reclama youtube lumeasatuluitv
update 24 Feb 2020

De ce vor primarii să cumpere buldoexcavatoare prin GAL-uri

70% dintre primarii cu care am stat de vorbă – și să fi fost în jur de 40 numai în Prahova –spuneau că vor folosi banii pe care-i pot accesa prin intermediul grupurilor de acțiune locală (GAL) pentru a achiziționa buldoexcavatoare, utilaje pe care să le utilizeze inclusiv pentru deszăpezirea drumurilor de interes local pe timp de iarnă. De ce o asemenea preferință și de ce este extinsă la o scară atât de largă? Prima dată am gândit că o fi vreun intermediar ori „sus-pus“ care are de vânzare multe buldoexca­vatoare. Și, pe alocuri, se confirmă ipoteza! Dar alți primari au oferit o explicație mai la îndemână: sumele pe care le pot extrage sunt atât de mici încât banii nu ar ajunge pentru altceva în afară de utilaje. Ce nu știau ei la vremea respectivă (n.n. – inclusiv la începutul lunii mai) este că, mai nou, instituțiile statului au exclus de la finanțare, cel puțin pentru unitățile administrativ-teritoriale, achiziția de tractoare sau altele asimilate acestora.

De altfel, e o poveste întreagă și cu aceste GAL-uri pentru exercițiul financiar european 2014-2020. În primul rând, suntem în 2017 și niciun grup nu a început treaba efectiv, în sensul de a lansa sesiunile de proiecte. Motivul? Strategiile de dezvoltare locală (SDL), pe baza cărora au fost selectate pentru finanțare sute de GAL-uri, trebuie schimbate parțial. Adică trebuie modificate condițiile de acordare a finanțării proiectelor în sensul de a fi armonizate cu cerințele impuse de Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) pentru măsurile similare. Anii trecuți, pentru că rolul unui GAL este de a duce fondurile europene mai aproape de beneficiar, oficialii de la București au fost de acord ca anumite condiții din SDL să fie mai accesibile fermierului sau primăriilor, mai neîncărcate de proceduri birocratice. Nu se știe cine, dar în 2017 s-a trezit cineva că nu e bună prea multă deschidere, așa că GAL-urile au fost obligate să aplice condițiile impuse de AFIR la selectarea/aprobarea proiectelor. Pesemne după ce va fi terminată și această etapă sunt libere să-și înceapă treaba entitățile asociate într-un GAL.

Autoritățile publice, acces limitat la fondurile GAL

Pe de altă parte, deși GAL-ul reprezintă, prin defi­niție, „un parteneriat public-privat, în care partea publică deține un procent de 49%, la nivel decizional și la nivel de alcătuire, iar 51% este deținut de partea privată“, unitățile administrativ teritoriale vor avea acces doar la 25% din fonduri. Grupurile au mers cu varianta de 50-50%, dar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a considerat că primăriile au și alte surse financiare, impunând limita de 25%. La un GAL cu suma totală aprobată de 2,8 milioane de lei și 13 administrații publice afiliate, suma pe care o poate accesa o primărie este de 54.000 de euro. În varianta unui proiect cu finanțare nerambursabilă de 50%, o unitate administrativ-teritorială se poate gândi la o investiție de 108 milioane de euro. Ce ar putea face cu o asemenea sumă? Nu foarte multe! Probabil din acest motiv s-au orientat primarii la buldoexcavatoare. Nu toți, evident. Sunt și semnale că ar fi existat „o sugestie“ în acest sens. Numai că, dacă a fost un asemenea plan, acesta este dat peste cap de AFIR, care a anunțat că nu va deconta achiziția de utilaje în cazul primăriilor. Reamintim că, pentru perioada 2014-2020, fondurile destinate GAL-urilor au crescut la aproape 700 de milioane de euro. Prin intermediul grupurilor pot fi accesate toate măsurile din PNDR.

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 43

Fondurile disponibile pentru investiții în dezvoltarea fermelor zootehnice au fost solicitate integral înainte de termenul limită al sesiunii

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunţă că fondurile nerambursabile alocate pentru sectorul zootehnic, prin submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, au fost epuizate ca urmare a solicitărilor de finanțare primite de Agenție înainte de termenul limită al sesiunii, 28 februarie 2017.

De la deschiderea sesiunii în data de 15 decembrie 2016, au fost depuse pentru finanţare prin submăsura (sM) 4.1, componenta sector zootehnic, 201 de proiecte de investiții, pentru care s-au solicitat fonduri nerambursabile în valoare de peste 150 milioane de euro.

Precizăm că AFIR a primit solicitări de finanțare în limita plafonului de depunere a proiectelor (150.000.000 de euro), respectiv 200% faţă de suma alocată pentru cea de-a doua sesiune aferentă acestei submăsuri din 2016 și continuată în 2017.

După încheierea evaluării de către experții AFIR, proiectele vor fi selectate în funcție de punctajul obținut la criteriile de selecție de către fiecare proiect în parte, în ordine descrescătoare. Selecția proiectelor se va realiza în limita alocării disponibile pentru sM 4.1, componenta sector zootehnic, care este de 75 milioane de euro euro.

A fost demarată autorizarea la plată a schemei de plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (înverzire) precum și pentru submăsurile compensatorii din PNDR aferente Măsurii 13

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează că începând cu data de 12.05.2016 a demarat autorizarea la plată a schemei de plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (înverzire) precum și pentru submăsurile compensatorii din PNDR aferente Măsurii 13. Numărul total de fermieri pentru care au fost emise deja ordinele de plată este de 532.362 fermieri. Suma totală autorizată după data de 12.05.2016 este de 944.2 milioane lei (212,89 milioane euro) și este compusă din: 685,25 milioane lei (155,17 milioane euro) din bugetul U.E. - F.E.G.A. (Fondul European de Garantare pentru Agricultură), 13,33 milioane lei (2,97 milioane euro) din bugetul național, respectiv 245,64 milioane lei (54,8 milioane euro) din bugetul U.E. - F.E.A.D.R. (Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală).

Numărul total de beneficiari plătiți începând cu data de 08.04.2016 și până în prezent este de 756.210 beneficiari.

În ce privește Campania de primire a cererilor unice de plată 2016, au fost depuse un număr de 754.151 cereri, pentru o suprafaţă de 6.035.690 hectare.

Perioada de depunere fără penalizări a cererilor de plată va continua până la data de 31 mai 2016.

Avînd în vedere modificarea prevederilor regulamentare, precum și cele ale O.U.G. 3/2015, cererile unice de plată pot fi depuse fără penalizări de întârziere până la data de 31 mai 2016. După această dată se pot depune cereri unice de plată cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare. Solicitările depuse după data de 27 iunie 2016 nu mai sunt admise, iar fermierului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin.

A fost aprobată hotărârea pentru modificarea și completarea HG 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor PNDR

În şedinţa Guvernului din 20 aprilie 2016 a fost aprobată hotărârea pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat.

Adoptarea actului normativ urmărește simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene si permite adoptarea unor facilitați pentru accesarea fondurilor în favoarea solicitanților.

Actul normativ aprobat astazi aduce o serie de clarificari, astfel:

  • clarificări cu privire la dovada asigurării cofinanțării private;
  • clarificarea unor aspecte privind măsurile cu caracter compensatoriu;
  • clarificări referitoare la condițiile de accesare și implementare a măsurilor de sprijin forfetar;
  • clarificări referitoare la condițiile de accesare și implementare a proiectelor finanțate prin LEADER;
  • completări ale actualelor dispoziții privind atribuțiile organismelor cu sarcini delegate privind implementarea măsurilor PNDR 2014-2020.

PNDR va susține calitatea și promovarea produselor agro-alimentare

Începând cu anul 2014 reprezentanții Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc – APAR, în calitate de reprezentanți ai sectorului de promovare a produselor agro-alimentare din cadrul Federației Naționale PRO AGRO, au încercat să convingă reprezentanții MADR de importanța introducerii măsurilor privind certificarea și promovarea produselor agro-alimentare românesti. Demersul a avut ca obiectiv introducerea Priorității 3A din Regulamentul (UE) 1305/2013 Art.16 „Schemele de calitate pentru produsele agricole și alimentare“ în PNDR 2014-2020.

Daca în ultimi doi ani autoritățile au dat dovadă de o lipsă de interes față de solicitările sectorului, se pare că schimbările de la MADR au impus o nouă abordare, în care solicitările legitime ale sectorului să fie luate în seamă la elaborarea instrumentelor de lucru.

Astfel, MADR a convocat o discuție la sediul ministerului, în data de 17.12.2015 pentru discutarea Fișei Măsurii privind Calitatea și Promovarea produselor agro-alimentare. Salutăm pe această cale inițiativa MADR și consideram că eliminarea simulării dialogului la nivel guvernamental poate aduce beneficii majore pentru fermierii și micii producători români. Va rămâne de văzut, dacă acestă Măsură va fi croită ca un instrument pentru atingerea obiectivelor naționale sau interesele individuale ale reprezentanților capitalului străin vor bloca și de această dată posibilitatea producătorilor români de a-și valorifica mai bine produsele.

Tendința europeană în implementarea programelor de dezvoltare rurală 2014-2020 a fost aceea de a finanța acțiunile de certificare și promovare a calității, astfel încât solicitările pentru investiții în active fizice (fabrici) să fie o consecință firească a cererii naturale de produse. În acest fel fermierii și producătorii naționali vor putea avea o dezvoltare sustenabilă, iar produsele agro-alimentare cu valoare adăugată mare vor putea deveni un motor al economiei românești, cât și un prilej de mândrie națională.

Măsura, conform FEADR, poate susține cu 100% fermierii care doresc certificarea produselor cu sume de până la 3.000 euro/exploatație/an timp de 5 ani, precum și 70% din costurile aferente promovării acestor produse. Regulamentul prevede posibilitatea de a finanța atât certificarea europeană (IGP, STG, DOP, etc), cât și cea națională (tradițional și rețeta consacrată).

Dacă România va reuși în următorii ani să ajungă de la 1 produs certificat UE ca IGP (Magiunul de Topoloveni) la un număr de 200 de produse, vom putea spune că am depășit statutul de  „țară bananieră“ care exportă resursa naturală și subvenție europeană prin grâu și porumb.

Uniunea Europeană a venit peste România precum tancurile sovietice

După integrarea României în UE am asistat la formarea a două tabere. Prima care susținea că integrarea este benefică și cealaltă tabără care era convinsă de contrariu. Acum, la nouă ani de la integrarea în UE, efectele sunt vizibile – industria românească e sublimă dar lipsește cu desăvârșire, iar agricultura la fel... Acest lucru înseamnă că, cel puțin în sectorul industrial, nu prea mai există companii românești care să conteze, ci doar străine... În sistemul bancar la fel. În agricultură, terenurile arabile sunt, încet dar sigur, acaparate de străini. Iar fermierii români au devenit dependenți de fondurile europene. Ce e de făcut? Mai nimic...

„Trăiască și înflorească UE!“

Toate guvernele de după anul 2000 și până în prezent au ridicat în slăvi Uniunea Europeană, integrarea în Casa Comună, dar și efectele benefice ale postaderării. Sigur, nimeni nu contestă efectele benefice, „civilizatoare“ ale integrării. Mai ales când vine vorba de fondul problemei, adică de bani, de „fondurile europene“ destinate diferitelor sectoare ale economiei. Când vine vorba de „forma“ problemei, adică de „esența lucrurilor“, lucrurile se schimbă. Iar guvernanții s-au făcut că nu există nicio problemă în acest sens... Sau au făcut doar aluzii vagi că ar exista ceva-ceva „probleme“... Până acum... „Complexul industrial-agrar din Europa a venit peste noi ca tancurile sovietice“. Cine a zis asta? Nimeni altul decât vicepremierul Vasile Dîncu, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Mai precis, Vasile Dîncu a vorbit despre efectele pe care le-a avut aderarea la UE asupra mediului rural românesc la o dezbatere despre dezvoltarea integrată a mediului rural în România, desfășurată în luna decembrie a anului care tocmai s-a încheiat. „Integrarea în Uniunea Europeană, să fim foarte sinceri, a dat o lovitură mortală țăranului român deoarece complexul industrial-agrar din Europa a venit peste noi ca tancurile sovietice. Cei care ne întoarcem acasă de sărbători știm asta foarte bine. La noi s-au dat legi legate de produsele românești din obligația de a avea produse autohtone în supermarketuri, dar nu se respectă această lege, avem organisme minunate de control, dar nimeni nu respectă acest lucru.“

Satul românesc în pericol?

Iar cum „tancurile sovietice“ au venit în România cu scopul de a rămâne, la fel și UE. Numai că acest lucru ar duce la depersonalizarea totală a civilizației rurale românești. Iar românii nu fac nimic pentru a proteja acest tezaur pur românesc, crede vicepremierul Dîncu. „Avem ultima civilizație rurală din Europa și ar trebui s-o protejăm. În România vin mai degrabă străinii să ne atenționeze asupra faptului că ne moare satul, că moare o civilizație. E o chestiune de cultură care ne lipsește, – aceea de a ne putea autoorganiza și de a ne dezvolta singuri. (...) Cred că în primul rând trebuie să ne pese nouă înșine de țara noastră. Acesta este cel mai important lucru și nu e un slogan“, a mai afirmat Dîncu. Totuși ce este de făcut? „Avem nevoie de o nouă strategie care ar trebui să fie națională pentru că numai strategii globale este greu să aplicăm în România. Dacă suntem ultima civilizație rurală, atunci este clar că nu există model european pentru asta... Trebuie să-i ajutăm pe oameni. Ei nu știu nici «bruxelleză», nici limba tehnocratică pe care putem să o avem noi la Guvern. Oamenii nu cunosc aceste limbaje, ei au nevoie de educație, de programe de formare și de antreprenoriat din afară care să vină să-i miște. S-au obișnuit doar să vină politicienii în campanie electorală și să recolteze voturi de acolo. Deci și-au pierdut în primul rând speranța, de aceea este nevoie de o strategie de a salva această civilizație“, a conchis Vasile Dîncu.

Și „veșnicia“ la fel...

Iar părerea vicepremierului nu este una singulară. Mai mult, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu crede că, dacă până acum obișnuiam să spunem că „veșnicia s-a născut la sat“, de acum încolo însăși această „veșnicie“ este serios pusă sub semnul întrebării. „Eu chiar cred că veșnicia nu se va mai naște la sat. Modernizarea forțată a satului românesc va duce la dispariția acelui sat idilic pe care ni-l imaginăm cu toții. Căci modernizarea implică bunăstare, iar aceasta înseamnă renunțarea la cai, dispariția săniilor trase de cai și încet, încet, dispariția biodiversității. Sigur, caii, și vorbesc de cai ca de un simbol al arhaismului, vor fi folosiți în continuare la călărie sau în agroturism. Cum lesne se poate vedea și în Polonia, caii se folosesc din ce în ce mai puțin în muncile agricole. Sau, de exemplu, în Franța există o fermă care produce un vin exclusivist care foloseşte doar forță de muncă manuală, dar și cabaline. Și vorbesc aici de o fermă de nișă cu produse extrem de scumpe care justifică aceste costuri masive“, ne-a declarat Achim Irimescu. Cu alte cuvinte, în acest moment în Occident costă extrem de mult să fii arhaic. Adică trebuie să ai extrem de mulți bani ca să te bucuri de produse cu adevărat „curate“.

Așadar și prin urmare...

Ce urmează? O nouă strategie, bineînțeles... Dar, de această dată, una cu rezervele de rigoare. „Cred că provocarea numărul unu este să stabilim o strategie. Deși aici nu cred că este punctul nostru forte. Am stabilit la strategii... nu știu câte din ’90 până acum și niciuna nu a fost menită să poată oferi ceea ce ne dorim cu adevărat. Vom scrie și de data aceasta o nouă strategie. Sigur, o strategie sper eu să fie a mediului rural, într-adevăr. Repet, fonduri multe s-ar putea să ne ducă spre eficientizare, spre performanță și competitivitate la nivel european, dar să ne îndepărteze de satul pe care îl visăm sau ni-l imaginăm noi. Dădeam un exemplu foarte ușor oficialilor de la Bruxelles. Mergeți în România, într-o seară de vară, cu mașina și vedeți câte insecte rămân pe parbriz și mergeți în Vest și o să vedeți ce s-a întâmplat cu modernismul. Este adevărat că fiecare își dorește o viață mai bună, cu apă caldă la robinet și nu cu toalete în fundul curții, dar toate acestea în mod sigur ne vor duce departe de satul pe care încă îl menținem“, a mai spus șeful MADR, Achim Irimescu.

Vom returna 800 de milioane de euro din fondurile pe dezvoltare rurală

Se pare că România va returna Comisiei Europene cel puțin 800 de milioane de euro din fondurile alocate pe dezvoltare rurală prin PNDR 2007-2013. „Avem foarte multe fonduri alocate (PNDR 20014-2020 n.r.). Am avut și pentru perioada anterioară, dar din păcate nu am reușit să le utilizăm în integralitate. Cel puțin 800 de milioane de euro vor fi returnați Comisiei Europene și este dureros că se întâmplă așa pentru că vă imaginați, cu 800 de milioane de euro se puteau face multe afaceri în mediul rural care să aducă o viață mai bună fermierilor și mai ales celor care desfășoară activitatea în afara agriculturii. Din păcate, în mediul rural principalul furnizor de locuri de muncă este totuși agricultura“ a declarat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la o conferință de specialitate, la sfârșitul anului trecut. În contextul celor de mai sus ne putem întreba: „E de bine? E de rău?“

Bogdan Panțuru

La GAL Ţinutul Bârsei. Vechiul PNDR trece, proiectele finanţate rămân

Localizat în nordul municipiului Braşov, incluzând comunităţi din judeţele Braşov şi Covasna (comunele Hărman, Bod, Sânpetru, Hălchiu, Crizbav, Feldioara, Dumbrăviţa, Hăghig şi Vâlcele), Grupul de Acţiune Locală Ţinutul Bârsei se poate mândri cu aprecierea unanimă a tuturor beneficiarilor fondurilor UE, fapt ce duce la încrederea că, odată cu noul PNDR, proiectele vor fi mai multe şi mai repede finanţate.

