Comisia Europeană a trimis un document președinției belgiene, în care prezintă primele acțiuni posibile menite să contribuie la reducerea sarcinii administrative care le revine fermierilor.

Documentul, care va fi discutat cu statele membre în cadrul Consiliului Agricultură din 26 februarie, enumeră o serie de acțiuni pe termen scurt și mediu care pot fi întreprinse în vederea simplificării. Aceasta va servi drept bază pentru discuțiile și acțiunile comune cu țările UE.

Acțiunile enumerate în document iau în considerare contribuțiile administrațiilor naționale, ale principalelor organizații agricole din UE și ale Comisiei pentru agricultură a Parlamentului European. Documentul de simplificare răspunde angajamentului președintei von der Leyen asumatvon der Leyen președintei von der Leyen asumat în cadrul Consiliului European din 1 februarie 2024.

Modelul de performanță al actualei politici agricole comune (PAC), bazat pe planurile strategice PAC decise și puse în aplicare la nivel național, reprezintă deja un pas înainte în ceea ce privește simplificarea și subsidiaritatea în comparație cu perioada anterioară. Statele membre joacă un rol esențial în menținerea sarcinii administrative pentru fermieri la un nivel limitat și proporțional în vederea atingerii obiectivelor legislației UE. Acesta este motivul pentru care orice exercițiu de simplificare de succes trebuie realizat în strânsă cooperare cu administrațiile naționale și cu fermierii înșiși.

În acest context, Comisia va lansa în martie un sondaj online adresat direct fermierilor. Această consultare specifică va contribui la identificarea principalelor lor surse de îngrijorare și la înțelegerea surselor de sarcină administrativă și de complexitatecare decurg din normele PAC, precum și din alte norme ale UE pentru alimentație și agricultură în UE, precum și aplicarea lor la nivel național. Acest sondaj va oferi deja până în vară o imagine mai clară a principalelor obstacole administrative percepute și cu care se confruntă fermierii. Rezultatele sale vor fi incluse într-o analiză mai detaliată care urmează să fie publicată în toamna anului 2024.

Pe lângă această colectare necesară de dovezi, Comisia propune măsuri pe termen scurt și mediu care ar putea oferi un ajutor atât fermierilor, cât și administrațiilor naționale, care reprezintă primul punct de contact pentru fermieri și sunt responsabile de gestionarea și plata fondurilor UE.

În primul rând, Comisia propune simplificarea unora dintre cerințele de condiționalitate pe care fermierii din UE trebuie să le respecte. Setul de standarde de bază – denumite GAEC (bune condiții agricole și de mediu) – pe care toți fermierii trebuie să le respecte pentru a primi sprijinul PAC s-a dovedit a fi dificil de pus în aplicare în anumite circumstanțe.

Comisia a luat deja măsuri prin acordarea, pentru 2024, a unei derogări parțiale de la normele privind terenurile lăsate în pârloagă, așa-numita GAEC 8. În prezent, Comisia propune modificarea normelor privind primul standard (GAEC 1), care impune obligația de a menține zonele cu pășuni permanente în UE stabile începând cu anul de referință 2018. În temeiul acestei cerințe, foștilor crescători de animale cu pajiști mari forțați să treacă la producția de culturi arabile din cauza perturbărilor pieței în sectorul cărnii și al produselor lactate li s-ar putea solicita să își reconvertească terenul arabil în pajiști permanente. Această obligație ar putea duce la pierderi de venituri pentru fermierii în cauză. Comisia propune modificarea acestor norme până la jumătatea lunii martie pentru a se asigura că schimbările structurale cauzate de reorientarea pieței și de reducerea efectivelor de animale sunt luate în considerare, asigurându-se că agricultorii nu sunt penalizați în activitatea lor și contribuind la reducerea sarcinii, deoarece ar trebui reconvertite mai puține suprafețe în pajiști permanente.

Comisia va revizui, de asemenea, practicile agricole care pot fi posibile în perioade sensibile atunci când se îndeplinește obligația de a acoperi solurile în conformitate cu GAEC 6. De asemenea, Comisia încurajează toate părțile interesate să își împărtășească opinia cu privire la sarcina administrativă care poate fi legată de Directiva privind nitrații. Acest lucru se poate realiza prin intermediul consultării publice online deschise până la 8 martie 2024.

În al doilea rând, Comisia propune simplificarea metodologiei pentru anumite controale, cu scopul de a reduce numărul vizitelor la ferme efectuate de administrațiile naționale cu până la 50 %. Această măsură răspunde în mod direct solicitărilor din partea statelor membre. Comisia propune raționalizarea și clarificarea modului de evaluare a calității sistemului de monitorizare a suprafețelor. Acesta din urmă este un sistem bazat pe analiza automatizată a imaginilor prin satelit din cadrul programului Copernicus, menit să reducă inspecțiile la ferme, să ajute fermierii să evite erorile și să suporte sancțiuni, precum și să faciliteze raportarea. Cu mai puține vizite din partea administrației pentru a le gestiona, fermierii vor avea mai mult timp pentru a-și dedica activitatea de bază.

În al treilea rând, Comisia propune clarificarea utilizării conceptului de forță majoră și a circumstanțelor excepționale. Acest concept juridic permite ca fermierilor care nu își pot îndeplini toate cerințele PAC din cauza unor evenimente excepționale și imprevizibile aflate în afara controlului lor (cum ar fi în cazul secetelor grave sau al inundațiilor) să nu li se impună sancțiuni. Această clarificare va sprijini administrațiile naționale în aplicarea acestei dispoziții și va asigura aplicarea uniformă a acesteia în întreaga Uniune. Acest lucru va îmbunătăți, de asemenea, certitudinea obținerii sprijinului PAC pentru fermierii afectați de astfel de evenimente nefericite. La un nivel mai general, Comisia va colabora cu statele membre pentru a stabili posibile modalități de raționalizare a controalelor.

În documentul său, Comisia menționează, de asemenea, măsuri suplimentare pe termen mediu care ar putea reduce sarcinile pentru fermieri, în special pentru fermierii mai mici, și poate lua în considerare posibilitatea de a propune modificări în acest sens ale regulamentelor de bază privind PAC convenite de Parlamentul European și de Consiliu în 2021.

O propunere prezentată poate fi scutirea fermelor mici cu o suprafață mai mică de 10 hectare de la controalele legate de respectarea cerințelor de condiționalitate (GAEC). Această derogare ar simplifica în mod semnificativ activitatea zilnică a micilor fermieri, care reprezintă 65 % din beneficiarii PAC, menținând în același timp ambițiile PAC în materie de mediu, deoarece fermele mici acoperă doar 9,6 % din zonele care beneficiază de sprijin din partea PAC. În plus, în cazul în care regulamentele de bază ar fi modificate pe termen mediu, GAEC 8 privind terenurile lăsate în pârloagă, GAEC 7 privind rotația culturilor și GAEC 6 privind acoperirea solului ar putea fi revizuite pentru a reduce și mai mult sarcina pentru fermieri.

În paralel, Comisia va facilita schimbul de bune practici de simplificare de către statele membre între diferitele organisme relevante de cooperare (și anume, grupuri de experți, comitete și altele).

Atunci când a analizat propunerile de simplificare, Comisia a luat în considerare efectele acestor propuneri asupra obiectivelor de mediu și ambiției politicii agricole comune. Ele asigură, de asemenea, continuarea unui cadru legislativ stabil și previzibil pentru fermierii din UE, bazat pe actuala PAC, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Pentru a răspunde în continuare actualei situații de criză din sectorul agricol, Comisia lucrează, de asemenea, la acțiuni de îmbunătățire a poziției fermierilor în lanțul alimentar și de protejare a acestora împotriva practicilor comerciale neloiale, care vor fi prezentate în curând. Având în vedere că fermierii sunt adesea veriga cea mai vulnerabilă din lanțul valoric alimentar, aceste acțiuni pot acoperi aspecte precum transparența pieței, practicile comerciale din lanțul valoric, costurile de producție sau controlul mai omogen al normelor existente privind produsele agricole importate.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat:

„Comisia își menține angajamentul deplin de a oferi soluții pentru a reduce presiunea resimțită în prezent de agricultura noastră cu forță de muncă, femei și bărbați. Reducem sarcina administrativă a fermierilor noștri pentru a-i ajuta să garanteze securitatea alimentară a cetățenilor europeni. Simplificarea politicilor noastre agricole reprezintă o prioritate constantă, atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Prin această serie de acțiuni, ne îndeplinim angajamentul pe care l-am asumat față de fermierii noștri de a accelera această discuție. Aștept cu interes opiniile statelor noastre membre.

Comisia Europeană a adoptat oficial un regulament care acordă agricultorilor europeni o scutire parțială de la regula condiționalității privind terenurile lăsate în pârloagă.

Aceasta urmează propunerii Comisiei prezentate la 31 ianuarie și discuțiilor cu statele membre în cadrul reuniunilor comitetelor. Regulamentul va intra în vigoare mâine, 14 februarie, și se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie pentru un an – și anume până la 31 decembrie 2024.

Scutirea parțială răspunde mai multor cereri de mai multă flexibilitate, astfel cum au solicitat statele membre pentru a răspunde mai bine provocărilor cu care se confruntă fermierii din UE.

În loc să păstreze terenurile lăsate în pârloagă sau să păstreze elemente neproductive pe 4 % din terenul lor arabil, fermierii din UE care cultivă culturi fixatoare de azot (cum ar fi linte, mazăre sau favoruri) și/sau culturi secundare fără produse de protecție a plantelor pe 4 % din terenul lor arabil vor fi considerați ca îndeplinind așa-numita cerință GAEC 8. Cu toate acestea, fermierii care decid astfel pot continua să îndeplinească cerința privind terenurile lăsate în pârloagă sau elementele neproductive.

