cemrom iulie 2018
update 18 Jan 2019

VEȘTI BUNE! APIA a reluat plățile către fermieri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a reluat plata regulară aferentă Campaniei 2018, autorizând la plată în data de 08.01.2019, un număr de 4.722 fermieri cu suma totală de 11,26 milioane euro, așa cum a fost programat încă de la începutul anului 2019. Plățile vor continua până la 31 martie 2019, conform graficului stabilit, astfel încât toți beneficiarii să primească banii cuveniți.

În perioada 16 octombrie 2018 - 08 ianuarie 2019, APIA a autorizat la plată pentru Campania 2018 suma totală de 1,694 miliarde euro, reprezentând avans și plată regulară.

Efectuarea plății regulare a început în data de 1 decembrie 2018 fiind plătiți până la data prezentei un număr de 702.247 fermieri cu suma totală de 616,07 milioane euro.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

- 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28.09.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351/04 din 01.10.2018, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6585 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29.12.2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 448/01 din 30.12.2017, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Sursa: apia.org.ro

MADR va deschide noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală

Peste 445,8 milioane de euro disponibile în Trimestrul I al anului 2019, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, va deschide în Trimestrul I al anului 2019 noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, valoarea fondurilor alocate depășind 445,8 milioane de euro.

Astfel, în primul trimestru al acestui an vor fi disponibile fonduri pentru Submăsurile (sM):

  • sM 4.1a - Investiții în exploatațiile pomicole (51.013.105 euro),
  • sM 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – irigații (200.000.000 euro),
  • sM 5.1 - Sprijin pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile (14.775.003 euro) și
  • sM 5.2 - Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale (13.677.431 euro).

De asemenea, infrastructura locală va beneficia de finanțare prin deschiderea unor noi sesiuni pentru:

  • sM 7.2 - Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică - ITI Delta Dunării (16.777.774 euro),
  • sM 7.4 - Sprijin pentru investițiile în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, și a infrastructurii aferente (13.761.860 euro) sau
  • sM 7.6 - Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural-ITI Delta Dunării (4.990.902 euro).

Grupurile de Acțiune Locală vor avea la dispoziție o nouă oportunitate de finanțare prin  sM 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală - Componenta B "Implementarea activităților de cooperare ale GAL-urilor selectate (9.270.000 euro).

În aceeași perioadă de timp a trimestrului unu, vor fi lansate sesiuni pentru Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor (sM 15.1) și Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor si a plantelor (sM 17.1), valoarea totală a fondurilor disponibile pentru aceste submăsuri fiind de 110.151.918 euro.

Reamintim că în acest moment sunt deschise sesiuni de primire a proiectelor pentru:

  • sM 1.1 - Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competențe pentru formarea beneficiarilor submăsurilor 6.1, 6.3 și 10 (cost standard),
  • sM 1.2 - Sprijin pentru activități demonstrative și de informare - acțiuni de informare pentru fermieri,
  • sM 4.1 - Investiții în exploatații agricole - sector vegetal, zona montană, Schema de ajutor de stat GBER - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole aferentă sM 4.2, Schema de minimis pentru proiectele finanțate prin sM 4.2, dar și Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole (sM 4.2).

Pe lângă aceste linii de finanțare, cei interesați au la dispoziție sM 8.1 - Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite, sau sM 16.1/ 16.1a - Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul agricol/ pomicol - Etapa 2. Mai mult decât atât, din data de 3 ianuarie a fost deschisă primirea de proiecte pentru sM 16.4/ 16.4a - Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare (agricol/pomicol).

Valoarea fondurilor alocate pentru submăsurile disponibile în acest moment este de 475.836.748 de euro.

Detalii privind modul de accesare sau alte informații relevante sunt disponibile pe paginile web ale AFIR (www.afir.info), APIA (www.apia.org.ro) și MADR (www.madr.ro).

Plăți care vor fi efectuate de APIA în perioada 17-21 decembrie 2018

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în perioada 17 - 21.12.2018, Centrele Judeţene și al Municipiului București APIA vor efectua plățile aferente următoarelor ajutoare de stat:

  • ajutorul de stat pentru ameliorarea raselor de animale, aferent lunii septembrie și trim. III 2018. Suma totală autorizată la plată este de 5.395.738,66 lei  și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 70 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare;
  • ajutorul de stat pentru ameliorarea raselor de animale, aferent lunii octombrie 2018. Suma totală autorizată la plată este de 1.076.225,92 lei  și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 26 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014;
  • ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură aferentă cantităţilor de motorină utilizate în perioada 01.04.2018 – 30.06.2018 (trim II 2018, respectiv diferența rămasă de plată de 28,28%), conform prevederilor H.G. nr. 1174/2014, O.M.A.D.R. nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare. Suma totală plătită va fi de 67.012.579 lei, cu sursă de finanţare de la bugetul național, pentru un număr de 18.319 beneficiari și o cantitate totală de motorină de 38.545.976,824 litri. Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2018 este de 1,7385 lei/litru.

Sesiune de informare a fermierilor privind preluarea Președinției Consiliului UE de către România

Luni, 10 decembrie 2018, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a inițiat, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), o întâlnire de lucru în cadrul căreia au fost prezentate prioritățile privind Președinția română a Consiliului Uniunii Europene din primele șase luni ale anului 2019.

La întâlnire au participat reprezentanții structurilor asociative din domeniul vegetal și zootehnic, ai federațiilor, asociațiilor, organizațiilor și patronatelor reprezentative din sectorul agricol. Alături de ministrul Daea s-au aflat secretarii de stat Daniel Botănoiu, Sorin Claudiu Roșu Mareș, subsecretarul de stat Maricel Floricel Dima, secretarul general Ilie Constantin Aprodu, directori și experți ai direcțiilor de specialitate din cadrul MADR și ai structurilor subordonate.

Întâlnirea a fost organizată cu scopul de a disemina etapele pregătirilor tehnice și a regulilor pe care le instituie normele de funcționare a Președinției Consiliului Uniunii Europene. Ministrul a afirmat că România este pregătită să facă față acestei provocări, constituind în acest sens structuri dedicate la nivelul MADR. Astfel, a fost înființat Comitetul de Coordonare a activității evenimentelor și acțiunilor conexe care vor avea loc în timpul pregătirii și exercitării Președinției Române la Consiliul Uniunii Europene.

În mandatul său de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, România va acționa coordonat în cadrul Trio-ului de Președinții, alături de Finlanda și Croația, asigurând în același timp continuitate cu Trio-ul precedent în atingerea obiectivelor asumate în cadrul Programului de lucru al Consiliului.

Gestionarea negocierii pachetului legislativ, prilejuit de reforma Politicii Agricole Comune (PAC) post-2020, în contextul noului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, reprezintă principala prioritate a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene în domeniul agriculturii. 

