Romania

Tehnologia culturii de cimbru

Tehnologia culturii de cimbru
Distribuie:  

Încă din cele mai vechi timpuri, cimbrul era considerat mai degrabă un panaceu, decât o mirodenie folosită în arta culinară. În prezent, planta continuă să fie în topul preferințelor consumatorilor datorită calităților sale medicinale. Pentru cei pasionați de agricultură, care vor să-și extindă o cultură avantajoasă și ușor de întreținut, cimbrul este alegerea potrivită.

Cerințele biologice și amplasarea teritorială

Cimbrul de cultură este în general rezistent la secetă, dar în perioada de răsărire are nevoie de multă apă. Se cultivă pe soluri fertile, bogate în calciu, permeabile. Specia se poate cultiva și pe pante mici având efect antierozional. Locul cel mai indicat este partea de sud și de sud-vest a țării. Este o specie cu cerințe deosebite față de căldură și lumină.

Locul în asolament

Fiind un semiarbust, se cultivă în afara asolamentului, după plante care lasă terenul curat de buruieni, cu o perioadă scurtă de vegetație (leguminoasele pentru boabe, borceag, cereale de toamnă sau după prășitoarele îngrășate cu gunoi de grajd). O cultură durează 4-5 ani.

Pregătirea și fertilizarea terenului

Cimbrul de cultură reacționează bine la îngrășăminte, mai ales atunci când în sol se realizează un echilibru. Fosforul se aplică în doze de 60-80 kg/ha. Îngrășămintele cu azot se pot aplica singure sau împreună cu fosforul sau cu potasiul, în doze de 80-100 kg/ha. De asemenea, fertilizarea cu potasiu se administrează în zonele cu terenuri sărace în acest element, în doze de 40-50 kg/ha.

Epoca de aplicare diferă la înființarea plantației. Superfosfatul și sarea potasică se administrează toamna sub arătura de bază. Azotul se aplică în 3 reprize: jumătate imediat după plantare, iar a doua jumătate imediat după prima recoltă.


Lucrările solului.
După recoltarea plantei premergătoare se ară la adâncimea de 28-30 cm, iar până la plantare terenul se menține curat de buruieni prin discuiri repetate. Lucrările premergătoare plantării urmăresc nivelarea, distrugerea buruienilor, mărunțirea și afânarea superficială a solului. Se lucrează cu combinatorul sau cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colți reglabili.

Epoca de semănat

Cimbrul de cultură se înmulțește atât pe cale vegetativă cât și prin semințe. Vegetativ, prin despărțirea tufelor, iar înmulțirea prin semințe se poate face prin însămânțarea direct în câmp sau prin producere de răsad. Epoca de plantare în câmp pentru răsadul semănat primăvara este la sfârșitul lunii iunie-început de iulie, iar răsadul semănat vara se plantează în septembrie-octombrie. Norma de plantare pentru un hectar este de 160.000-200.000 fire de răsad.

Distanța de plantare în cuiburi este de 20 cm, folosind câte 2-3 fire/cuib. Răsadul de cimbru se va planta la o adâncime mai mare cu 1 cm decât a fost în strat. După plantare se udă obligatoriu. Lipsa precipitațiilor în timpul plantării impune repetarea acestei operații până la prinderea lor.

Lucrările de întreținere

Combaterea buruienilor din cultură se poate realiza cu succes folosind Gesagarde 50, care în primul an se recomandă să se aplice înainte de plantare, iar în anii următori se administrează primăvara devreme în doze de 5-7 kg/ha, în funcție de gradul de îmburuienare a culturii.

Informațiile articolului au fost oferite de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Științe Biologice.

Ruxandra HĂBEANU

cimbrul de cultura, cimbru, cultura cimbrului

Alte articole:

Plantele medicinale din farmacia Domnului: Cimbrul (II)

Plante-condiment produse în casă

Cimbrul de cultură (Thymus vulgaris L.)

Cânepa merită şansa de a fi revigorată

Zilele Horticulturii Bucureștene, un regal al florilor

Ziua Câmpului la paradisul agricol Agrichim

Galeriile rapiței 2016, o expoziție a performanței