reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Jan 2020

Beneficiarii PNDR radiați conform legii au posibilitatea reautorizării activității la Registrul Comerțului

La solicitarea conducerii Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, specialiștii Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) au transmis clarificări privind situația beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală constituiți ca persoană fizică autorizată (PFA) și ca întreprindere individuală (ÎI), care au intrat sub incidența Legii nr. 182/ 2016 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 44/ 2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

Astfel, precizăm că P.F.A și I.I. care au fost radiate din oficiu au posibilitatea solicitării înregistrării în registrul comerțului și a autorizării funcționării la oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale sau, după caz, prin intermediul birourilor de asistență și reprezentare constituite la nivelul primăriilor.

„Recomand tuturor beneficiarilor noștri aflați în această situație să se informeze prin intermediul colegilor din cadrul structurilor teritoriale ale Agenției, cei care cunosc toate procedurile și care vor oferi sprijinul necesar reglementării acestor cazuri. Precizăm faptul că beneficiarii PNDR se pot reautoriza cu păstrarea denumirii anterioare și a codului unic de înregistrare, solicitare care trebuie menționată în mod expres în cererea de înregistrare. Ulterior, vor fi semnate acte adiționale la nivelul Oficiilor Județene și Centrelor Județene ale Agenției. Suntem o instituție care știe foarte bine ce are de făcut, suntem bine pregătiți la nivel administrativ și am luat toate măsurile necesare, în termen util, astfel încât niciun beneficiar să nu fie afectat de aceste modificări legislative.”, a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR.

Solicitarea noii înregistrări în registrul comerțului se face prin completarea unui formular tipizat, după rezervarea denumirii firmei. De asemenea, există posibilitatea să se solicite îndreptarea erorii materiale referitoare la denumire în cazul în care pentru rezervare s-au  folosit elemente distincte față de denumirea anterioară.

Menționăm că operațiunile amintite mai sus se realizează fără plata vreunei taxe, iar ghidul privind formularele utilizate și documentele care se depun în susținerea cererilor de înregistrare se regăsesc pe pagina de internet a ONRC, secțiunea Înmatriculări persoane fizice (https://www.onrc.ro).

Sursa: afir.info

Obligațiile beneficiarilor APIA care au fost Radiați din Registrul Comerțului

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștință beneficiarilor sprijinului financiar aferent Campaniei 2018, constituiți ca persoană fizică autorizată (P.F.A.) și ca întreprindere individuală (Î.I.), că au obligativitatea ca pentru autorizarea la plată, să se conformeze prevederilor Legii nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, intrată în vigoare la data de 17.01.2017.

Potrivit acesteia, persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale au avut obligația îndeplinirii condiției privind numărul maxim de clase de activităţi prevăzute de codul CAEN, respectiv maximum 5 clase pentru P.F.A. și maximum 10 clase pentru Î.I., nerespectarea acestor prevederi constând în radierea din Registrul Comerțului începând cu 18 martie 2019.

Adresăm rugămintea beneficiarilor APIA, constituiți ca P.F.A. și Î.I., care se regăsesc în situația descrisă mai sus, ca în termen de 15 zile de la data radierii la Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), să depună la Centrele Județene/locale APIA o declarație privind radierea PFA prin care s-a solicitat sprijin la APIA și documentele aferente (certificat de radiere), precum și, după caz, forma de organizare actuală (PF, II, IF, PFA), contul actual, documentele aferente noii forme de organizare (eliberate de Oficiul Național al Registrului Comerțului).

Lista celor aflați în situația de mai sus poate fi vizualizată accesând site-ul ONRC: https://www.onrc.ro/index.php/ro/legea-182-2016.

PFA-urile și întreprinderilor individuale care au mai mult de 5, respectiv 10 coduri CAEN vor fi radiate din Registrul Comerțului

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale atrage atenția asupra obligativității beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală, constituiți ca persoană fizică autorizată și ca întreprindere individuală, de a se conforma prevederilor Legii nr. 182/ 2016 și de a transmite la AFIR documentele necesare în termen de maximum 14 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință a Notificării emise de AFIR.