Actul final adoptat permite, de asemenea, statelor membre să își modifice programele ecologice care sprijină zonele neproductive pentru a ține seama de scenariul de referință alternativ în cadrul condiționalității GAEC 8. O simplă notificare către Comisia Europeană va fi suficientă pentru actualizarea imediată a programelor ecologice în cauză. 

Statele membre care doresc să aplice derogarea la nivel național trebuie să notifice Comisia în termen de 15 de zile de la intrarea în vigoare a regulamentului, astfel încât fermierii să poată fi informați cât mai curând posibil.

Propunerea Comisiei este atent calibrată pentru a oferi un echilibru adecvat între oferirea de ajutor și flexibilitate fermierilor care se confruntă cu numeroase provocări, pe de o parte, și protejarea biodiversității și a calității solului, pe de altă parte.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat: 

„Numai dacă fermierii noștri pot locui în afara terenurilor lor, vor investi în viitor. Și numai dacă ne îndeplinim împreună obiectivele climatice și de mediu, fermierii vor putea continua să trăiască. Fermierii noștri sunt pe deplin conștienți de acest lucru. Această măsură oferă flexibilitate fermierilor, continuând, în același timp, să îi recompenseze pentru activitatea lor crucială de stimulare a securității alimentare și a durabilității în UE. Vom prezenta în curând mai multe propuneri pentru a contribui la atenuarea presiunii cu care se confruntă fermierii noștri.”

Istoricul dosarului

Pentru a primi sprijinul PAC la care au dreptul, fermierii trebuie să respecte un set consolidat de nouă standarde benefice pentru mediu și climă. Acest principiu al condiționalității se aplică pentru aproape 90 % din suprafața agricolă utilizată în UE și joacă un rol important în integrarea practicilor agricole durabile. Acest set de standarde de bază este denumit GAEC, adică „bune condiții agricole și de mediu”.

Standardul GAEC 8 impune, printre altele, alocarea unei cote minime de teren arabil zonelor sau elementelor neproductive. Acestea din urmă se referă, de regulă, la terenurile lăsate în pârloagă, dar și la elementele de peisaj neproductive, cum ar fi gardurile vii sau arborii. Fermele cu mai puțin de zece hectare de teren arabil sunt scutite de această obligație. La 31 ianuarie, Comisia a propus să se acorde mai multă flexibilitate fermierilor din UE care primesc sprijin din partea PAC în urma acestei cerințe.

În ceea ce privește culturile secundare: acestea sunt plante care cresc între două culturi principale. Aceste culturi pot servi ca furaje pentru animale sau ca gunoi de grajd verde. Utilizarea culturilor fixatoare de azot și a culturilor secundare aduce o serie de beneficii de mediu pentru sănătatea solului, inclusiv pentru biodiversitatea solului și pentru limitarea percolării nutrienților. Culturile trebuie cultivate fără produse de protecție a plantelor pentru a menține ambiția PAC în materie de mediu.

Chiar dacă Politica Agricolă Comună (PAC) 2021-2027 este un subiect discutat, sunt încă aspecte mai puțin clare. Care sunt obiectivele PAC, ce vizează, cui se adresează, ce trebuie să facem, cum atragem fonduri, ce proiecte am putea face, care sunt criteriile de eligibilitate și cum ne ajută concret propunerile Comisiei Europene sunt doar câteva dintre lucrurile ce par să aibă nevoie de lămuriri.

Dar, pentru început, poate că ar trebui să amintim care este bugetul PAC 2021-2027. Ei bine, propunerea Comisiei Europene pentru cadrul financiar multianual (CFM) aferent perioadei 2021-2027 include 365 de miliarde de euro pentru PAC. Vorbim de prețuri curente. Acest cuantum corespunde unei proporții medii de 28,5% din bugetul general al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

Ce înseamnă pentru România acest buget

Suma propusă pentru țara noastră nu este una mică, nici foarte mare, ce-i drept, dar ar ajuta dacă ne-am concentra să atragem acești bani. Astfel, suma pentru România este de 20,5 miliarde de euro, în care 13,3 miliarde de euro este destinată plăților directe, 363 de miliarde de euro sunt alocate pentru măsurile de sprijinire a pieței (FEGA), iar 6,7 miliarde de euro sunt alocate pentru dezvoltarea rurală (FEADR). Iată, așadar, banii pe care i-ar putea avea agricultura României și lumea satului românesc.

Care este rata de cofinanțare

Propunerea Comisiei Europene pentru cadrul financiar multianual (CFM) aferent perioadei 2021-2027 include și o rată de cofinanțare mai mare a statelor membre UE, de la aproximativ 85% FEADR, cât este în prezent, la o variație cuprinsă între 65 și 80%, ceea ce duce la 9,3 miliarde de euro buget total Pilon II.

Propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este ca pentru Pilonul II să se mențină alocarea din FEADR cel puțin la nivelul actualei perioade.

Care sunt alocările obligatorii pentru FEADR

Referitor la alocările minime și maxime prevăzute pentru FEADR se propun următoarele procente:

  • Cel puțin 5% din total FEADR – LEADER;
  • Cel puțin 30% intervenții adresate obiectivelor specifice de mediu și climă;
  • Maximum 4% din total FEADR – finanțarea acțiunilor de asistență tehnică necesare pentru managementul eficient și implementarea Planului Strategic PAC.

Ce așteptăm cu toții prin PAC post 2020

Cu obiective ambițioase, planuri strategice minuțios elaborate și cu specialiști pe domeniile vizate, și rezultatele sunt pe măsură. Dar ce se așteaptă, în mod concret?

  • Creșterea productivității și competitivității sectorului agroalimentar;
  • Creșterea gradului de rezistență a exploatațiilor agricole la factorii climatici și asigurarea securității alimentare;
  • Sporirea valorii adăugate a produselor agricole;
  • Diminuarea dependenței fermierilor de veniturile obținute din producția agricolă prin realizarea unor producții integrate în fermele agricole în vederea reducerii variabilității veniturilor agricole;
  • Creșterea veniturilor agricultorilor și populației din mediul rural;
  • Atragerea tinerilor în agricultură;
  • Sporirea gradului de asociere;
  • Creșterea rolului cercetării în obținerea producției agricole în contextul schimbărilor climatice și utilizarea eficientă a resurselor din agricultură;
  • Creșterea calității vieții în mediul rural.

Cum se poziționează România

Potrivit datelor MADR, „România consideră că valoarea adăugată a PAC ar putea să fie asigurată prin aplicarea unor măsuri care să aibă efect continuu și pozitiv respectiv o continuare și o consolidare a politicilor aplicate până în prezent și care să răspundă unor obiective aplicabile în mod unitar tuturor statelor membre“.

De asemenea, mai comunică ministerul agriculturii, „România consideră că obiectivele ar trebui să se axeze în direcția dezvoltării unei agriculturi inteligente și reziliente care să aibă în vedere păstrarea unui nivel de sprijin atractiv și să se plieze pe nevoile financiare ale fermierilor.“ Pe de altă parte, în noul context climatic și economic, se impune aplicarea unor instrumente adecvate de gestionare a riscurilor pentru a îmbunătăți rezistența fermierilor la crize provocate de volatilitatea prețurilor, fenomenele meteorologice nefavorabile, boli ale animalelor și alte cauze.

Care sunt propunerile pentru direcții de acțiune

În exercițiul financiar FEADR post 2020 sunt propuse anumite direcții de acțiune, respectiv:

  • 35% sprijin pentru mediu și climă;
  • 38% investiții în exploatații agricole, pomicole, în unități de procesare, servicii de bază în mediul rural, investiții non agricole;
  • 8% instalarea tinerilor agricultori și înființarea de noi întreprinderi rurale;
  • 6% cooperare și inovare;
  • 9% sprijin pentru bunăstarea animalelor și instrumente de gestionare a riscurilor;
  • 4% schimbul de cunoștințe, informare și asistență tehnică.

Ce conține pachetul de reformă PAC

Pentru ca toate aceste obiective să fie îndeplinite, iar rezultatele să fie pe măsura așteptărilor, există și un pachet de reformă PAC post 2020 ce conține trei propuneri legislative.

  • Un regulament privind planurile strategice în domeniul PAC (în care sunt abordate plățile directe, intervențiile sectoriale și dezvoltarea rurală);
  • Un regulament privind organizarea comună unică a piețelor (OCP unică);
  • Un regulament orizontal privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC.

Simona-Nicole DAVID

Forma finală a draftului Planului Național Strategic (PNS) va fi elaborată până la sfârșitul acestui an, iar pentru realizarea acestuia sunt necesare regulamente ce trebuie realizate de Uniunea Europeană, a declarat Marius Micu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), joi, în cadrul Forumului Antreprenorilor din Industria Agricolă. 

„Până la sfârșitul anului vom avea o formă finală a Planului Național Strategic. Acum trebuie să înțelegem că, în ceea ce privește Politica Agricolă Comună în cadrul trialogului, s-a luat decizia, s-a finalizat această negociere, însă regulamentele care stau la bază și reglementează litera de lege a Politicii Agricole Comune încă nu sunt finalizate”, a menționat secretarul de stat. 

Practic, potrivit oficialului MADR, în prezent, se lucrează un draft în baza unor drafturi ale Regulamentelor Uniunii Europene, iar atunci când UE va finaliza aceste regulamente, se va putea ști concret cum se va finaliza acest PNS. 

Convins că MADR va îndeplini toate termenele solicitate de UE, Marius Micu a mai spus că ministerul este într-un stadiu avansat în ceea ce privește PNS, iar acolo unde mai trebuie și continuă discuțiile sunt pe condiționările impuse prin PAC. Un exemplu dat de Micu sunt ecoschemele. Pe de altă parte, „nici aici nu va fi o discuție foarte complexă, întrucât noi avem ecoscheme. Trecem prin două programe, două exerciții financiare și imaginea generală o avem. Important este să stabilim cuantumul sumelor pe fiecare element în parte”, a mai explicat Marius Micu. 

