Cascade din Carpații Meridionali

„De gustibus non est disputandum“. Cam în această cheie putem privi diversele clasamente ale celor mai frumoase sau înalte căderi de apă din România. Deocamdată domină părerea că izbucul Bigăr este de departe în topul cascadelor memorabile. Există însă voci care susțin că celebritatea s-ar datora exclusiv nominalizării acesteia în articolul „8 cascade unice din întreaga lume“, din revista The World Geography, care a analizat unicitatea căderilor de apă, dar că, în realitate, Cascada Beușnița ar fi cel puțin la fel de frumoasă, dacă nu cea mai grozavă din România. Alți turiști pun pe primul loc Cascada Cailor. În fine, ideea este că nu avem o ierarhizare realizată de specialiști sau cel mult aceasta ține de felul în care s-au format căderile de apă, înălțimea șuvoaielor, spectaculozitate etc. Și nici nu avem oficial o listă completă a cascadelor din țară. În articolul de față am numărat numai în Carpații Meridionali 20 de astfel de locuri incluse în trasee turistice, pe care le-am grupat cumva pe zone.

Caraș-Severin și Mehedinți

- Cascada sau izbucul Bigăr (Caraș-Severin) este situată între localitățile Anina și Bozovici, pe Cheile Minișului, în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița. Accesul este facil, cascada aflându-se la câțiva metri de șoseaua DN57B, în punctul „Paralela 45“. Unicitatea acesteia constă în evantaiul extraordinar pe care-l formează apa pe un mușchi verde.

- Cascadele Beușniței (Caraș-Severin) reprezintă un real monument al naturii, cu o însemnată valoare turistică, geologică și peisagistică. Este formată din mai multe cascade succesive, din care cea mai mare are 15 m înălțime, fiind amplasată pe râul Beu (sau Beiu), în amonte de lacul Ochiul Beiului, în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița. Înălțimea însumată este de 30 de m, având un front de desfacere a apei de 15 m. În acest loc se poate ajunge în 2 ore de la podul Beu, pe un drum forestier, fără pante abrupte.

- Cascada Văioaga sau La Văioaga (Caraș-Severin)  se formează tot pe râul Beiu, pe porțiunea dintre podul Beu și Beușnița. Particularitatea este că apa cade într-o perdea îngustă, într-un ochi de culoare turcoaz. Înălțimea nu depășește 6 m. Traseul de pe Valea Cascadelor este unul lesne de parcurs, iar peisajul merită tot efortul.

- Cascada Vânturătoarea (Caraș-Severin) este poziționată în Munții Cernei, având o cădere liberă de 40 m, de pe o stâncă în surplombă, astfel că turistul se poate strecura sub perdeaua de apă. Traseul începe de la podul peste Cerna, aflat la coada lacului Prisaca, în amonte de Băile Herculane, fiind însă un drum greu, cu pante abrupte, ce necesită echipament specific.

- Cascada Fecioara Maria (Mehedinți), amplasată în Munții Cernei, este în două trepte, prima de 5-6 m, a doua, de 2-3 m. Interesant este că, între cele două cascade, apa pică într-un mic iaz săpat în stâncă. Traseul pornește tot din amonte de Băile Herculane, urmând până la un punct același drum spre Vânturătoarea, având ca reper Lacul Prisaca.

- Cascada Cociu sau Roșeț (Mehedinți), nume împrumutat de la Ogașul lui Roșeț, pârâul pe care se formează, ce se află în Munții Mehedinți, nu foarte departe de Băile Herculane. Are o înălțime a căderii de 120 m, ceea ce ar face-o cea mai înaltă din țară. Traseul (2 ore), moderat ca dificultate, pornește de la DN 67D Băile Herculane -Târgu Jiu, de undeva din apropiere de Crucea Ghizelei și Ștrandul 7 Izvoare, pe un marcaj roșu, într-un piesaj sălbatic.

Vâlcea, Sibiu și Argeș

Cascada Lotrișor (Vâlcea) este o cădere de apă de 30 m, formată pe Valea Lotrișorului, în Munții Căpățânii, parte a Parcului Național Cozia. Este, se spune, singura cascadă antropică din România, rezultată în urma amenajării unui drum forestier, cu o deviere a cursului pârâului printr-un tunel săpat în stâncă. Traseul pornește din Căciulata, fiind unul scurt, de cam 5 km.

Cascada Apa Spânzurată (Vâlcea) se află pe versantul drept al Văii Latoriței, pe pârâul Turcinu Mare. Are o cădere de pe o stâncă de calcar cristalin, șuvoiul este unul subțire, de unde și numele dat de localnici, înălțimea fiind de aproximativ 35 m înălțime. În anotimpul rece cascada dispare din cauză că apa îngheață înainte se a se forma șiroiul.

Cascada Bâlea sau Urlătoarea Bâlei (Sibiu) este situată în Munții Făgărașului, între vârfurile Moldoveanu și  Negoiu, la peste 1.200 m altitudine. Este cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de 60 m. Accesul se poate face pe Transfăgărășan, până la cabana Bâlea Cascadă, iar de acolo pe jos, circa 50 minute, pe un traseu marcat cu punct roșu.

Cascada Șerbota (Sibiu) are cca 80 m înălțime, 10 m lațime și o înclinație de 65 de grade. De preferat este să fie vizitată în perioada mai-octombrie; pe timpul iernii apa îngheață și nu mai oferă imaginea unei căderi de apă. Accesul se face pe DN1, spre Porumbacu de Sus, pe malul Râului Mare, iar de aici începe un drum forestier în lungime de 18 km, plus încă 2 km pe jos, prin pădure.

Cascada Capra sau Iezerului (Argeș) este plasată între cabana cu același nume și Lacul Bâlea, la altitudinea de 1.690 metri, pe Transfăgărășean, în versantul sudic al Munților Făgăraș. Are în jur de 35-40 m înălțime și nu îngheață pe timp de iarnă.

Dâmbovița, Prahova și Brașov

Cascada Obârșia Ialomiței (Dâmbovița) cea mai înaltă din Carpații Meridionali și a doua sau a treia din România, cu o cădere a apei de aproape 100 m. Este plasată pe Valea Ialomiței, în apropiere de Vârful Omu, fiind una dintre destinațiile preferate din Parcul Național Bucegi. Turiștii pot ajunge aici prin intermediul numeroaselor trasee marcate, dar cele mai scurte sunt cele cu pornire fie de la Peștera, fie de la Vf. Omu.

Cascada Valea Spumoasă (Prahova) este poziționată pe versantul opus al Văii Jepilor, la altitudinea de 1.700 m. Se mai numește și „cascada fantomă“ din cauză că nu este permanentă. Aceasta poate fi văzută când se merge cu telecabina de la staţiunea Buşteni spre Babele.

Cascada Urlătoarea (Prahova) este formată de pârâul Urlătoarea, la altitudinea de 1.100 m, în apropierea traseului turistic care duce din Bușteni spre Platoul Bucegi, pe Valea Jepilor. În afara principalei căderi de apă, care măsoară 15 m, există și alte mici cascade, pe cursurile Urlătoarea Mare și Urlătoarea Mică.

Cascadele Vânturiș (Prahova) sunt situate în Munții Bucegi sau, mai exact, pe cursul Izvorul Dorului, apă ce izvorește de la Piatra Arsă, curge apoi pe Platoul Bucegi, până în avenul Vânturiș, unde cade peste abruptul Văii Izvorului Dorului, în trei trepte mari și altele mai mici. Cascadele au cel mai mare debit în lunile mai-iunie, când se topesc zăpezile și cad ploile de primăvară. În lunile de vară însă apa poate să dispară complet.

Alte cascade din Prahova: Izvoraș, apărută pe apa cu același nume, relativ aproape de Vânturiș și Schinda, deasupra satului Slon, în Cerașu.

Cascada Moara Dracului (Brașov) este situată pe versantul vestic al munților Vlădeasa, în apropiere de Stâna de Vale și Valea Drăganului. Are 2 trepte și o înălțime de 25 de metri. Traseul urmează drumul forestier de la Coada Lacului-Drăgan (Floroiu), până la cantonul Ciripa (se poate merge cu mașina), iar de aici încolo, pe jos, pe marcajul albastru, drumul durează o oră și jumătate.

Alte cascade din Brașov: Canionul Șapte Scări (160 m însumat), de pe pârâul Valea Șurii de Piatră și La Chișătoare, între Moeciu de Jos și Moeciu de Sus, pe pârâul Turcului.

(Va urma)

Maria BOGDAN