asemenea, după îndeplinirea unor condiții impuse de reglementările europene, vor fi relansate și apeluri de proiecte în cadrul POR 2014-2020 pentru axele prioritare cu finanțare disponibilă, inclusiv pentru stimularea mediului de afaceri.

Maria BOGDAN

„Cule în lumină“, un proiect de promovare a fortificațiilor oltenești

Despre culele oltenești am scris în câteva rânduri. Și o facem și astăzi, dată fiind valoarea lor culturală și istorică și mai ales importanța lor în zestrea spirituală a acestei regiuni. Prima veste bună ar fi că două dintre cele 27 de monumente istorice vor fi reabilitate cu fonduri europene (POR 2014-2020) și din bugetul Consiliului Județean Dolj. A doua veste, la fel de bună, ar fi că a fost lansat proiectul „Cule în lumină”, susținut de CEZ România, cu sprijinul Institutului Național al Patrimoniului și al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București.

Să-ncepem cu proiectul „Cule în lumină“, lansat la jumătatea lunii iunie. În cadrul acestuia, Institutul Național al Patrimoniului și CEZ România au promovat deja pagina www.culeinlumina.ro unde sunt prezentate, în format digital, toate informațiile disponibile cu privire la ultimele 27 de fortificații oltenești rămase în picioare din cele 200 construite de-a lungul timpului în această zonă a țării, din Mehedinți și până în Argeș. Cunoscătorii sunt invitați să îmbogățească baza de date cu lucruri inedite și apoi să voteze primele 10 construcții care, ulterior, vor fi incluse în propunerile de conservare-restaurare ale studenților de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“. În plus, vor fi organizate tururi ghidate pentru descoperirea culelor oltenești și pentru includerea lor într-un circuit turistic regional.

cule Harta proiect Cule in lumina

Ondrej Safar, CEO al Grupului CEZ România, a declarat, la lansarea proiectului: „În calitate de investitor strategic în zona Olteniei, am inițiat proiectul «Cule în lumină» pentru a mobiliza oamenii să descopere și să fie mândri de această parte importantă a patrimoniului cultural național. Inițiativa reunește atât cunoștințele celor mai valoroși experți în domeniul istoric și cultural, cât și energia și entuziasmul unei generații de studenți cărora le lansăm provocarea conservării culelor oltenești folosind tehnologii moderne.“ La rândul său, dr. arheolog Daniela Mihai, director adjunct în cadrul Institutului Național al Patrimoniului, preciza: „Culele aflate pe Lista Monumentelor Istorice din România se află în județele Gorj (8), Vâlcea (5), Argeș (6), în partea de nord a județelor Dolj (3) și Mehedinți (3), o culă în județul Teleorman și alta în județul Olt. În total, astăzi mai există doar 27 de cule-monument istoric, dintre care trei sunt ruine, iar o parte dintre acestea sunt în uz, în circuit public sau privat. Numai protejându-le și punându-le în valoare oferim un viitor trecutului nostru.“ Implicarea studenților este văzută de Vlad Eftenie, lector dr. arh. în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“, ca un prilej de creativitate într-un, stilistic vorbind, laborator de idei care sigur va livra cele mai bune soluții de punere în valoare a acestui patrimoniu unic.

Și pentru că a venit vorba despre clădiri, se pare că 15 cule sunt în stare funcțională. Se cunoaște faptul că trei cule aflate în administrarea Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu“, respectiv, Glogoveanu, Cornoiu și Cartianu, au fost renovate. De asemenea, culele Duca și Greceanu, din comuna Măldărești, Vâlcea, sunt în stare bună, fiind incluse de mai mult timp în circuitul muzeal. Este oarecum reconfortant să observăm totuși că autoritățile din Dolj și-au luat treaba în serios și au semnat contracte de finanțare pentru restaurarea a două monumente: Cula Cernăteștilor, un proiect în valoare de 1,6 milioane lei (0,343 mil. lei fonduri europene), și Cula Izvoranu-Geblescu, o investiție de 2,106 mil. lei (0,443 mil. lei fonduri europene).