Reprezentantul acestui grup, Cătălin Frangulea, este unul dintre cei mai respectaţi şi mai îndrăgiţi şefi de GAL din ţară. Absolut toţi deponenţii de proiecte, fie că au avut şansa de-a le fi fost finanţate sau nu, au numai cuvinte de laudă pentru sfaturile şi deschiderea pe care a avut-o pentru fiecare dintre ei în parte.

„Ne-am început activitatea la începutul anului 2012. Am avut foarte multe dosare depuse, însă, din păcate, doar 22 dintre ele s-au concretizat în proiecte. În clipa de faţă mai avem 5 proiecte în planul de evaluare sau precontractare“, spune Frangulea. Recunoaşte că a avut dificultăţi cu dosare incomplete, dar şi dezamăgiri faţă de calitatea consultanţilor. Au fost şi cazuri când unele proiecte au trecut de etapa de evaluare şi precontractare, însă nu reuşeau să prezinte dovada cofinanţării. Alte probleme au fost legate de statutul proprietăţii, fiindcă nu toate satele din Ţinutul Bârsei aveau rezolvată problema proprietăţii, asta însemnând că Măsurile de tipul 112 sau 141 n-au putut fi aplicate. „Un număr mare de solicitări l-am avut pe Măsura 312, pe crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi. Zona, fiind între municipiul Braşov şi municipiul Sf. Gheorghe, este propice pentru servicii şi activităţi nonagricole. Aici numai 6 proiecte s-au concretizat cu cofinanţare. Cum era de aşteptat, Măsura 112 a generat un interes ridicat din partea beneficiarilor şi aici vom avea, până la finalul activităţii noastre, un număr de 9 proiecte finanţate.“

Speranţe cu noul PNDR

În ceea ce priveşte noul PNDR, dl Frangulea este optimist. În primul rând se bazează pe promisiunea că Măsura 112 va avea un prag financiar crescut, ajungând până la 50.000 de euro, iar în al doilea rând pe intuiţia că se doreşte acoperirea întregului teritoriu naţional cu Grupuri de Acţiune Locală, fapt care ar conduce la o mai echitabilă distribuţie de fonduri în toate zonele ţării, astfel încât să existe peste tot mici nuclee de dezvoltare agricolă, nonagricolă, care să permită pe termen lung dezvoltarea sustenabilă a mediului rural.

„Avem norocul unor exemple de bună practică zonală a unor fermieri care au reuşit să-şi dezvolte exploataţiile în perioada 2007-2013 şi vrem să ne folosim de aceste persoane, de aceşti fermieri pentru a exemplifica partea bună. Faptul că am avut un succes destul de bun în această perioadă 2007-2013 ne face să credem că viitorii beneficiari vor avea multă încredere în noi. Avem relaţii de colaborare cu foarte multe GAL-uri din Europa şi am văzut acolo, unde Grupul de Acţiune Locală este de mai mult timp (de 10-20 de ani), că există o reală emulaţie la nivelul comunităţii privind direcţia dezvoltării locale. Privaţi, publici, fermieri, companii private par să meargă în aceeaşi direcţie. Sperăm ca în următorii ani să putem face din Ţinutul Bârsei un teritoriu similar şi să ne îndreptăm către o dezvoltare sustenabilă pentru întreaga zonă.“

Patricia POP
Paul ROGOJINARU

Noul PNDR poate fi aprobat la finalul acestui an sau la începutul anului viitor

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 ar putea fi aprobat de către Comisia Europeană la finalul acestui an sau la începutul anului viitor şi nu va prezenta modificări fundamentale în structură faţă de proiectul trimis de autorităţile române, a declarat fostul comisar european pentru agricultură, Dacian Cioloş. „Comisia Europeană va fi în măsură să aprobe acest program la finalul acestui an, începutul anului viitor. Aşa cum stau lucrurile, nu întrevăd schimbări fundamentale, de structură a orientării strategice a programului atâta timp cât suntem mai mult într-o procedură administrativă. Adaptările esenţiale au fost deja făcute în urma consultărilor informale dintre Comisie şi Ministerul Agriculturii pe care le-am stimulat încă din momentul elaborării, în primăvară, tocmai pentru a evita în acest moment schimbări fundamentale. Tocmai de aceea am încurajat Ministerul să nu aştepte neapărat aprobarea formală a Programului, pentru a lansa anumite măsuri care sunt foarte aşteptate“, a subliniat Cioloş.

La Iaşi, în discuţia fermierilor. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR)

În organizarea ABplus Events, USAMV „Ion Ionescu de la Brad“ şi Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală la Iaşi a avut loc întâlnirea anuală a Clubului Fermierilor AGROMALIM din Regiunea de Nord-Est şi Republica Moldova.

În Aula Magna a Universităţii au fost prezenţi fermieri – clubul numără acum peste o mie de membri –, directori ai DADR din cele şase judeţe ale Regiunii Nord-Est, reprezentanţi ai instituţiilor conexe, directori şi preşedinţi din alte părţi ale ţării, cercetători, specialişti, reprezentanţi ai Federaţiei Agricultorilor din Republica Moldova.

Invitat de onoare a fost domnul Daniel Constantin, vice prim-ministru şi ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care a vorbit despre Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 în contextul noului Program de Politică Agrară Comună (PAC).

„Suntem în măsură să vorbim astăzi, a spus la deschiderea lucrărilor domnul ministru, despre ce se va întâmpla în agricultura românească în următorii şapte ani din punctul de vedere al sprijinului european şi al celui de la bugetul de stat. Ceea ce trebuie să facem în perioada următoare este să încercăm să nu mai exportăm materie primă, să integrăm această producţie, astfel încât să aducem o valoare mai mare atât fermelor, dar şi bugetului de stat. În cei şapte ani agricultura românească va avea la dispoziţie prin PNDR opt miliarde de euro din fonduri europene şi două miliarde de la bugetul de stat, o sumă care va permite celor din agricultură să realizeze obiective pe măsura posibilităţilor de care dispune ţara.“

Un obiectiv – clasa de mijloc

La acest moment, unu la sută din fermieri au jumătate din suprafaţa agricolă a ţării, în timp ce cealaltă jumătate deţine peste 800 de mii de ferme care au între 1 şi 5 hectare. Deci o agricultură polarizată şi trebuie să facem tot ce depinde de noi, a subliniat domnul ministru, să încurajăm apariţia clasei de mijloc. Fermele de familie au de regulă proiecte tip care sunt pe cale să se diversifice şi care, odată depuse, să nu mai aibă nevoie de atât de multe avize, doar de o autorizaţie de construcţie, dacă este cazul. Mai mult, pentru cei care au depus aceste proiecte şi nu au bani pentru cofinanţare, aceştia nu vor trebui să pună gaj bunuri: casa, maşina etc., ci trebuie să meargă la bancă să facă un credit care este garantat în proporţie de 80% de fondul de garantare. De asemenea, unele bănci oferă microcredite pentru a cofinanţa proiectele respective ajutând astfel micii fermieri.

Un subprogram pentru pomicultură

Pentru programul de reconversie, replantare sau înfiinţare de livezi noi pentru care vor fi alocate 260 milioane de euro e nevoie de material săditor românesc, plecând de la ceea ce s-a întâmplat cu materialul săditor pentru viticultură adus din afară cu care investitorii au avut necazuri. E nevoie aşadar de sprijinul cercetării astfel încât cele o mie de pepiniere din ţară să primească un suport extrem de puternic cu material săditor creat în ţară.

Acum în România există 170 mii de hectare de livezi, din care mai mult de jumătate sunt îmbătrânite. De aceea vrem să reabilităm 35 mii ha în următorii ani cu materialul românesc, iar producţia s-o procesăm şi să trimitem la export sau pe piaţa internă. Fructele vor fi procesate în unităţi de microprocesare şi procesare pentru care s-au alocat 40 milioane de euro.

În atenţia primarilor

Până acum la Măsura 322 primăriile au avut acces la  proiecte integrate care vizau infrastructura, dar pe lângă acestea se mai făceau un cămin cultural, un centru social etc. „Am vrut, a accentuat domnul ministru, să eliminăm orice fel de interpretare pe acest subiect şi, ca o atare, infrastructura economică, socială etc. se finanţează separat prin proiecte de până la cinci sute de mii de euro, iar infrastructura rutieră, separat. Va fi sigur o singură categorie care poate fi catalogată ca proiect integrat – canalizarea şi aducţiunea de apă în valoare de 2,5 milioane de euro.“

Daniel Constantin s-a referit apoi la apariţia şi dezvoltarea grupurilor locale de acţiune (GAL). Cele 170 GAL-uri apărute până acum s-au dezvoltat bine, iar cele 450 milioane de euro alocate pentru proiecte vor fi cu siguranţă cheltuite până la sfârşitul anului 2015. În continuare, prin PNDR, GAL-urile vor avea la dispoziţie 625 milioane de euro în condiţiile în care grupurile de acţiune locală: îşi definesc singure strategia de dezvoltare, îşi elaborează singure proiecte, primesc proiecte, le evaluează, în timp ce instituţiile statului doar supraveghează dacă lucrurile au funcţionat corect. Este de fapt o conlucrare între autorităţile locale şi beneficiari – persoane fizice sau juridice la nivel de comună.

