Tunderea arborilor din spațiul urban

Principalele motive pentru care se execută lucrări de toaletare la arborii din mediul urban sunt siguranța, sănătatea și aspectul vizual al acestora. Obiectivul tunderii arborilor este de a păstra plantele vii, sănătoase și atractive.

Primăvara este cel mai indicat să se intervină asupra ramurilor

Toaletarea din rațiuni de siguranță se referă la suprimarea ramurilor care pot cădea, producând daune fizice și materiale, sau a ramurilor ce interferează cu rețelele supraterane. Prin alegerea adecvată a speciilor, încă din faza de planificare a plantărilor, pornind de la talia și portul lor și cunoscând tipologia lor de dezvoltare, se pot evita viitoarele tunderi din motive de siguranță.

Toaletarea din rațiuni ce privesc sănătatea și buna dezvoltare/conservare a arborilor se referă la înlăturarea ramurilor atacate de insecte dăunătoare și aerisirea coroanei, prin suprimarea ramurilor ce se întrepătrund. De asemenea, se vor înlătura cioturile, rezultate în urma căderilor de ramuri, ca urmare a vremii severe.

Toaletarea din rațiuni estetice vizează obținerea portului specific pentru coronamentul fiecărei specii. Se urmărește obținerea unei coroane echilibrate care va face față și vremii severe.

Tipuri de toaletare și tunderile de formare

Crearea unei structuri solide și uniforme a coronamentului este principalul deziderat pentru care se vor aplica tunderile. La plantarea noilor arbori se va proceda la tunderi specifice, în următorii ani se va acționa prin tăieri de formare, la minimum 2 ani de la plantare, iar mai apoi, pe măsură ce arborele se dezvoltă, se va interveni cu tăierile de întreținere.

Această tăiere urmărește restabilirea echilibrului dintre partea aeriană și sistemul radicular. Se presupune că un arbore de curând plantat a pierdut 1/4 din sistemul său radicular, în consecință se va acționa prin reducerea coroanei în aceeași proporție. Tăierile vor avea ca scop favorizarea vârfului de creștere și formarea unei coroane echilibrate.

Acest tip de intervenții asupra coronamentului se vor realiza numai după 2 ani de la plantare, atunci când arborele a trecut peste stresul transplantării și a început să se dezvolte în noul sit. Se urmărește, de regulă, asigurarea dominanței axului vârfului de creștere, prin scurtarea ramurilor care îl concurează, îndepărtarea ramurilor duble sau care se întrepătrund. Aceste tăieri se vor aplica succesiv, treptat, pe parcursul mai multor ani, având în vedere regula de a nu înlătura mai mult de 30% din ramuri în cadrul unei etape de intervenție.

Când se va tunde?

În cazul speciilor de foioase tunderile se vor face diferențiat, în funcție de specie. Preponderent tunderea se recomandă a fi realizată la sfârșitul perioadei dorminde (sfârșitul iernii – începutul primăverii). Se permite astfel vizualizarea ușoară a ramurilor ce compun coronamentul, se pot identifica ramurile uscate, cioturile sau rănile și se va acționa în consecință. Rănile rezultate se vor închide mai ușor de către arbore în actualul sezon de creștere. De asemenea, tunzând în perioada mai sus menționată se limitează atacul dăunătorilor, bolilor. Se va evita tunderea arborilor foioși toamna deoarece tăierile vor determina apariția de lăstari noi, ce pot fi afectați ulterior de venirea iernii și se întârzie astfel și intrarea arborilor în repausul vegetativ necesar în sezonul rece.

Speciile de conifere pot fi tunse în orice perioadă a anului, se va prefera însă perioada de repaus vegetativ (de regulă noiembrie-februarie) pentru a minimaliza pierderile de sevă și rășină. Tunderile la speciile de conifere nu sunt necesare, pe alocuri se pot aplica tunderi de înălțare a coronamentului, dar după cel puțin 2 ani de la plantare. Trebuie cunoscut faptul că majoritatea coniferelor nu vor forma lăstari noi acolo unde s-a tuns în ramuri mature.

Cum se va tunde?

Prima etapă a tunderii o reprezintă identificarea corectă a celor două elemente ale ramurii de care se va ține cont: încrețitura scoarței și inelul ramurii.

Tăierea ramurilor imediat deasupra inelului este obligatorie, lăsarea de cioturi trebuind evitată. În zona inelului se găsesc țesuturi care ajută la cicatrizarea și, în timp, la închiderea rănii cu callus.

Suprimarea ramurilor groase este de evitat. Se va începe cu o tăiere situată la 40-60 cm de baza ramurii, porind de jos în sus, pătrunzând cu puțin mai mult de jumătate din grosimea ramurii. Cea de-a doua tăiere se va efectua la 15-20 cm față de prima, de această dată de sus în jos, pătrunzând ceva mai mult de jumătate din grosimea ramurii, așa încât acesta se va desprinde prin propria greutate, rezultând un ciot. Acesta se va înlătura prin tăiere deasupra inelului, tăierea se va netezi și se va aplica un strat de ceară de masic rece sau o peliculă de vopsea pe bază de ulei de in.

Toaletarea drastică/amputarea coronamentului

Prin toaletarea drastică înțelegem orice tundere prin care se înlătură mai mult de 1/3 din coronament.

În lupta sa pentru a se salva arborele își va concentra tot efortul în a crea ramuri noi. Acestea vor avea creștere rapidă și vor apărea în număr mare, formând noul coronament, ce poate acționa însă ca o velă în timpul unei furtuni.

Scăderea suprafeței foliare nu înseamnă numai că arborele nu mai lasă atât de dorita umbră răcoroasă pe timpul verii, ci și că nu mai reține particulele de praf, nu mai poate procesa nutrienții din sol și apă.

Arborii asupra cărora s-a intervenit cu asemenea tăieri devin mai scump de întreținut pe termen lung.

Primăvara este cel mai indicat să se intervină asupra lor, specifică șef lucr. dr. ing. Roxana Pașcu, specialist în arhitectura peisageră, arboricultură ornamentală, proiectare peisageră și design peisager din Iași. „Pentru că circulația sevei nu este la fel de abundentă rănile provocate de aceste fasonări se cicatrizează mult mai repede și se pot face tăieri și la nivelul ramurilor principale de schelet. Este foarte important pentru arbori să fie toaletați pentru a li se prelungi perioada de viață și atunci aceste tăieri se fac mai agresiv pentru a dirija ramurile, pentru a determina o creștere corectă a șarpantelor. Nu este o măsură necesară pentru toți arborii.“

Beatrice Alexandra MODIGA