„Pământul nu trebuie înstrăinat cu atâta lejeritate“

Din 2014 orice cetăţean din Uniunea Europeană poate cumpăra terenuri în România. Judeţul Suceava are o suprafaţă de teren agricol de 347.000 ha, din care 180.372 ha este suprafaţa arabilă, 90.000 ha cu păşuni, 74.000 ha de fâneţe, 2.810 ha livezi, dintre care pe rod sunt 1.517 ha.

Ing. Vasile Schipor, şeful Direcţiei pentru Agricultură Suceava, crede că liberalizarea cumpărării terenurilor agricole nu va aduce fermieri străini în nordul ţării, terenurile sucevenilor nefiind atractive.

„Nu aş crede că judeţul Suceava este atractiv din punctul de vedere al tranzacţiilor cu terenuri agricole pentru că acestea sunt fărâmiţate, nu sunt disponibile în suprafeţe mari, comasate, ca să creeze atractivitate pentru achiziţie. Plus faptul că în judeţul Suceava oamenii ţin foarte mult la aceste terenuri şi sunt destul de bogaţi astfel încât să nu le înstrăineze. O suprafaţă de teren o vinzi o singură dată şi după aceea nu o mai ai. Nu numai dintr-un patriotism local nu vând oamenii terenuri, ci şi datorită faptului că suprafeţele deţinute sunt mici. Majoritatea suprafeţelor sunt în zonă colinară, în zonă de munte, sunt suprafeţe de păşune şi fâneaţă care nu sunt pretabile pentru cultura mare şi care să aducă un venit imediat. În plus, noi creştem mai mult animale în zona de munte şi avem nevoie de aceste pajişti“, ne-a declarat Vasile Schipor.

În zona Sucevei puţini străini au găsit să cumpere pământ

Până la sfârşitul acestui an, legislaţia românească permitea străinilor să arendeze sau să cumpere teren, nu mai mult de 100 ha, doar dacă înfiinţau o firmă în România, aveau pregătire în agronomie şi o experienţă de 5 ani în agricultură. Până acum, în condiţiile actualei legislaţii se impuneau anumite condiţii, de aceea în zona Sucevei puţini străini au găsit să cumpere pământ. Specialiştii în agricultură spun că sunt zone productive în ţară cu teren mult mai fertil, cu suprafeţe mari, comasate, ce vor face cu siguranţă obiectul unor tranzacţii cu cumpărătorii străini.

Cele mai mari ferme din judeţ, de câteva sute de hectare, se regăsesc în zona Siret şi Negostina, specializate pe culturi de cereale, cartofi, culturi furajere şi, mai nou, rapiţă. Ele aparţin unor localnici care, după investiţii masive, au început să aibă profit şi este greu de crezut că, după ani de investiţii cu profit, aceştia vor vinde străinilor.

Şeful Direcţiei Agricole Suceava spune că o eventuală achiziţie masivă de teren agricol poate avea în vedere suprafeţe aparţinând mai multor comune, un exemplu fiind cel dat de doi tineri fermieri nemţi din Hanovra, care au concesionat pe rând aproape 1.000 ha pe raza a 4 comune din zona Fălticeni, iar de 5 ani cultivă porumb, sfeclă de zahăr, grâu etc., cu producţii mai mult decât „elegante“ la hectar.

Trebuie găsite soluţii pentru perpetuarea asociaţiilor şi a fermelor

„Ca vechi agricultor, pentru că de la terminarea facultăţii am lucrat în câmp, nu aş fi făcut acest proiect de lege. Dar sunt nişte directive ale Uniunii Europene la care noi trebuie să ne aliniem şi pe care trebuie să le respectăm. Chiar dacă sunt puse nişte condiţii privind dreptul de preemţiune, condiţii legate de tinerii fermieri, de stat, de vecini, de arendaşi şi care dau prioritate la cumpărarea terenurilor trebuie puse nişte condiţii care să fie stricte pentru ţara noastră, pentru că românul este inventiv şi se vor găsi portiţe de a merge pe lângă lege şi a se face tranzacţiile. Dispărând pregătirea în domeniul agricol ca şi condiţie, nu este greu să faci o societate, să găseşti un inginer care, pentru câţiva bani, se lasă prins într-o asociaţie, şi patronul să fie străin. Trebuia să se creeze cadrul legal pentru înfiinţarea de asociaţii puternice, ferme familiale puternice. Măsura 141 pentru tineri trebuia să lărgească sfera de activitate pentru a creşte perioada de acordare a subvenţiilor la cel puţin 10 ani. Dacă pe termen de 10 ani sau 20 de ani derulez nişte fonduri cu obligativitatea de a menţine investiţia şi ferma în această perioadă, copiii mei care au acum până în 10 ani vor avea 18 sau 20 de ani, vor creşte lângă mine şi vor fi interesaţi să preia activitatea astfel încât investiţia părinţilor să meargă mai departe. Trebuia să se găsească modalitatea de perpetuare a asociaţiilor şi a fermelor mari, astfel încât să rămână în proprietatea românului, iar familia să-şi poată câştiga existenţa“, a precizat ing. Vasile Schipor.

Terenurile româneşti sunt foarte atractive şi în zonele colinare

Agricultorii suceveni susţin că străinii care doresc să investească în agricultura românească puteau arenda sau concesiona pe 10 sau 20 de ani terenul, dar după această perioadă proprietarul putea negocia noi condiţii sau îşi putea primi terenul înapoi. Ei spun că pământul românesc este conform statisticilor comparabil cu cel din Franţa, având o productivitate foarte mare. Terenurile româneşti sunt foarte atractive şi în zonele colinare, unde se pot înfiinţa livezi sau plantaţii viticole sau de arbuşti fructiferi.

Este posibil ca, peste câţiva ani, tinerii plecaţi să-şi caute un rost în străinătate să se întoarcă în ţară şi aici să nu mai aibă ce munci pentru că părinţii au vândut pământul pentru că erau prea bătrâni sau au fost mulţumiţi de valuta primită.

„Din punctul meu de vedere, ca specialist care lucrează în agricultură, dreptul de proprietate asupra pământului trebuie să fie foarte bine gândit, pământul nu trebuie înstrăinat cu atâta lejeritate. Vânzarea este un act de voinţă, prin notariat, dar agricultorul nostru nu are situaţia financiară a agricultorului din alte ţări din Uniunea Europeană, iar tentaţia va fi mare“, a concluzionat ing. Vasile Schipor.

Silviu BUCULEI