Tinerii fermieri

Până acum la nivelul ţării aproape 13 mii de tineri au primit finanţări între 25 şi 40 mii de euro pentru ca, în viitorul PNDR, circa alţi 7.000 vor avea o finanţare între 50 până la 60 mii de euro pentru a se instala în mediul rural şi pentru a începe o activitate agricolă. „Tinerii, a subliniat domnul ministru, care sunt răsfăţaţii Politicii Agricole Comune, cum am spus adeseori, au posibilitatea ca cinci ani să primească o plată directă cu 25% mai mare decât cei care au peste 40 de ani, pentru o suprafaţă cuprinsă între 25 şi 90 hectare. De asemenea, trebuie rezolvată o problemă vitală, fărâmiţarea terenurilor agricole. Proprietarilor de terenuri între 1 şi 5 ha li se recomandă să se asocieze pentru a intra într-o categorie cuprinsă între 1-30 ha care va fi stimulată din 2015, când vor primi subvenţii de 170 euro la hectar, iar cei care dispun de suprafeţe de la 5 şi peste 30 ha vor primi ca subvenţie 210 euro.

„Nu vrem să-i forţăm pe fermieri, a accentuat domnul ministru, să se asocieze, dar vrem să-i stimulăm, să le arătăm avantajele pe care le au dacă lucrează în comun.“ În continuare domnul Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a răspuns unor întrebări pe care le-au pus cei prezenţi la întâlnirea anuală a Clubului Fermierilor AGROMALIM.

Stelian Ciocoiu

Două măsuri din noul PNDR pot fi accesate

Începând din data de 20 mai se derulează două sesiuni de depunere de proiecte pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, pentru Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole (până pe 18 iulie a.c.) şi Măsura 215 – Plăţi privind bunăstarea animalelor (până pe 30 iunie). Măsurile se derulează pe procedurile din PNDR 2007-2013, dar cu finanţare din noul PNDR.

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) George Turtoi a declarat pentru Lumea Satului că PNDR 2014-2020 va fi transmis Comisiei Europene, până la sfârşitul lunii iunie. „După cum ştiţi, noi am depus o variantă neoficială, ca să câştigăm timp, dar sperăm ca până la finele lunii iunie să depunem varianta oficială“, a subliniat reprezentantul MADR.

PNDR 2014-2020 va aduce o serie de noutăţi care să înlesnească accesul la fondurile UE. Printre acestea, simplificarea structurii de depunere.

Alocarea financiară pentru această sesiune pe Măsura 121 este de 150 milioane de euro şi va fi defalcată după cum urmează:

• O alocare pentru fermele de familie de 35 milioane de euro – 50% pentru sectorul vegetal şi 50% pentru sectorul zootehnic;

• O alocare pentru îndeplinirea standardelor de 15 milioane de euro – integral pentru sectorul zootehnic;

• O alocare de 100 milioane de euro defalcată – 50% pentru sectorul vegetal şi 50% pentru sectorul zootehnic.

„Nu mai avem sesiuni de depunere lunare. Depunerea va fi continuă pe parcursul anului şi selecţia proiectelor se va face lunar sau trimestrial, dacă nu sunt suficiente proiecte depuse. Sesiunea se închide când se epuizează suma. Deci poate să se încheie şi mai devreme de finalul anului, dacă sunt depuse proiecte astfel încât să fie consumată suma. Avantajul este că nu se mai modifică condiţiile pe toată durata sesiunii, sunt aceleaşi pe toată durata anului. Dacă le îndeplineşti, bine, dacă nu, mai alergi după alte documente. De asemenea fluxurile de sarcină sunt eliminate, chiar şi pentru APDRP. Nu vor mai exista blocaje. Vrem să scurtăm la trei luni termenul în care potenţialii beneficiari primesc un răspuns. Depinde de numărul de proiecte care o să vină“, ne-a declarat George Turtoi.

Condiţii minime pentru acordarea sprijinului

Sprijinul pentru ferma de familie se acordă exploataţiilor agricole cu o dimensiune cuprinsă între 2 şi 50 UDE (Unităţi de Dimensiune Economică) şi care este înregistrată în Registrul unic de identificare / Registrul agricol.

Pentru Măsura 215 angajamentele voluntare privind condiţiile superioare de bunăstare a animalelor urmează să fie asumate de la data de 1 iulie 2014 pentru o perioadă de 5 ani.

În ceea ce priveşte această Măsură şi sesiunea de depunere a cererilor de ajutor sunt eligibile exploataţiile cu ferme noi care nu au avut încheiate angajamente până la data de 15 februarie 2013 pentru pachetul porcine şi respectiv până la data de 18 ianuarie 2013 pentru pachetul păsări.

Lidia Truică

PNDR 2014 - 2020 va fi structurat pe 13 măsuri mult simplificate; prețuri de referință pentru achiziții publice

Programul Național pentru Dezvoltare Rurală /PNDR/ 2014 - 2020 va fi structurat pe 13 măsuri mult simplificate față de cele incluse în actualul program și va conține prețuri de referință pentru achizițiile făcute de autoritățile locale sau de societățile comerciale.

"Sunt două direcții principale în viitorul PNDR 2014 — 2020. În primul rând, numărul de măsuri va fi redus de la 24 la doar 13. A doua noutate majoră este legată de simplificarea procedurilor și cea mai importantă se referă la existența prețurilor de referință. Acestea ne scutesc de anumite probleme cum sunt cele semnalate zilele trecute de Curtea Europeană de Audit. Ei semnalează probleme în achiziții la autoritățile locale sau la beneficiari societăți comerciale, pentru că ele sunt obligate să treacă prin OUG 34/2006, administrând fonduri europene asimilate fondurilor publice. De aici, apar și foarte multe probleme. Nu sunt specialiști la nivel de comună ca să deruleze achiziții publice, însă, dacă vor avea o listă a prețurilor de referință, atunci lucrurile se simplifică pentru că fac achiziția în mod direct fără să treacă prin OUG 34", a declarat, joi, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Cea mai importantă măsură din noul PNDR vizează "Investiții în active fizice" și are prevăzută o sumă de 1,932 miliarde de euro, cu trei submăsuri, respectiv modernizarea fermelor, procesare și infrastructură, cea mai mare sumă — 1,025 miliarde euro — fiind orientată către modernizarea fermelor.

"Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor" are prevăzută o sumă de 1,032 miliarde de euro în noul PNDR, circa 619 milioane de euro vor merge către "Instalarea tinerilor fermieri" și 412,8 milioane euro pentru "Start up și dezvoltarea de microîntreprinderi".

"Vom avea o alocare substanțială pentru tinerii fermieri în următorii șapte ani. Dacă în perioada 2007—2013 am avut 269 milioane de euro, acum va crește la 619 milioane de euro. Rămâne să stabilim în câteva zile care va fi alocarea pe tânărul fermier care se instalează în mediul rural. Avem posibilitatea să creștem de la 40.000 de euro până la 70.000 de euro, dar sigur că nu vom crește pentru că intenția noastră este să venim cu o alocare astfel încât să beneficieze cât mai mulți fermieri. Probabil că va fi între 50.000 și 60.000 de euro", a spus Daniel Constantin.

O altă măsură din noul PNDR vizează "Serviciile de bază și reînnoirea satelor din zonele rurale" cu fonduri de un miliard de euro, iar agricultura ecologică va beneficia de peste 200 de milioane de euro în următorii șapte ani. O altă măsură importantă este cea legată de "Gestionarea riscurilor", care are alocată o sumă de 397,8 milioane de euro.

PNDR este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investițiile private și publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România. Alocarea totală pentru perioada 2014 — 2020 este de 8,015 miliarde de euro pe aceste program.

AGERPRES

.

Tinerii fermieri primesc sprijin suplimentar incepand cu 2014

Imbatranirea fortei de munca active din agricultura este o realitate la nivelul intregii Uniuni Europene, iar Romania nu este o exceptie. Pentru a-i stimula the tineri sa se instaleze in mediul rural si sa porneasca o afacere in agricultura, Reforma Politicii Agricole Comune (PAC) 2014-2020 promite mai mult sprijin pentru acestia, atat prin plati directe pe suprafata mai mari fata de media nationala cat si prin masuri dedicate de dezvoltare rurala.

In domeniul platilor directe, tinerii fermieri – adica cei sub 40 de ani care desfasoara o activitate agricola – vor primi incepand cu 2014 plati directe pe suprafata cu 25% mai mari decat media nationala, anunta comisarul european Dacian Ciolos in vara, dupa ce Parlamentul European, Consiliul de Ministri al UE si Comisia Europeana au ajuns la un acord privind reforma PAC. Suplimentarea de 25% este valabila pentru primii cinci ani si ramane la latitudinea statelor membre sa decida pentru ce suprafata se va aplica. Potrivit ultimelor informatii de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), plata pe suprafata suplimentata s-ar putea oferi pentru suprafete de pana la 90 de hectare.

Pe langa aceasta forma de sprijin, prima de instalare in mediul rural a tinerilor fermieri oferita prin Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) ar urma sa fie de pana la 70.000 euro, incepand cu 2014, fata de pana la 40.000 euro, in actualul program, 2007-2013. Insa, ca si in cazul platii suplimentare pe suprafata, forma finala in care va fi disponibila aceasta masura depinde de constrangeri bugetare, explica recent ministrul agriculturii Daniel Constantin.