În conformitate cu Legea nr. 182/ 2016 (pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/ 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale), persoanele fizice autorizate (P.F.A.) și întreprinderile individuale (Î.I.) aveau obligația îndeplinirii până la data de 18.03.2019 a condiției privind numărul maxim de clase de activităţi prevăzute de codul CAEN, respectiv maximum 5 clase pentru P.F.A. și maximum 10 clase pentru Î.I.

În cazul nerespectării acestor prevederi, persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale sunt radiate din Registrul Comerțului începând din 18 martie 2019.

Subliniez importanța acționării de urgență de către beneficiarii PNDR aflați în situația nerespectării prevederilor Legii numărul 182/ 2016, în sensul furnizării către CRFIR sau OJFIR, în termen de maximum 14 zile lucrătoare, a documentelor doveditoare ale înregistrării activității economice la ONRC, în conformitate cu clauzele stipulate în contractele sau în deciziile de finanțare. Nerespectarea acestor termene va atrage răspunderea beneficiarilor conform legislației în vigoare”, a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR.

Beneficiarii PNDR, constituiți ca P.F.A. și Î.I., care se regăsesc în situația descrisă mai sus, trebuie să depună la CRFIR sau OJFIR (în funcție de tipul de proiect), documentele prin care au fost reautorizați, dar nu mai târziu de 14 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință și cu respectarea următoarelor condiții:

  • menținerea formei de organizare conform celei existente la data încheierii contractului sau a deciziei de finanțare; în cazul în care beneficiarul era autorizat ca P.F.A., dar la această dată are un număr de salariați mai mare de 3, poate proceda la momentul reautorizării la schimbarea formei de organizare, respectiv ca Î.I. (titular al unei întreprinderi individuale);
  • să aibă aceleași coduri CAEN aferente proiectului pentru care a primit finanțare;
  • să se înregistreze în Registrul Unic de Identificare APIA (RO APIA);
  • să preia integral exploatația sau exploatațiile pe noua formă de organizare, astfel încât să nu aibă consecințe asupra stabilirii dimensiunii economice a exploatației agricole deținute de beneficiar.

Lista celor aflați în situația de mai sus poate fi vizualizată accesând site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC): https://www.onrc.ro/index.php/ro/legea-182-2016.

Sursa: afir.info

Impozit forfetar pentru PFA-urile din agricultură

Guvernul a luat în vizor agricultorii – persoane fizice – care urmează să fie impozitaţi după o grilă menită să lărgească baza de colectare a veniturilor la buget. O măsură simplificată, susţin guvernanţii, dar care nu face decât să reducă veniturile agricultorilor, inclusiv subvenţiile. Decizia va afecta circa 670.000 de agricultori.

Chiar dacă, în opinia autorităţilor, măsura pare simplu de aplicat, pentru agricultori nu va fi decât o bătaie de cap în plus. Ba mai mult, li se dijmuieşte şi subvenţia – oricum departe de cea primită de agricultorii din statele UE –, pentru că din ea se reţin banii. De la plata impozitului sunt scutite doar persoanele care au sub două hectare sau agricultorii care au, de exemplu, până la 3 vaci sau 6 porci.

Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, susţine că „modul de declarare şi de plată se face de un agent fiscal la sediul APIA şi acolo se reţine impozitul din veniturile obţinute de agricultori sub formă de subvenţie.“

Chiţoiu explică cum se va face impozitarea, insistând pe faptul că aceasta va rezolva şi problema asigurărilor de sănătate, pentru că „în prezent agricultorii beneficiază, dar nu plătesc“.

„Prin noul sistem de impozitare se calculează o normă de venit net anual. Din venitul brut se scad cheltuielile şi se obţine un venit net şi, asupra acestui venit net, se aplică un impozit de 16% şi o cotă de 5,5% pentru contribuţiile la fondul de sănătate. Suma totală obţinută este sub 2% ca impozit pe cifra de afaceri, cum este impozitarea actuală pentru societăţile comerciale, pentru societăţile care arendează terenuri“, explică Chiţoiu.

Mărirea bazei de impozitare ar putea fi o garanţie că se poate trece în faza a doua, „la o reducere la un moment dat a TVA-ului la anumite tipuri de produse“, spune ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. El, cel puţin, speră totuşi ca aceasta să aducă încasări mai mari la buget.

Cine este scutit?

Nu sunt impozitate veniturile obţinute de persoanele fizice din valorificarea în stare naturală a produselor culese sau capturate din flora şi fauna sălbatică, dar nici cele obţinute de către persoanele care lucrează suprafeţe de până în două hectare (cereale, oleaginoase, cartofi, sfeclă, soia, hamei), respectiv 0,5 ha de legume în câmp sau în solar. Mai sunt scutiţi cultivatorii de tutun care lucrează cel mult un hectar, la fel ca şi proprietarii de vie, în timp ce la livezi se impozitează de la 1,5 ha în sus.

În ceea ce priveşte crescătorii de animale, limitele până la care aceştia sunt scutiţi de plata taxelor sunt: maximum 3 capete la bovine, maximum 10 capete la ovine şi caprine; maximum 6 capete la porcine; maximum 100 de păsări şi 100 familii de albine.

Ce trebuie să ştie agricultorii?

Impozitul pe venitul din activităţi agricole se calculează de organul fiscal competent prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului net anual realizat din activităţi agricole stabilit pe baza normei anuale de venit. Normele de venit sunt stabilite pentru perioada impozabilă din anul fiscal 2013, cuprinsă între 1 februarie şi până la sfârşitul anului fiscal. Contribuabilul trebuie să depună anual o declaraţie la organul fiscal competent, până la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul în curs. Plata impozitului se efectuează către bugetul de stat în două rate egale, astfel: 50% din impozit până la data de 25 septembrie inclusiv, în timp ce pentru restul de 50% termenul este până la data de 25 noiembrie inclusiv. Depunerea declaraţiei la organul fiscal competent se face până la data de 25 mai a anului fiscal pentru anul în curs, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere. În cazul în care activitatea începe să se desfăşoare după 25 mai, declaraţia se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data la care contribuabilul începe să desfăşoare activitatea. Începând cu anul viitor, normele de venit vor fi stabilite de către direcţiile de specialitate teritoriale din cadrul MADR.

Norma de venit

În sectorul vegetal, pentru o suprafaţă cuprinsă între 2 şi 50 de hectare, norma de venit este de 449 lei/ha, respectiv 395 lei/ha pentru suprafeţe de peste 50 de hectare. La cartofi, norma de venit este de 3.488 lei/ha pentru cei care au până în 50 de hectare şi de 3.070 lei/ha la suprafeţe de peste 50 de hectare.

La legume cultivate în câmp, norma de venit este de 4.001 lei/ha pentru 0,5-2,5 ha şi de 2.563 lei/ha pentru cei care au peste 10 hectare. În cazul legumelor cultivate în spaţii protejate, pentru 0,5-1 ha, norma de venit este de 8.033 lei/ha. La pomi, pentru suprafeţe între 1,5 şi 2,5 ha, norma de venit este 4.709 lei/ha, iar peste 2,5 ha de livezi – 4.144 lei/ha.

Sumele diferă şi la animale. Astfel, la bovine, între 3 şi 50 de capete, norma de venit este de 698 lei/animal, iar peste 50 de capete – 512 lei/animal. La ovine şi caprine între 50 şi 300 de capete, norma de venit este de 70 lei/animal, în timp ce la peste 300 de capete – 56 lei/animal. Fermierii cu 10-49 capete au o normă de venit de 23 de lei/animal. Pentru crescătorii de porci, norma de venit este de 56 de lei/animal pentru efective între 6 şi 9 porci. Ea creşte la 181 de lei/animal pentru cei cu 10-150 capete porcine. Cea mai mică normă de venit este la păsări. Cei cu 100-500 păsări plătesc 3 lei/animal, iar cei cu peste 500 de păsări – 2 lei/animal.

Patronatele de acord, fermierii nu

Dacă reprezentanţii principalelor patronate din agricultură şi industria alimentară – chemaţi la consultări de ministrul Agriculturii cu o zi înainte de aprobarea măsurilor în Guvern – susţin măsurile luate de guvernanţi, în tabăra agricultorilor lucrurile stau cu totul altfel. Aceştia se tem că noile impozite îi vor determina pe mulţi proprietari de terenuri să le vândă pentru că nu vor avea bani să plătească taxele.

„Cifrele care ni s-au dat în cadrul discuţiilor arată numărul de persoane fizice care deţin teren agricol, iar cei care sunt plătitori de impozite reprezintă doar 10% din cei 670.000 care primesc subvenţii şi sunt înregistraţi la APIA. Restul nu sunt plătitori, dar participă la piaţă şi fac bani. Consider că, dacă acestea primesc bani de la stat, este normal să plătească şi impozite. Mi se pare un lucru de bun simţ că o parte din acest impozit va fi virat către Sănătate“, a declarat Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, la finalul unei întâlniri cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi cu cel al Finanţelor, Daniel Chiţoiu.

Şi Ştefan Niculae, preşedintele Agrostar, spune că sistemul de impozitare a veniturilor din agricultură pentru persoanele fizice este binevenit, cu specificarea că, la rândul său, MFP trebuie să îşi achite la timp obligaţiile financiare către agricultori.

„Într-adevăr, există un milion de agricultori care nu sunt impozitaţi şi este o zonă care trebuie reglată atât în ceea ce priveşte comasarea terenurilor, cât şi privind scoaterea produselor pe piaţă, însă MFP are datoria să nu mai întârzie plăţile către agricultori. Dacă MFP îşi va achita obligaţiile corect faţă de aceştia, indiferent dacă sunt mari sau mici, cred că şi agricultorii îşi vor achita obligaţiile către statul român“, a precizat Niculae.

El mai spune că patronatele din sector au solicitat celor de la Finanţe să elaboreze un pachet integrat pentru reducerea evaziunii fiscale.

Agricultorii, nemulţumiţi

Normele de venit stabilite de autorităţi stârnesc nedumerire printre fermieri. Aceştia spun că ar fi trebuit să se ţină cont de o serie de factori care influenţează nivelul producţiei, de la tipul de sol, până la nivelul precipitaţiilor.  

„Nu ştiu dacă la norma de venit anual se va ţine cont de grupele de productivitate. Nu se poate calcula o medie pe regiuni, pentru că nu poţi compara, de exemplu, pământul de la Sarichioi cu cel de la Dor Mărunt. Unul este de o calitate foarte slabă, cu un regim pluviometric slab, celălalt este cu peste 500 milimetri de precipitaţii pe an. Apoi, un tip de sol este foarte bun, altul slab, deci nu se poate calcula o productivitate medie. Pe de altă parte, poţi să ai un an foarte bun, cu o recoltă bună, iar anul următor să fie unul prost de nu îţi mai scoţi nici cheltuielile. Partea proastă este că te subvenţionează, chipurile, dar pe partea cealaltă vine şi te omoară“, spune Ion Ciulinaru, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Călăraşi.

Şi Ilie Popescu, preşedintele Aso­ciaţiei Producătorilor Agricoli din Olt, se teme că noile impozite nu vor face decât să pună pe butuci agricultura.

„Cu certitudine că vor fi afectaţi agricultorii, în special micii producători. Nu ştiu cum s-a decis să fie impozitaţi de la două hectare în sus. Era mai logic de la cinci hectare în sus pentru că oricum cei cu loturi mici fac doar o agricultură de subzistenţă, nu îşi vând produsele. Micii produ­cători vor fi puşi pe butuci“, afirmă Popescu.

Acesta susţine că guvernanţii nu au ţinut cont de realităţile din piaţă la stabilirea normei de venit pentru că nu le cunosc. „S-au inspirat, probabil, de la prietenii lor care au o fermă, două şi au stabilit aceste aşa-zise norme, care n-au o bază ştiinţifică“, afirmă Popescu.

În aceste condiţii, micii agricultori n-au nicio şansă în România, susţine reprezentantul agricultorilor din Olt.

„Nu poţi să obţii un venit constant dacă ai doar 10-20 de hectare. Toate statele din Europa îşi susţin agricultorii, îi subvenţionează, au reglementări clare care nu se schimbă timp de 7-10 ani. Noi nu avem aşa ceva“, se plânge Popescu.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

Abonează-te la acest feed RSS