Recent, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat că ministerul pe care îl conduce lucrează împreună cu asociațiile reprezentative la ecoscheme, care condiționează efectuarea a aproximativ 25% din plățile directe către Pilonul I. 

 

 

Tendințele actuale vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia pentru Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. Pentru a putea ține pasul cu noile reglementări, pentru a obține profit și pentru a pune „umărul” la asigurarea securității alimentare este nevoie de antreprenori bine pregătiți, care să știe să se adapteze. Iar programele de pregătire sunt mai necesare ca oricând!

 

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Perfomantă (CFRO) a lansat programul Antreprenor în Agricultura 4.0, ce are ca scop perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești, pentru creșterea competitivății acestora prin identificarea și valorificarea unor unor indicatori care să le permită transformarea afacerii proprii într-un model de business sustenabil. Înscrierile pentru programul Antreprenor în Agricultura 4.0 au început în data de 23 august și se vor încheia duminică, 19 septembrie. Puteți afla mai multe detalii despre înscrieri pe site-ul Clubului, aici. 

Ce vor învăța antreprenorii concret

Cursurile vor începe în data de 3 noiembrie, în București, și sunt structurate astfel: 3-4 noiembrie: Înțelegerea mediului de business. Simulări de business; 5-6 noiembrie: Managementul strategic al fermei. Pentru că orice afacere, indiferent de domeniul de activitate, are nevoie și de oameni buni de vânzări, cursurile sunt completate firesc de modulul Instrumente și tehnici de negociere și vânzare în vederea dezvoltării afacerii, derulat astfel: 8 decembrie: Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare-distribuție (Supply chain), 9 decembrie: Managementul vânzărilor și negocierea contractelor, 10-11 decembrie: Fizionomie și comportamente – putere de negociere în funcție de interlocutor. Foarte important, managementul riscului este un alt atu al acestui program și, în perioada 19-22 ianuarie 2022, cursanții pot participa la sesiunile online de Managementul riscului și perspective durabile privind dezvoltarea bunăstării fermelor. Astfel, în prima zi a acestui modul, 19 ianuarie, cursanții vor învăța cum să acceseze fonduri europene urmând ca ziua următoare, 20 ianuarie, să afle ce înseamnă managementul riscului și cât de importante sunt asigurările agricole. Cursul mai cuprinde și Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună PAC), în data de 21 ianuarie, precum și Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii PAC, 22 ianuarie. Simularea business-ului de fermă și finalizarea planului sustenabil de dezvoltare a afacerii este un alt modul de curs ce are loc la sală, în București, în perioada 2-5 februarie. Cursanții vor avea ocazia să afle noțiuni utile, ce le vor fi de folos pe viitor, despre Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate), curs ce se va desfășura în perioada 2-3 februarie. Tot în cadrul acestui modul de final de program este prevăzut și cursul despre Viziunea integrată asupra unei afaceri agricole și simulare asupra unei strategii de business, curs derulat în zilele de 4 și 5 februarie.

„Cu un potențial extraordinar de creștere, agricultura României are nevoie de acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. În cadrul programului Antreprenor în Agricultura 4.0, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă colaborează”, a explicat Florian Ciolacu, directorul executiv al CFRO.

De asemenea, programul derulat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă conține și o serie de cursuri opționale, în funcție de interesul de dezvoltare a afacerii. Astfel, în perioada 17-20 noiembrie, cei interesați pot participa la cursurile online de o zi, maxim 4 la alegere dintre următoarele: Agricultura digitală, Comerț cu cereale, Marketing în agribusiness, Afacerea agricolă de familie, Fiscalitate și contabilitate în fermă, curs legislativ.

Cine se poate înscrie în programul Antreprenor în Agricultura 4.0

Cursul va începe în data de 3 noiembrie 2021, iar cei interesați se pot înscrie pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este recomandat fermierilor activi, din orice domeniu, care au minimum 5 ani de experiență managerială. Profilul participanților include și dorința de a-și dezvolta competențele în admininistrarea afacerii și dobândirea unui set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri. În urma acestui curs, antreprenorii vor ști cum să obțină performanță din afacerea pe care o administrează. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este dezvoltat de companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

În data de 12 martie 2021, Ambasada Franței si ministerele agriculturii și dezvoltării rurale din Franța și din România au organizat o primă întâlnire care face parte din această serie.

Obiectivul acestor întâlniri este de a invita partenerii francezi și români să se implice într-o nouă dinamică de cooperare bazată pe rețeaua de cooperare descentralizată franco-română (actualmente aproximativ 120 de parteneriate active) și pe programul LEADER al noii Politici agricole comune (PAC).

Pentru a identifica exemple de bune practici în România și în Franța, reuniunile se vor concentra pe următoarele patru teme:

  • dezvoltare durabilă în sate și zone rurale;
  • sisteme agricole durabile și proiecte de marketing în zonele rurale;
  • implicare socială și incluziune în serviciul dezvoltării durabile a zonelor rurale;
  • măsuri și inițiative agroecologice pentru dezvoltare rurală durabilă.

Din partea Asociației Comunelor din România, la întâlnire au participat: Emil DRĂGHICI, președintele Asociației Comunelor din România, primarul comunei Vulcana-Băi, județul Dâmbovița; Valentin-Dumitru-Ioan IVAN, președintele Filialei Județene Sibiu a ACoR și primarul comunei Sadu, județul Sibiu și Corina-Alexandra GHEORGHE, șef birou relații internaționale din aparatul executiv al ACoR.

În cadrul întâlnirii, președintele ACoR, domnul Emil DRĂGHICI, a ținut să precizeze că dorește ca reprezentanții Congresului Autorităților locale din Republica Moldova (CALM) să se alăture activităților de cooperare descentralizată franco-română, lucru discutat și în cadrul Forumului Cooperării Descentralizate Franco-Român, organizat la Lyon, Republica Franceză, în perioada 31 martie - 4 aprilie 2019.

De asemenea, acesta a dezvăluit că este optimist în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a ruralului românesc, deși asistă cu neputință la degradarea spațiului rural prin proasta finanțare. Acesta mărturisește că ne aflăm într-o situație fără precedent, subfinanțarea mediului rural. Astfel, salarizarea este inferioară față de cei din mediul urban, de aceea ar trebui sesizat Consiliul Europei.

Spațiul rural reprezintă 87% din teritoriul României, de aceea nu poate sta pasiv, deoarece mediul rural e în degradare, iar în PNRR (Planul Național de Rederesare și Reziliență) nu sunt alocate sume către rural.

Alexandru POTOR, președintele Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală (FNGAL), prezent în cadrul întâlnirii a dezvăluit faptul că sunt în stadiul de pregătire a Planului Național Strategic, iar programul de cooperare transnațional – Leader, nu a funcționat așa cum se aștepta, însă lucrurile pot evolua pozitiv. Domnul Potor dezvăluie faptul că FNGAL are legături strânse cu Rețeaua de Dezvoltare Rurală din Franța și se bazează pe cooperarea cu Ambasada Franței în România și GAL-urile de acolo. Vor retransmite informații către FNGAL (Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală din România), informații pentru inițiative franceze.

Atât reprezentanții organizațiilor din România, cât și cei din Franța au concluzionat că întâlnirea a fost foarte utilă și de mare interes pentru toată lumea. Astfel, vor fi organizate unul sau 2 webinarii pe lună, concentrate pe temele menționate mai sus.

Sursa: https://www.acor.ro/

Discuțiile privind pachetul de reformă a PAC post-2020 și Regulamentul pentru Planurile strategice PAC au fost continuate, la Bruxelles, în data de 21 septembrie. La reuniunea Consiliului de miniștri AgriFish a participat și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros. Pe lângă aceste teme de importanță majoră, au avut loc informări și schimburi de opinii cu privire la comerțul agricol, precum și discuții ce vizează etichetarea nutrițională în câmpul vizual principal al ambalajelor alimentare.

În cadrul întâlnirii cu miniștrii AgriFish, ministrul Adrian Oros a avut o intervenție în care a susținut necesitatea discutării și clarificării aspectelor privind ambiția de mediu a PAC, în vederea obținerii unui acord ce vizează pachetul PAC.

Din perspectiva țării noastre, condiționalitatea, eco-schemele și contribuția de mediu din Pilonul 2 reprezintă cele mai relevante elemente pentru ambiția de mediu și climă, se arată într-un comunicat al MADR. Adrian Oros a subliniat că este necesară clarificarea modalităților în care aplicarea obligatorie a eco-schemelor de către Statele Membre nu atrage după sine un risc major de neutilizare a fondurilor alocate pentru aceste intervenții. 

Referitor la stabilirea unui procent minim din bugetul FEGA pentru eco-scheme, ministrul Adrian Oros a apreciat necesitatea ca această decizie să fie lăsată la latitudinea Statelor Membre. În acest context, ministrul a precizat că România nu poate susține introducerea unui procent minim pentru eco-scheme în forma propusă, dar în spiritul compromisului poate accepta un plafon minim de 5% introdus gradual. În egală măsură, România propune flexibilitate în transferul între eco-scheme și alte plăți directe, fără aprobarea anuală a Comisiei pentru utilizarea eficientă și evitarea pierderii de fonduri. Totodată, ministrul a exprimat necesitatea elaborării unei liste orientative a eco-schemelor de către Comisie. Ministrul a susținut că pentru GAEC 9 procentul de 5% nu ar trebui crescut, având în vedere că pe terenurile ocupate cu elemente productive, respectiv culturile fixatoare de azot și strat vegetal nu sunt aplicate produse fitosanitare.

Totodată, ministrul Oros a transmis că România susține intenția Președinției germane de a menține plățile pentru zone cu constrângeri naturale în procent de 30%. De asemenea, ministrul a afirmat că un aspect extrem de important pentru ambiția de mediu și climă a noii PAC este stabilirea corectă a ratei de cofinanțare UE pentru măsurile de mediu și climă și stipularea clară a ratei de contribuție a UE de 85% pentru regiunile mai puțin dezvoltate.

Plata redistributivă: trebuie să se acorde o flexibilitate mai mare țărilor UE

Referitor la plata redistributivă, țara noastră consideră că trebuie să se acorde o mai mare flexibilitate Statelor Membre, ținându-se cont de specificul fiecărei regiuni/categorii de fermieri, precum și de politica națională de dezvoltare a agriculturii. În acest sens, a fost susținută eliminarea prevederii limitative a plății redistributive sau modificarea acesteia, astfel încât fiecare Stat Membru să aibă flexibilitatea de a stabili nivelul sumei planificate pentru un an de cerere fără constrângerea de a se încadra în plata medie pe hectar pentru plăți directe.

În ceea ce privește sprijinul cuplat pentru venit, România susține o alocare a cel puțin 15% din plafonul național pentru sprijinul cuplat și ca în lista produselor eligibile pentru plăți cuplate să fie introduse carnea de pasăre și de porc.

În privința Noului Model de Livrare, ministrul și-a declarat aprecierea pentru propunerile Președinției germane privind clarificarea indicatorilor ce oferă mai multă flexibilitate Statelor Membre în procesul de planificare și implementare, afirmând totodată că pentru simplificarea şi reducerea birocrației sunt necesare ghiduri metodologice clare și detaliate din partea Comisiei pentru a garanta aplicarea unitară la nivelul Statelor Membre.

Model armonizat pentru etichetare

Pe subiectul etichetării, ministrul a afirmat că țara noastră susține aplicarea unui model armonizat la nivelul Uniunii Europene prin intermediul căruia să fie furnizate informațiile nutriționale ale produsului alimentar într-un mod simplu, vizibil și ușor de înțeles de către consumator. România își propune să aibă o contribuție substanțială la stabilirea unei scheme armonizate la nivelul UE și, în general, în atingerea obiectivelor din strategia Farm to fork, care vor permite consumatorilor să aibă acces la alimente sănătoase, sigure și nutritive.

Ministrul a atras atenția că educarea consumatorilor este esențială pentru a aplica eficient aceste scheme și a înțelege mai bine ceea ce înseamnă dietele sănătoase și importanța creșterii activității fizice pentru a promova sănătatea.

De asemenea, Adrian Oros și-a exprimat speranța că se va putea identifica un sistem de etichetare care să susțină consumatorii în alegerile lor dar și producătorii, în special pe cei care duc mai departe identitatea culturală și gastronomică.


Declarație comună pentru nevoia de dezvoltare a culturilor de proteine vegetale

În cadrul reuniunii miniștrilor AgriFish a avut loc și o declarație comună a mai multor State Membre, printre care și România, privind nevoia de a dezvolta culturile de proteine vegetale în cadrul agriculturii UE în vederea reducerii importurilor UE, precum și pentru atingerea obiectivelor din reforma PAC, Farm to Fork și Green Deal. Printre țările participante la această declarație comună se numără și: Bulgaria, Ungaria, Cehia, Franța, Italia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Estonia.


Simona Nicole David

Petre DAEA, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat în data de 29 august 2019 la Conferința cu tema ”Politica Agricolă Comună – Prezent și viitor”, organizată la București, de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală, din cadrul Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Alături de ministru s-au aflat secretarii de stat Daniel-Eugeniu Crunțeanu și Maricel Floricel Dima, precum și directori generali și experți din cadrul MADR.

Scopul conferinței a vizat informarea partenerilor sociali din sectorul agricultură, dezvoltare rurală și cercetare cu privire la prioritățile României pentru următoarea perioadă de programare și consultarea publicului țintă în vederea asigurării transparenței și participării active în procesul de elaborare a noului Plan Național Strategic în contextul noii Politici Agricole Comune (PAC) 2021-2027.

În deschiderea evenimentului, ministrul Petre DAEA a vorbit despre pașii parcurși până în prezent către noua PAC, pachetul de reformă PAC, rezultatele obținute în cadrul Președinției României la Consiliul UE, obiectivele comune ale PAC, precum și despre principalele direcții de acțiune avute în vedere în următoarea perioadă de programare. Ministrul Petre DAEA a precizat că este necesară continuarea și consolidarea politicilor aplicate până în prezent și care să răspundă unor obiective comune ale Statelor Membre.

Astăzi am discutat despre Politica Agricolă Comună 2021-2027, cu cele trei regulamente aflate în discuție la nivelul Comisiei Europene, respectiv Planul Național Strategic, Regulamentul orizontal privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC și Regulamentul care vizează Organizarea Comună Unică a Piețelor. Este o etapă de lucru pentru definirea mecanismelor noastre de acțiune în perspectiva 2021-2027, pe baza acestor Regulamente. Se schimbă total conceptul noii PAC, se va trece de la conformitate la performanță. Sunt câteva principii valoroase de flexibilitate, de subsidiaritate pe care trebuie să le prelucrăm astfel încât să le folosim în sprijinul fermierilor noștri, pentru etapa următoare”, a afirmat ministrul Petre DAEA.  

În cadrul manifestării, reprezentanții MADR au prezentat cadrul general al Planului Național Strategic PAC, oportunitățile de finanțare în sectorul agricol și cele de finanțare a intervențiilor care vizează mediul și clima în contextul Planului Național Strategic, precum și Instrumente financiare – sprijin complementar pentru dezvoltarea spațiului rural.

Conferința a fost organizată prin proiectul “Organizarea de Conferințe Tematice în cadrul Planului de acțiuni ale Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală 2014-2020”, finanțat prin măsura de asistență tehnică din cadrul PNDR 2014-2020 și a fost prima dintr-un număr de patru astfel de evenimente care vor fi organizate în acest an.

Sursa: madr.ro

În vederea finalizării Planul Național Strategic pentru perioada 2021-2027, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală adresează tuturor actorilor interesați rugămintea de a completa “Chestionarul cu privire la Planul Național Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027”, publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (www.madr.ro – secțiunea Dezvoltare Rurală) și de a-l transmite până în data de 31.07.2019, la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În prezent, cele trei regulamente ce vizează Politica Agricola Comună, respectiv planurile strategice, finanțarea, gestionarea și monitorizarea, organizarea comună de piață, sunt în plin proces de analiză și negociere, căutându-se cele mai potrivite căi de legiferare pentru o implementare cât mai eficientă.

Propunerea Comisiei prevede o abordare în care statele membre vor avea mult mai multă flexibilitate în elaborarea intervențiilor și în garantarea rezultatelor.

Elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de programare națională trebuie să respecte principiul european al parteneriatului și să se realizeze pe baza unor proceduri transparente.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale răspunde nevoilor-cheie identificate la nivelul Uniunii Europene și implicit la nivelul țării noastre privind sprijinul pentru finanțarea investițiilor în agricultură și dezvoltare rurală.

LINK CHESTIONAR

Sursa: madr.ro

Marți, 2 aprilie 2019, România și-a impus punctul de vedere în cadrul comisiei AGRI din Parlamentul European cu ocazia votului privind viitoarea Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene. Acest vot consfințește plafonarea voluntară a subvențiilor pentru agricultură, o soluție care apără atât interesele marilor fermieri, cât și pe cele ale fermierilor mici și mijlocii. În acest fel, se va lăsa la latitudinea statelor membre modul de acțiune în această privință. Mai mult decât atât, în urma consultărilor fermierilor români s-a constatat că dorința acestora este ca viitoarea Politică Agricolă Comună să nu impună plafonarea plăților la o anumită sumă.

România a militat pentru eliminarea plafonării, aceasta fiind de neacceptat în planul deciziei generale, în acest sens, fiind aduse argumentele necesare care au vizat faptul că ar fi putut îngreuna procesul de simplificare și subsidiaritate.

Prin nivelul financiar si plafonarea plaților directe, România ar fi fost profund dezavantajată, iar fermierii aflați în plin proces de capitalizare, de asemenea.

Această decizie este un succes formidabil pentru țara noastră, o așteptare legitimă pentru toți fermierii atât pentru cei români, cât și pentru cei din toată Europa. Iată că, din acest moment avem această libertate de gândire și de acțiune în viitoarea Politică Agricolă Comună. Am urmărit această problemă foarte atent în ultimii doi ani, etapă cu etapă la toate întâlnirile din cadrul Consiliului. Salut această decizie care îi bucură pe fermieri și mă bucură și pe mine să o anunț, mai cu seamă că România deține președinția Consiliului Uniunii Europene”, a afirmat ministrul Petre DAEA.

Sursa: madr.ro

Noua Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene este unul dintre subiectele de maxim interes pentru agricultorii români. În cadrul acestor discuții, o temă care dă dureri de cap, la propriu, marilor fermieri este cea legată de intenția de a plafona subvențiile în cazul exploatațiilor mari. Practic, la ora actuală se vorbește despre limitarea sumelor acordate prin subvenții la maximum 60.000 euro/exploatație. Care ar fi impactul unei astfel de măsuri asupra agriculturii românești l-am rugat să evalueze pe dl prof. dr. Toma Dinu, decanul Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală a USAMV București.

„Dacă umblăm la subvenție, afectăm profitul!“

La ora actuală, subvenția medie primită pentru un hectar de pământ lucrat este de aproximativ 180 de euro. Un calcul simplu ne arată că suprafața maximă a unei ferme vegetale, care nu are și animale ca să primească subvenția întreagă, ar fi de aproximativ 334 ha. Or, în Bărăgan, în Vestul României, ca și în unele zone din Moldova, sunt numeroase exploatațiile cu mult mai mari. De fapt, cea mai mare parte a producției agricole din țara noastră este realizată în ferme care depășesc cu mult 1.000 ha. Toate aceste exploatații riscă să se trezească în situația ca începând din anul 2021 să nu mai primească subvenții la nivelul de până acum. După tendința care se manifestă în acest moment la Bruxelles, fermierii vor primi o subvenție pentru suprafață de cel mult 60.000 euro/exploatație și cheltuielile cu plata lucrătorilor.