Pentru Masura 112 – Instalarea tinerilor fermieri au fost disponibile 331 milioane de euro prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2007 – 2013 si toate fondurile au fost contractate. In total au fost finantate 12.425 de proiecte cu o valoare de 308,8 milioane de euro. Platile efectuate se ridicau la 216,46 milioane de euro in septembrie 2013, potrivit datelor oferite de APDRP. Masura s-a dovedit foarta populara printre tinerii romani, in total fiind inscrise 22.494 de proiecte cu o valoare totala de 630 millioane de euro.

Potrivit ultimelor date de la MADR, viitorul PNDR ar putea intra in vigoare incepand cu semestrul doi din 2014.

La cat se va ridica efectiv sprijinul oferit tinerilor fermieri romani in perioada 2014 - 2020? In ce conditii va fi disponibil? Subiectul va fi discutat pe larg in cadrul celei de-a treia editii a evenimentului Focus on Agriculture organizat de Business Review pe 31 octombrie si 1 noiembrie la INDAGRA.

Ce vor fermierii români de la noul PNDR?

Acordarea plăţilor cuplate, ajutor suplimentar pentru tinerii fermieri, sprijin pentru zonele defavorizate, fonduri dedicate procesului de înverzire, introducerea la plată a ovinelor şi bovinelor, transferul din pilonul 1 în pilonul 2 a unui miliard de euro sunt doar câteva dintre propunerile celor paisprezece organizaţii ale producătorilor agricoli din România, membre ale Alianţei RO PAC, prin care acestea vor să ajute Ministerul Agriculturii în elaborarea noului Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Măsurile au fost prezentate la Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală, din cadrul USAMV, de către Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România. Pe lângă reprezentanţii organizaţiilor membre alianţei RO PAC, la eveniment au mai participat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, şi Avram Fiţiu, secretar general al Federaţiei Naţionale de Agricultură Ecologică.

Printre măsurile realizate de organizaţiile de producători în vederea elaborării PNDR 2014-2020 se numără următoarele:

Alocarea a 15% din bugetul pentru pilonul 1 către plăţile cuplate. „Susţinem plăţile cuplate deoarece acesta este singurul mod prin care vom reuşi să arătăm munca agricultorului reflectată direct în produsele agricole. Niciodată nu vom putea merge să cerem ministrului bani dacă noi nu ştim care este ponderea noastră în PIB-ul României. Şi nici politicile pe care le susţinem împreună cu Ministerul Agriculturii la Ministerul de Finanţe şi la Guvernul României nu le vom putea prezenta dacă nu avem valoarea reală a producţiei scoase din agricultură“, a precizat Claudiu Frânc.

Mai mult, acesta a dat şi un exemplu, prin care a dovedit cum în 2011 producţia laptelui fiscalizat a scăzut aproape la jumătate din lipsa subvenţiei.

„Am avut acea subvenţie de 0,3 bani pe litru de lapte, în perioada 2007-2010. În primii ani de aplicare, România a înregistrat o creştere a producţiei de lapte plecată de la procesare, de la 700.000 de tone în 2008 la 1.400.000 de tone în 2010. În 2011, când această schemă a dispărut, din cauza aderării României la spaţiul Schengen, producţia de lapte fiscalizată în România a scăzut la 800.000 de tone. Nu s-au tăiat vacile, nu a dispărut acest lapte din piaţă. Ci, din nou, acest lapte a intrat în economia neagră. În momentul în care, prin acest sistem de plată cuplată, vom reuşi să atribuim o sumă pentru a vinde marfa agricultorilor într-o formă fiscalizată, care să se reflecte în bugetul total al veniturilor din agricultură, să fiţi convinşi că şi Ministerul Agriculturii, în negocierile cu Guvernul, va reuşi să aloce mult mai mulţi bani agricultorului român.“

Plata suplimentară pentru tinerii fermieri. Măsura prevede ca toţi cei care vor accesa Măsura 112 sau care au accesat actualul PNDR să poată fi stimulaţi prin instituirea unui ajutor suplimentar de 25%.

Sprijin pentru zonele defavorizate. „Cerem pe acest segment să se atribuie un procent de 2% din sumele alocate în 2001. Iar, spre bucuria noastră, comisarul Dacian Cioloş a menţionat că s-a aprobat posibilitatea ca România să redefinească zonele cu deficit economic agricol pe cele 8 criterii, urmând ca din suprafaţa totală a României cca 20% să intre în acest pachet de plăţi pe zone defavorizate“, a explicat Frânc.

Procesul de înverzire. 30% din bugetul destinat pe pilonul 1 din PNDR 2014-2020 trebuie să reprezinte plăţi de înverzire.

Introducerea ovinelor şi bovinelor la dreptul de plată începând cu 2015, în rezerva creată prin fermierul activ şi prin plata pentru suprafeţele de păşuni pe care România le deţine în funcţie de încărcătura de animale.

„Soluţia este foarte simplă: în toată lumea se merge pe hectarul de păşune cu o unitate vită mare şi făcând acest lucru vom scoate din plată o suprafaţă destul de importantă de păşuni, pentru care şi-aşa sunt luaţi bani numai de şmecheri şi vor rămâne pentru crescătorii de vaci şi de oi care într-adevăr folosesc păşunile“, a spus preşedintele FCBR.

Transferul din pilonul 1 în pilo­nul 2 a unui miliard de euro prin cele două măsuri: rezervă din păşuni şi definiţia fermierului activ.

Program subtematic pentru instalarea tinerilor fermieri. În pilonul II, de dezvoltare rurală, o chestiune foarte importantă este programul de instalare a tinerilor, prin care, dacă va fi agreat şi adoptat de Ministerul Agriculturii, s-ar putea instala 13.000-14.000 de tineri fermieri în şapte ani, pe când prin modelul actual sunt bani doar pentru instalarea a maximum 1.200 -1.300 de tineri fermieri în şapte ani.

Măsuri multe, fonduri puţine

Referitor la propunerile Alianţei RO PAC, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a menţionat că, în elaborarea măsurilor care se prefigurează a fi în număr de 14, trebuie avută în vedere alocarea financiară, care nu mai este la acelaşi nivel cu cea din 2007-2013.

„Atunci când elaborăm PNDR trebuie să ţinem cont de alocarea financiară, care nu mai  este aşa de generoasă ca cea din 2007-2013.

În egală măsură, anumite fonduri trebuie să meargă pe măsurile de înverzire, iar atunci când vorbim de 7,1 miliarde de euro pe tot PNDR-ul şi scădem în jur de 600 sau 800 milioane de euro pe zona de bunăstare la porc şi la pasăre, sigur veţi vedea că fondurile sunt din ce în ce mai puţine. Din acestea, mai scădem şi partea de infrastructură locală, 1,1 miliarde de euro – suma propusă de Ministerul Agriculturii, la care se adaugă 200 milioane de euro, care pot fi accesaţi prin grupurile de acţiune locală.

Din păcate, pe partea de investiţii, fondurile sunt din ce în ce mai puţine şi trebuie să ne concentrăm pe măsurile care ne interesează“, a explicat ministrul.

În privinţa calendarului pentru aprobarea viitorului PNDR, Daniel Constantin a precizat că, după ce vor fi preluate informaţiile de la toate asociaţiile din domeniu, la jumătatea sau sfârşitul lunii octombrie vor fi prezentate principalele direcţii de finanţare din viitorul PNDR. În luna ianuarie programul va fi trimis la Bruxelles, după care va urma procesul de negociere, care poate dura până la 6 luni de zile.

Daniela CRISTESCU

UE a rambursat României peste 10 miliarde de euro pe cele trei programe destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului

Uniunea Europeană a rambursat României din 2007 şi până în prezent peste 10 miliarde de euro, bani atraşi în economia românească, pe cele trei programe destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Fondurile europene alocate României pe actuala programare financiară sunt de circa 14,5 miliarde de euro pe cele trei programe.

În ceea ce priveşte banii rambursaţi pentru plata proiectelor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), exclusiv din fonduri europene, fără cofinanţarea de la bugetul de stat, suma se ridică la circa 4,46 miliarde de euro, reprezentând un procent de absorbţie de aproximativ 62%.

Pentru perioada 2007 - 2013, sumele alocate României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), doar din bugetul Uniunii Europene, au totalizat 8 miliarde de euro. 

Până în prezent, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a încheiat 81.311 de contracte de finanţare în valoare de circa 5,5 miliarde de euro, anul 2013 fiind ultimul an în care mai pot fi contracte proiecte pe actuala programare financiară. Raportat la valoarea totală a fondurilor disponibile prin PNDR doar pentru proiecte de investiţii, respectiv circa 6,7 miliarde de euro, procentul de contractare a fondurilor este de circa 82%. 

În ceea ce priveşte rambursările din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA), de unde se fac plăţile pe suprafaţă, României i-au fost rambursate 4,575 miliarde de euro, respectiv aproape 80% din suma totală alocată pentru perioada 2007- 2013 de 6,227 miliarde de euro. La această dată, plăţile totale efectuate de APIA depăşesc 4,939 miliarde de euro, dar nici în această sumă şi nici în cea rambursată României nu au fost incluse plăţile din acest an, deoarece acestea vor debuta, conform calendarului agreat cu Comisia Europeană (CE), la 16 octombrie, din bugetul naţional, iar ulterior, probabil la începutul anului 2014, va fi efectuată rambursarea din partea CE.
Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) aferentă anului 2013, suma alocată României din FEGA este 1,403 miliarde de euro, iar cuantumul maxim al plăţilor este de 139,17 euro /hectar. La această sumă, Guvernul a mai aprobat încă o plată suplimentară de 21 de euro pe hectar din bugetul naţional, ceea ce ridică subvenţia pe suprafaţă la 160 de euro pe hectar.

De asemenea, pe cel de-al treilea program european din domeniu, Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), au fost rambursate României în jur de 49,1 milioane de euro, aproximativ 25% din asistenţa UE alocată României prin Fondul European pentru Pescuit (FEP). România beneficiază pentru perioada 2007-2013 pe acest program de 230,7 milioane de euro de la UE pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării.
Plăţile prin POP au fost întrerupte, în ianuarie 2012, din cauza unor erori şi nereguli în procesul de selecţie a proiectelor depuse, dar şi a unor deficienţe în separarea funcţiilor şi atribuţiilor din cadrul Autorităţii de Management. Comisia Europeană a deblocat Programul Operaţional de Pescuit un an mai târziu, în mai 2013, când a rambursat României cele aproape 50 de milioane de euro pe care le-a suportat statul român.

Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, România prezintă în acest an un risc de dezangajare de 7-10 milioane de euro pe acest program din cauza întârzierilor înregistrate în derularea programului.

AGERPRES

Autoevaluarea on-line a investiției propuse prin PNDR

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit pune la dispoziția beneficiarilor un sistem de informare on-line privind derularea fondurilor europene acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Pe pagina oficială de internet a APDRP, în cadrul secțiunii Autoevaluare este funcţional „Sistemul Expert” care este dedicat tuturor celor care accesează fonduri europene nerambursabile. Tot în cadrul acestei secțiuni sunt disponibile, începând cu data de 22 iulie 2013, încă două sisteme de consiliere on-line: „Tutoriale” și „Simulări”.

Cu ajutorul tutorialelor și a simulărilor, beneficiarii sunt informați în mod interactiv despre modalitatea de întocmire a Cererilor de Finanțare, a Cererilor de Plată și asupra derulării proiectelor finanțate prin PNDR.

Tutorialul este o aplicaţie interactivă de informare, care facilitează înțelegerea și derularea procedurii de achiziţii pentru beneficiarii privați şi a celei aferente beneficiarilor publici.

Aceste Tutoriale pot fi accesate şi direct de către cei care sunt hotărâți deja asupra investiţiei pe care doresc să o realizeze prin PNDR, fără a mai trece prin etapa de consultare a Sistemului Expert.

Cei interesați vor putea parcurge on-line 5 astfel de lecții:

Cu ajutorul simulărilor, beneficiarii PNDR sunt informați asupra modalității concrete de întocmire a dosarului Cererii de Finanțare și a dosarului Cererii de Plată. Totodată au posibilitatea de a realiza practic pașii care trebuie parcurși de la întocmirea și depunerea proiectului până la finalizarea investiţiei propuse.

Extinderea Portalului APDRP este determinată de o nevoie de informare cât mai complexă și o îndrumare mai exactă a potențialilor beneficiari.

Suportul on-line oferit de APDRP este parte a proiectului P006/ 2012 „Informarea potenţialilor beneficiari ai PNDR şi dezvoltarea sistemului informatic de gestiune şi instruire a angajaţilor”, Componenta 1 „Elaborarea sistemului expert şi a tutorialelor pentru informarea potenţialilor beneficiari ai PNDR prin intermediul portalului web” finanțat prin Măsura 511 - Asistență Tehnică a PNDR.

Noul PNDR va avea doar 11 măsuri pentru următoarea perioadă de programare

Noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală va avea doar 11 măsuri pentru următoarea perioadă de programare 2014 - 2020, fiind mult simplificat faţă de cel actual, care conţinea 25 de măsuri, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, într-o conferinţă dedicată fondurilor europene.

"Chiar ieri am definitivat priorităţile. Forma finală va fi după ce vom avea o analiză swot şi o mulţime de date din teritoriu, pentru că am pornit de la necesităţile reale ale agriculturii. De exemplu, România are cea mai proastă dotare tehnică pe fermă din Europa. Ca exemplu, la 100 de hectare, în Polonia sunt 9,5 tractoare, în România sunt 1,4. Deci, este clar că noi avem nevoie disperată de continuarea investiţiilor în ferme. Apoi, avem nişte restricţii introduse de regulamentele europene - 25% din fonduri vor trebui alocate pentru Axa 2 - măsuri de agromediu, bunăstarea animalelor, zone defavorizate. Deci, în principiu, nu cred că vom avea probleme să absorbim banii 100% pe următorul program, dar important este cum ne facem noi viaţa mai uşoară", a spus Irimescu.

Potrivit acestuia, pe PNDR au fost depuse 160.000 de proiecte. 

"Mulţi dintre funcţionari, deşi mult huliţi, au trebuit să lucreze până târziu, inclusiv în week-end, pentru a reuşi cât de cât, deşi, repet, am înregistrat întârzieri. Am avut proiecte pe măsuri depuse anul trecut şi abia acum le-am finalizat evaluarea. Ca urmare, este foarte important să regândim şi am stabilit priorităţile şi vom aplica pentru următoarea perioadă de programare doar 11 măsuri şi nu 25 de măsuri. Deci, simplificăm mult programul, dar mai rămâne problema generală şi anume birocraţia. Este una dintre cauzele care au dus la o proastă absorbţie. Eu nu sunt mulţumit nici la 57%, pentru că media europeană este undeva la 64% pe dezvoltare rurală", a subliniat acesta.

Secretarul de stat a menţionat că MADR se află în plin proces de contractare cu o firmă care va realiza viitorul PNDR şi a atras atenţia asupra importanţei cerinţelor pe care autorităţile de resort le vor avea de la compania respectivă, pentru că absorbţia fondurilor europene în următoarea perioadă va depinde de modul în care va fi gândit programul. 

"Foarte important este să simplificăm programul, pentru că asta a fost una dintre cauzele absorbţiei dificile. Absorbţia fondurilor europene a fost de 57% pe partea de fonduri de dezvoltare rurală'', a adăugat reprezentantul MADR. 
El a menţionat că, pentru perioada de programare 2014 - 2020, România va avea o alocare financiară mai redusă pe PNDR, cu un miliard de euro.
"Va fi de circa 7,1 miliarde de euro", a precizat secretarul de stat.

Pentru 2007 - 2013, PNDR a beneficiat de opt miliarde de euro.

România a atras, până în prezent, aproape 5 miliarde de euro din fondurile europene alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), bani care au intrat efectiv în conturile beneficiarilor şi care au fost rambursaţi de Comisia Europeană, potrivit ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Anul trecut, absorbţia pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală era de 3,7 miliarde de euro, iar astăzi a ajuns la 5 miliarde de euro. Într-un an de zile am avut o creştere de 1,3 miliarde de euro şi cred că este una semnificativă numai pe un singur program, mai ales că banii au fost plătiţi către beneficiari şi rambursaţi României de către Comisia Europeană", a precizat Constantin, într-un interviu acordat AGERPRES, în urmă cu o lună. AGERPRES

Consiliere on-line pentru investiţii prin PNDR

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a lansat un sistem interactiv de consiliere on-line a potenţialilor beneficiari şi a beneficiarilor privind accesarea şi derularea fondurilor europene acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 – 2013. Beneficiarii au la dispoziţie „Sistemul Expert”, pentru verificarea eligibilității investiţiei propuse, în vederea accesării fondurilor europene nerambursabile.

Cei care doresc să depună un proiect de investiţii pentru sesiunea din iunie 2013 a Măsurii 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, dedicată fermelor de familie cu dimensiuni între 2 și 50 UDE, pot beneficia de suport on-line pe site-ul APDRP în vederea identificării facile a investițiilor eligibile și a condițiilor de accesare.

„Sistemul Expert”, este funcţional pe site-ul APDRP începând de astăzi, 31 mai 2013 şi este dedicat tuturor celor care doresc finanţare europeană nerambursabilă prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

„Sistemul Expert” presupune completarea unui chestionar on-line, în urma căruia beneficiarii vor putea identifica măsura de finanţare din PNDR pe care o pot accesa, investiţiile eligibile, documentele necesare întocmirii proiectului precum şi o estimare a punctajului pe care l-ar putea obţine investiţia propusă.

Pe lângă cei care vor să depună un proiect de investiţii, în sesiunea din iunie a Măsurii 121, în acest moment „Sistemul Expert” vine şi în ajutorul celor care vor să depună proiecte de investiţii prin Grupurile de Acţiune Locală (GAL-uri).

În scurt timp, tot pe pagina oficială de internet a APDRP, vor fi disponibile alte două sisteme de consiliere on-line („Tutoriale” și „Simulări”) cu ajutorul cărora potențialii beneficiari sunt informați în mod interactiv despre modalitatea de întocmire a cererilor de finanțare, a cererilor de plată și derularea proiectelor finanțate prin PNDR.