Principalele elemente de poziție ale României față de noua PAC sunt: menţinerea structurii cu doi piloni ai politicii, cu măsuri anuale de aplicare generală în Pilonul I, măsuri sectoriale de piață, precum și măsuri de dezvoltare rurală în Pilonul II, continuarea convergenței externe a plăților directe, demersuri susținute pentru alocarea unui buget consistent, cel puțin la nivelul celui actual, respingerea în mod ferm a aplicării plafonării. 

Ministrul a enumerat vizitele primite și întâlnirile din marja Consiliului Agrifish cu miniștri omologi pentru a împărtăși puncte de vedere asupra PAC, precum și asupra gestionării președinției Consiliului UE, prin schimbul de cunoștințe și expertiză.  

În cadrul întâlnirii, ministrul Daea a declarat că preluarea Președinției este o responsabilitate care implică un efort de consolidare a unei viziuni naționale asupra viitorului Uniunii Europene și de creștere a capacității administrative necesare pentru exercitarea acestui mandat.

Ministrul a precizat că PAC va pune un accent puternic pe valorificarea potențialului în materie de cercetare, inovare, formare și utilizare a serviciilor de consiliere, pentru a îmbunătăți grija față de mediu și climă, inclusiv prin utilizarea mai eficientă a resurselor.

Exercitarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene reprezintă o bună oportunitate pentru MADR de a organiza o serie de acțiuni de informare și promovare a politicilor aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, pentru a face cunoscute produsele agroalimentare românești, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional.

Ministrul Daea a mulțumit reprezentanților structurilor asociative pentru sprijin și colaborare, în special în dialogul cu oficialii europeni. De asemenea, a făcut referire la vizita Comisarului Hogan în România, subliniind faptul că acesta a rămas plăcut impresionat de locurile vizitate precum și de implicarea fermierilor. O președinție de succes se sprijină pe punerea în aplicare și coordonarea politicilor europene într-un mod eficient, iar România este cu siguranță capabilă să realizeze aceste obiective.

La finalul întâlnirii, ministrul Petre Daea a prezentat agenda privind reuniunile formale și informale ale Consiliului, precum și locurile de desfășurare a acestora, ocazie cu care se va putea prezenta imensul potențial de care dispune România.

Sursa: madr.ro

Oportunități de accesare a fondurilor europene pentru abatoare mobile

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale vine în întâmpinarea solicitărilor venite din partea fermierilor de a avea locuri de sacrificare pentru animalele deținute, îndeosebi în zonele izolate sau a celor care au ferme de mici dimensiuni.

Astfel, având în vedere nevoia constantă de a avea carne abatorizată în condiții certificate, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a identificat soluția finanțării unor abatoare mobile prin intermediul fondurilor europene disponibile prin Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea /marketingul produselor agricole” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Prin urmare, potențialii beneficiari pot depune proiecte privind achiziția și înființarea de abatoare mobile până la data de 15 decembrie 2018. De acest sprijin pot beneficia crescătorii de animale, cooperativele sau grupurile de producători.

Abatoarele mobile ar putea deveni o soluție pentru fermele zootehnice, dar și pentru micii crescători care sacrifice animale doar ocazional. Abatoarele mobile vor funcționa ca un centru de sacrificare, tranșare și comercializare, care va fi autorizat sanitar-veterinar și va deservi crescătorii de animale din zona de amplasare, dar și alți fermieri care au nevoie de aceste servicii.

În cadrul unităților de abatorizare se pot desfășura următoarele activități: sacrificarea animalelor, prelucrarea primară, depozitarea, vânzarea cu amănuntul, prestări servicii de sacrificare și prelucrare.

Pentru o mai bună informare a potențialilor beneficiari, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a declanșat o campanie de informare prin intermediul Direcțiilor Agricole Județene, astfel încât să fie explicați clar parametrii și condițiile de funcționare a abatoarelor mobile, beneficiile pe care le aduc crescătorilor de animale, precum și comunităților rurale, în general, dar și posibilitățile de finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Mai multe detalii despre înființarea abatoarelor mobile se regăsesc în materialul  informativ atașat.

APIA va efectua plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 09.10.2018, va efectua plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură aferentă cantităţilor de motorină utilizate în perioada 01.04.2018 – 30.06.2018 (trim II 2018), conform prevederilor H.G. nr. 1174/2014, O.M.A.D.R. nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Suma totală plătită va fi de 169.962.842 lei, cu sursă de finanţare de la bugetul național, pentru un număr de 18.319 beneficiari și o cantitate totală de motorină de 97.764.032,141 litri.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2018 este de 1,7385 lei/litru.

Cantităţile de motorină aferente perioadei 01.04.2018 – 30.06.2018, determinate la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare și aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 1393/26.09.2018 sunt:

Nr.
Crt.

Specificare

Cantităţi de motorină
(litri)

Valoare ajutor de stat
(lei)

1.

Sectorul vegetal

90.131.673,729

156.694.018

2.

Sectorul zootehnic

6.891.214,748

11.980.346

3.

Sector îmbunătățiri funciare

741.143,664

1.288.478

 

Total

97.764.032,141

169.962.842

Convenția Europeană a munților, la Vatra Dornei

În perioada 25-27 Septembrie 2018, Agenția Zonei Montane împreună cu Asociaţia Europeană a Zonelor Montane - Euromontana, cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a organizat cea de de a XI-a Convenție europeană a munților, în contextul Anului Centenar 2018 și Anului European al Patrimoniului Cultural - eveniment ce s-a desfășurat la Casa de cultură „Platon Pardău” din Vatra Dornei.

Printre co-organizatorii evenimentului, s-au numărat: Consiliul Județean Suceava, Primăria Municipiului Vatra Dornei, Asociația Romontana, Forumul Montan din România, Federația Agricultorilor de Munte Dorna, Centrul de instruire în agricultură Agrom-Ro, Centrul de Economie Montană CE-MONT.

Tema Conferinței a fost: „Patrimoniul cultural, motor al creativității, inovării și dezvoltării socio-economice pentru viitorul zonelor montane”.

Conferința a avut drept scop prezentarea modului în care patrimoniul cultural poate fi utilizat în forme inovatoare şi moderne, ca resursă, dar şi pentru a promova creşterea atractivităţii zonelor montane, precum şi pentru a arăta modalitățile prin care noile instrumente şi practici pot să ajute în dezvoltarea unor noi modele de dezvoltare socio-economică sustenabilă.

La eveniment au participat peste 250 de persoane din 20 de ţări cu munţi din Europa: reprezentanți ai Asociaţiei Europene a Zonelor Montane - Euromontana, ai Convenției Carpatice, cercetători, iniţiatori de politici, reprezentanți ai agenţiilor de dezvoltare, fermieri, operatori de turism, precum şi practicieni. Au adresat cuvinte de bun venit  Claudiu Sorin Roșu Mareș – Secretar de Stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Gheorghe Flutur - Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Mirela-Elena Adomnicăi - Prefectul județului Suceava, Ilie Boncheş - Primarul municipiului Vatra Dornei. Lucrările Convenției au fost deschise și moderate de președintele Euromontana, Juan Andrès Gutierrez.

Pentru o mai bună înţelegere a ceea ce înseamnă patrimoniul cultural din regiune şi modul în care acesta este utilizat ca punct forte pentru dezvoltarea sustenabilă a acesteia, în prima zi a conferinței s-au organizat patru vizite de studiu la obiective culturale din județele Suceava, Bistrița–Năsăud, Maramureș și Neamț.

În cadrul lucrărilor în plen ale Conferinței din cea de-a doua zi, au avut loc prezentări tematice privind patrimoniul cultural și natural  din zonele montane din Europa și s-au organizat trei ateliere paralele privind schimbul de bune practici, sesiuni ce s-au desfășurat în sala Casei de cultură, în sala Muzeului de etnografie și în „Sala Oglinzilor” din incinta Primăriei Vatra Dornei.

În contextul evenimentului, la prânz, a avut loc "Parada costumelor populare". Peste  600 de membri ai unor ansambluri folclorice din mai multe regiuni montane ale României, au defilat pe artera principală a municipiului și au susținut scurte demonstrații.

În cea de-a treia zi, în paralel cu Conferința, la Centrul de Economie Montană s-a desfăşurat un grup de lucru pe protocolul privind agricultura durabilă şi dezvoltarea rurală din cadrul Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor - Convenţia Carpatică.

Pe parcursul întregului eveniment, în foaierul Casei de Cultură “Platon Pardău” au fost organizate 12 standuri cu produse alimentare si meșteșugărești ale unor producători sau artizani din țările participante la Conferință, precum și puncte de informare/ prezentare de bune practici.

Convenția Europeană a Munților, s-a încheiat cu o Declarație finală. Parte din textul acestei Declarații, este redat mai jos:

„Pentru o mai bună conservare şi valorificare a patrimoniului cultural montan şi pentru a-l transforma într-un motor pentru o dezvoltare viitoare, facem apel la instituţiile europene, naţionale şi regionale să:

  • Acorde o recunoaştere mai mare a contribuţiei zonelor montane, dar şi rurale, la Anul European al Patrimoniului Cultural, atât pentru valoarea lor intrinsecă, cât şi pentru contribuţia lor socio-economică la bunăstarea tuturor cetăţenilor.
  • Acorde o recunoaştere mai mare legăturilor intrinsece între patrimoniul cultural şi cel natural în zona montană (spre exemplu printr-o recunoaştere cum este cea a etichetării de către UNESCO) precum şi a faptului că peisajele culturale europene au fost formate prin activitate umană. Întoarcerea la sălbăticie a unora dintre munţi ar duce la dispariţia acestui patrimoniu şi la schimbări semnificative ale peisajului.
  • Menţină un nivel adecvat de finanţare pentru a ajuta conservarea şi o mai bună dezvoltare a acestei resurse ne-relocabilă şi astfel să creeze locuri de muncă, inclusiv în zonele montane izolate. În plus, pentru a putea fi utilizabile chiar şi de către structurile mici (municipalităţi, asociaţii etc.), accesul la aceste fonduri trebuie simplificat.
  • Întărească legăturile dintre cercetare şi inovare şi actorii din teren, astfel încât noile inovaţii să poate fi implementate direct, pentru o mai bună conservare şi valorificare a patrimoniului.
  • Transmită mai bine inovaţiile tehnologice, cum ar fi vizualizări şi redări în 3D, şi a le face mai accesibile, inclusiv pentru structurile antreprenoriale mici.
  • Folosească patrimoniul cultural ca pe un factor de integrare si atractivitate şi să primească noi locuitori, în special în zonele montane depopulate.
  • Aducă mai aproape oamenii ce trăiesc în zonele urbane de cei din zonele rurale prin o mai bună cunoaştere şi transmitere a patrimoniului cultural, astfel acordând o mai mare recunoaştere valorii patrimoniului cultural montan pentru societate, în întregul ei.
  • Promoveze transmiterea patrimoniului cultural între generaţii prin programe de schimburi între tineri şi bătrâni, între locuitori ai zonelor urbane mari şi cei ai satelor mici.

În final, noi, Euromontana, ne angajăm să contribuim prin activităţile noastre la o mai bună conservare şi valorificare a patrimoniului cultural şi celui natural, pentru a le transforma într- forţă motoare pentru dezvoltarea viitoare a munţilor locuiţi din Europa prin:

  • Schimburi de bune practici în managementul modern şi inovativ (inclusiv cu tehnologii noi) al patrimoniului cultural şi celui natural din munţi
  • Încurajarea instituţiilor UE să ia în considerare o mai bună împărţire a finanţării culturale dedicate zonelor rurale şi montane
  • Dezvoltarea de proiecte europene pe tema patrimoniului cultural şi/sau natural
  • Transmiterea dragostei noastre pentru munţi la nivel european, naţional, regional şi local, prin promovarea specificităţii montane în faţă de alte teritorii.”

Bilanț MADR - În ciuda vicisitudinilor vremii, producția de grâu este mai mare decât anul trecut

Ministerul Agriculturii și-a prezentat la finele lunii august bilanțul pe primele 7 luni. Cu toate că a fost un an greu din punct de vedere meteorologic, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Petre Daea a declarat că este mulțumit de realizările per ansamblu ale agriculturii românești în această perioadă. În plus, producția de păioase, în special cea de grâu, a consemnat producții mai mari față de 2017.

Irigațiile, o prioritate

Pentru că banii au reprezentat mereu o problemă pentru agricultori, Petre Daea a ținut să precizeze că, „spre deosebire de anul 2017, când s-au autorizat la plată 2,766 miliarde euro, în primele 7 luni din acest an au fost autorizate la plată 2,74 miliarde euro. De aceea cred că în 2018 vom depăși nivelul de anul trecut. În privința depunerii cererilor pentru campania 2018 se știe că s-a încheiat la 15 mai 2018. Au fost depuse 866.749 de cereri pentru 9,639 milioane hectare. Suntem prima țară din UE care a încheiat campania de depunere a cererilor pentru campania 2018, în condițiile în care deținem cel mai mare număr de ferme, de 36,8% din totalul fermelor din UE“. Un alt punct sensibil al agriculturii românești îl reprezintă sistemul de irigații. Aici Daea a ținut să arate că anul trecut s-au contractat 669,9 mii ha și s-au aplicat udări pe 508,3 mii ha, cu un număr de 122 de stații. „Pentru acest an avem investiții aprobate la 47 de obiective de irigații și 1,2 milioane ha sunt pregătite pentru irigat. Mai mult, există 1 milion ha contracte de irigații, inclusiv contracte sezoniere și 336 de stații de pompare irigații pregătite. Cum bine știți, de la 1 ianuarie s-au constituit 36 de Organizații noi ale Utilizatorilor de Apă pentru irigații, iar în 2017-2018 s-au pus în funcțiune 10 amenajări de irigații nefolosite de peste 20-25 de ani“, a punctat Petre Daea.

Mai mulți bani pentru agricultori

Ministrul Agriculturii a mai arătat că dorește un program de stimulare a producției vegetale, zootehnice și a acvaculturii prin înființarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanții de stat. În ceea ce privește garanțiile de stat acordate până acum, ministrul a explicat că „în 2017 s-au acordat garanții în valoare de 778,7 milioane de lei. În 2018 valoarea garanțiilor acordate în primele 7 luni este de 344,4 milioane lei.“ În opinia lui Petre Daea, și la absorbția fondurile europene stăm bine. „În 2017 am reușit să absorbim 3,33 miliarde de euro din fonduri europene destinate agriculturii. În 2017 România a fost de trei ori pe primul loc în accesarea fondurilor europene: în lunile martie şi august la accesarea sumelor din FEGA şi în trimestrul II la accesarea sumelor din FEADR. Dar și în privința plăților din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. De la începutul lui 2018 până în prezent, pentru agricultură şi dezvoltarea rurală s-au primit de la Uniunea Europeană 2,29 miliarde de euro. Vom realiza angajamentul de 3,2 miliarde euro pe acest an. În anii 2016-2018 plățile efectuate de AFIR din FEADR pentru proiecte de investiții se vor ridica la suma de 4,13 miliarde euro, din care 1,4 miliarde de euro în 2018.

bilant grafic

„România răvășită“ a dat păioase mai multe

Producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone. „Anul acesta România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară, care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari. În aceste condiții, am încheiat recoltatul la grâu; am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să și-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult decât anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru aceștia au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mare decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşește 10 milioane de tone de grâu“, a arătat Daea.

„Ne-am fortificat“

În opinia lui Petre Daea, România „s-a fortificat din punct de vedere agricol“. „În acest an greu fermierii şi-au dovedit dotarea tehnică de-a lungul vremii. România nu va mai părăsi acest piedestal pe care s-a urcat pentru că a reuşit să se fortifice. Țara noastră s-a fortificat din punct de vedere agricol şi se va fortifica în continuare pentru că fermierii ştiu ce au de făcut, s-au dotat, iar rezultatele de producţie îi ajută prin câştig şi pot face faţă vicisitudinilor naturii“, a adăugat ministrul Agriculturii. Şeful MADR a adăugat că şi la orz şi orzoaică România a avut o producţie bună, mult mai mare decât anul trecut. Datele MADR arată că recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone. Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş, cu o medie de 6.200 kg/ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha. De asemenea, recolta de orz s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, cu o medie de 5.204 kg/ha, plus 9,5% faţă de anul trecut (1,271 milioane de tone şi o medie de 4.731 kg/ha în 2017). În aceste condiţii, recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha. Anul trecut s-au raportat 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.598 kg/ha.

Programul Tomate, un succes

„Programul de tomate este un succes pentru ţară şi pentru noi toţi deoarece anul acesta mai mult decât anul trecut aţi putut vedea în pieţe şi în unităţile noastre de comercializare toate legumele, dar în mod deosebit tomatele. Dacă până acum un an de zile, sporadic sau deloc, vedeai în supermarketuri legume româneşti, anul acesta nu există niciun supermarket, din informaţiile pe care le am, să nu aibă cel puţin un sortiment de tomate din producţie românească, iar în pieţe au fost peste tot. Are această ascensiune de la un an la altul, iar până acum au fost livrate 65.000 de tone de tomate timpurii pe piaţă“, a spus Petre Daea. Acesta a ținut să precizeze că, „din 16.000 de legumicultori înscrişi, 10.296 sunt tineri, ceea ce înseamnă 64,3%, iar dintre aceştia 757 au venit acasă. Nu există vreun judeţ care să nu aibă un asemenea exemplu. Cel mai puternic judeţ din acest punct de vedere este Oltul, care are 2.646 de tineri, dintre care 145 au venit acasă. Dolj, Galaţi şi Buzău sunt judeţe, de asemenea, cu număr mare de tineri. Aşa se face că suprafaţa de spaţii protejate a crescut de la peste 4.000 hectare, în 2017, la 5.300 de hectare în acest an, iar producţia aţi văzut-o şi aţi simţit-o fiecare dintre dumneavoastră“, a conchis ministrul.

Bogdan PANȚURU

Ministrul Petre Daea a discutat problema pestei porcine africane cu omologul său bulgar, Rumen Porozdanov

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea, alături de ministrul apelor și pădurilor, Ioan Deneș și președintele ANSVSA, Geronimo Brănescu, s-au întâlnit în data de 10 septembrie 2018, la sediul MADR, cu o delegație condusă de Rumen Porozdanov, ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor din Republica Bulgară.

Din cadrul delegației bulgare au mai făcut parte Yanko Ivanov, ministru adjunct, directorul executiv al Agenției bulgare de Siguranță Alimentară, Damyan Iliev, directorul executiv al Agenției Pădurilor din Bulgaria, respectiv Grigor Gogov, precum și experți din cadrul structurilor de resort. Din partea României au fost prezenți secretarul de stat Daniel Botănoiu, subsecretarul de stat Maricel Floricel Dima, precum și directori și experți din cadrul direcțiilor de specialitate ale MADR.

În cadrul întâlnirii a fost discutată o problemă de actualitate cu care cele două țări se confruntă: pesta porcină africană. Omologul bulgar a arătat un deosebit interes pentru modul în care autoritățile române au gestionat această situație. Astfel, ministrul Petre Daea a făcut un scurt istoric al tuturor măsurilor luate pentru combaterea și stoparea răspândirii virusului pestei porcine africane.

Reprezentanții ANSVSA au subliniat că planul de contingență, care este unitar aplicat la nivelul UE, a fost și este instrumentul de lucru pentru combaterea PPA. În România, intervenția a fost pusă în aplicare din data de 31 iulie 2017, când a fost depistat primul focar de PPA, acționând atât în ceea ce privește profilaxia, cât și pentru eradicare. S-a acționat cu metodele specifice, după principiile sanitare-veterinare cunoscute, respectând procedurile validate de-a lungul vremii.

Literatura de specialitate, din nefericire, nu pune la dispoziție elemente de cunoaștere,  transferul reciproc de informații în domeniu devenind astfel necesar, așa încât cele două părți au schimbat opinii atât de necesare pentru prevenirea și combaterea acestei boli.

Ministrul român al agriculturii, precum și președintele ANSVSA, au subliniat importanța cercetării având în vedere schimbările climatice și necesitatea alocării unor fonduri suplimentare domeniului. În acest context România a lansat ideea înființării unui centru de cercetare a pestei porcine africane și i-a invitat pe oaspeții bulgari să se alăture acestui demers. În cadrul discuțiilor, Petre Daea a declarat:”Politica Agricolă Comună trebuie să dea răspuns prin structura bugetară celor două teme de perspectivă: modificările climatice și prevenirea/combaterea bolilor și dăunătorilor, concretizat în abordări pragmatice cu file de buget distincte în cadrul financiar multianual 2021-2027.”

Un alt subiect pe agenda întâlnirii a fost legat de bolile cu care Bulgaria se confruntă în momentul de față: pesta micilor rumegătoare și dermatoza nodulară la bovine. Autoritățile române au dorit să afle modul în care partea bulgară a controlat această situație precum și rezultatele cercetărilor în acest domeniu.

Ministrul Petre Daea l-a asigurat pe omologul său de întreg sprijinul în ceea ce privește gestionarea pestei porcine africane. La rândul său, ministrul bulgar a afirmat că „experiența României în combaterea pestei porcine africane va fi foarte utilă pentru noi”.

Cele două părți au convenit în a lucra împreună și cu alte state, întrucât combaterea și eradicarea bolii reprezintă o problemă a tuturor țărilor, iar internaționalizarea abordării este acum o realitate.

Sursa: madr.ro

MADR dorește să vină în întâmpinarea producătorilor români din sectorul agroalimentar, care au solicitat sprijin pentru a-și face cunoscute produsele pe piețele interne și internaționale

În ședința de Guvern din 23 august 2018 a fost aprobată modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acțiuni de informare și promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în plan intern și internațional.

Potrivit actului normativ menționat anterior, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) poate să participe la târguri şi expoziţii internaţionale, prin organizarea de pavilioane naţionale, standuri specializate pe produse agricole sau miniexpoziţii.

Prin modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2011, MADR dorește să vină în întâmpinarea producătorilor români din sectorul agroalimentar, care au solicitat sprijin pentru a-și face cunoscute produsele pe piețele interne și internaționale, prin participarea la evenimente, târguri, expoziții, etc.        

Aceasta modificare adusă OUG nr.92/2011 vizează extinderea, diversificarea și clarificarea acțiunilor și activităților ce se doresc a fi derulate în atingerea obiectivelor MADR aferente sferei de promovare, precum și detalierea, mai exactă, a tipurilor de cheltuieli necesare realizării acestor demersuri.

Prin acțiunile specifice de informare și promovare a politicilor aplicate în domeniul agroalimentar, MADR intenționează să crească gradul de acoperire a consumului de alimente din producția internă și redobândirea statutului de exportator net de produse agroalimentare, în concordanță cu potențialul de producție, luând în considerare cererea crescândă de alimente la nivel mondial.

În anii precedenți măsurile de relansare a schimburilor comerciale cu produse agroalimentare au vizat acțiuni specifice privind promovarea produselor de calitate și cu valoare adăugată ridicată, cu accent pe adoptarea cadrului legislativ pentru susținerea formelor asociative de producători și operaționalizarea rețelei de atașați agricoli.

Perfecţionarea sistemului de instrumente în vederea promovării produselor agroalimentare românești constituie o direcţie de acţiune prioritară în cadrul MADR, sens în care s-a apreciat ca fiind oportună includerea unor noi instrumente de promovare a produselor agroalimentare.

Resursele financiare necesare implementării modificărilor propuse privind proiectul de act normativ vor fi asigurate în limita prevederilor bugetare aprobate pentru MADR.

Sursa: madr.ro

A fost stabilit bugetul de implementare a Programului pentru școli în anul şcolar 2018-2019

În ședința de Guvern din 12 iulie 2018 a fost aprobată o Hotărâre care stabilește pentru anul școlar 2018-2019 bugetul de implementare a Programului pentru școli al României în perioada 2017-2023, modificând și completând astfel Hotărârea Guvernului nr. 640/2017.

Prin acest act normativ se introduc unele prevederi legate de stabilirea modului de repartizare a plafonului financiar al ajutorului financiar al Uniunii Europene, astfel încât să fie alocat pe componente: măsuri educative și acordarea gratuită de fructe și legume, respectiv lapte și produse lactate iar la toate cererile de plată depuse și eligibile să li se efectueze plăți reprezentând ajutor financiar al Uniunii Europene.

Astfel, în anul școlar 2018-2019 se alocă de la bugetul național Programului pentru şcoli al României suma de 571.988 mii lei care se utilizează după cum urmează:

-  87.372 mii lei pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi 43.689 mii lei pentru derularea măsurilor educative aferente;

-  192.219 mii lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi 43.689 mii lei pentru derularea măsurilor educative;

- 205.019 mii lei pentru acordarea gratuită de produse de panificație, exclusiv din bugetul național.

Din suma mai sus menționată, ajutorul financiar total din partea Uniunii Europene pentru programul pentru şcoli al României este de: 6.866.848 euro pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi derularea măsurilor educative aferente şi de 10.743.836 euro pentru acordarea gratuită de lapte şi produse lactate şi derularea măsurilor educative aferente.

În anul școlar 2018-2019, conform datelor comunicate de Ministerul Educației Naționale, Programul pentru școli al României se va adresa unui număr estimativ de 2.184.462 preșcolari din grădinițele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de 4 ore şi elevi din învățământul primar și gimnazial de stat și privat autorizat/acreditat.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Bugetul pentru implementarea Programului pentru şcoli al României pentru anii şcolari 2017-018 și 2018-2019 cuprinde şi ajutorul financiar din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) alocat conform Deciziei de punere în aplicare a Comisiei C(2018) 1762 final din 27.03.2018 de stabilire a repartizării definitive a ajutorului din partea Uniunii către statele membre pentru fructe şi legume în şcoli şi pentru lapte în şcoli, pe  perioada 1 august 2018 - 31 iulie 2019 si de modificare a Deciziei de punere in aplicare C(2017) 1792.

Sursa: madr.ro

APIA va efectua plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de joi, 05.07.2018, Centrele judeţene APIA vor efectua plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, aferent lunii aprilie 2018.

Suma totală autorizată la plată este de 1.075.143 lei  și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 24 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Drumul de la rețeta autentică la produsul atestat

Continuăm seria articolelor dedicate domeniului produselor tradiționale. Vorbim despre rețetele consacrate și cum pot fi acestea înregistrate. Reţeta consacrată românească reprezintă produsul alimentar românesc fabricat cu respectarea compoziţiei utilizate cu mai mult de 30 de ani înainte de data intrării în vigoare a Ordinului privind atestarea produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti (2 aprilie 2014), la care operatorii în sectorul alimentar aderă voluntar în vederea înregistrării.

Direcţia Generală Politici în Industrie Alimentară și Comerț din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, înfiinţează şi administrează Registrul naţional al reţetelor consacrate, denumit în continuare RNRC.

RNRC se publică pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la secţiunea „Industrie alimentară“ şi se actualizează lunar (conf. art. 3, alin.1).

Direcţia Generală Politici în Industrie Alimentară și Comerț întocmeşte lista reţetelor consacrate româneşti, pe baza propunerilor organizaţiilor profesionale din domeniu, pentru fiecare categorie de produs, pe care o publică pe site-ul MADR, însoţită de documentaţia tehnică.

În vederea validării propunerilor de produse obţinute conform unor reţete consacrate realizate de organizaţiile profesionale din domeniu se înfiinţează Comisia tehnică de validare a produselor obţinute conform reţetelor consacrate, denumită Comisie, alcătuită din 2 reprezentanţi ai structurilor de specialitate din MADR, un reprezentant al Ministerului Sănătăţii, un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi 3 reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale reprezentative pe ramura industriei alimentare.

Comisia are următoarele atribuţii (conf. art. 4, alin 2):

a) elaborarea şi revizuirea cerinţelor sistemului „reţete consacrate“;

b) validarea propunerilor de produse obţinute conform unor reţete consacrate realizate de organizaţiile profesionale din domeniu;

c) elaborarea criteriilor de inspecţie, obiectivelor şi frecvenţei minime a inspecţiilor;

d) analiza rezultatelor inspecţiilor.

Art.5 – (1) Operatorul din sectorul alimentar care doreşte să se înscrie în RNRC trebuie să depună la direcţia pentru agricultură judeţeană sau a municipiului Bucureşti în raza căreia se realizează produsul alimentar următoarele documente, în 3 exemplare:

a) opis cu documentele depuse;

b) cererea-tip pentru înregistrare în RNRC, pe cod categorie şi cod produs, prevăzută în anexa nr. 1;

c) dovada că operatorul din sectorul alimentar care doreşte atestarea unui produs alimentar după o reţetă consacrată românească este autorizat/înregistrat conform cerinţelor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;

d) contractul de prestări de servicii cu un laborator autorizat, de terţă parte;

e) reţeta consacrată, fluxul tehnologic şi utilajele necesare fabricării reţetei;

f) schiţa spaţiului cu amplasarea echipamentelor folosite la fabricarea reţetei;

g) capacitatea de producţie a produsului obţinut conform unei reţete consacrate, exprimată în kg/l/zi;

h) certificatul de înmatriculare la registrul comerţului;

i) actul de identitate al solicitantului sau al per­soanei împu­ternicite, în copie.

Caietul de sarcini trebuie să conţină următoarele elemente:

Reprezentanţii împuterniciţi ai MADR cu atribuţii în domeniu din cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti verifică dacă documentaţia depusă corespunde prevederilor prezentului ordin şi comunică în scris solicitantului, în maximum 15 zile de la înregistrare, dacă sunt neconformităţi.

În situaţia în care se constată neconformităţi, operatorul poate depune completările solicitate la documentele prevăzute la alin. (1).

În situaţia în care se constată că documentele depuse corespund prevederilor prezentului ordin, reprezentanţii împuterniciţi verifică la faţa locului realitatea datelor înscrise în aceste documente.

În situaţia în care se constată că informaţiile din documente corespund cu realitatea din teren, aceasta se menţionează distinct în procesul-verbal de constatare, prevăzut în anexa nr. 2; reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti va preleva şi va sigila o probă din produsul alimentar, pe care o va preda operatorului economic pentru verificarea conformităţii la un laborator autorizat, conform reţetei consacrate româneşti, publicată pe site-ul MADR, secţiunea „Industrie alimentară“

În situaţia în care se constată că informaţiile din documente nu corespund cu realitatea din teren, aceasta se menţionează distinct în procesul-verbal de constatare, prevăzut în anexa nr. 2, respectiv că unitatea nu îndeplineşte condiţiile de fabricare ale produsului alimentar pentru acordarea atestatului, precum şi motivele neacordării acestuia.

Rezultatul verificărilor faptice se înscrie într-un proces-verbal de constatare, prevăzut în anexa nr. 2, redactat în 3 exemplare, care se semnează de către reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti şi de solicitant ori de împuternicitul legal al acestuia. Un exemplar al procesului-verbal de constatare redactat rămâne la solicitant, unul la direcţia pentru agricultură judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi altul se va înainta Direcţiei Generale Politici în Industrie Alimentară și Comerț, însoţit de raportul de încercare al probei analizate, dacă este conform cu datele prevăzute în documentaţia tehnică.

Direcţiile pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti vor înainta Direcţiei Generale Politici în Industrie Alimentară și Comerț documentele prevăzute la alin. (1), procesul-verbal de constatare prevăzut la alin. (7) însoţit de raportul de încercare al probei analizate în original şi „Propu­nerea de atestare pentru înscrierea în RNRC conform formularului prevăzut în anexa nr. 3“.

MADR verifică, prin personalul Direcţiei Generale Politici în Industrie Alimentară și Comerț, documentele prevăzute la alin. (8). În cazul în care documentele înaintate nu corespund prevederilor prezentului ordin, documentaţia se respinge. Direcţia Generală Politici în Industrie Alimentară și Comerț comunică, în scris, decizia de înscriere/ neînscriere direcţiilor pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti.

În cazul în care se constată că documentaţia transmisă corespunde prevederilor prezentului ordin, produsul se înscrie în R.N.R.C. şi se eliberează documentul „Atestat produs alimentar obţinut conform unei reţete consacrate româneşti“, prevăzut în anexa nr. 4.

Drd. ing. Ioana TOMA

MADR anunță că roșiile românești sunt sigure pentru consum

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, efectuează în această perioadă controale în piețe și la locul de producție (sere și solarii) după recoltare în vederea prelevării de probe de roșii de la producătorii înscriși în Programul guvernamental de sprijin pentru tomate, în scopul determinării calității tomatelor, în special pentru a determina reziduurilor de pesticide.

De la apariția primelor tomate și până în prezent au fost prelevate şi transmise pentru analize 44 probe, fiind eliberate buletine pentru 30 probe, acestea neînregistrând depășiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide. Astfel, rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate demonstrează faptul că nici un consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea.

Autoritatea Națională Fitosanitară asigură consumatorii că roșiile existente pe piață la această oră, din Programul de sprijin pentru tomate, sunt sigure pentru consum și că produsele de protecție a plantelor au fost folosite exclusiv în scopul menținerii sănătății plantelor și că au fost aplicate în dozele recomandate de inspectorii fitosanitari, respectându-se timpul de pauză de la aplicare și până la recoltare. În plus, în perioada următoare vom intensifica controalele având în vedere numărul mai mare de beneficiari care vor ieși cu tomate pe piață.

Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă un interes sporit pentru depistarea la timp și eliminarea eventualelor neconformități legate de depășiri ale reziduurilor de pesticide din fructe și legume, astfel încât pe masa consumatorului să ajungă produse sigure consumului.

Punem, în ceea ce facem, accent pe normele de prevenție, nu numai de control, în acest sens menționăm importanța buletinelor de avertizare emise în funcție de cultură, riscul atacului de boli și dăunători și condiții climatice.

Au fost aprobate plafoanele pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal

În ședința de Guvern din 18 aprilie 2018 s-a aprobat Hotărârea privind plafoanele alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal precum şi pentru stabilirea cuantumului pe unitatea de măsură aferent acestora pentru anul de cerere 2017.

Astfel, acestea se vor încadra în suma maximă de 79.161,650 mii euro, în echivalent 364.088,177 mii lei care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2018 și modalitatea de stabilire a cuantumului pe unitatea de măsură, aferent acestora.

Plafoanele notificate Comisiei Europene se modifică, prin mecanismul de transfer de fonduri între măsurile de sprijin cuplat, în condițiile prevederilor art. 53a din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014.

Măsurile de sprijin cuplat implicate în transferul de fonduri sunt:

a) măsuri de la care se transferă fonduri: lucernă, castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp și cartof timpuriu pentru industrializare; 

b) măsuri care beneficiază de fonduri transferate: sfeclă de zahăr, tomate pentru industrializare cultivate în câmp și legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

Decizia de a transfera fonduri către aceste măsuri, a fost luată din mai multe considerente:

  • Astfel, în cazul sfeclei de zahăr, în ultima perioadă de timp, prețul zahărului pe piața mondială și europeană a scăzut dramatic, indicele prețurilor la zahăr a înregistrat o scădere cu peste 30% față de anul anterior, determinând scăderea prețului de achiziție a sfeclei de zahăr de la cultivatori, sub prețul de producție.

Având în vedere situația descrisă, de asemenea s-a considerat necesară suplimentarea plafonului financiar care se alocă măsurii de sprijin cuplat pentru sfecla de zahăr, pentru a da un semnal pozitiv cultivatorilor, în sensul motivării acestora de a menține în cadrul asolamentului această cultură. Se are în vedere astfel reducerea riscului de abandonare a producției și asigurarea aprovizionării fabricilor de zahăr recunoscute de MADR.

  • În cazul sprijinului pentru tomatele cultivate în câmp destinate industrializării, este necesară suplimentarea plafonului financiar alocat măsurii, întrucât ținta de suprafață notificată nu a fost încă atinsă și, prin urmare, nu se poate asigura aprovizionarea în fiecare an a industriei locale de prelucrare, pentru a se evita consecinţele sociale şi economice negative ale unui eventual proces de restructurare a acestora.
  • În ceea ce privește sprijinul pentru legume cultivate în sere și solarii, se consideră necesară suplimentarea plafonului financiar alocat măsurii, deoarece acest sector încă nu înregistrează creșteri semnificative, cu impact în aprovizionarea piețelor cu legume.

Totodată, precizăm că din cauza evoluției factorilor climatici care diferă de la un an la altul, în special în primul trimestru al anului, se constată o majorare a costurilor de producție pentru spațiile protejate.

Transferurile de fonduri între măsurile de sprijin cuplat s-au făcut astfel încât cuantumul pe unitatea de măsură să asigure profitabilitatea culturii și totodată să nu fie sub cel calculat ca raport dintre plafonul fixat pentru finanţarea măsurii şi limita cantitativă de suprafață, notificate Comisiei.

Plafoane aferente măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, inclusiv cele rezultate în urma transferului de fonduri, care se aprobă, sunt următoarele:

a) 31.602,000 mii euro pentru soia;

b) 11.873,070 mii euro pentru lucernă;

c) 400,000 mii euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe;

d) 179,760 mii euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;

e) 4.699,000 mii euro pentru orez;

f) 823,200 mii euro pentru sămânţă de cartof;

g) 126,880 mii euro pentru hamei;

h) 20.666,910 mii euro pentru sfeclă de zahăr;

i) 2.067,066 mii euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;

j) 23,410 mii euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;

k) 4.479,740 mii euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

l) 480,000 mii euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

m) 1.740,614 mii euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal, se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin raportarea plafoanelor aprobate la suprafețele  eligibile pentru anul 2017.

Plăţile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017.

Sursa: madr.ro

Peste 300 de probe de vin analizate de către inspectorii MADR

În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin intermediul structurii competente cu atribuții de control, a desfășurat controale tematice specifice produselor vitivinicole, atât în depozitele distribuitorilor, cât și la producători.

Scopul acțiunilor a fost asigurarea consumatorilor în privința autenticității și conformității vinului românesc.

În acest sens, au fost prelevate peste 300 de probe de vin atât din producția autohtonă, din toate regiunile viticole, de la majoritatea producătorilor români, cât și din comerțul intracomunitar.

În urma analizării acestora, în laboratoarele specializate din cadrul MADR pentru acest gen de determinări, nu au fost depistate neconformități de calitate sau compoziție fizico-chimică, excepție făcând unele loturi de vin produs și îmbuteliat în Bulgaria, loturi ce au fost dovedite ca fiind neconforme și prin urmare, au fost interzise la comercializare și returnate furnizorului din țara vecină.

Rezultatele analizelor efectuate în cadrul Laboratorului Central pentru Controlul Calității și Igienei Vinului Valea Călugărească asupra celor 316 eșantioane prelevate au confirmat progresele realizate în domeniul vitivinicol românesc, datorită programelor derulate prin MADR privind refacerea patrimoniului viticol și retehnologizarea cramelor. Aceste programe au condus la creșterea continuă a calității și competitivității tuturor vinurilor românești.

Întreaga producție de vinuri autohtone se caracterizează prin calitate și diversitate, iar autenticitatea și naturalețea sunt elemente garantate de producătorii români, constatate de către specialiști în domeniu, dar și certificate prin distincțiile oferite vinului românesc la concursurile organizate pe plan național sau internațional.   

MADR asigură consumatorii că piața vinurilor oferă produse de calitate, ce corespund din punct de vedere fizico-chimic și organoleptic cerințelor impuse de lege.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii încurajează înființarea și dezvoltarea formelor asociative în agricultură

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că se află în desfășurare licitația deschisă pentru atribuirea contractului privind „Consiliere acordată producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol”, număr anunț de participare în SEAP nr. 182727/15.02.2018.

Procedura a fost lansată pe 7 loturi la nivel național, în conformitate cu prevederile legislației naționale din domeniul achizițiilor publice și ale Măsurii 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. MADR precizează că termenul limită pentru depunerea ofertelor este data de 29.03.2018, ora 16.00.

La nivel național, se preconizează consilierea a 10.000 de producători agricoli după cum urmează:

LOT 1 (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
  • Număr de forme asociative înființate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislației naționale în vigoare;

LOT 2 (județele Brăila, Buzău, Constanta, Galați, Vrancea, Tulcea):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
  • Număr de forme asociative înființate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislației naționale în vigoare;

LOT 3 (județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, București -Ilfov):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1904;
  • Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 65 din care minim 2 grupuri de producători agricoli recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 4 (județele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1190;
  • Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 45 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 5 (judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiș):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 954;
  • Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 40 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 6 (judeţele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
  • Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 7 (județele Sibiu, Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș):

  • Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
  • Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grupuri de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Contractul are ca obiect achiziția serviciilor de consiliere  pentru înființarea formelor asociative ale producătorilor agricoli, respectiv societăți/cooperative  agricole/grupuri de producători, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare și dezvoltarea acestora, prin întocmirea de planuri de afaceri și are o valoare estimată fără TVA de 15.914.500 RON pentru toate cele 7 loturi.

Contractul este finanțat din fondurile FEADR (fonduri comunitare) prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Măsura 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei”.

Sursa: madr.ro

MADR a demarat procedura de recunoaștere a fabricilor de zahăr

Regulamentul (CE) nr. 1185/2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (UE) nr. 1307 și 1308/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, în ceea ce privește notificările către Comisie ale informațiilor şi documentelor, a adus modificări și în piața zahărului.

În acest sens, la nivelul MADR, a fost adoptată Ordonanța de urgență nr.94/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2008 privind organizarea şi funcționarea Sistemului Informațional pentru Piața Produselor Agricole şi Alimentare, precum și Ordinul nr.10/2018 pentru aprobarea procedurii de recunoaștere a operatorilor economici care desfășoară activități privind fabricarea zahărului din sfeclă de zahăr și/sau din rafinarea zahărului brut din trestie.

Potrivit prevederilor ordinului sus-menționat, fabricile de zahăr care depun cerere și documentația aferentă acesteia, sunt verificate de către comisia constituită în acest sens, pentru a primi recunoașterea ca operator economic care desfășoară activități de fabricarea zahărului, dacă îndeplinesc condițiile de recunoaștere. Comisia de verificare a fabricilor este formată din reprezentanți ai MADR, ASAS, Patronatul zahărului din România, Federația cultivatorilor de zahăr din România și Direcția Agricolă Județeană  pe raza căruia se află fabrica de zahăr.

Comisia astfel formată a verificat fabricile Antrepriza Zahăr Bod SRL și Tereos România SA, urmând ca în perioada imediat următoare să fie verificate și celelalte fabrici.

Menționăm, de asemenea, că potrivit prevederilor Ordinului nr.619/2015 cu modificările și completările ulterioare, producătorii de sfeclă de zahăr pot beneficia de ajutor național tranzitoriu și sprijin voluntar cuplat, dacă fac dovada încheierii unui contract cu o fabrică de zahăr recunoscută de MADR.                                                                 

Anunț important pentru fermieri cu privire la Sprijinul Cuplat 2018

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) informează fermierii cu privire la intenţia de a transfera fonduri între măsurile de sprijin cuplat, aferente anului de cerere 2018, în temeiul art. 25 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: madr.ro

Întâlnire de lucru cu reprezentanții OIPA legume-fructe la sediul MADR

Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, i-a primit, în data de 30 ianuarie 2018, la sediul instituției pe reprezentanții Organizației Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare (OIPA) legume-fructe. La întâlnire au participat experți ai Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală – Direcția Generală Dezvoltare Rurală, ai Agenției de Plăți pentru Intervenție în Agricultură, ai Agenției de Plăți pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, precum și personalul tehnic din cadrul Direcției Generale de Politici Agricole a MADR. 

În cadrul întâlnirii, a fost evidențiată o situație dificilă cu care se confruntă procesatorii de legume și fructe, respectiv taxele pe care aceștia sunt nevoiți să le suporte anual pentru ambalajele din sticlă (borcane și sticle) care sunt introduse în comercializare. Având în vedere că după anul 2015, unitățile de procesare trebuie să achite tariful de 2 lei/kg, aceștia se confruntă cu cheltuieli la limita costurilor, prețul pe produs descurajând activitatea, ducând chiar la închiderea fabricilor de procesare legume/fructe.

La acest subiect au fost făcute precizări de către reprezentanții Ministerului Mediului – Direcția Generală Deșeuri și ai Agenției Fondului de Mediu, iar la sugestia ministrului Petre Daea, procesatorii de legume–fructe au fost invitați, ca în cel mai scurt timp, să transmită în scris propuneri pentru a se regla această situație astfel încât să fie păstrat nivelul de competitivitate. 

O altă temă de pe agenda zilei a vizat urgentarea acordării sprijinului pentru suprafețele cultivate cu tomate destinate industrializării. În acest sens, reprezentanții Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură vor prezenta Ministerului o situație referitoare la stadiul depunerii documentelor pentru sprijinul cuplat, iar conducerea MADR va face precizările privind măsurile care se impun. Din nefericire, nu toți și-au depus documentele, MADR solicitându-le urgentarea depunerii, pentru a începe acordarea subvenției. Până la această dată, din cele 234 de solicitări pentru sprijin cuplat pentru tomate destinate procesării, circa 137 de beneficiari sunt în proces de clarificare sau nu au depus documentațiile complete la APIA.

În cadrul ședinței s-a discutat și posibilitatea deschiderii în perioada imediat următoare a unei sesiuni pe măsura 4.1, cu scopul de a sprijini construcția de sere și solarii pentru cultura de legume în spații protejate, sector cu valoare adăugată mare. Experții din cadrul DGDR AM-PNDR le-au precizat reprezentanților veniți la discuție la sediul MADR faptul că această propunere este în analiză la nivelul Autorităţii de Management, fiind deja în plan deschiderea în acest an a unei sesiuni pentru investiții complexe (în construcții–montaj) care includ şi proiectele de investiţii în spaţii protejate, fapt ce ar putea răspunde şi solicitării reprezentanţilor acestui sector.

Cuantumul alocării si perioada de lansare a sesiunii sunt condiţionate de finalizarea evaluării de către AFIR a proiectelor depuse în anul 2017 şi de realocarea propusă pentru această submăsură în cadrul modificării în curs a PNDR. Totodată, alocarea sesiunii 2018 aferente sm 4.1 va ţine cont de distribuirea echilibrată a fondurilor între sectorul zootehnic, vegetal şi zona montană.

Sursa: madr.ro

Abonează-te la acest feed RSS