Maria Bogdan

  • Publicat în Social

POR 2014-2020: 2,18 miliarde euro disponibili prin apeluri de proiecte

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 a lansat 7 apeluri de proiecte, în valoare totală de 2,18 miliarde euro. Suma reprezintă aproape 31% din bugetul programului alocat la nivel regional. În același timp, programul anterior, POR 2007-2013 înregistrează o rată de absorbție de 85%, reprezentând sume rambursate de Comisia Europeană, și o rată estimată la final de 92,3%.

În total, la nivelul tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare au fost depuse până acum în cadrul POR 2014-2020 1.282 de proiecte, cu o valoare totală eligibilă de 1,08 miliarde euro. Dintre acestea, 1.088 de proiecte se află în etapa de verificare a conformității administrative iar 39 de proiecte au depășit această etapă și au intrat în etapa de evaluare tehnică și financiară. Cele mai multe proiecte au fost depuse pentru prioritatea de investiții 2.1.A – Microîntreprinderi (1.053 de proiecte). Proiectele cu cea mai mare valoare, 301,69 milioane euro (valoare eligibilă), au fost depuse pentru prioritatea 6.1 – Drumuri județene (14 proiecte).

Acestea sunt câteva dintre informațiile prezentate săptămâna trecută, la Comitetul de Monitorizare a Programului Operațional Regional (CMPOR) 2014-2020. Întâlnirea a avut loc în perioada 24-25 noiembrie, la Baia Mare, în prezenţa d-lui Carsten Rasmussen, Șeful Unității pentru România în cadrul DG Regio a Comisiei Europene, a conducerii Autorității de Management a POR si a reprezentanților Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest.

Membrii CMPOR au aprobat criteriile de eligibilitate și evaluare pentru:

- prioritatea de investiţie 3.1.-Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor, Operațiunea B - Clădiri publice;

- Axa Prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile;

- apelurile care vor fi lansate pentru Investiţii Teritoriale Integrate (ITI) - Delta Dunării: eficiență energetică în clădiri rezidențiale, drumuri județene, regenerarea terenurilor degradate.

De asemenea, a fost stabilită lansarea unui apel național (nu pe regiuni) pentru prioritatea de investiție 8.1., obiectivul specific 8.3. - Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale (grupurile vulnerabile copii şi persoane cu dizabilităţi). Alocările financiare aferente sunt de 16,32 milioane de euro pentru grupurile vulnerabile ”copii” și 73,41 milioane de euro pentru ”persoane cu dizabilităţi”.

Următoarele acțiuni avute în vedere sunt:

  • Relansarea imediată a apelurilor de proiecte pentru care se termină perioada de depunere;
  • Lansarea celorlalte apeluri de proiecte până în luna martie 2017;
  • Scurtarea perioadei de timp între momentul lansării și cel al depunerii proiectelor (de la 2 luni la 1 lună) pentru apelurile care se vor relansa;
  • Continuarea activităților de informare a beneficiarilor/ potențialilor beneficiari;

POR 2014-2020 - 7 apeluri de proiecte lansate până în prezent:

  • Axa Prioritară 2 – Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, Obiectiv specific 2.1 A – Microintreprinderi.
  • Axa Prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, Obiectiv Specific 3.1A – cladiri rezidențiale.
  • Axa Prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Obiectiv Specific 5.1 – patrimoniul cultural.
  • Axa Prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Obiectiv Specific 5.2 – reconversia și refuncționalizarea terenurilor degradate.
  • Axa Prioritară 6 - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională, Obiectiv Specific 6.1 – modernizarea drumurilor județene.
  • Axa Prioritară 7 - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului, Obiectivul Specific 7.1 – dezvoltarea infrastructurii de turism
  • Axa Prioritară 12 – Asistență tehnică.

Sursa - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice a modificat ghidul general al solicitantului pentru POR 2014-2020

Astfel, principalele modificări aduse Ghidului general se referă la:

- Posibilitatea depunerii documentației tehnice/ tehnico-economice în format electronic (.pdf), sub semnătura electronică extinsă a reprezentantului legal al solicitantului/ persoanei împuternicite.

- Posibilitatea depunerii planului de situație a imobilelor - planşă pe suport topografic vizat de Oficiul de cadastru și publicitate imobiliară (OCPI), conform Legii nr. 50/1991 în cadrul etapei precontractuale, în caz contrar proiectul fiind respins.

- Acceptarea înscrierii provizorii în cartea funciară a dreptului de proprietate la depunerea cererii de finanțare, cu condiția depunerii unui extras de carte funciară cu înscrierea definitivă a dreptului respectiv cel mai târziu în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la primirea notificării privind demararea etapei precontractuale, în caz contrar proiectul fiind respins. Nu se acceptă înscrierea provizorie a celorlalte drepturi reale/ de creanță aplicabile conform ghidurilor specifice.

- Eliminarea restricțiilor privind solicitarea de clarificări în cadrul etapei de verificare a conformității și eligibilității și de evaluare tehnică și financiară.

- Clarificarea și standardizarea regulilor modalității de calcul a termenelor aferente mecanismului de selecţie şi contractare pentru apelurile competitive, luând în considerare regulile de calcul a termenelor stabilite de Codul de procedură civilă.

- Posibilitatea ca proiectele respinse în cadrul etapei de verificare a conformității administrative și eligibilității să fie redepuse, doar dacă se respectă termenul limită de închidere, fiind tratate din punct de vedere procedural ca proiecte nou-depuse. Prevederea nu se aplică pentru proiectele respinse în urma etapei de evaluare tehnică și financiară, cu excepția apelurilor necompetitive.

- Posibilitatea închiderii grilelor de evaluare tehnică și financiară cu observații/recomandări, cu condiția soluționării aspectelor respective în termenul de depunere a documentelor în etapa precontractuală.

- Ajustarea termenelor de răspuns la solicitările de clarificări în cadrul apelurilor de proiecte în care se depun cereri de finanțare cu mai multe componente.

Forma consolidată a ghidului general este publicată pe site-ul http://www.inforegio.ro/ro/por-2014-2020/ghid-2014-2020.html și va sta la baza metodei de calcul pentru selecția și contractarea proiectelor finanțate din POR 2014-2020.

Prevederile Ghidurilor specifice pentru apelurile de proiecte aflate în curs vor fi corelate, acolo unde este cazul, cu prevederile Ghidului General, varianta consolidată.

Sintezele principalelor modificări ale Ghidurilor Specifice

- Ghidul Solicitantului pentru Apelul de proiecte nr. POR/2016/2/2.1.A - Microîntreprinderi

- Ghidul Solicitantului pentru Apelul de proiecte nr. POR/2016/3/3.1/A/1 – Sprijinirea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale – la care se adaugă următoarele modificări:

- Detalierea modalității de verificare a criteriului privind elaborarea/ revizuirea/ reactualizarea documentaţiei tehnico-economice cu cel mult 2 ani înainte de data depunerii cererii de finanţare pentru proiectele de investiții.

- Detalierea modalității de verificare a criteriului privind actualizarea devizului general cu mai mult de 12 luni înainte de data depunerii cererii de finanţare.

Perioada în care se pot depune proiecte a rămas neschimbată.

- Ghidul Solicitantului pentru Apelul de proiecte nr. POR/2016/5/5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea si dezvoltarea patrimoniului natural si cultural - Monumente istorice

- Ghidul Solicitantului pentru Apelul de proiecte nr. POR/2016/5/5.2. - Revitalizarea spațiilor urbane

- Ghidul Solicitantului pentru Apelul de proiecte nr. POR/2016/6/6.1/1.-Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională - Drumuri judeţene

- Ghidul Solicitantului pentru Apelul de proiecte nr. POR/2016/7/7.1./1-Turism.

Abonează-te la acest feed RSS