Sistemele de consiliere on-line vor fi adaptate şi pentru următoarea perioadă de programare financiară 2014 – 2020.

Suportul on-line oferit de APDRP este parte a proiectului P006/ 2012 „Informarea potenţialilor beneficiari ai PNDR şi dezvoltarea sistemului informatic de gestiune şi instruire a angajaţilor”, Componenta 1 „Elaborarea sistemului expert şi a tutorialelor pentru informarea potenţialilor beneficiari ai PNDR prin intermediul portalului web” finanțat prin Măsura 511 - Asistență Tehnică a PNDR.

Asociaţia Fermierilor din România solicită reducerea cofinanţării pentru proiectele destinate micilor fermieri

Asociaţia Fermierilor din România, membră fondatoare a Confederaţiei Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR), solicită reducerea cofinanţării de la 50% la cel mult 30% pe măsura destinată micilor fermieri pe care Ministerul Agriculturii intenţionează să o lanseze în vara acestui an.

"Vreau ca ministrul (n.r. Daniel Constantin) să se ţină de cuvânt şi să lanseze, aşa cum a anunţat, o sesiune de proiecte pentru micii fermieri pe măsura 121 din PNDR prin care pot accesa o sumă între 30.000 şi 50.000 de euro, dar vor primi gratuit şi proiecte model. Cred că este o măsură foarte bună pentru că, şi un motocultor dacă îşi poate cumpăra micul fermier, este ceva, pentru că în unele zone încă ară cu boi şi cu vaci. Noi am cerut ministrului să reducă această cofinanţare, să nu fie 50% cum era iniţial pe 121, ci între 15 şi 30% pentru că nu au bani. De asemenea, se poate crea acel fond de creditare, gen 'Prima casă', în care îi dai bani şi el pune gaj afacerea", a declarat, joi, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România, Ion Cioroianu.

Acesta a mai precizat că actualul PNDR nu a ajutat micul producător din România pentru că măsurile destinate acestora au avut condiţii greu de îndeplinit.
"Actualul PNDR nu prea a ajutat micul producător pentru că cele două măsuri privind exploataţiile agricole şi tinerii fermieri au avut condiţii aberante. Nu poţi să-i ceri unui om care are două vaci, cinci porci, zece oi şi un hectar de pământ să facă plan de afaceri, practic îl iei la mişto. Cred că ar fi trebuit să se dea fonduri europene pe bază de formular, cu hârtia de la Registrul Agricol şi de la APIA. Ei au dat bani să îşi facă un plan de afaceri şi în multe cazuri proiectele nici nu au fost aprobate. Au fost condiţii foarte dure. De asemenea, vrem să încurajăm tinerii fermieri să vină în agricultură, dar îi pui condiţii ca, dacă vrea să cumpere 10 hectare din 100 hectare de teren, să le ia pe toate 100, chiar dacă nu are bani. Nici acest ghid al solicitantului nu este unic în toată ţara. Este interpretat diferit în centrele locale, într-o zonă primeşti un punctaj, iar în alta alt punctaj pe acelaşi proiect. Concluzia este că procedurile noastre de implementare sunt foarte greoaie"', a explicat şeful Asociaţiei.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a anunţat în urmă cu lună, că nu mai puţin de o mie de ferme familiale vor fi sprijinite financiar, în acest an, cu circa 50 de milioane de euro pentru a ieşi din zona de subzistenţă.

"Încercăm să alocăm în 2013 cel puţin 50 de milioane de euro de la alte măsuri din PNDR pentru sprijinirea a cel puţin 1.000 de ferme care vor să iasă din zona de subzistenţă şi să producă pentru piaţă. Mă refer şi la crescătorii de animale, care au între 3 şi 15 capete şi care vor să se dezvolte şi să producă pentru piaţă, astfel încât să genereze venituri şi să trăiască împreună cu familia. O astfel de fermă o vom putea sprijini, fie în zona de construcţie de grajduri, fie pentru achiziţia de utilaje", a spus ministrul Agriculturii.

Acesta a precizat că, în perioada următoare, se va stabili clar ceea ce înseamnă o fermă familială, ulterior urmând să fie puse la dispoziţia acestora, cu titlu gratuit, proiecte model pentru accesarea fondurilor.

"Lucrăm la definirea fermei familiale şi pe urmă vom crea proiecte model pentru a le putea pune gratuit la dispoziţia beneficiarilor. Este de datoria celor care merg în această caravană de a explica beneficiarilor cum să acceseze aceste măsuri. Noi trebuie să avem o listă clară cu cei care pot să devină competitivi, care se pot asocia şi se pot orienta către piaţă şi să-i învăţăm să se dezvolte", a mai adăugat Constantin.

Şeful MADR a anunţat că prin actualul PNDR s-au cheltuit pentru fermele de subzistenţă peste 468 de milioane de euro, bani care au fost alocaţi pentru 80.000 de gospodării, dar care nu şi-au dovedit eficienţa.

"Prin PNDR s-au cheltuit pe zona de subzistenţă sau urmează în total să se cheltuiască 468 de milioane de euro, o sumă importantă, care a ajuns la 80.000 de gospodării. Din păcate sprijinul primit a fost de 1.500 de euro pe exploataţie timp de trei sau cinci ani, dar fiind oferit în această formă nu au avut eficienţa pe care ne-am fi dorit-o. Cred că 1.500 de euro pentru o fermă de subzistenţă nu o ajută să devină productivă, ci doar îi prelungeşte agonia. Noi vrem să dezvoltăm fermele medii, de familie, pe care le vom defini prin lege în colaborare cu asociaţiile de producători", a adăugat ministrul Agriculturii.

Confederaţia Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR) - primul for naţional reprezentativ pentru fermele mici şi gospodăriile ţărăneşti din România - s-a lansat joi la Muzeul Naţional al Ţăranului Român Bucureşti, viziunea confederaţiei fiind spijinirea micului fermier în spaţiul rural din România.

Prin nou înfiinţata asociaţie, gospodăriile ţărăneşti şi fermele mici din România vor putea susţine în faţa autorităţilor un punct de vedere comun privind nevoile lor în viitoarea perioadă de programare financiară PAC 2014-2020. CATAR urmăreşte apărarea şi promovarea intereselor gospodăriilor ţărăneşti şi ale fermelor mici, considerate adeseori neviabile pe piaţă.

Sursa: AGERPRES

Ministrul Agriculturii: Fondurile europene atrase de mediul rural din România au depăşit 4,8 miliarde de euro

Fondurile europene atrase de mediul rural din România au depăşit până în prezent 4,8 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un grad de absorbţie de 55%, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la lansarea caravanei de informare privind fondurile europene.

"Până în prezent avem un grad de contractare de 74% pe fondurile europene pe dezvoltare rurală şi un grad de de absorbţie de 55%. Acest lucru arată că infuzia de capital în mediul rural este de 4,8 miliarde de euro. Trebuie să vorbim nu numai de suma atrasă ci şi de faptul că avem peste 130.000 de proiecte depuse la APDRP", a precizat Constantin.

Şeful MADR este optimist că România va putea atrage în totalitate fondurile alocate prin PNDR pe actuala schemă financiară, însă pentru acest lucru ar trebui ca în 2013 contractarea să fie de 110%.

"Putem accesa 100% fondurile europene pe dezvoltare rurală în anii 2014 şi 2015, dar ar trebui să contractăm 110% din fonduri în acest an ca să ne asigurăm că vom atrage în totalitate toate fondurile. Toţi spun că APDRP a făcut progrese importante, inclusiv reprezentanţii europeni, pentru că numai în toamna anului trecut agenţia a avut 7 misiuni de audit de la Comisia Europeană, în numai 3 luni şi jumătate, iar lucrurile au mers destul de bine. Trebuie să ne asigurăm că vom face totul cum trebuie şi fără corecţii financiare", a spus Constantin.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a lansat joi campania de informare "PNDR vine în satul tău", care presupune derularea unui circuit naţional de informare a beneficiarilor PNDR 2007-2013 privind derularea fondurilor europene acordate prin PNDR.

Campania se va realiza sub forma de caravană informativă, în cadrul căreia 15 rulote expoziţionale vor parcurge un traseu prin toate judeţele ţării. Aceste caravane vor efectua săptămânal deplasări în peste 3.200 de comune, timp de 10 luni, astfel încât să poată oferi informaţii către 160.000 de beneficiari ai PNDR cât şi publicului larg.

Obiectivul principal al campaniei este creşterea indicelui de absorbţie efectivă şi corectă a fondurilor nerambursabile acordate prin PNDR.

Sursa: AGERPRES

Asigurarea cofinanţării sau lipsa unor avize, printre problemele solicitanţilor de fonduri europene pentru agricultură

Cele mai frecvente probleme cu care se confruntă solicitanţii de fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) sunt lipsa unor avize şi certificate, generată de depunerea cu întârziere a actelor pentru obţinerea documentelor menţionate, precum şi asigurarea cofinanţării, relevă un comunicat al instituţiei care asigură implementarea programului, remis marţi AGERPRES. 

Lipsa actelor care dovedesc proprietatea sau folosinţa, nedepunerea tuturor actelor la dosar sau supradimensionarea financiară a proiectelor sunt alte probleme ale potenţialilor beneficiari români de fonduri UE.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) afirmă că proiectele de investiţii cu valoarea maximă nu asigură automat succesul în implementare, instituţia încurajând investiţiile viabile, sustenabile şi rezistente în timp. 

'Prin finanţarea europeană nerambursabilă nu sunt încurajate investiţii sporadice, ci se urmăreşte crearea unei economii viabile a satelor, care să ofere locuitorilor perspectiva unei vieţi mai bune. Aceste proiecte de investiţii finanţate prin PNDR sunt de fapt afaceri care, puse unele lângă altele, vor dezvolta spaţiul rural. De aceea decizia de a scrie şi depune un proiect de investiţii trebuie să fie susţinută în primul rând de cunoaşterea domeniului în care se doreşte investiţia. Aceasta trebuie dublată de cunoaşterea procedurilor atât pentru accesarea fondurilor nerambursabile, cât şi pentru implementarea propriu zisă a proiectului. Chiar dacă afacerea porneşte cu sprijin european, în cele din urmă este vorba despre o afacere personală, care trebuie să fie viabilă, sustenabilă şi rezistentă în timp' a declarat George Turtori, director general al APDRP. 

Potrivit sursei citate, proiectul trebuie gândit din punct de vedere al viabilităţii economice, respectiv trebuie văzut dacă există piaţă pentru produsul sau serviciul propus, care este concurenţa, care sunt costurile de funcţionare şi fluxul de numerar. De asemenea, unul dintre primele aspecte care trebuie avute în vedere în procesul de planificare al investiţiei este asigurarea cofinanţării private. Documentele care dovedesc capacitatea şi sursa de cofinanţare trebuie depuse odată cu Cererea de Finanţare. 

Fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală nu acoperă valoarea totală a proiectului, ci doar un procent din valoarea eligibilă. 
"Chiar şi în condiţiile în care se acoperă 100% din valoarea eligibilă, beneficiarul trebuie să asigure cofinanţarea proiectului pentru cheltuielile care nu se încadrează în aria de finanţare a Măsurii accesate. Mai mult, sprijinul european se acordă sub formă de decontare a cheltuielilor, ceea ce face ca partea de cofinanţare a beneficiarului să fie crucială şi pentru a începe proiectul, dar şi pentru a-l duce la bun sfârşit", se menţionează în comunicatul APDRP.
De asemenea, este foarte important specificul proiectului, de aceea actele şi avizele necesare nu sunt aceleaşi pentru toţi beneficiarii. 

Potrivit APDRP, beneficiarii trebuie să aibă în vedere ca termenele de eliberare a acestor acte - de exemplu Certificatul de Urbanism - să nu depăşească termenul limită stabilit de APDRP ca final de sesiune pentru primirea proiectelor. Unele avize - inclusiv negaţiile - trebuie obţinute chiar dacă nu fac obiectul investiţiei.

"Cele mai multe neconformităţi găsite la primul control al dosarului sunt legate de documentele care dovedesc dreptul de proprietate sau folosinţă pentru teren şi clădiri. Deseori solicitanţii confundă dreptul de proprietate cu cel de folosinţă şi astfel apar numeroase probleme legate de cadastru şi intabulare. În ceea ce priveşte implementarea, memoriul justificativ ori, în cazul investiţiilor care presupun operaţiuni de construcţii sau montaj, studiul de fezabilitate reprezintă 'inima proiectului'. În cazul în care indicatorii financiari nu sunt realişti, beneficiarul riscă să nu poată implementa proiectul. Un proiect supradimensionat din punct de vedere financiar nu aduce beneficii financiare suplimentare, de aceea costurile acoperirii unei sume nerambursabile maxime oferite prin PNDR trebuie calculate foarte atent", se arată în comunicat.

Un fermier decide să acceseze măsura 121 - Modernizarea exploataţiilor agricole, cu un proiect care vizează sectorul vegetal şi care nu include investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile. Ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40%, pentru un proiect a cărui valoarea maximă eligibilă este de un milion de euro. În aceste condiţii, valoarea finanţării nerambursabile europene poate ajunge la 400.000 euro. Dacă prin proiect va obţine suma maximă nerambursabilă, beneficiarul trebuie să acopere cofinanţarea de 600.000 euro, la care se adaugă cheltuielile neeligibile, inclusiv TVA. 

"Un memoriu justificativ realizat 'din birou' poate duce la accesarea unei sume mari de bani, însă, la momentul implementării proiectului, acele costuri supradimensionate, activităţi şi lucrări fără justificare practică, imposibil de realizat în termenele propuse, vor duce la eşecul beneficiarului în finalizarea proiectului. Banii vor fi returnaţi, iar cheltuiala legată de cofinanţare va fi de asemenea pierdută", menţionează specialiştii APDRP.

Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) România a avut alocate, pentru perioada 2007-2013, fonduri nerambursabile de aproximativ 10 miliarde euro pentru investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală.

Sursa: AGERPRES

Dacian Cioloş: România trebuie să ia măsuri pentru a evita dezangajarea de fonduri în 2014

România trebuie să ia măsuri pentru accelerarea execuţiei unor proiecte pe dezvoltare rurală pentru a evita dezangajarea de fonduri în 2014, a declarat, luni, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, la finalul întâlnirii avute cu ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin.

"Am discutat absorbţia fondurilor pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. În perioada bugetară actuală, lucrurile deocamdată merg bine, însă se va ajunge şi aici la un vârf de plată spre sfârşitul anului acesta şi anul viitor. Pentru a evita dezangajările de fonduri, este nevoie de măsuri pentru a accelera execuţia unor proiecte pentru anul viitor. Deocamdată, nu există acest risc", a declarat comisarul european, la finalul întâlnirii. 

Discuţiile avute luni de cei doi oficiali au vizat perspectivele României pe viitoarea reformă a Politicii Agricole Comune şi modul în care România se poate pregăti pentru implementarea acestor noi oportunităţi.

"Am vrut să trec în revistă, împreună cu domnul ministru, elementele principale de conţinut din această reformă şi modul în care România se poate pregăti pentru implementarea acestor noi oportunităţi prevăzute de Politica Agricolă Comună, atât pentru modul de acordare a plăţilor directe, cât şi pentru pregătirea Programului de Dezvoltare Rurală. Am avut o discuţie detaliată legată pe aceste puncte", a spus Cioloş.

Acesta a precizat că, în luna martie, vor mai avea loc întâlniri pe marginea reformei PAC, la care vor participa şi producătorii agricoli pentru discuţii concrete pe specificul României.

În opinia comisarului european, reducerea bugetului total pe agricultură a fost mai mică decât media reducerii bugetului global european, iar pentru România a fost proporţională cu reducerea efectuată şi celorlalte state membre, mai ales pe dezvoltare rurală.

"Sunt elemente care stimulează competitivitatea agriculturii europene şi adaptarea mai bine la PAC, la nevoile diferitelor state membre. Nu cred că au fost afectate în mod drastic alocările bugetare pentru acest lucru. Cred că putem merge înainte", a spus comisarul.

Deşi în ultimele zile s-a vorbit despre faptul că România nu a obţinut fondurile de un miliard de euro pentru reabilitarea sistemului de irigaţii, ministrul Agriculturii a precizat că solicitarea României era pe anvelopa financiară actuală şi se referea la fondurile de coeziune, nu la cele pe dezvoltare rurală.

"Ne-am manifestat zilele trecute dezamăgirea în primul rând de faptul că nu am reuşit să obţinem acel program pentru irigaţii. Despre el vreau să vorbesc în momentul de faţă. Vreau să fac o precizare foarte clară, pentru că zilele trecute s-a discutat despre acest subiect: solicitarea României pentru a avea acces la un miliard de euro pentru reabilitarea sistemului de irigaţii a fost făcută pentru anvelopa financiară actuală, aprobată în noiembrie de către Consiliul European. Vrem să dirijăm un miliard de euro din fondurile de coeziune. A fost o confuzie zilele trecute. S-a vorbit despre fonduri de dezvoltare rurală. Infrastructura primară din irigaţii se finanţează numai şi numai din fondurile de coeziune", a explicat ministrul român al Agriculturii.

"În continuare, rămâne o ţintă reală pentru România şi sper să reuşim, în discuţiile pe care le vom avea la nivelul comisarului european pentru fonduri de coeziune şi politică regională, să putem obţine această decizie importantă care stă la baza dezvoltării agriculturii româneşti în perspectivă. De asemenea, am discutat şi despre un alt subiect important pentru România şi aici mă refer la fermele familiale. (...) Încercăm în anul 2013 să redirecţionăm o parte din banii europeni pe care îi avem prin PNDR sau chiar o formă de ajutor de stat către ajutorarea fermelor familiale, aşa cum vor fi ele definite în condiţiile legii. Există o premisă foarte bună ca în perioada 2014 - 2020, odată cu aprobarea reformei PAC, să finanţăm direct din fonduri europene fermele de familie, aşa cum le definim în perioada aceasta. Am vrut să subliniez aceste două lucruri pentru că au reprezentat subiecte de discuţie cu domnul comisar şi avem susţinerea dânsului în implementarea acestor decizii", a subliniat ministrul Daniel Constantin.

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS