reclama youtube lumeasatuluitv
update 26 Mar 2019

APIA efectuează plăți aferente Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT)

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la data prezentei a efectuat plăți aferente Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT), sectoarele vegetal și zootehnic, Campania 2018, în sumă totală de 88.844.226 euro, pentru un număr de 248.156 beneficiari.

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 159/2019 pentru aprobarea plafoanelor alocate ANT, pentru anul de cerere 2018, valoarea plafonului este de 268.466.600 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.  

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2018.

Cuntumurile stabilite în conformitate cu Hotărârea de Guvern:

ANT - Sector vegetal

Cuantum
(euro)

 
 

ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil

14,7033
euro/ha

 

ANT 2 şi 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru in pentru fibră

7,6474
euro/ha

 

ANT 2 şi 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră

 

ANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun

1.487,6627
euro/ha

 

ANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei

381,5147
euro/ha

 

ANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr

77,8186
euro/ha

 

ANT - Sector zootehnic

 

 

ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte

16,5777
euro/tonă

 

ANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne

76,0774
euro/cap

 

ANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine

4,8503
euro/cap

 

 

Sursa: apia.org.ro

Au fost aprobate plafoanele alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic

În ședința din 19 martie 2019 Guvernul a aprobat Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal și zootehnic, pentru anul de cerere 2018.

Valoarea plafonului dedicat ajutoarelor națioanle tranzitorii este de 268.466.600 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).   

În sectorul vegetal fondurile se distribuie astfel: 102.361.800 euro, pentru culturile amplasate pe teren arabil; 6.600 euro pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră; 1.656.200 euro pentru tutun; 100.800 euro pentru hamei; 1.818.600 euro pentru sfeclă de zahăr. Cuantumul per hectar se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin raportarea sumelor prevăzute la suprafețele eligibile corespunzătoare.  

De asemenea, sumele pentru sectorul zootehnic vor fi repartizate astfel: 22.228.800 euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte;  93.416.400 euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne;  46.877.400 euro pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine. Cuantumul per unitatea de măsură se calculează de către APIA, prin raportarea sumelor prevăzute la cantităţile de lapte livrate şi/sau vândute direct eligibile la efectivele de bovine, respectiv la efectivele de femele ovine/caprine eligibile.

Pentru sectorul vegetal fermierii trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie înscriși în evidențele APIA, să exploateaze suprafețe eligibile pe care se află culturi amplasate pe teren arabil și să dețină contract cu procesatorii pentru livrarea producțiilor obținute de in, cînepă, hamei, tutun și sfeclă de zahăr. Pentru cultura de cînepă este necesară autorizație de cultivare.

Fermierii din sectorul zootehnic trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să dețină exploatații înregistrate în RNE, în care să existe cel puţin un animal identificat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine; solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de referinţă; (ANT bovine lapte),  solicitantul să fi deținut un efectiv de minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă, înregistrate în RNE; (ANT bovine carne), efectivul din exploataţia înregistrată în RNE să fie de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete de femele caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului în care se depune cererea unică de plată; (ANT ovine /caprine).

În urma acestei Hotărâri de Guvern, se estimează că aproximativ 189.000 fermieri vor beneficia de cel puțin un sprijin prin ANT și se vor efectua plăți pentru 11 milioane capete de animale și 1.4 milioane tone de lapte.

Sursa: madr.ro

MADR prelungește termenul de depunere pentru proiectele aferente submăsurii 16.1a

MADR, prin DGDR- AM PNDR, anunță prelungirea termenului de depunere al proiectelor pentru submăsura 16.1a “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul pomicol” până la data de 10 aprilie 2019, ora 16.00.

Ținând cont de natura complexă a proiectelor cu un puternic accent pe inovare, MADR a venit în întâmpinarea solicitărilor potențialilor beneficiari prin această decizie.

În prezent se derulează sesiunea de depunere de proiecte aferentă sub-măsurii 16.1a “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul pomicol”, care contribuie la promovarea inovării și cooperării în sectorul agroalimentar,  prin dezvoltarea de proiecte-pilot și de noi produse, practici și tehnologii.  

Sesiunea de depunere a Cererilor de Exprimare a Interesului (CEI) aferentă etapei I s-a bucurat de un interes deosebit în rândul potențialilor beneficiari fiind depuse un număr 73 CEI  aferente submăsurii 16.1a.

După finalizarea procesului de evaluare și selecție aferent etapei I, au fost invitate în etapa II de depunere în cadrul submăsurii 16.1a un număr de 17 de potențiale Grupuri Operaționale.

Sursa: madr.ro

Viitorul fermelor de familie dezbătut la sediul MADR

Ministrul Petre Daea a deschis oficial, în data de 12 martie 2019, conferința referitoare la viitorul fermelor familiale în perspectiva lansării “Deceniului ONU privind Fermele Familiale (2019-2028)”, primul eveniment organizat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la București, în contextul Președinției române a Consiliului UE.

Manifestarea a reunit personalități, ambasadori din statele membre ale UE, ambasadori din țările din zona Balcanilor de Vest și din Vecinătatea Estică, experți la nivel înalt din cadrul Comisiei Europene (Javier Alcazar Sirvent – Șef de Unitate), de la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene (Petr Blizkovsky, Director) și din partea FAO (Marcela Villarreal, Director al Diviziei de Parteneriat FAO, Morten Hartvigseg, Manager inițiative regionale pentru fermele de familie și micii agricultori), profesori universitari (Natalija Bogdanov, Profesor la Universitatea din Belgrad, Serbia) și reprezentanți ai fermelor familiale.

Din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au participat la eveniment secretarii de stat Daniel Dumitru Botănoiu, Alexandru Valentin Țachianu, Teodora Gabriela Gheniu, Daniel Eugeniu Crunțeanu, subsecretarul de stat Maricel Floricel Dima, secretarul general Constantin Ilie Aprodu, precum și directori ai direcțiilor de specialitate din MADR.   

Obiectivul acestei întâlniri a fost facilitarea schimbului de experiențe și bune practici, precum și discuții cu privire la provocările cu care se confruntă fermele familiale din Europa.

În deschiderea discursului său, ministrul Daea a afirmat: ”Salutăm inițiativa FAO privind Deceniul Fermelor de Familie, care își propune să ofere sprijin tehnic guvernelor privind susținerea și schimbul de bune practici, menținerea agriculturii familiale ca prioritate pe agenda internațională”. Totodată, ministrul a declarat că fermierii dețin cunoștințele necesare pentru a transforma sistemele alimentare astfel încât să poată produce hrana necesară tuturor, menținând în același timp biodiversitatea și durabilitatea mediului. Petre Daea a subliniat, de asemenea, faptul că fermierii au nevoie de accesul la știință, tehnologie, inovare pentru ca antreprenoriatul lor să devină de succes și să asigure trecerea de la agricultura de subzistență la producția sustenabilă și valorificare pe piață. În același timp, o atenție deosebită trebuie acordată susținerii accesului femeilor și tinerilor din mediul rural. Citându-l pe directorul general FAO, Graziano da Silva, ministrul Daea a reamintit că “fermele de familie sunt cele care pot păstra cel mai bine tradiția zonelor rurale și pot promova produsele locale”. Datele ONU arată că fermele de familie însumează peste 500 milioane de ferme la nivel mondial. În sectorul pescăresc, 90% din 140 de milioane de persoane implicate la nivel mondial sunt pescarii la scară mică care oferă peste 60% din pește destinat consumului uman direct.

FAO a condus prima discuție în cadrul conferinței, analizând rolul fermelor de familie în dezvoltarea durabilă. Sesiunea a abordat contribuția micilor fermieri în realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și a explicat situația generală a fermelor de familie din Europa și Asia Centrală.

Sprijinul acordat micilor fermieri și fermelor familiale este una dintre cele patru priorități regionale ale FAO din Europa și Asia Centrală, în care FAO urmărește îmbunătățirea dezvoltării politicilor, a producției agricole durabile și a mijloacelor de subzistență din mediul rural, reducând în același timp sărăcia rurală.

Principalele puncte comune regăsite în cadrul expunerilor au fost: necesitatea unor politici publice pentru susținerea fermelor de familie, îmbunătățirea incluziunii socio-economice, creșterea cunoștințelor despre fermele de familie, drepturi egale pentru femei, suport acordat fermelor de familie pentru dobândirea unei dezvoltări durabile și pentru crearea de noi locuri de muncă, sprijin acordat fermelor mici pentru a se putea adapta schimbărilor climatice.

În a doua parte a conferinței, directorul general al Autorității de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală a susținut o prezentare în care a făcut cunoscută situația fermelor de familie din România.

Fermele familiale rămân, astfel, cel mai bun mijloc pentru asigurarea viabilității producției alimentare, a gestiunii durabile a resurselor naturale și a biodiversității și conservării unei vieți rurale autentice.

Dezbaterea găzduită de Ministerul Agriculturii este prima manifestare din 2019 pe această temă de interes major pentru sectorul agricol mondial care trebuie să asigure hrană de calitate pentru o populație în creștere.

Sursa: madr.ro

Noi reglementări privind centralizarea prețurilor la carcasele de animale

Potrivit legislației europene* si naționale** prețurile de piață ale carcaselor de bovine, porcine și ovine precum și ale anumitor categorii de animale vii trebuie centralizate la nivel național și raportate, iar clasele pentru înregistrarea prețurilor de piață ale carcaselor de bovine se vor înregistra în Rapoartele naționale de prețuri.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale face publică intenția de a demara procedurile legale pentru desemnarea unei entități, persoană juridică de drept public sau privat, în baza unei proceduri şi a unor condiţii stabilite, cu respectarea principiilor de transparenţă, competitivitate şi nediscriminare, care va fi responsabilă cu:

  • gestionarea bazei naționale de date a clasificării și a sistemului informatic aferent acestei activități;
  • colectarea săptămânală de la agențiile de clasificare a carcaselor și de la clasificatorii carcase independenți, a rapoartelor de clasificare, prelucrarea informațiilor, aplicarea metodologiilor specifice pentru calcularea prețurilor, centralizarea rezultatelor de clasificare a carcaselor, a prețurilor acestora și a anumitor categorii de animale vii, întocmirea rapoartelor naționale de prețuri, raportarea acestora către autoritatea competentă;
  • organizarea cursurilor de formare profesională pentru obținerea certificatelor de calificare sau de absolvire și/sau a certificatelor de competențe profesionale pentru ocupația de clasificator carcase, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare privind formarea profesională a adulților, cu respectarea standardului ocupațional aprobat;
  • eliberarea atestatelor pentru această calificare;
  • administrarea Registrului de evidență al atestatelor de clasificator pentru persoanele care au absolvit cursurile, respectiv care au obținut atestatul pentru ocupația de clasificator carcase pentru speciile porcine și/sau bovine și/sau ovine.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, entitățile participante trebuie să facă dovada implementării standardelor de gestionare a datelor privind clasificările de carcase pentru speciile porcine, bovine și ovine, efectuate la nivelul întregii țări, precum și posibilitatea implementării unui program software și a unor aplicații informatice care realizează rapoarte detaliate privind această activitate.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

* Regulamentul delegat (UE) 2017/1182 al Comisiei de completare a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește grilele utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine și în ceea ce privește raportarea prețurilor de piață ale anumitor categorii de carcase și animale vii

* Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1184 al Comisiei, de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește grilele utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine și în ceea ce privește raportarea prețurilor de piață ale anumitor categorii de carcase și animale vii

** Ordonanța Guvernului nr.4/2019 privind reorganizarea sistemului național de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, precum și monitorizarea, controlul și raportarea preţurilor de piață ale carcaselor și ale animalelor vii.

Risc de fraudă prin substituire a legumelor și fructelor din import și comerț intracomunitar ca fiind produse în România

În baza unei Tematicii speciale de control, aprobată de conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), privind verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul depozitării și comercializării legumelor și fructelor proaspete, reprezentanți împuterniciți din cadrul MADR și ai Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) desfășoară acțiuni de control mixt începând cu data de 25.02.2019, în depozite en-gross de legume-fructe din județul Ilfov și București.

Până la această dată, au fost verificate 19 unități comerciale, cu profilul comerț en-gross legume-fructe, unde au fost constatate nereguli privind marcarea/etichetarea loturilor de legume-fructe  destinate comercializării, loturi provenite din import sau comerț intacomunitar.
Lipsa totală  a etichetelor sau lipsa unor elemente obligatorii conform prevederilor Standardelor Comerciale privind comerțul fructelor și legumelor proaspete, exemplu: categorie de calitate, calibru, soi,  de pe ambalajele loturilor verificate, a fost constatată la loturi de mere - origine Polonia, salată verde - origine Italia, dovlecei – origine Turcia, conopidă – origine Spania.

În cadrul acestor acțiuni mixte de control, reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare, au prelevat un număr de 13 probe legume/fructe provenite din import sau comerț intracomunitar (mere, cartofi, ardei gras, castraveți, tomate, dovlecei), în vederea efectuării de analize pentru determinarea reziduurilor de pesticide.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va continua și intensifica aceste acțiuni de control, având în vedere că lipsa totală a etichetelor de pe ambalaje sau etichetarea incompletă a acestora, pot conduce foarte ușor la substituirea acestor produse provenite din comerț intracomunitar sau import, ca fiind produse în România (ex. mere,cartofi, ardei, pătrunjel, castraveți).

MADR prelungește termenul de depunere pentru proiectele aferente submăsurii 16.1

MADR, prin DGDR- AM PNDR, anunță prelungirea termenului de depunere al proiectelor pentru submăsura 16.1 “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul agricol” până la data de 10 aprilie 2019, ora 16.00. Ținând cont de natura complexă a proiectelor cu un puternic accent pe inovare, MADR a venit în întâmpinarea solicitărilor potențialilor beneficiari prin această decizie.

În prezent, se derulează sesiunea de depunere de proiecte aferentă sub-măsurii 16.1 “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul agricol”,care contribuie la promovarea inovării și cooperării în sectorul agroalimentar, prin dezvoltarea de proiecte-pilot și de noi produse, practici și tehnologii.

Sesiunea de depunere a Cererilor de Exprimare a Interesului (CEI) aferentă etapei I s-a bucurat de un interes deosebit în rândul potențialilor beneficiari, fiind depuse un număr 117 CEI aferente submăsurii 16.1. După finalizarea procesului de evaluare și selecție aferent etapei I, au fost invitate în etapa a II-a de depunere, în cadrul submăsurii 16.1, un număr de 24 de potențiale Grupuri operaționale.

Sursa: madr.ro

Cum putem proteja albina noastră românească

Puncte de vedere (I)

În data de 4 decembrie 2018, la Parlamentul României, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a luat în discuție conținutul Legii zootehniei privind apicultura și a hotărât, peste părerile reprezentanților MADR, ANZ, ACA și ale unor reprezentanți ai apicultorilor, să scoată albinele din Legea zootehniei.

Se pare că majoritatea deputaților din Comisia pentru agricultură nu au înțeles scopurile acestui demers, implicațiile lăsării albinei românești fără protecție și, după cum au decurs discuțiile, se pare că excluderea albinei din Legea zootehniei era deja hotărâtă înainte de începerea ședinței prin lobby-ul exercitat de autointitulatul Marian Stuparul Oltean asupra unor membri ai comisiei și chiar asupra președintelui comisiei, deputatul Stănescu Alexandru.

Astfel, în prezent singura prevedere în Legea apiculturii privind protecția albinei românești este la art. 4, lit. h) „păstrarea și selecția purității albinei autohtone (Apis mellifera carpatica) și simultan folosind mătci provenind din stupinele de elită și multiplicare“. Analizând cu atenție acest test, se vede că acesta este superfluu pentru protecția rasei românești.

Bănuiesc că s-a vrut un moment de respiro pentru cei care importă, produc și distribuie, unor apicultori români, mătci, roiuri și/sau familii de albine din alte rase sau cu hibrizi fără a putea fi sancționați de organele în drept.

Așa stând situația cu protecția rasei de albine românești, trebuie să considerăm „că am pierdut o bătălie și nu războiul“ și ca atare trebuie să ne mobilizăm noi, apicultorii, organele răspunzătoare în domeniu ale statului, respectiv Ministerul Agriculturii prin ANZ și Institutul Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură astfel încât să se realizeze o nouă lege a apiculturii care să protejeze fără ambiguități puritatea rasei albinei românești.

De altminteri, în sprijinul acestei acțiuni este de precizat că marți, 23 ianuarie 2018, s-a dezbătut în Comisia de agricultură din Parlamentul European un raport referitor la perspective și provocări pentru sectorul apicol din UE în care, printre altele, „invită statele membre și regiunile să utilizeze toate mijloacele posibile pentru a proteja varietățile de albine locale și regionale de răspândirea nedorită a varietăților străine naturalizate sau invazive în UE“.

Aceasta fiind situația, prin noua lege a apiculturii, care este în curs de elaborare, vor trebui să se instituie reglementări ca să se evite impurificarea rasei noastre de albine Apis mellifera carpatica prin existența pe teritoriul României a altor rase sau metiși aduse în speranța obținerii rapide a unor cantități mai mari de miere.

După îndelungi consultări cu diverși specialiști în apicultură, practicieni și teoreticieni, și studierea a ce se face actualmente în țările Europei, în continuare voi încerca să enumăr principalele acțiuni pe care cred că trebuie să se bazeze protecția și asigurarea purității rasei de albine autohtone. Acestea ar fi:

  • minimizarea și chiar interzicerea totală a introducerii pe teritoriul României a unor rase sau hibrizi interrasiali;
  • asigurarea unor zone de protecție în jurul stupinelor autorizate pentru producere de regine de elită și pentru multiplicarea acestora astfel încât să se evite metisarea cu alte rase;
  • identificarea și stabilirea unor locații posibile pentru stații de împerechere controlată în zone montane;
  • înființarea unor noi stupine autorizate pentru elită;
  • înființarea de rezervații naturale pentru protecția albinelor din rasa autohtonă – Apis mellifera carpatica în rasă curată;
  • alocarea de fonduri financiare pentru susținerea eforturilor de selecție, ameliorare și conservare a rasei autohtone;
  • executarea de controale specializate asupra organizării și funcționării tuturor organismelor autorizate pentru activități reproductive și
  • stabilirea contravențiilor și infracțunilor, precum și sancționarea acestora în funcție de gravitatea lor pentru încălcarea reglementărilor privind activitatea de reproducere a albinelor și de protecție a rasei autohtone.
  • Referitor la interzicerea introducerii de alte rase/ ecotipuri/hibrizi interrasiali provenite/proveniți din alte țări, este foarte importantă conștientizarea acestui aspect în rândul apicultorilor și factorilor de decizie în spiritul conceptului de protecție a rasei autohtone românești.

albina romaneasca 3

De altfel, păstrarea genofondului autohton existent (A.m. carpatica) și ameliorarea sa permanentă, în rasă curată, reprezintă obiective de interes națio­nal și conceptul de conservare a albinei locale din România se încadrează în obiectivul european – păstrarea diversității genetice a albinelor din Europa.

Totodată, trebuie să se știe că rezultatul final al utilizării altor rase și hibrizi este o poluare genetică a populației locale în care se vor manifesta genotipuri mai mult sau mai puțin adaptate la condițiile locale (o metisare a populației cu apariția de caractere nedorite) și astfel o dependență a apicultorilor de achiziția hibrizilor.

Comercializarea de hibrizi interrasiali poate conduce în timp relativ scurt la hibridarea în masă a unor populații locale deoarece vânzarea de mătci hibride se poate face de exemplu în toată țara, într-un sezon, fiind posibil să se realizeze mii de mătci. Ca urmare, riscul de hibridare și de înlocuire a unor populații geografice în timp scurt este foarte mare, iar apicultorii vor deveni dependenți de mătcile hibride.

  • Asigurarea unor zone de protecție în jurul stupinelor autorizate pentru reproducție se poate realiza interzicând ca pe o rază de cel puțin 10-15 km să pătrundă în zonele de protecție alte stupine. Stupinele care la data autorizării sunt în zonele de protecție, fiind înregistrate la registrul agricol din zonă, vor fi controlate de comisii constituite în acest scop, pentru a se preveni a avea alte rase decât rasa autohtonă – Apis mellifera carpatica.
  • Stabilirea unor locații pentru stații de împerechere controlată a reginelor este o necesitate care se impune pentru a avea un control total al împerecherilor și pentru găsirea acestor locații trebuie să se implice organele de stat.

Este evident că rezervațiile naturale montane pot oferi oportunități în acest sens, dar aici trebuie să se realizeze o colaborare între MADR și Romsilva care gestionează aceste rezervații.

Existența unor locații pentru stații de împerechere controlate este imperios necesară, mai ales dacă pe viitor nu se va putea stopa intrarea pe teritoriul țării noastre a altor rase și hibrizi. Categoric în acest caz se va impune ca toate stupinele de reproducție autorizate, de elită sau multiplicare, să facă împerecherile reginelor numai în stații de împerechere controlată sau prin înseminare artificială.

Totodată, în locațiile stațiilor de împerechere controlată identificate se va verifica izolarea acestora și se vor lua măsuri de preîntâmpinare a pătrunderii altor familii de albine în zona lor de acțiune care trebuie considerată a fi de cel puțin 20 km.

  • Înființarea de noi stupine de elită se impune mai ales pentru a se desființa monopolul existent. Astfel, se va realiza o concurență în privința calității elitelor livrate pentru stupinele de multiplicare.

Având în vedere că pe teritoriul României există cinci zone bioapicole, ideal ar fi ca pe teritoriul fiecărei astfel de zone să funcționeze cel puțin o stupină producătoare de elită.

Aceste stupine autorizate a fi producătoare de elită ar trebui să lucreze în sistemul de populație închisă, înțelegând prin aceasta că în aceste stupine nu se va introduce material genetic din afara lor. Aceste populații (50-150 familii de albine) pot fi menținute doar prin izolare geografică completă sau prin însămânțări artificiale, dar nu mai mult de 20 de generații, știut fiind că menținerea îndelungată a unei populații în stare închisă pune în pericol existența acestuia, ca urmare a depresiunii de consangvinizare. Totuși, prin difuzarea într-o anumită zonă a materialului biologic valoros (regine și trântori) din cadrul populației închise, se exercită o anumită presiune de selecție; cu implicații profunde în ameliorarea albinelor din zona de acțiune.

  • În vederea păstrării în rasă curată a celor mai valoroase populații de albine din rasa autohtonă trebuie trecut la înființarea de rezervații naturale pentru protecția albinelor din rasa autohtonă – Apis mellifera carpatica, în stare curată. Aceste rezervații se amplasează, la fel ca și stupinele de împerechere controlată, în văile izolate ale munților sau în alte zone în care există numai populații de albine din rasa autohtonă cu însușiri valoroase crescute în rasă pură și în condiții de izolare, climă și cules.

Familiile de albine din aceste rezervații se bonitează, cele necorespunzătoare fiind îndepărtate, iar în locul acestora se introduc familii valoroase din aceeași zonă bioapicolă. În cadrul rezervației se aplică o selecție riguroasă prin crearea de linii și încrucișarea între linii de înaltă productivitate. Totodată, în vederea împerecherilor dirijate ale reginelor se vor efectua împerecheri în stațiile de împerecheri controlate sau prin înseminări artificiale.

  • Alocarea de fonduri financiare pentru susținerea eforturior de selecție, ameliorare și conservare a rasei autohtone este imperios necesară. Totodată, având în vedere că selecția la albina meliferă este o activitate importantă, complexă și de lungă durată, pentru a obține rezultate vizibile este absolut necesar un sprijin legislativ și financiar din partea statului.

Aceste fonduri vor trebui alocate pentru susținerea eforturlor de selecție, ameliorare și conservare a rasei autohtone, stupinelor de elită și multiplicare, stațiilor de împerechere controlată, rezervațiilor naturale pentru protecția albinelor din rasa autohtonă în rasă curată și Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Apicultură.

Fondurile financiare pot proveni de la Statul Român și/sau din fondurile alocate de UE pentru programele naționale apicole. Referitor la legalitatea reținerii acestor fonduri vreau să aduc aminte organelor de stat că în două cazuri din anii anteriori s-a încercat să se facă finanțări pentru informatizarea identificării familiilor de albine, pentru ANZ și înfințarea de laboratoare, pentru ANSVSA, cele două instituții fiind organisme ale MADR, dar nu s-a aprobat. În cazul de față se vor finanța proprietăți ale apicultorilor, deci nu se pune problema de deturnare de fonduri destinate apicultorilor.

Tot aici s-ar putea încadra finanțarea parțială a organizării unor cursuri de calificare profesională în domeniul activităților de reproducție a albinelor organizate prin grija ANZ, I.C-D.A. și a unor forme asociative apicole.

  • Executarea de controale specializate se va realiza prin înființarea unor comisii formate din reprezentanți din partea ANZ (OJZurilor), ANSVSA (DSVSA-urilor) și ai formelor asociative apicole care să controleze izolarea reproductivă a stupinelor de elită, de multiplicare, stațiilor de împerechere controlată și rezervațiilor naturale pentru protecția albinelor din rasa curată autohtonă.

De asemenea, aceste comisii vor controla permanent acuratețea realizării lucrărilor de selecție, ameliorare și de conservare a rasei curate autohtone – Apis mellifera carpatica.

Aici trebuie să arăt în final că membrii acestor comisii trebuie să fie în cunoștință de cauză profesional, să cunoască cu acuratețe reglementările legislative în domeniu și să se ferească să aducă completări mai mult sau mai puțin originale acestor reglementări.

  • Stabilirea contravențiilor și infracțiunilor, precum și sancționarea acestora în funcție de gravitatea lor pentru încălcările reglementărilor privind activitatea de reproducerea a albinelor și de protecție a rasei autohtone se vor face astfel încât să descurajeze tendințele de încălcare a acestora.

Acesta este punctul meu de vedere referitor la dezideratele ce ar trebui să stea la baza reglementărilor din noua Lege a apiculturii pentru a realiza protecția rasei albinei noastre autohtone și a se reuși susținerea eforturilor de selecție, ameliorare și conservare a rasei autohtone în cele mai bune condiții.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE

Noi reglementări privind sectorul băuturilor spirtoase

În Ședința de Guvern din data de 27 februarie 2019 a fost adoptată o Hotărâre ce stabilește cadrul instituțional și unele măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului.

Scopul actului normativ adoptat astăzi este de a desemna Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca:

  • autoritate competentă cu atribuţii în verificarea documentaţiei pentru înregistrarea şi protecţia indicaţiei geografice a băuturilor spirtoase,
  • autoritate responsabilă să efectueze controalele în ceea ce privește respectarea obligațiilor instituite prin Regulament,
  • autoritatea competentă cu atribuţii în verificarea şi monitorizarea activităţii şi recunoaşterea organismelor de certificare a băuturilor spirtoase.

Totodată, prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale se vor aproba ulterior: Procedura de verificare a documentaţiei pentru înregistrarea unei indicaţii geografice şi dobândirea protecţiei băuturilor spirtoase, procedura de declarare a opoziţiei la nivel naţional şi procedura de transmitere la nivelul Comisiei Europene a cererii de înregistrare a indicaţiei geografice a băuturilor spirtoase, în vederea dobândirii protecţiei la nivelul Uniunii Europene, precum și Regulamentul privind recunoaşterea organismelor de certificare a băuturilor spirtoase ce au dobândit protecţia indicaţiilor geografice (I.G.) şi supravegherea activităţii acestor organisme.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Sectorul băuturilor spirtoase este important pentru consumatori, pentru producători şi pentru sectorul agricol din cadrul Comunităţii Europene. Măsurile aplicabile sectorului băuturilor spirtoase ar trebui să contribuie la atingerea unui nivel înalt de protecţie a consumatorilor, la prevenirea practicilor dolosive, la obţinerea transparenţei pieţei şi a unei concurenţe loiale.

România are înscrise, în anexa III la Regulamentul(CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului, un număr de 9 băuturi spirtoase ca indicaţii geografice.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 276/2014 pentru înființarea sistemului privind protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase s-a realizat implementarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului, denumit în continuare Regulament, care urmează a fi abrogată prin dispozițiile art. 6 din prezentul proiect de act normativ.

Până la data prezentei, în România nu au fost recunoscute organisme de inspecție și certificare care să certifice conformitatea datelor din dosarul tehnic, care privește înregistrarea şi protecţia indicaţiei geografice a băuturilor spirtoase.

Fraude alimentare. Au fost aplicate amenzi în valoare totală de 1.274.800 lei

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor continuă activitățile de control inițiate în anul 2018, pentru a evalua corectitudinea practicilor comerciale privind utilizarea grăsimilor hidrogenate în locul produselor exclusiv pe bază de lapte, pentru informarea corectă a consumatorilor, depistarea, sancționarea și diminuarea fraudelor în domeniu.

Acțiunile se desfășoară începând cu data de 21 ianuarie 2019, atât în Municipiul București, cât și în toate municipiile reședință de județ și urmăresc, în principal, verificarea conformității denumirii produselor alimentare ce se comercializează, în raport cu înscrisurile de compoziție din sistemul de etichetare.

Astfel, până la această dată au fost verificate 510 unități comerciale în București și în 30 de județe: Dâmbovița, Prahova, Buzău, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Vrancea, Vaslui, Argeș, Teleorman, Olt, Dolj, Gorj, Mehedinți, Vâlcea, Bacău, Neamț, Iași, Suceava, Botoșani, Alba, Sibiu, Mureș, Harghita, Brașov, Covasna.

În săptămâna 18-22 februarie 2019 s-au efectuat controale în județele Alba, Sibiu, Mureș, Harghita, Brașov, Covasna și Municipiul București, la 111 unități, după cum urmează: 27 patiserii, 27 laboratoare cofetărie/patiserie, 30 pizzerii, 11 fast–food-uri, 16 restaurante/catering.

Din cele 111 unități verificate în săptămâna 18-22 februarie 2019, un număr de 42 de unități, reprezentând un procent de 38% utilizau în procesul de fabricație specialități pe bază de grăsimi hidrogenate, produsele fiind prezentate consumatorilor ca având în compoziție brânză proaspătă, telemea de vacă, cașcaval, etc.

În această săptămână echipele mixte de control MADR-ANPC-ANSVSA continuă verificările în municipiul București și județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Maramureș, Satu-Mare și Bihor.

În comparație cu săptămâna precedentă, când procentul de neconformități a fost de 45%, în urma celor mai recente verificări, s-a constatat o diminuare a fenomenului de substituire a produselor lactate cu specialități obținute din grăsimi hidrogenate până la procentul de 38 %.

Neregulile majore persistă, în detrimentul producătorilor autohtoni de lapte și produse derivate din lapte, inclusiv în privința informării corecte a consumatorilor, însă inspectorii MADR depun eforturi susținute pentru combaterea și eradicarea acestor fenomene.

De la debutul acțiunilor de control din acest an, pentru neconformitățile constatate de echipele mixte de control s-au aplicat sancțiuni contravenționale cu amendă în valoare totală de 1.274.800 lei, din care în perioada 18-22 februarie 2019, suma de 237.400 lei și s-au aplicat sancțiuni cu avertisment în 35 cazuri.

Sursa: madr.ro

Alertă de siguranță alimentară: 284 unități verificate și amenzi de 855.000 lei

Echipe  mixte formate din inspectori cu atribuții de control din cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor continuă seria controalelor inițiate în data de 21 ianuarie 2019, ce au ca scop verificarea conformității produselor de la patiserii, cofetării, pizzerii, restaurante/ catering, fast-food-uri, în raport cu materiile prime utilizate și informațiile oferite consumatorilor.

 În săptămâna 4–8 februarie 2019 s-au reluat verificările în județele Argeș, Teleorman, Olt, Dolj, Gorj, Mehedinți și municipiul București, la 104 operatori economici (din care 34 patiserii, 38 laboratoare cofetărie/patiserie, 19 pizzerii, 7 fast-food-uri,  4 restaurante/ catering și 2 magazine alimentare).

Din cele 104 unități verificate, 47 unități (45 %) utilizau ca ingredient principal în produsele oferite consumatorilor specialități obținute din grăsimi hidrogenate și informau că preparatele conțin diferite categorii de brânzeturi sau cașcaval. Pentru aceste nereguli majore, dar și pentru alte abateri de la legislația sanitar-veterinară au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 194.000 lei.

De la data declanșării acestor acțiuni, respectiv 21 ianuarie 2019 și până la data de 8 februarie 2019 au fost verificate 284 unități din 18 județe și din municipiul București, fiind constatate fraude alimentare la 110 agenți economici (reprezentând 39 %) prin substituirea produselor obținute din lapte cu specialități obținute din grăsimi hidrogenate, concomitent cu dezinformarea consumatorilor. Celor 110 operatori le-au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare de 855.000 lei.

 Prin verificările efectuate se confirmă persistența fenomenului substituirii produselor sănătoase obținute din procesarea laptelui autohton de calitate cu specialități obținute din grăsimi de altă origine și al dezinformării consumatorilor, inspectorii MADR continuând eforturile de  eradicare a acestora.

Sursa: madr.ro

ATENȚIE!!! Specialități din grăsimi hidrogenate, frecvent utilizate în loc de produse din lapte

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împreună cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor au reluat activitățile de control desfășurate în anul 2018, pentru a evalua corectitudinea practicilor comerciale privind utilizarea grăsimilor hidrogenate în locul produselor exclusiv pe bază de lapte, informarea corectă a consumatorilor, depistarea, sancționarea și diminuarea fraudelor în domeniu.

Acțiunile se desfășoară începând cu data de 21 ianuarie 2019, atât în Municipiul București cât și în toate municipiile reședință de județ și urmăresc în principal verificarea conformității denumirii produselor alimentare ce se comercializează, în raport cu înscrisurile de compoziție din sistemul de etichetare.

Au fost verificate 180 de unități (din care 85 patiserii, 17 Cofetării - laboratoare cofetărie, 47 pizzerii, 15 restaurante/catering, 11 unități de Fast Food, 5 magazine alimentare). Controalele s-au desfășurat în București și in municipiile reședință de județ precum Dâmbovița, Prahova, Buzău, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Vrancea, Vaslui.

Dintre acestea 73 de unități, reprezentând un procent de 40,5%, utilizează în procesul de fabricație specialități pe bază de grăsimi hidrogenate și informează eronat consumatorii prin sistemul de etichetare că utilizează produse obținute din lapte (brânză, cașcaval, unt, etc).

Chiar dacă se constată o diminuare a fenomenului de substituire a produselor lactate cu specialități  obținute din grăsimi hidrogenate, în comparație cu amploarea fenomenului din anul 2018, neregulile majore persistă în detrimentul producătorilor autohtoni de lapte și produse derivate din lapte și pe linia informării corecte a consumatorilor.

Au fost depistate și alte abateri precum comercializarea așa-zisei ,,Specialitate Bulgaria’’ drept, Telemea de Bivoliță, Telemea de Capră și Telemea de Vacă, la prețuri cuprinse între 8,5 lei și 11 lei/kg, fenomen de substituire care, pe lângă  faptul că afectează imaginea producției autohtone, autentice și sănătoase, reprezintă practic și o sfidare a consumatorilor.

Pentru nereguli precum dezinformarea consumatorilor și substituirea produselor procesate din lapte cu specialități pe bază de grăsimi hidrogenate, dar și cele privind încălcarea normelor igienico-sanitare  și siguranță alimentară, au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 661.219 lei.

Sursa: madr.ro

7,672 miliarde euro, fonduri intrate în perioada 2017 - februarie 2019, ce au alimentat spațiul rural din România

Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a vorbit despre ”Viitorul agriculturii românești în context european”, în cadrul Conferinței Naționale PNDR 2014-2020, ocazie cu care a abordat aspecte despre viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) 2021-2027, realizând, în același timp, și un bilanț al implementării PNDR, până la acest moment.

Astfel, ministrul a subliniat că procentul de absorbție pentru fondurile europene accesate prin PNDR 2014-2020, a ajuns la 48%, mulțumind tuturor celor implicați în acest proces – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Parlamentului. Astfel, printr-un efort guvernamental făcut în prima instanță de la bugetul statului, România a adus în țară banii pe care îi merită, punându-i la dispoziția fermierilor printr-un efort conjugat. Astfel, 2,84 miliarde euro, ce reprezintă plăți efectuate din FEADR în perioada 2017 - februarie 2019 si 4,801 miliarde euro, intrate în țară în perioada 2017-2019 februarie ca subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli (din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), însumează peste 7,672 miliarde euro, fonduri intrate în perioada 2017 - februarie 2019, ce au alimentat spațiul rural din România.

Referindu-se la noul exercițiu bugetar 2021-2027, ministrul a prezentat în linii mari câteva dintre elementele noii Politici Agricole Comune.

”În primul rând vom abandona Planul Național de Dezvoltare Rurală ca și concept, el se va stinge în exercițiul 2021-2027 dat fiind faptul că există un nou concept al Politicii Agricole Comune. Se păstrează cei doi piloni, plățile directe și cel de dezvoltare rurală, dar se topesc într-un nou concept anume acela de ”Plan Strategic Național”, care va aduna la un loc cele două culoare de alimentare europeană, înțelegând FEGA și FEADR. Acestea vor aduna la un loc o decizie de a putea transfera de la un pilon la altul sume care pot alimenta prin Planul Strategic Național dorințele statale, deciziile, dorințele care izvorăsc dintr-o cerință a satului românesc și dintr-o nevoie a fermierului român. Iată deci, că vom fi nevoiți să folosim alte mecanisme, alte instrumente. Pentru aceasta trebuie să ne pregătim și întrebarea se pune cum, pe de-o parte pregătim în lumina dorinței interesului fiecărei țări să facem o Politică Agricolă Comună care să convină tuturor acelora care o compun, să facem instrumente ușoare de lucru și să creăm mecanisme care pot să ducă în final la realizarea obiectivului propus de orice țară, prin Planurile Naționale Strategice”, a subliniat ministrul Petre Daea. 

Astfel, ministrul Petre Daea a evidențiat că principalul obiectiv urmărit pentru noua PAC este trecerea de la conformitate la performanță. Totodată, ministrul a punctat că în ultima perioadă Politica Agricolă Comună ne-a ajutat să ne dezvoltăm, fermierii sunt mult mai bine pregătiți, iar fondurile intrate de la Uniunea Europeană au ajutat agricultura românească se evolueze, motiv pentru care nu trebuie să pierdem nicio secundă pentru a construi, împreună cu celelalte țări, o Politică Agricolă Comună care să ne avantajeze pe toți.                                  

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală din cadrul Autorității de Management pentru PNDR, a organizat în data de 4 februarie 2019, la București, Conferința Națională cu tema „Satul românesc are viitor”, pentru prezentarea și dezbaterea unor subiecte privind implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. 

Sursa: madr.ro

200 milioane de euro disponibile pentru submăsura 4.3 - irigații

MADR va deschide după un interval de 7 zile calendaristice de la postarea pe site-ul AFIR a ghidului solicitantului și a documentelor de procedură aferente, în forma finală aprobată, o nouă sesiune de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru sub-măsura 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – componenta infrastructura de irigații.

Publicarea documentelor finale se va realiza în perioada imediat următoare, anunță MADR.

În cadrul sesiunii ce urmează a se deschide, aferentă sub-măsurii 4.3, suma disponibilă pentru selecția proiectelor va fi de 200 milioane euro, depunerea urmând a se face la nivel național.

Alocarea publică a sub-măsurii este de 441 milioane euro, până în prezent fiind lansate 2 sesiuni de depunere proiecte la nivel național cu o alocare de 368 milioane euro și una la nivelul zonei ITI Delta Dunării cu o alocare de 7 milioane Euro.

În cadrul sesiunilor deja lansate au fost depuse 233 proiecte, fiind selectate 199 proiecte în valoare de 195,8 milioane euro și contractate 192 proiecte în valoare de 187,2 milioane euro.

Beneficiarii eligibili în cadrul sesiunii vor fi organizații/federații ale utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI/FOUAI) înființate în conformitate cu legislația în vigoare, constituite din proprietari/utilizatori de terenuri agricole.

Vor fi finanțate proiectele a căror valoare maximă eligibilă este de un milion Euro/proiect și care vizează modernizarea infrastructurii secundare de irigații, respectiv modernizarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune, inclusiv a clădirilor aferente acestora, precum și racordarea la utilități, sistemele de contorizare a apei, inclusiv construcția/modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat.

OUAI/FOUAI vor putea primi finanțare pentru achiziția de echipamente de irigat în limita a maximum 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Detalii privind modul de accesare sau alte informații relevante sunt disponibile pe paginile web ale AFIR (www.afir.info) și MADR (www.madr.ro).

VEȘTI BUNE! APIA a reluat plățile către fermieri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a reluat plata regulară aferentă Campaniei 2018, autorizând la plată în data de 08.01.2019, un număr de 4.722 fermieri cu suma totală de 11,26 milioane euro, așa cum a fost programat încă de la începutul anului 2019. Plățile vor continua până la 31 martie 2019, conform graficului stabilit, astfel încât toți beneficiarii să primească banii cuveniți.

În perioada 16 octombrie 2018 - 08 ianuarie 2019, APIA a autorizat la plată pentru Campania 2018 suma totală de 1,694 miliarde euro, reprezentând avans și plată regulară.

Efectuarea plății regulare a început în data de 1 decembrie 2018 fiind plătiți până la data prezentei un număr de 702.247 fermieri cu suma totală de 616,07 milioane euro.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

- 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28.09.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351/04 din 01.10.2018, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6585 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29.12.2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 448/01 din 30.12.2017, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Sursa: apia.org.ro

MADR va deschide noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală

Peste 445,8 milioane de euro disponibile în Trimestrul I al anului 2019, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, va deschide în Trimestrul I al anului 2019 noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, valoarea fondurilor alocate depășind 445,8 milioane de euro.

Astfel, în primul trimestru al acestui an vor fi disponibile fonduri pentru Submăsurile (sM):

  • sM 4.1a - Investiții în exploatațiile pomicole (51.013.105 euro),
  • sM 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – irigații (200.000.000 euro),
  • sM 5.1 - Sprijin pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile (14.775.003 euro) și
  • sM 5.2 - Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale (13.677.431 euro).

De asemenea, infrastructura locală va beneficia de finanțare prin deschiderea unor noi sesiuni pentru:

  • sM 7.2 - Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică - ITI Delta Dunării (16.777.774 euro),
  • sM 7.4 - Sprijin pentru investițiile în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, și a infrastructurii aferente (13.761.860 euro) sau
  • sM 7.6 - Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural-ITI Delta Dunării (4.990.902 euro).

Grupurile de Acțiune Locală vor avea la dispoziție o nouă oportunitate de finanțare prin  sM 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală - Componenta B "Implementarea activităților de cooperare ale GAL-urilor selectate (9.270.000 euro).

În aceeași perioadă de timp a trimestrului unu, vor fi lansate sesiuni pentru Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor (sM 15.1) și Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor si a plantelor (sM 17.1), valoarea totală a fondurilor disponibile pentru aceste submăsuri fiind de 110.151.918 euro.

Reamintim că în acest moment sunt deschise sesiuni de primire a proiectelor pentru:

  • sM 1.1 - Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competențe pentru formarea beneficiarilor submăsurilor 6.1, 6.3 și 10 (cost standard),
  • sM 1.2 - Sprijin pentru activități demonstrative și de informare - acțiuni de informare pentru fermieri,
  • sM 4.1 - Investiții în exploatații agricole - sector vegetal, zona montană, Schema de ajutor de stat GBER - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole aferentă sM 4.2, Schema de minimis pentru proiectele finanțate prin sM 4.2, dar și Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole (sM 4.2).

Pe lângă aceste linii de finanțare, cei interesați au la dispoziție sM 8.1 - Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite, sau sM 16.1/ 16.1a - Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul agricol/ pomicol - Etapa 2. Mai mult decât atât, din data de 3 ianuarie a fost deschisă primirea de proiecte pentru sM 16.4/ 16.4a - Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare (agricol/pomicol).

Valoarea fondurilor alocate pentru submăsurile disponibile în acest moment este de 475.836.748 de euro.

Detalii privind modul de accesare sau alte informații relevante sunt disponibile pe paginile web ale AFIR (www.afir.info), APIA (www.apia.org.ro) și MADR (www.madr.ro).

Plăți care vor fi efectuate de APIA în perioada 17-21 decembrie 2018

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în perioada 17 - 21.12.2018, Centrele Judeţene și al Municipiului București APIA vor efectua plățile aferente următoarelor ajutoare de stat:

  • ajutorul de stat pentru ameliorarea raselor de animale, aferent lunii septembrie și trim. III 2018. Suma totală autorizată la plată este de 5.395.738,66 lei  și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 70 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare;
  • ajutorul de stat pentru ameliorarea raselor de animale, aferent lunii octombrie 2018. Suma totală autorizată la plată este de 1.076.225,92 lei  și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 26 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014;
  • ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură aferentă cantităţilor de motorină utilizate în perioada 01.04.2018 – 30.06.2018 (trim II 2018, respectiv diferența rămasă de plată de 28,28%), conform prevederilor H.G. nr. 1174/2014, O.M.A.D.R. nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare. Suma totală plătită va fi de 67.012.579 lei, cu sursă de finanţare de la bugetul național, pentru un număr de 18.319 beneficiari și o cantitate totală de motorină de 38.545.976,824 litri. Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2018 este de 1,7385 lei/litru.

Sesiune de informare a fermierilor privind preluarea Președinției Consiliului UE de către România

Luni, 10 decembrie 2018, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a inițiat, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), o întâlnire de lucru în cadrul căreia au fost prezentate prioritățile privind Președinția română a Consiliului Uniunii Europene din primele șase luni ale anului 2019.

La întâlnire au participat reprezentanții structurilor asociative din domeniul vegetal și zootehnic, ai federațiilor, asociațiilor, organizațiilor și patronatelor reprezentative din sectorul agricol. Alături de ministrul Daea s-au aflat secretarii de stat Daniel Botănoiu, Sorin Claudiu Roșu Mareș, subsecretarul de stat Maricel Floricel Dima, secretarul general Ilie Constantin Aprodu, directori și experți ai direcțiilor de specialitate din cadrul MADR și ai structurilor subordonate.

Întâlnirea a fost organizată cu scopul de a disemina etapele pregătirilor tehnice și a regulilor pe care le instituie normele de funcționare a Președinției Consiliului Uniunii Europene. Ministrul a afirmat că România este pregătită să facă față acestei provocări, constituind în acest sens structuri dedicate la nivelul MADR. Astfel, a fost înființat Comitetul de Coordonare a activității evenimentelor și acțiunilor conexe care vor avea loc în timpul pregătirii și exercitării Președinției Române la Consiliul Uniunii Europene.

În mandatul său de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, România va acționa coordonat în cadrul Trio-ului de Președinții, alături de Finlanda și Croația, asigurând în același timp continuitate cu Trio-ul precedent în atingerea obiectivelor asumate în cadrul Programului de lucru al Consiliului.

Gestionarea negocierii pachetului legislativ, prilejuit de reforma Politicii Agricole Comune (PAC) post-2020, în contextul noului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, reprezintă principala prioritate a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene în domeniul agriculturii. 

Principalele elemente de poziție ale României față de noua PAC sunt: menţinerea structurii cu doi piloni ai politicii, cu măsuri anuale de aplicare generală în Pilonul I, măsuri sectoriale de piață, precum și măsuri de dezvoltare rurală în Pilonul II, continuarea convergenței externe a plăților directe, demersuri susținute pentru alocarea unui buget consistent, cel puțin la nivelul celui actual, respingerea în mod ferm a aplicării plafonării. 

Ministrul a enumerat vizitele primite și întâlnirile din marja Consiliului Agrifish cu miniștri omologi pentru a împărtăși puncte de vedere asupra PAC, precum și asupra gestionării președinției Consiliului UE, prin schimbul de cunoștințe și expertiză.  

În cadrul întâlnirii, ministrul Daea a declarat că preluarea Președinției este o responsabilitate care implică un efort de consolidare a unei viziuni naționale asupra viitorului Uniunii Europene și de creștere a capacității administrative necesare pentru exercitarea acestui mandat.

Ministrul a precizat că PAC va pune un accent puternic pe valorificarea potențialului în materie de cercetare, inovare, formare și utilizare a serviciilor de consiliere, pentru a îmbunătăți grija față de mediu și climă, inclusiv prin utilizarea mai eficientă a resurselor.

Exercitarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene reprezintă o bună oportunitate pentru MADR de a organiza o serie de acțiuni de informare și promovare a politicilor aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, pentru a face cunoscute produsele agroalimentare românești, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional.

Ministrul Daea a mulțumit reprezentanților structurilor asociative pentru sprijin și colaborare, în special în dialogul cu oficialii europeni. De asemenea, a făcut referire la vizita Comisarului Hogan în România, subliniind faptul că acesta a rămas plăcut impresionat de locurile vizitate precum și de implicarea fermierilor. O președinție de succes se sprijină pe punerea în aplicare și coordonarea politicilor europene într-un mod eficient, iar România este cu siguranță capabilă să realizeze aceste obiective.

La finalul întâlnirii, ministrul Petre Daea a prezentat agenda privind reuniunile formale și informale ale Consiliului, precum și locurile de desfășurare a acestora, ocazie cu care se va putea prezenta imensul potențial de care dispune România.

Sursa: madr.ro

Oportunități de accesare a fondurilor europene pentru abatoare mobile

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale vine în întâmpinarea solicitărilor venite din partea fermierilor de a avea locuri de sacrificare pentru animalele deținute, îndeosebi în zonele izolate sau a celor care au ferme de mici dimensiuni.

Astfel, având în vedere nevoia constantă de a avea carne abatorizată în condiții certificate, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a identificat soluția finanțării unor abatoare mobile prin intermediul fondurilor europene disponibile prin Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea /marketingul produselor agricole” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Prin urmare, potențialii beneficiari pot depune proiecte privind achiziția și înființarea de abatoare mobile până la data de 15 decembrie 2018. De acest sprijin pot beneficia crescătorii de animale, cooperativele sau grupurile de producători.

Abatoarele mobile ar putea deveni o soluție pentru fermele zootehnice, dar și pentru micii crescători care sacrifice animale doar ocazional. Abatoarele mobile vor funcționa ca un centru de sacrificare, tranșare și comercializare, care va fi autorizat sanitar-veterinar și va deservi crescătorii de animale din zona de amplasare, dar și alți fermieri care au nevoie de aceste servicii.

În cadrul unităților de abatorizare se pot desfășura următoarele activități: sacrificarea animalelor, prelucrarea primară, depozitarea, vânzarea cu amănuntul, prestări servicii de sacrificare și prelucrare.

Pentru o mai bună informare a potențialilor beneficiari, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a declanșat o campanie de informare prin intermediul Direcțiilor Agricole Județene, astfel încât să fie explicați clar parametrii și condițiile de funcționare a abatoarelor mobile, beneficiile pe care le aduc crescătorilor de animale, precum și comunităților rurale, în general, dar și posibilitățile de finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Mai multe detalii despre înființarea abatoarelor mobile se regăsesc în materialul  informativ atașat.

APIA va efectua plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 09.10.2018, va efectua plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură aferentă cantităţilor de motorină utilizate în perioada 01.04.2018 – 30.06.2018 (trim II 2018), conform prevederilor H.G. nr. 1174/2014, O.M.A.D.R. nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Suma totală plătită va fi de 169.962.842 lei, cu sursă de finanţare de la bugetul național, pentru un număr de 18.319 beneficiari și o cantitate totală de motorină de 97.764.032,141 litri.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2018 este de 1,7385 lei/litru.

Cantităţile de motorină aferente perioadei 01.04.2018 – 30.06.2018, determinate la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare și aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 1393/26.09.2018 sunt:

Nr.
Crt.

Specificare

Cantităţi de motorină
(litri)

Valoare ajutor de stat
(lei)

1.

Sectorul vegetal

90.131.673,729

156.694.018

2.

Sectorul zootehnic

6.891.214,748

11.980.346

3.

Sector îmbunătățiri funciare

741.143,664

1.288.478

 

Total

97.764.032,141

169.962.842

Abonează-te la acest feed RSS