La o fermă de 1.000 ha, de exemplu, ar însemna ca, în loc de 180.000 euro, câți primește acum un fermier, să nu mai primească decât 120.000 euro! Adică, cu o treime mai puțin!

„Dacă ne uităm la distribuția în teritoriu a fermelor mari, vom constata că cele mai multe dintre acestea se găsesc în zone sărace. Cu câțiva ani în urmă s-a făcut un studiu la Institutul de Economie Agrară al Academiei Române care induce cumva ideea că zonele ar fi sărace din cauza fermelor mari. Cu tot respectul pentru autorii acestui studiu, eu aș nuanța puțin și aș formula altfel întrebarea: sunt zonele sărace că sunt fermele mari sau sunt fermele mari pentru că sunt zonele sărace? Eu înclin să cred că ultima variantă este cea adevărată și de aceea consider că prezența acestor ferme mari este foarte importantă, iar existența lor este necesară în zonele respective“, afirmă dl Toma Dinu.

Pe de altă parte, conform unui studiu recent realizat în județul Călărași referitor la ferme care totalizează 80.000 ha, practic „spuma“ terenurilor agricole din România, se poate vedea că în majoritatea cazurilor profitul realizat este egal cu subvenția, ba chiar, în multe cazuri, mai mic. „E clar în această situație că, dacă umblăm la subvenție, afectăm profitul!“, subliniază autorul studiului.

„Vor urma probleme în ceea ce privește rambursarea creditelor!“

„Studiul pe care l-am făcut arată că în ultimii ani fermele s-au capitalizat. Și-au mărit activele cu peste 70%. Asta înseamnă că au făcut investiții, și-au cumpărat mașini, combine și tractoare, și-au construit instalații și depozite, au cumpărat, poate, teren. Pe de altă parte, și activele circulante au crescut. Asta înseamnă că au cheltuit mai mult cu substanțele, cu îngrășămintele, că au cumpărat semințe mai scumpe, etc. Rezultatele se văd în aceea că de cinci – șase ani România este exportator net de cereale și plante oleaginoase. Deci faptul că au avut un sprijin, că au fost lăsați să investească, s-a văzut în activitatea economică. Dacă venim acum și le spunem că din 2021 le reducem subvențiile, lucrul acesta se va reflecta imediat în rezultate“, este de părere decanul FMIEADR.

„Un alt aspect important este că toate aceste ferme au făcut niște investiții pe care însă nu le-au realizat cu bani din buzunar, ci pe credite. Când au făcut aceste investiții, au făcut și o proiecție a rambursării creditelor. În perioada de rambursare intră și cea de după 2021, când subvenția va fi mult diminuată. Impactul asupra cash-flow-ului acestor ferme va fi devastator! Proiecția mea, fără să fi făcut un calcul, este că impactul va fi dezastruos și vor urma probleme în ceea ce privește rambursarea creditelor!“, mai avertizează Toma Dinu.

„Plafonarea subvențiilor implică ample efecte sociale“

„Un alt efect, la care mulți nu se gândesc în momentul acesta, este efectul social. În primul rând va fi afectat prețul terenurilor, care în cel mai bun caz va stagna. Activitatea în agricultură nemaifiind rentabilă, nu va mai exista interes pentru a cumpăra teren. Pe de altă parte, este foarte probabil să scadă și prețul arendei. Până la acest moment, arenda a fost cumva dependentă de subvenția la hectar. În momentul în care subvenția dispare sau este limitată, de ce aș mai da eu arendă pentru un teren pentru care nu primesc subvenție? De ce aș mai plăti o arendă care astăzi ajunge la 1.000 lei/ha în zonele bune ale României?“, se întreabă, retoric, analistul.

„În această situație, a scăderii prețurilor terenurilor și a valorii arendei, primii afectați vor fi proprietarii de terenuri mici și foarte mici, pe care acum le au date în arendă. Suprafețele acestea vor fi lucrate în continuare, dar probabil fără niciun beneficiu pentru proprietari. Probabil că fermierii vor lucra acele terenuri oferind doar foarte puțin în schimb sau chiar nimic! Vor fi lucrate doar ca să nu rămână părăsite“, mai apreciază domnia sa.

„Eu sper totuși să nu se ajungă până aici. Sper ca la nivel european să se înțeleagă că, cel puțin fermele mari care au primit niște subvenții și care au făcut niște investiții, au nevoie de o perioadă de tranziție, în care să se reorganizeze, să se spargă în societăți mai mici care să poată beneficia de subvenții în continuare“, mai spune profesorul.

Pe de altă parte, domnia sa crede că reorganizarea, prin divizarea în mai multe societăți mai mici, nu este o variantă decât pentru unele exploatații. Însă pentru cele foarte mari, nu este o soluție. „O fermă de zeci de mii de hectare, în câte să o desfaci? Apoi, cum să poți coordona un holding format din câteva zeci de societăți?“, se întreabă analistul.

„Încă o problemă care va apărea este legată de transmisibilitatea afacerii. Mulți dintre fermierii mari ai României sunt oameni în vârstă. La un moment dat, afacerea lor va trebui preluată de cineva. Dacă nu este una rentabilă, cine va dori să o preia?“

În concluzie, pentru viitorii europarlamentari români, una dintre cele mai importante sarcini va fi să explice Bruxelles-ului aceste aspecte. „Părerea mea este că fermierii ar trebui să îi cheme pe europarlamentari în ferme, să le explice toată această situație, astfel încât ei să poată susține cauza mai departe!“, propune prof. dr. Toma Dinu.

Alexandru GRIGORIEV

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

La fiecare început de an, de patru ani încoace, lumea agricolă românească este frământată de o întrebare: „Cine ia Porumbul de Aur, de data asta?“. Întrebarea îi frământă, deopotrivă, pe fermieri, pe distribuitorii de inputuri agricole, pe oficialii din MADR și alte instituții implicate în viața agricolă, pe analiștii economici și, firește, pe jurnaliști. Și asta pentru că, așa cum ne-au obișnuit organizatorii, Asociația Producătorilor de Porumb din România, premiile vin împreună cu o lungă serie de noutăți interesante, prezentate de invitați de marcă.

Arvalis caută soluții noi pentru combaterea tanimecus

Nici anul acesta Congresul APPR, în cadrul căruia au fost decernate trofeele Porumbul de Aur, nu a făcut excepție de la regulă. Ba dimpotrivă, invitații au fost mai numeroși decât la cele trei ediții anterioare. La fel și temele abordate. După cuvenitele urări de bun venit și mesajele transmise din partea MADR, a reprezentanților Parlamentului și ai altor instituții, a urmat un adevărat regal de informații de primă importanță, legate atât de aspecte practice, cât și economico-politice.

Începutul a fost făcut (mai degrabă din considerente meteorologice și legate de programul traficului aerian decât din alte motive) de către dl Regis Doucet, specialist în cultura porumbului al celebrului institut francez Arvalis. Reamintim că Arvalis este unul dintre cele mai mari institute de cercetări agricole din Europa. Însă ceea ce îl individualizează este faptul că e independent, iar finanțarea sa este asigurată de către fermierii francezi care plătesc o contribuție anuală destinată acestui scop. Consiliul de administrație al institutului este alcătuit în majoritate din fermieri, aleși în mod democratic, și, între altele, stabilește temele de cercetare în funcție de cererile venite de la agricultori. Arvalis a devenit și unul dintre cei mai importanți parteneri ai APPR. În acest an, la București au fost prezentate cele mai noi direcții de cercetare ale institutului în domeniul cultivării porumbului. Aspecte precum combaterea dăunătorilor și a bolilor fără a folosi substanțe din grupa neonicotinoidelor se află în centrul atenției cercetătorilor francezi.

Viitorul PAC provoacă îngrijorări marilor fermieri

O altă problemă care nu-i lasă să doarmă pe fermierii români, la fel ca pe toți fermierii europeni, este viitoarea Politică Agricolă Comună. Aceasta a fost abordată din două perspective: cea a Comisiei Europene, a cărei poziție a fost expusă de către Pierre Bascou, director executiv al Direcției Generale de Agricultură a CE, și cea a fermierilor, prezentată de Max Schulman, președinte al grupului de lucru pentru culturi de câmp în cadrul federației Copa-Cogeca. Un lucru este cert: urmează schimbări majore și deloc avantajoase pentru fermierii mari. Sunt foarte probabile plafonarea subvențiilor și o mai mare libertate acordată, în ceea ce privește utilizarea sumelor.

Despre cadrul general economic, ca și despre presiunile ce se pun pe agricultori a vorbit reprezentanta Unicredit, partener oficial al evenimentului. Pentru a întregi imaginea cadrului în care fermierii își desfășoară activitatea, dna Elena Mateescu, manager al Administrației Naționale de Meteorologie, a prezentat date referitoare la evoluția climei în ultima perioadă, precum și o prognoză a vremii în luna februarie. Din date a rezultat, fără niciun fel de dubiu, că trăim epoca unor schimbări climatice. Temperaturile medii sunt în creștere, iar perioadele secetoase sunt tot mai lungi. Despre 2018 am aflat că a fost al treilea cel mai călduros an din ultimii 100 de ani.

Despre ceea ce pentru unii pare o poveste despre viitor, iar pentru alții reprezintă pur și simplu prezentul modern, a povestit dl Lucian Buzdugan, președintele Agricost, după denumirea oficială, dar mai cunoscut drept conducătorul celei mai mari exploatații din Uniunea europeană, Insula Mare a Brăilei. Domnia sa a prezentat, ajutat de un film, modul în care funcționează agricultura de precizie. Supraveghere din satelit a gradului de înverzire, cartare agrichimică realizată în laboratoare proprii și semănători sau distribuitoare de îngrășăminte ghidate prin GPS și care își modifică debitul în funcție de necesitățile fiecărei porțiuni din solă, toate acestea la un loc fac parte din „instrumentele“ cu care se lucrează în IMB.

Desigur că invitații au răspuns, atât cât le-a permis timpul, la întrebările participanților la congres. Iar răspunsul la întrebarea care i-a strâns pe toți participanții a venit abia la sfârșit.

Syngenta neirigat și Pioneer irigat, câștigătorii din 2019

Trofeul Porumbul de Aur la categoria neirigat i-a revenit lui Daniel Nica, fermier din județul Călărași. Acesta a obținut o producție de 13.927 kg/ha. „În ciuda aspectului ciudat al anului 2018, am avut condiții foarte bune. Când am semănat, m-am uitat la prognoza meteo. Am văzut că nu va ploua și atunci am semănat la o adâncime ceva mai mare, de 12 – 15 cm, astfel încât bobul a beneficiat mai mult de umiditatea din sol. Am avut un grad de răsărire de 90%. În perioada de înflorire au venit ploile, în jur de 200-230 l/m²“, a dezvăluit fermierul-campion câte ceva din secretele reușitei sale. Hibridul folosit a fost Dartona, un hibrid din grupa FAO 400, semitimpuriu, aflat în portofoliul Syngenta. Nu s-a făcut nicio erbicidare preemergentă; în schimb, în momentul prășitului a aplicat îngrășăminte precum azot în formă amoniacală, câte 25 kg de substanță activă/ha. Media producției obținute în fermă a fost de cca 12 tone/ha. „Am avut câteva zone unde am obținut doar 9 tone/ha pentru că am avut foarte multă samulastră“, a mai povestit fermierul. Potrivit declarațiilor sale, costul tehnologiei a fost de 2.700 RON/ha.

La categoria irigat, trofeul i-a fost acordat lui Mihai Solomei, șef de fermă în cadrul Agricost. Pe sola de 35 ha înscrisă în concurs s-a obținut o recoltă de 22.906 kg/ha. A fost folosit hibridul 32F73 din portofoliul Pioneer. Acest hibrid este unul târziu, din grupa FAO 600, care, dacă este cultivat în condiții bune (așa cum este cazul în IMB), permite obținerea unor producții mari și foarte mari. Cultura premergătoare a fost grâul. Imediat după recoltare, terenul a fost scarificat, iar două săptămâni mai târziu s-a făcut o trecere de nivelare. În primăvară s-a semănat direct, cu o densitate de 72.000 – 73.000 de plante/ha. Tot atunci a fost aplicat și un îngrășământ NPK, 12:24:12, în cantitatea de 300 kg/ha. Sămânța utilizată a fost tratată în prealabil cu fungicid. În stadiul de șase-șapte frunze a fost aplicată prima fertirigare, iar apoi, după polenizare, a doua. În total s-au folosit 190 litri/m². Nu s-a făcut nicio prașilă, dar în schimb au fost utilizate erbicide. Faptul că apa utilizată a fost dedurizată în prealabil a redus semnificativ cantitățile de substanțe utilizate. „Am fertilizat mai mult decât în mod normal. Am ajuns să aplicăm 30 kg de azot substanță activă/ha. În aceste condiții, costul tehnologiei a fost mai ridicat: 6.500 RON/ha“, a spus Mihai Solomei.

Alexandru GRIGORIEV

Noua direcție propusă pentru PAC a fost dezvăluită de comisarul Phil Hogan la 29 noiembrie 2017 prin Comunicarea privind viitorul alimentației și al agriculturii.

Nu este o revoluție, ci o evoluție. Viitorul alimentelor și al agriculturii europene se schimbă, orientându-se către o mai mare durabilitate, simplitate și flexibilitate. Politica agricolă comună, cea mai veche politică a UE, trebuie să se adapteze la presiunile globale cu care se confruntă sectorul agroalimentar, cum ar fi schimbările climatice, pierderea biodiversității sau riscuri mai ridicate de volatilitate a prețurilor, iar simplificarea, reducerea birocrației și concentrarea mai mare asupra rezultatelor este cel mai bun mod de a face asta.

Politica agricolă comună (PAC) sprijină agricultorii europeni de peste 50 de ani şi multe țări din întreaga lume o adoptă ca posibil model pentru propriul lor sector agricol.

PAC a fost întotdeauna o politică cu acoperire globală. În forma inițială aceasta a fost concepută pentru a sprijini fermierii europeni, dar se concentrează acum pe sprijinirea partenerilor din țările în curs de dezvoltare oferindu-le acces liber și fără cote pentru toate produsele.

Miturile încă persistă

Cu toate acestea, miturile cu privire la efectele distorsionante ale PAC asupra țărilor în curs de dezvoltare persistă. Adesea, este mai ușor să dai vina pe presupusele importuri din UE pentru scăderea producției naționale decât să abordezi cauzele reale cum ar fi politicile guvernului sau problemele lanțului de aprovizionare, problemele de sănătate animală sau sănătatea plantelor.

De asemenea, UE este departe de a fi singurul jucător global pentru produse agroalimentare, iar importurile din alte țări, cum ar fi SUA, China sau Brazilia, pot fi adevărații vinovați.

PAC DSC 0109 85

Chiar și acțiunile de politică internă ale UE prin intermediul PAC pot fi criticate în străinătate asta deoarece măsurile de intervenţie în piață sunt permise, pe perioade limitate, pentru a sprijini sectoare specifice în timpul crizelor.

De exemplu, aşa a fost cazul sectorului produselor lactate, în 2015 și 2016, când vânzările au fost grav afectate de interdicția Rusiei privind importurile de lapte praf degresat, iar Comisia Europeană a intervenit prin cumpărarea stocurilor de la procesatori. S-a făcut afirmaţia nefondată că laptele praf ar fi fost dirijat de UE către ţările africane la preţuri mai mici defavorizând astfel producţia autohtonă.

Încurajarea comerțului din țările în curs de dezvoltare

Europa a încheiat acorduri de parteneriat economic – acorduri comerciale – care sunt elaborate cu atenție pentru a permite țărilor partenere din țările în curs de dezvoltare să-și protejeze produsele agricole sensibile la liberalizare.

Acest lucru înseamnă că multe sectoare agricole sensibile sunt excluse în întregime din astfel de acorduri – asigurarea faptului că producția locală nu este distrusă de importuri – sau că guvernele pot reacționa rapid și eficient în sprijinul sectoarelor care au fost afectate de creșterea bruscă a importurilor.

În consecință, UE nu este numai cel mai mare exportator și importator de produse agroalimentare din lume, ci și cel mai mare importator mondial de produse agricole din țările cel mai puțin dezvoltate (3,5 miliarde EUR în 2017, mai mult decât SUA, Rusia, China, Japonia și Canada împreună).

Cu alte cuvinte produsele agroalimentare exportate din UE în Africa, de exemplu, răspund cererii de acolo și sunt pur și simplu conduse de piață de către companii private care nu beneficiază de sprijin public din partea UE.

Dezvoltarea rurală la fel de importantă

PAC Etiopia 065

Politica Agricolă Comună nu se referă doar la agricultură și agricultori, ci şi la consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale. UE face acest lucru prin intermediul politicii sale de dezvoltare rurală, care se concentrează pe o gamă largă de aspecte – de la sprijinul acordat întreprinderilor nou înființate în zonele rurale la provocările specifice de mediu sau sociale cu care se confruntă populația rurală.

Investițiile comune europene și naționale în infrastructură și în dezvoltarea capitalului natural și uman au o importanță primordială în a sprijini locurile de muncă sustenabile și de calitate din zonele rurale. Comunitățile rurale ar trebui să aibă un acces mai bun la serviciile publice, la asistența medicală, la formarea profesională, la programele de dezvoltare de noi competențe în special în sectorul digital, la educația de calitate și la conectivitate.

Dimensiunea mondială a PAC

Abordarea problemelor specifice rurale este văzută ca un model care ar putea funcționa și pentru restul lumii, iar UE își împărtășește frecvent experiențele cu partenerii săi internaționali, de exemplu la summit-urile G7 și G20.

Conștientă de rolul său în lume și de angajamentele sale internaționale în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, combaterea schimbărilor climatice și abordarea cauzelor migrației, UE analizează din ce în ce mai mult modul în care politicile precum PAC trebuie adaptate pentru a răspunde acestor noi provocări.

Se cunoaşte faptul că aproximativ 70% din populaţia săracă a lumii trăieşte în zonele rurale, unde agricultura – și în special agricultura de subzistenţă – este principala sursă de venit.

Pentru a face față acestei provocări, UE a stabilit că securitatea alimentară și agricultura durabilă sunt priorităţi-cheie pentru sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare.

PAC DSC 0471 362

Este sectorul central al asistenței UE în 60 de țări în curs de dezvoltare, în special din Africa. Aceasta înseamnă investiţii de 1 miliard de euro pentru agricultură, în țările în curs de dezvoltare, până în 2020, în special pentru proprietarii de exploatații de mici dimensiuni.

Viitoarea PAC va intensifica, de asemenea, eforturile de a sprijini partenerii UE, țări în curs de dezvoltare, pentru a accelera dezvoltarea sectorului agroalimentar, creând mai multe locuri de muncă și o creștere economică mai mare – la rândul său, ajutând la combaterea uneia dintre cauzele principale ale migrației.

Un exemplu practic este decizia recentă de creare a unui Task Force rural în Africa, un grup de experți ai UE în domeniul dezvoltării rurale și al agriculturii, care se va axa pe modalitățile cele mai bune de a colabora cu Uniunea Africană.

Sursa: https://ec.europa.eu/agriculture

Teofilia BANU

Mulțumiri deosebite echipei DG AGRI Press & Media: Heike.Libbach, Cornelia Smet şi Ulrika Holmström

Se vorbește tot mai mult în ultima vreme despre modul cum va fi agricultura finanţată în viitorul exercițiu bugetar al UE 2021-2027. Asistăm la negocieri, la poziții mai mult sau mai puțin tranșante ale autorităţilor naţionale sau asociaţiilor profesionale, la puncte de vedere divergente sau convergente. Este până la urmă povestea unui parteneriat dinamic de aproape 60 de ani (vreo trei generaţii) între fermieri şi Europa. Care va fi viitorul vom afla curând, dar până atunci aş vrea să vă expun sintetic noţiuni, aspecte şi date privind Politica Agricola Comună.

Agricultura este unul dintre domeniile de acțiune în care țările Uniunii Europene au convenit să-și pună în comun atât responsabilitatea, cât și finanțarea publică. Aceasta înseamnă că sprijinul politic și financiar nu este gestionat de fiecare țară în parte, ci de UE în ansamblu.

Politica Agricolă Comună (PAC) are ca obiectiv principal asigurarea aprovizionării continue cu alimente sigure, produse într-un sistem durabil şi la prețuri rezonabile, precum și menţinerea unui standard de viață decent pentru agricultori.

PAC a fost elaborată şi pusă în aplicare încă din anul 1962, dar a suferit în timp mai multe modificări. Dacă la început punea accent pe cantitate, acum se axează pe orientarea către piață, calitate, siguranță alimentară și trasabilitate, respectarea bunăstării animalelor, protecția mediului și durabilitate.

Ponderea cheltuielilor agricole în bugetul UE a avut un trend descrescător, de la nivelul de aproximativ 70% în anii '70 la circa 38% în prezent.

Din 2004 și până azi, UE a primit în rândurile sale alte 13 noi state, printre care și România, fără  să existe însă și o creștere a fondurilor alocate agriculturii.

Datorită PAC, cetățenii europeni se bucură de securitate alimentară fără precedent. Populația UE poate fi sigură că agricultorii produc alimentele de care este nevoie, de calitate şi în cantităţile necesare. Datorită resurselor sale agricole excepționale, UE poate și trebuie să joace un rol-cheie în garantarea securității alimentare la nivel mondial.

Volumul, diversitatea și calitatea produselor sale fac din UE cel mai mare exportator de produse agroalimentare, în principal prelucrate și cu valoare adăugată ridicată, punând astfel în mişcare industria prelucrătoare, un sector dinamic care angajează cel mai mare procent din forța de muncă, devenind astfel un motor vital al economiei rurale în sens larg.

Preocupările legate de schimbările climatice și de probleme precum pierderea biodiversității, lipsa apei și scăderea fertilității solurilor arată că agricultura joacă un rol din ce în ce mai important și în gestionarea durabilă a resurselor naturale. De aceea, PAC sprijină agricultorii care acordă atenție acestor aspecte.

În Uniunea Europeană există aproximativ 11 milioane de exploatații agricole, iar circa 44 de milioane de persoane lucrează în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. Agricultorii sunt prima verigă din acest lanț de producție alimentară. Așadar, ei sunt actori economici și strategici importanți, iar UE nu își poate permite să îi piardă.

Se știe că abilitățile agricole fundamentale instinctive nu se învață numai din cărți, ci sunt transmise și din generație în generație. Dar tot mai mulți tineri nu mai consideră agricultura o profesie atractivă și prin urmare numărul agricultorilor a scăzut. Din statistici, în anul 2013 numai 6% dintre exploatații erau gestionate de agricultori cu vârsta sub 35 de ani, în timp ce 31% dintre ele aparțineau unor agricultori de peste 65 de ani.

Iată de ce PAC sprijină tinerii să se lanseze în agricultură, acordându-le fonduri pentru a cumpăra terenuri, mașini și echipamente agricole. Se oferă, de asemenea, granturi pentru formarea agricultorilor (atât a celor noi, cât și a celor cu experiență) în vederea utilizării celor mai noi metode și tehnici de producție. Încurajarea tinerilor agricultori și asigurarea continuității de la o generație la alta reprezintă o adevărată provocare pentru dezvoltarea rurală în UE (sursa ec.europa.eu/agriculture).

Producţia agricolă din UE, media 2012-2014

  • Cereale: 300 de milioane de tone
  • Zahăr: 18 milioane de tone
  • Oleaginoase: 30 de milioane de tone
  • Ulei de măsline: 2 milioane de tone
  • Mere: 10 milioane de tone
  • Pere: 2 milioane de tone
  • Citrice: 11 milioane de tone
  • Vin: 170 de milioane de hectolitri
  • Carne de vită și vițel: 7 milioane de tone
  • Carne de porc: 20 de milioane de tone
  • Carne de pasăre: 13 milioane de tone
  • Ouă: 7 milioane de tone
  • Lapte: 150 de milioane de tone.

(sursa: ec.europa.eu/agriculture)

Teofilia BANU

Mulțumiri deosebite echipei DG AGRI Press & Media: Heike.Libbach, Cornelia Smet şi Ulrika Holmström

Consiliul European AGRIFISH, care a avut loc la Bruxelles în data de 29 Ianuarie 2018, este primul organizat pe parcursul Președinției Bulgariei. Principalele discuții au vizat Comunicarea Comisiei intitulată “Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”, situația de pe piața zahărului, a cărnii de porc și a laptelui. Un alt subiect supus dezbaterii a fost analizarea oportunității derulării unor studii și teme de cercetare în vederea  prevenirii și controlului pestei porcine africane în Uniunea Europeană. La această reuniune, România a fost reprezentată de Secretarul de Stat Alexandru Potor.

Bulgaria a prezentat statelor membre prioritățile pe care le va susține pe perioada Președinției. Modernizarea și simplificarea PAC după 2020, urmărirea situației piețelor agricole, continuarea progreselor în ceea ce privește propunerea privind practicile comerciale neloiale, finalizarea poziției în ceea ce privește regulamentul privind băuturile spirtoase, bunăstarea animală, medicamentele de uz veterinar și furajele medicamentate, planurile de gestionare multianuale în domeniul pescuitului sunt principalele teme de pe agenda președinției bulgare.

Dezbaterile cele mai intense s-au desfășurat pe marginea Comunicării Comisiei UE privitoare la viitoarea Politică Agricolă Comună. Comisarul European Phil Hogan a ținut să îndepărteze anumite îngrijorări care au apărut între membrii blocului comunitar în legătură cu posibila renaționalizare a PAC și creșterea birocrației, prin solicitarea adoptării unor Planuri Naționale Strategice ca precondiție pentru accesarea fondurilor destinate agriculturii.

România nu este de acord cu plafonarea plăților directe și a respins ideea cofinanțării din surse naționale a sumelor plătite pe suprafața agricolă.

“În cadrul înaltului for European am transmis faptul că, în perioada următoare de programare, zonele rurale trebuie să continue a fi finanțate corespunzător, pentru a ajunge la un nivel de dezvoltare comparabil cu cel din alte state membre. Am observat cu satisfacție faptul că mai multe state membre împărtășesc poziția noastră (în special privind nevoia atingerii convergenței externe a plăților pentru fermieri). Cu toate acestea am asistat și la exprimarea unor opinii care resping egalizarea plăților directe între statele membre, în mod notabil Olanda, care a invocat niveluri diferite de la o țară la alta în ceea ce privește costul input-urilor, prețul terenurilor și al forței de muncă” a precizat secretarul de stat Alexandru POTOR.

Comisarul Hogan a expus membrilor Consiliului o analiză asupra situației piețelor agricole. Ministrul bulgar al Agriculturii – Rumen Porodzanov, care asigură conducerea lucrărilor Consiliului AGRIFISH, a solicitat intervenienților să se concentreze în special pe sectoarele cele mai sensibile – zahăr, lapte și carne de porc.

”Am atras atenția asupra situației dificile a sectorului zahăr, după eliminarea mecanismului cotelor și influențele negative pe care le suportă fermierii noștri. În mod special, ultimele informații asupra posibilei închideri a unor fabrici de procesare a sfeclei de zahăr în Vestul României ne confirmă îngrijorarea. Am solicitat Consiliului AGRIFISH să ia notă de această situație și, împreună, să încercăm găsirea unor soluții pentru susținerea acestui domeniu la nivel european”, afirmă Alexandru POTOR.

Sectorul laptelui a cunoscut o relativă revenire după șocurile anilor trecuți dar rămâne foarte sensibil din cauza acumulărilor uriașe de stocuri de lapte praf degresat (aproximativ 380.000 tone). Acestea pot dezechilibra piața și în aceste condiții România încurajează toate măsurile care pot fi adoptate la nivel comunitar, având ca efect reducerea cât mai rapidă a stocurilor.

Sursa: madr.ro

Acesta este format din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai Ministerului Mediului, ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și reprezentanți ai Academiei de Științe Agricole și Silvice, ai Academiei Române, ai Institutului de Economie Agrară și ai universităților/institutelor de cercetare din domeniu.

Astfel, pentru a pregăti sectorul agricol românesc să răspundă principalelor provocări cu care se confruntă agricultura și mediul rural, din punctul de vedere al securității alimentare, al vitalității zonelor rurale și al contribuției la soluționarea provocărilor reprezentate de schimbările climatice, s-a decis crearea grupului de lucru.

Obiectivul specific al grupului tehnic de lucru îl reprezintă elaborarea de contribuții ale sectorului agricol românesc în contextul provocărilor menționate anterior care vor fi formulate pe parcursul procesului de consultare publică lansat de către Comisia Europeană pentru a defini prioritățile de viitor ale Politicii Agricole Comune, privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune după anul 2020.

La nivelul Comisiei Europene are loc o amplă consultare privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune (PAC), România alăturându-se acestui demers. Pe site-ul www.madr.ro, a fost postat link-ul către consultarea publică a CE și un chestionar adresat tuturor celor interesați.

România susține printre prioritățile Comisiei, importanța continuării promovării unor măsuri pentru gestionarea riscurilor în agricultură, creșterea competitivității în paralel cu asigurarea reînnoirii generațiilor prin asigurarea accesului la finanțare, precum și găsirea unui echilibru corect între deschiderea de noi piețe și protejarea sectoarelor sensibile.

România consideră că prin intermediul unor acțiuni politice de dezvoltare rurală se poate contribui la creșterea economică durabilă la nivelul zonelor rurale din UE.

În ceea ce privește primul pilon, România susține convergența plăților pentru eliminarea decalajelor între Statele Membre privind cuantumul la hectar, precum și menținerea după 2020 a schemelor de plăți directe actuale, inclusiv cea pentru sprijinul cuplat.

Referitor la consolidarea guvernării locale în mediul rural, România susține creșterea capacității administrative și eficacitatea structurilor care guvernează la nivel regional, local și a grupurilor bazate pe comunitate.

Consultarea Publică a Comisiei Europene este activă până la data de 2 mai 2017.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale încurajează toate formele asociative din sectorul agricol să se implice și să contribuie alături de reprezentanții grupului tehnic de lucru la conturarea unei concepții unitare a sectoarelor prioritare pentru România în Politica Agricolă Comună (PAC) după 2020.

Sursa: MADR

Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, sub supravegherea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, a început implementarea proiectului intitulat „PACINFO – rolul social și de mediu al Politicii Agrare Comune“ împreună cu alte 15 Agenții pentru Protecția Mediului din țară. Acesta are ca obiectiv conștientizarea fermierilor și a publicului larg privind rolul și importanța fermierului din zona montană în menținerea biodiversității și a peisajului montan, prin practici agricole tradiționale și sustenabile. Printr-un efort comun, cele 16 agenții implicate în derularea proiectului (Harghita, Covasna, Hunedoara, Braşov, Bistriţa-Năsăud, Suceava, Alba, Caraş-Severin, Sibiu, Neamţ, Gorj, Cluj, Mureş, Vrancea, Bacău şi Buzău) pun accent pe promovarea funcțiilor alternative ale agriculturii în zonele de munte.

În contextul noii PAC, în afara producției de alimente, agricultura implică menținerea vitalității comunităților rurale, protecția mediului și a resurselor naturale valoroase. Familiarizarea fermierilor din zonele montane ale țării cu diferite standarde și condiții agricole și de mediu ale UE și cu diferite modele și practici de valorificare a produselor locale înseamnă primul pas spre atingerea acestor obiective formulate la nivelul Politicii Agricole Comune.

Activitățile proiectului cuprind un set de măsuri de informare inovative axate pe diferite grupuri-țintă. Ghiduri și materiale informative on-line și off-line vor fi elaborate și distribuite, seminarii de informare, conferințe și târguri vor fi organizate în cadrul proiectului, iar pentru conștientizarea tinerei generații se va dezvolta chiar și o aplicație multimedia.

Perioada de implementare a proiectului PACINFO lansat în data de 6 iunie 2014 la Miercurea-Ciuc este de 11 luni, acesta fiind finanţat de Comisia Europeană (50%) prin Directoratul General Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în cadrul programului de promovare a Politicii Agrare Comune „Sprijinirea activităţilor aferente promovării Politicii Agrare Comune pe anul 2014“ (2013/C 264/09) și cofinanţat de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (50%).

Începând de luni, 5 mai, RFI România lansează o nouă emisiune: Rural, un magazin de știri și informații despre reforma agriculturii.
În următorii cinci ani agricultura europeană va trece prin schimbări profunde. Reforma Politicii Agricole Comune propune printre altele sprijin pentru fermierii tineri, pentru zonele defavorizate și pentru agricultura verde.
Cum se vor simți aceste schimbări în România, care va fi impactul economic, social sau ecologic – iată câteva dintre temele care vor fi abordate săptămânal de RFI România. Rural va difuza în fiecare săptămâna reportaje, dezbateri și analize pe subiectele de actualitate din agricultură românească și europeană.
Rural, o emisiune realizată de Cătălin Lenta și Mircea Oprea, cu sprijinul Comisiei Europene,  Directoratul General pentru agricultură și dezvoltare rurală. În fiecare luni, de la 19 și 15 minute.
 
Despre RFI România
De peste 20 de ani, RFI România difuzează programe, în română şi în franceză, consacrate actualităţii, culturii şi francofoniei. Cu o echipă de 25 de persoane la Bucureşti şi doi jurnalişti la Paris, RFI România difuzează zilnic 13 ore de programe proprii, acordând o atenţie specială actualităţii. Postul emite în FM la Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Cluj. Alte 60 de posturi de radio din ţară preiau o parte din programe. În total, RFI România este ascultat zilnic de circa 200.000 de oameni în întreaga ţară. Pe web, pagina RFI România înregistrează o creştere puternică a numărului de cititori (cu 45% mai multe accesări în 2013).

 
Medien Conferences organizează în data de 6 martie 2014 cea de-a șasea ediție a evenimentului Romanian Agribusiness Conference, o întâlnire dedicată dezbaterii pe teme de actualitate din agricultura românească.
Agricultura este și în 2014 una dintre provocările anului, atât în ceea ce privește recolta, în creștere cu 60% în 2013, dar și în privința profitabilității domeniului și a atractivității pentru investitori. În 2014, modificările legislative vor continua în sensul simplificării birocrației în accesarea de fonduri și în strategia Politicii Agricole 2014-2021, aducând noi beneficii agricultorilor. În plus, exporturile în țările arabe deschid noi oportunități de business care atrag atenția asupra potențialului agricol din țara noastră.
Printre subiectele de dezbatere propuse în cadrul conferinței Romanian Agribusiness Conference se află direcțiile principale de dezvoltare a agriculturii românești; master-planul în agricultură, ajutoarele de stat disponibile pentru agricultura din România; bugetul multianual, dezvoltarea filierei agroalimentare din zonele rurale, perspectivele dezvoltării agricole bio. Pentru cea de-a doua sesiune a evenimentului, vor fi atinse noutățile Politicii bugetar-fiscale pentru 2014 în agricultură; soluții financiare de sprijin a agriculturii, TVA, taxarea inversă, sistemul de monitorizare și de colectare, Fondurile mutuale, microcreditarea, certificatele de depozit, Instrumente de garantare a creditelor în sectorul agricol, Creditarea în agricultură; criterii de eligibilitate bancară, Leasing-ul în agricultură; garanții necesare.
Formatul evenimentului propune o discuție liberă, generatoare de dezbateri și soluții pentru îmbunătățirea procedurilor realizate în procesele agricole între agricultori,  producători de cereale, erbicide, pesticide şi produse agro-chimice și reprezentanți ai instituțiilor, reprezentanți ai băncilor, asociațiilor și agențiilor din industria agricolă, companiilor FMGC și distribuitorilor.
 
Romanian Agribusiness Conference va avea loc pe 6 martie 2014 la Hotel InterContinental București.
Partener: Fondul de Garantare a Creditului Rural
Parteneri media: România Liberă, Manager Express, Efin, Business 24, Ziare.com, Calendar evenimente, Lumea Satului, Agrias, Eco-Ferma, Agrinet.ro.

Comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloș, a afirmat la Cluj-Napoca, joi, că Politica Agricolă Comună (PAC) a introdus, pentru prima dată, pentru perioada 2014-2020, și instrumente specifice de transfer a rezultatelor cercetării-inovării.

"Pentru prima dată, Politica Agricolă Comună a introdus și instrumente specifice de transfer al rezultatelor cercetării-inovării prin intermediul Programului European de Inovare și Parteneriate. Pentru noi, Comisia Europeană, conferința de la Cluj-Napoca este un foarte bun mijloc pentru a explica oportunitățile care se deschid inclusiv pentru universitățile din regiunea dunăreană pentru a integra instrumentele financiare din cele trei politici — de cercetare, dezvoltare regională și de agricultură și dezvoltare rurală", a spus Dacian Cioloș la Conferința Rectorilor Universităților Dunărene.

Comisarul european a afirmat că alocarea bugetară pentru perioada 2014-2010 a crescut semnificativ, ca urmare a contribuției politicilor de dezvoltare regională.

Dacian Cioloș a apreciat că se poate vorbi de interferența a trei dintre principalele politici europene, care contribuie împreună, fiecare cu specificul ei, la dezvoltarea economică din regiunea dunăreană — Conferința Regională a Strategiei Dunării, care s-a desfășurat recent la București, Conferința Rectorilor Universităților Dunărene (DRC), în derulare joi și vineri la Cluj-Napoca, și Politica de Cercetare și Inovare "Orizont 2020".

În discursul rostit la reuniune, comisarul european a subliniat că este nevoie să se dezvolte capacitatea de producție agricolă din Uniunea Europeană, care "stagnează, după 20 de ani de evoluție".

Cioloș a afirmat că diversificarea producției agricole se impune ca urmare a creșterii populației lumii, dar și a exigențelor consumatorilor în privința siguranței alimentare. Comisarul european a accentuat asupra ideii că PAC aduce și un "nou concept asupra competitivității economice și ecologice, pentru o agricultură durabilă".

"Inovare înseamnă și soluții și tehnologii noi, dar și metode specifice tradiționale, care trebuie să fie puse în valoare, pentru că acestea pot contribui la creșterea competitivității europene", a spus Dacian Cioloș.

Întrebat de jurnaliști despre autorizarea de către Comisia Europeană a porumbului modificat genetic 1507, creat de firma Pioneer, Dacian Cioloș a precizat că Tonio Borg, comisarul europene pentru Sănătate, a explicat contextul tehnic în care această decizie a fost luată.

"Ceea ce mi se pare important este că nu vorbim de o decizie de introducere în cultură agricolă a porumbului 1507. Comisia a luat o decizie forțată și de decizia Curții Europene de Justiție de a trimite această propunere, cu avizul științific din partea Agenției Europene pentru Siguranța Alimentară, Consiliului de Miniștri și Parlamentului European, care sunt singurii în măsură să decidă în această privință", a spus Dacian Cioloș.

AGERPRES

Pagina 1 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti