Cea mai importantă investiție este în viitor, adică în educația copiilor. Căci viitorul oricărei națiuni depinde de gradul de educație a celor care cresc acum. Dar pentru ca acești copii, viitori adulți, să se dezvolte în bune condiții au nevoie să fie îndrumați de educatori și dascăli, care joacă un rol important alături de familie. Un model ce ar putea fi urmat este o unitate de învățământ din Corabia, județul Olt. Datorită proiectelor sprijinite de FLAG Olt, Școala Gimnazială „Mihai Eminescu“ din Corabia a reușit să acceseze fonduri pentru a investi în educația copiilor, o parte a proiectului fiind dedicată Grădiniței nr.1 din Corabia.

În toamna anului trecut, după vacanța mai mult sau mai puțin forțată, impusă ca una dintre măsurile de prevenire a infecțiilor cu COVID-19, micuții s-au reîntors într-o grădiniță total schimbată. Surprinși plăcut, micii exploratori au început să descopere misterele din adâncurile apelor. Au început prin a pescui și a învăța despre speciile de pești. Curioși, încântați și dornici să povestească despre minunățiile pe care le au în grădiniță, copiii se străduiesc să-și arate măiestria în arta pescuitului. Unii dintre ei merg mai departe și prepară peștele într-o bucătărie în miniatură, dar utilată complet. Au și chiuvetă! Trebuie să înțeleagă de mici că spălatul – fie că sunt mâinile, peștele etc. – este la fel de important ca acele cuvinte esențiale: „bună ziua“, „mulțumesc“, „te rog“ etc. Aceste cuvinte sunt primele detalii observate de oricine calcă pragul grădiniței cu orar prelungit.

Activități și jocuri de rol, pentru o viață de adult responsabil

Dar, pe lângă minunățiile ce îi atrag ca un magnet, activitățile și jocurile de rol îi învață pe copii inclusiv lucrul în echipă și cum să comunice eficient. Se știe cât de importante sunt acestea având în vedere că, în orice organizație, cel mai important capital este cel uman. Iar atunci când viitorii specialiști, antreprenori sau, de ce nu, chiar îndrumători pentru alte generații sunt formați încă de mici și, apoi, motivați să rămână în țară, putem spera că România va rămâne pe mâini bune și după ce noi nu vom mai fi pe aici... „Prin implementarea proiectului Exploratori în lumea apelor urmărim cunoașterea, dezvoltarea și formarea de deprinderi, abillități și atitudini față de specificul pescăresc local încă de la vârste fragede“, explică Ana-Maria Colac, manager de proiect. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului acvatic, formarea unei atitudini responsabile cu privire la consumul de produse piscicole pentru o alimentație sănătoasă, cunoașterea surselor de poluare a apelor; formarea unei atitudini responsabile pentru ocrotirea mediului înconjurător, a florei și a faunei Dunării, formarea de deprinderi și abilități necesare înțelegerii activității de pescuit, inițierea copiilor de la vârste fragede în meșteșugul pescăritului, promovarea potențialului turistic în zona danubiană Corabia, județul Olt.

Viitorul trebuie construit pe o temelie solidă, rezistentă la „cutremure“

Micii exploratori sunt pasionați nu doar de pescuit, care până la urmă pare a fi un hobby..., ci și de construit. Căci extrem de atrăgătoare sunt și piesele ce îi ajută să construiască de la mici vaporașe până la castele, precum și jocurile de puzzle care au rolul de a le stimula inteligența și creativitatea. „Cel mai mult le place să se joace, evident, și de aceea avem multe activități care să-i atragă și să îi țină curioși, să nu se plictisească“, spune Emilia-Maria Milea, educator în cadrul Grădiniței cu program prelungit nr. 1, Corabia.

Pentru antreprenorii de mâine este foarte important că învață de la 3-4 ani să folosească și... casa de marcat. Chiar dacă sunt prea mici pentru a înțelege noțiunea de evaziune fiscală, faptul că trebuie să dea bon fiscal celor care cumpără îi învață să fie corecți. Un astfel de proiect ar putea fi un model de urmat și pentru alte instituții de învățământ preșcolar, elementul declanșator al unui proiect de acest tip fiind derivat din curiozitatea copiilor, dornici să învețe lucruri noi. În acest caz, proiectul se justifică prin curiozitatea copiilor fascinați de lumea apelor și a animalelor subacvatice, micuții dorind să cunoască totul despre aceste viețuitoare: modul de viață, hrana și importanța lor pentru om. „Astfel, am creat situații de învățare relevante, care să le ofere posibilitatea de a explora și de a înțelege întreaga lume subacvatică în toată complexitatea sa. În cadrul activităților propuse, ne dorim să formăm la copii, începând de la vârsta de 3 ani, comportamente, atitudini, aptitudini, dezirabile la preșcolari, cu ajutorul jocurilor, povestirilor, convorbirilor, dialogurilor etc. și prin organizarea adecvată a ambientului educativ, pentru rezultate cât mai optime”, se arată în proiectul care a făcut posibile toate acestea.

De ce pescuit?

Pescuitul este una dintre cele mai vechi ocupații și, în prezent, reprezintă o activitate economică destul de importantă desfășurată în principal în comunitățile predominant rurale. Dincolo de nivelul local al acestei activități de bază, pescuitul este o activitate economică importantă, cu valențe comerciale. Datorită specificității zonale, una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor a fost pescuitul care, și în acest moment, se mai practică prin metode tradiționale. De aceea, este necesar să se acorde o atenție sporită activității de pescuit, să fie făcută cunoscută și promovată în educația copiilor de la vârste cât mai fragede. Prin acest proiect se mai urmărește și aducerea la un loc a copiilor, părinților, cadrelor didactice și a profesioniștilor din domeniul pescuitului și acvaculturii pentru a-i ajuta pe preșcolari să dobândească informații utile și interesante despre acest sector și despre impactul activităților acestuia asupra comunității locale. Mai mult, scopul proiectului este de a forma la copii atitudini responsabile față de mediul în care trăiesc – Lunca Dunării, Zona Corabia. De asemenea, participanții la proiect vor conștientiza că, pentru a trăi sănătos, trebuie să dezvolte o atitudine responsabilă cu privire la obiceiurile alimentare sănătoase și să se gândească la modul în care vor aplica în viitor aceste cunoștințe noi. Aceștia trebuie să cunoască beneficiile produselor piscicole durabile pentru o viață sănătoasă. „Punându-i în contact cu lumea pescarilor din zona Corabia, avem speranța că, peste ani, își vor alege și practica această meserie și vor fi pioni principali ai unei viitoare dezvoltări economice-zonale durabile. Considerăm necesară formarea la copii încă de la vârste fragede a unor comportamente și atitudini față de turism, de promovare a acestuia, precum și a potențialului zonei noastre danubiene, utile activității economice și turistice viitoare a orașului. Dacă cei mici vor învăța să admire frumusețile apelor, susurul Dunării, ei vor deveni prietenii și protectorii naturii, precum și mari admiratori ai acestora, manifestând nemărginită afecțiune față de ele”, se mai arată în justificarea proiectului sprijinit de FLAG Corabia. 

Indirect, proiectul se adresează întregii comunități

Grupul țintă al proiectului este format din 40 de preșcolari care, la sfârșitul proiectului, vor deprinde, cunoaște, promova și valorifica specificul pescăresc local și tradițiile pescărești locale. Grupul țintă indirect este format și din părinții preșcolarilor și comunitatea locală. Pentru realizarea obiectivelor propuse prin proiect a fost nevoie de anumite dotări, dintre care amintim: săli de grupă (table interactive, laptopuri, covoare, birouri și scaune, mobilier sală de grupă, dulapuri, dulapuri cu pătuțuri stivuibile, ustensile pentru colorat, pictat, modelat, lipit, microscoape, secțiuni și mulaje pește, panouri luminoase), săli pentru desfășurarea jocurilor educative (covor, tablă magnetică, covor educativ, decoruri motricitate, fotolii copii, corpuri mobilă și bibliotecă, diverse jocuri de puzzle ce reconstituie lumea acvatică, jocuri de construcție de diverse forme, cărți de povești și atlase, piese mozaic diverse forme, cutii depozitare, jocuri de pescuit, glob pământesc, nisip kinetic, tăvi pentru explorare, măsuțe de joacă cu apă și nisip), un hol (vestiare și panouri de plută pentru afișarea activităților desfășurate în cadrul proiectului), o bucătărie dotată cu aragaz, grill electric, două hote, ustensile de bucătărie, vase pentru prepararea preparatelor din pește, o curte grădiniță cu aparate specifice (complexuri de joacă din lemn pentru copii), binocluri și telescoape etc.

Cum a apărut Corabia...

Înființarea orașului Corabia s-a datorat unor necesități strict economice, potrivit site-ului corabia.ro. Chiar în primul demers oficial făcut în această direcție (petiția celor 37 de comercianți din Caracal, din 24 iunie/6 iulie 1859, adresată domnitorului) se susținea că realizarea acestui proiect avea la bază dificultățile întâmpinate de comerțul districtului, cauzate de îngrădirile exercitate de unul dintre marii proprietari funciari ai județului, Gh. Bibescu, proprietar al schelei de la Islaz, acolo unde produsele agricole erau îmbarcate pe vasele care circulau pe Dunăre. Petiționarii propuneau poziția mult mai avantajoasă a satului Corabia, proprietate a Mănăstirii Bistrița, și cereau aprobarea de a se forma în acel lor un oraș liber, cu port, unde să se răscumpere 1.000 de pogoane pe care se vor construi viitoarele case. La propunerea petiţionarilor, ca viitorul oraş să poarte numele de Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii a răspuns cu o contra-propunere de o adâncă semnificaţie patriotică: Se aprobă, cu denumirea însă de Mircea, în memoria unui domnitor de a cărui faptă istoria română este plină. Iar numele nostru îl vom da cu plăcere cînd evenimentele ne va da prilejul de a dovedi simţul nostru de român şi de conştiinţa virtuţilor româneşti. După îndelungi demersuri visul comercianţilor romăneţeni se împlineşte în anul 1871, când Principele Carol promulga Legea fondării oraşului Corabia în 30 noiembrie/11 decembrie, după ce a trecut prin cele două camere: pe 9 noiembrie a fost votată în Adunarea Deputaţilor, iar în Senat pe 23 a aceleiaşi luni. Legea acorda o suprafaţă de 500 de pogoane, împărţite în trei secţiuni, şi care urmau să fie vândute în loturi mici, terenurile de utilitate publică fiind date fără nicio plată. De asemenea, statul îşi rezerva pe malul Dunării o întindere de 40 stânjeni în lăţime pentru construirea cheiurilor şi a celorlalte anexe ale viitorului port.

Simona-Nicole David

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO