reclama youtube lumeasatuluitv
update 27 May 2019

Soiuri românești de struguri cu faimă internațională (II)

Continuăm, în numărul de astăzi al revistei noastre, să vă prezentăm cele mai valoroase soiuri de viță-de-vie autohtone, cultivate și astăzi în România. Se cuvine să facem o precizare: soiurile Fetească albă și Tămâioasă românească, pe care le-am descris anterior, împreună cu Grasa de Cotnari și Frâncușa, alcătuiesc singurul sortiment tradițional care se mai găsește în România, acela de la Cotnari, motiv pentru care acest important centru viticol este supranumit „rezervația viticolă națională“.

Fetească regală

Este poate cel mai cultivat soi din România, grație calităților deosebite ale strugurelui, din care se obțin vinuri de masă pentru consum curent, superioare seci, spumante sau distilate învechite din vin, de culoare alb-verzui spre galben-pai sau galben-auriu spre maturare, cu un gust plăcut, bine conturat, plin de finețe, de o savoare aparte, cu o vioiciune de tip floral. El a fost descoperit în 1920, în comuna Daneș, lângă Sighișoara (Mureș), fiind prezentat sub această denumire opt ani mai târziu, la Expoziția Națională de Vinuri și Fructe de la București. Se crede că Feteasca ragală este rezultatul unei încrucișări naturale între Grasă de Cotnari și Fetească albă. Popular se mai numește Dănășană sau Galbenă de Ardeal. Strugurele, care asigură o producție medie de 15-20 tone/ha, este mijlociu, cilindro-conic, uni sau biaripat, compact, cu bob sferic, mijlociu, galben-verzui, cu punct pistilar persistent și miez zemos.

Frâncușa

Provine din perioada prefiloxerică, fiind un soi indisolubil legat de Cotnari, acolo unde și azi își are cel mai important bazin de cultură. A purtat de-a lungul timpului mai multe denumiri: Frenchie sau Frenchișe – la Huși, Creață – la Odobești, Țârțără – la Cotnari sau Mustoasă de Moldova, Poama muștei, Poama franchie, Vinoasă, Poama creață etc. – în alte zone din țară. Strugurii au boabe omogene ca mărime, sferice, foarte bogate în must, de culoare galben-verzui și ajung la maturitate în septembrie-octombrie. Din Frâncușă se obține un vin elegant, cu o aromă fină de fructe, gust echilibrat și catifelat, de culoare galben-pal sau galben-verzui. De regulă însă nu se vinifică separat, ci împreună cu soiurile din sortiment. Se armonizează cu aperitivele (ghiudem, salam de Sibiu, cârnați), cu peștele alb, mâncăruri ușoare din pui, brânzeturi.

Galbenă de Odobești

Așa cum sugerează și denumirea, soiul își are originea în Vrancea, în podgoria Odobești, județ în care se cultivă pe suprafețe întinse și astăzi, în cele patru centre viticole din sudul zonei. Este cunoscut de la jumătatea secolului al XIX-lea și a purtat, popular, numele de Galbena de Căpătanu, Poamă galbenă, Bucium de poamă galbenă – în Moldova, Galbenă grasă – în Muntenia și Sars Izum – în Dobrogea. Ca și alte soiuri autohtone, a supraviețuit invaziei filoxerei, fiind la un moment dat unul dintre cele mai cultivate în România. Galbena de Odobești este un soi foarte valoros, viguros și productiv (în anii favorabili, producția poate atinge și 20 tone/ha), cu struguri mijlocii spre mari, aripați, cilindro-conici, cu boabe dese, rotunde, de culoare galbenă cu tentă ruginie pe partea expusă la soare. Vinurile obținute din acest soi sunt seci, ușoare, vioaie, cu o senzație plăcută de proaspăt și răcoros, consumându-se de preferat în primul lor an de viață (vin tânăr).

Grasă de Cotnari

Grasa de Cotnari (Grasă mică, Grasă mare, Poamă grasă) este un soi de viță-de-vie autentic românesc, cultivat de prin secolul al XV-lea sau chiar mai devreme: în orice caz, era cunoscut de pe vremea domniei lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Sunt unii autori care acreditează ideea că soiul s-ar fi născut mult mai devreme, în inima Daciei, pe undeva la Alba Iulia, dar cei mai mulți îl localizează la Cotnari. Indiferent de proveniență, trebuie știut că centrele viticole din Cotnari, Pietroasele sau Alba Iulia produc, spun oenologii, unul dintre cele mai bune vinuri demidulci sau dulci din lume. Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori ramificați, cu boabe rare, ovoide, neomogene, mijlocii ca mărime, de culoare galben-verzuie și cu pete ruginii pe partea însorită. Secretul extraordinar al acestui soi este că, la supracoacere, în toamnele calde și uscate, se înnobilează cu putregaiul, denumit popular, grație acestei boli care provoacă stafidirea boabelor, chiar așa, „putregaiul nobil“ sau „mucegaiul nobil“. Botrytizarea conferă vinului calități excepționale, evident, cu o tehnologie aparte și costisitoare de obținerea a acestei licori rare.

Zghihara de Huși

Cunoscut și ca Poamă zoșănească, Zghihară galbenă, Ghihară, Zghihară verde bătută, Galbenă de Huși, Poamă vinoasă, Zghihara de Huși este un soi cu productivitate ridicată, cu origini în podgoria Hușilor, fiind cultivat din timpuri străvechi, poate cu 5-6 secole în urmă, pe malul Prutului, chiar înainte de atestarea orașului căruia i-a luat numele. În „Descriptio Moldaviae“, Dimitrie Cantemir așeza vinul de Huși, din ținuturile Fălciului, al doilea cel mai bun după Cotnari. Se cultivă preponderent în podgoriile Huși și Averești, dar și în alte centre viticole din Vaslui. Strugurii sunt rămuroși, răsfirați, cu boabe neomogene și dese, sferice, de culoare verde-gălbui, cu pete ruginii pe partea expusă la soare. Din acest soi se obțin vinuri albe seci, ușoare, de culoare verde-gălbui, cu aciditate ridicată, ceea ce le conferă vioiciune și prospețime, care se consumă tinere. De asemenea, Zghihara de Huși se folosește pentru prepararea spumantelor românești, a distilatelor de vin și a sucurilor.

Șarba

Este un soi recent, obținut la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Odobești (cercetător Gheorghe Popescu), din încrucișarea Rieslingului italian cu Tămâioasa românească, fiind omologat în 1972. Se cultivă într-un areal limitat din județul Vrancea. Soiul dispune de un strugure de mărime mijlocie, tronconic, compact, cu bobul mijlociu, sferic, zemos, discret aromat, de culoare galben-verzui. Vinul este ușor, puțin acid, proaspăt, cu arome delicate de trandafir, busuioc, flori de tei, miere de albine; se recomandă a fi băut tânăr. Denumirea soiului a fost împrumutată de la Culmea Șarbei, un loc înalt din care, în depărtare, poate fi zărit Milcovul.

Maria BOGDAN

Tratamente la vița-de-vie în luna mai

La VIŢA-DE-VIE se vor efectua două tratamente pentru combaterea manei, făinării, pătării roşii a frunzelor, acarienilor cu unul dintre următoarele amestecuri de pesticide:

  • tratamentul Icând lăstarii au 20-25 cm şi are loc degajarea ciorchinelui;
  • tratamentul II – începutul înfloritului cu unul dintre următoarele amestecuri de pesticide:

1. ALCUPRAL 50 PU – 0,3% sau RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% + CALYPSO 480 SC – 0,02% + NISSORUN 10 WP – 0,03%;

2. SHAVIT F 72 WP – 0,2% + DECIS 25 WG – 0,003% + ENVIDOR 240 SC – 0,04%.;

3. CURZATE MANOX – 0,15% sau VONDOZEB – 0,2% sau ZETANIL BLU – 0,3% + SULFOMAT PU – 0,3% + DECIS 25 WG – 0,003% sau CALYPSO 480 SC – 0,02% + ENVIDOR 240 SC – 0,04%.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.

- este interzis pășunatul  sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit, fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecția plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați  cu  strictețe  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Soiuri românești de struguri cu faimă internațională

În arhivele sale, România a înscris, de-a lungul timpului, 98 de soiuri de viță-de-vie (60 pentru vinuri roșii și 30 pentru vinuri albe) cultivate din cele mai vechi timpuri și asimilate, create de țăranul român și, de vreun secol, de specialiști. Mare parte dintre ele au dispărut între timp. Astăzi se păstrează în cultură o rezervă de soiuri foarte valoroasă: Băbească neagră, Busuioacă de Bohotin, Crâmpoșie, Fetească neagră, albă și regală, Frâncușă, Galbenă de Odobești, Grasă de Cotnari, Zghihara de Huși, Șarba, Tămâioasă românească și altele.

Fetească Albă

Cultivat cu mult înainte de apariția filoxeriei, denumit și Leanka, Poama fetei, Păsărească albă sau Mädchentraube în Germania, soiul Fetească albă este cel mai răspândit în țara noastră, fiind cultivat cu rezultate foarte bune, grație adaptabilității sporite, în Translvania, Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea. Se găsește, de asemenea, în cultură în Republica Moldova, Ungaria și Germania. Strugurii sunt de mărime medie, tronconici, mai rar aripați, cu boabe rotunde de mărime medie spre mică, de culoare galben-verzui și cu punct pistilar vizibil. Producția la hectar variază între 7-9 tone, aceasta putând fi și mai mare, dar în detrimentul calității. Vinurile albe se remarcă prin finețe și echilibru, au potențial de învechire; gustativ capătă arome de citrice, floare de tei, flori de câmp, fân sau caisă coaptă.

Crâmpoșie

Denumit și Cârlogancă sau Băldoaie (Oltenia) ori Ciolan (Muntenia), soiul Crâmpoșie are un trecut necunoscut în totalitate, cultivat în special în podgoriile Dealu Mare (Prahova și Buzău) și Drăgășani (Vâlcea). În 1972, un grup de cercetători de la Stațiunea de Cercetare din Drăgășani a obținut varianta selecționată, utilizată astăzi în cultură, care asigură producții de 7-10 tone/ha, mai mare (15 tone) în anii favorabili. Vinul obținut din acest soi este sec, alb, cu tărie alcoolică moderată; se pot asocia cu preparate culinare pe bază de pește, carne de pasăre și de vită ori poate fi servit între mese, ca aperitiv. Boabele mari și crocante fac ca soiul să fie utilizat și ca strugure de masă.

Tămâioasă românească

Soiul, cultivat în toată Europa și cunoscut sub numele de Muscat în Franța, Muscadel în Spania, Muskuty în Grecia, este cunoscut de atâta vreme în România încât este considerat autohton. Se pare însă că ar avea rădăcini pe undeva prin Grecia. La noi se cultivă în podgoriile din Oltenia, Muntenia și Moldova, o faimă deosebită căpătând vinurile obținute din Tămâioasă de Cotnari. Este un soi de vigoare mijlocie, cu strugurii de 16-20 cm lungime, boabe sferice, verde-gălbui, cu nuanțe ruginii pe partea însorită la coacere. Producția curentă este de 5-8 tone/ha, mai mare, până la 10-14 tone/ha, în anii cu favorabilitate maximă. Produce vinuri superioare, intens aromate, seci, demiseci sau licoroase, în funcție de an.

Busuioacă de Bohotin

Este cunoscut și sub numele de Tămâioasă de Moldova sau de Bohotin ori ca Muscat violet în Rusia, Franța, Germania sau Italia. Deșii unii susțin că ar avea origini prin Franța, românii i-au atribuit certificatul de naștere în satul Bohotin (comuna Răducăneni) din Iași. În 1936 vinul i-a fost prezentat chiar regelui Carol al II-lea care, fermecat de gustul licorii, a spus o vorbă devenită legendară: „Nu în picioare, ca la împărtășanie, ci în genunchi, ca la spovedanie.“ Cele mai bune vinuri din acest soi se obțin în podgoriile din sudul Iașiului, Huși (Vaslui) și Dealu Mare. Strugurii sunt cilindrici, cu boabe îndesate și turtite în ciorchine, de culoare violet închis, cu gust tămâios intens. Producția este de 6-8 tone/ha. Vinul are parfum, gust deosebit, fiind de culoare rubinie, dulce sau demidulce.

Fetească neagră

Soi autentic românesc, cunoscut din timpuri străvechi sub numele de Poama fetei, Coada rândunicii, Păsărească neagră, Feteasca neagră produce un vin roze sau roșu superior, catifelat, fin echilibrat. Se cultivă aproape exclusiv în România și Republica Moldova, dând rezultate bune mai ales în nordul țării, dar și la Ștefănești și Dealu Mare. Strugurii sunt mijlocii spre mari, cilindro-conici, biaripați, iar boabele intens pruinate sunt mijlocii, sferice, așezate dens, de culoare violaceu închis. Producția este de 7-8 tone/ha.

Băbească Neagră

Este un soi exclusiv românesc, ale cărui origini se duc prin perioada geto-dacică, dar în prezent este atribuit Nicoreștiului (Galați). Este cunoscut și sub numele de Crăcană – la Odobești, Rară neagră – la Chișinău și în general în Republica Moldova, Căldărușă – la Iași, Rășchirată, Crăcănată, Neagră băbească – în sudul țării. Este cultivat cu rezultate excelente în podgoriile Nicorești, Odobești, Cotești, Panciu și Purcari, în Moldova de peste Prut. Strugurii sunt rămuroși, cu boabe de mărime mijlocie, rotunde, puțin turtite, de culoare neagră-albăstruie, cu o productivitate de 8 tone/ha. Vinurile roșii sunt ușoare, mai puțin extractive, iar soiul se pretează pentru produția unor vinuri spumante roze și roșii, unice ca gust și aromă.

Mai multe despre subiect într-un viitor număr al revistei Lumea Satului.

Maria BOGDAN

Prima CL. 1022, soi de perspectivă pentru producția strugurilor de masa

Îmbunătățirea sortimentului de soiuri de viță-de-vie se află permanent printre obiectivele de cercetare la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni. În acest sens, în anul 2010 s-a înființat o nouă colecție ampelografică, cu 50 soiuri. Din grupa soiurilor cu struguri de masă s-a evidențiat prin precocitate, dar și prin nivelul producției de struguri ridicat, soiul Prima Cl. 1022.

Este un soi de viță-de-vie cu struguri de masă, originar din Franța. Butucii sunt de vigoare mijlocie.

Organele verzi ale butucului sunt sensibile la oidium sau făinare (Uncinula necator), iar strugurii sunt sensibili la putregaiul cenușiu (Botryotinia fuckeliana).

În anii favorabili din punct de vedere climatic, strugurii intră în faza de pârgă, începând cu data de 24 iunie. Momentul intrării strugurilor în faza de pârgă depinde de condițiile climatice, dar și de încărcătura de struguri pe butuc. La acest soi faza de pârgă este mai avansată cu 10-12 zile, comparativ cu soiul Chasselas d’oré.

Maturarea strugurilor este de la precoce la foarte precoce. În condițiile de climă din sud-vestul țării maturarea strugurilor are loc între 15-22 iulie.

Strugurele are formă piramidală, mărime medie, cu rahis lung, puțin compact.

Bobul are mărime medie (3,7-3,9 g) și formă elipsoidală. Culoarea pieliței este negru-albăstruie, uniformă. Pielița bobului este subţire, fiind acoperită de un strat intens de pruină. Pulpa bobului este crocantă şi suculentă, cu gust echilibrat, dulce şi plăcut. Deși are pielița subțire, bobul prezintă o bună capacitate la conservare şi transport.

Producția de struguri realizată de acest soi este medie spre mare. În medie, pe 6 ani (2012-2017), producția obținută a fost de 12.967 kg/ha, din care producția marfă 10.800 kg/ha.

Potenţialul de producție este asemănător cu cel al soiului Victoria. Din punct de vedere economic, profitul realizat în cazul soiului Prima Cl. 1022 este mai mare cu 25% față de soiul Victoria datorită precocității maturării strugurilor.

Producția de struguri a soiului Prima Cl. 1022 depășește cu 15-20% producția medie a soiurilor cultivate în zona solurilor nisipoase din sud-vestul Olteniei.

Deși potențialul de producție cel mai ridicat se manifestă pe coarde lungi de 10-12 ochi, butucii soiului Prima Cl. 1022 au capacitatea de a rodi relativ bine și pe elemente de rod scurte, respectiv cepi de 3-4 ochi, situate la baza butucului, în cadrul formei de conducere clasică (joasă), situa­ție în care asigură o producție de struguri de 6-7 t/ha.

Dr. ing. Iulian RĂȚOI

Raport întocmit de SCDPCPN Dăbuleni - Spor de 3.881 kg/ha la struguri după aplicarea produselor Daymsa

La începutul anului 2017 compania Daymsa a încheiat un parteneriat cu Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni cu scopul de a demonstra eficiența produselor sale chiar și în condiții vitrege de sol și climă, așa cum se înregistrează de mulți ani în Câmpia Olteniei. În urma testărilor, specialiștii de la stațiune au emis un raport cu rezultatele înregistrate la vița-de-vie, pepeni verzi, pepeni galbeni și tomate după aplicarea fertilizanților cu origine spaniolă. Pentru că subiectul este de un real interes, vom prezenta în acest număr al revistei rezultatele înregistrate la vița-de-vie, urmând ca pe parcursul edițiilor viitoare să revenim cu informații și despre celelalte specii menționate în raport.

„Am vrut să vedem în ce măsură aceste produse contribuie la îmbunătățirea structurii solului și absorbția nutrienților, la creșterea fructificării, asigurarea unei uniformități în fructificare, dacă pot corecta deficiențele de calciu, zinc și mangan. De asemenea, am avut în vedere creșterea rezistenței plantelor la factorii de stres termic care intervin în timpul perioadei de vegetație“, se menționează în raportul semnat de dr. ing. Iulian Rățoi, din care vom spicui în continuare.

În ceea ce privește vița-de-vie, testările s-au efectuat pe soiul Riesling italian, plantat în anul 2013, și Victoria, plantat în anul 2009. Forma de conducere a butucilor la cele două soiuri este cea clasică (joasă), distanțele de plantare a acestora fiind de 2,2/1,2 m. În acest caz specialiștii au urmărit coeficienții de fertilitate, indicii de productivitate, producția de struguri pe butuc, greutatea unui strugure, greutatea a 100 boabe de strugure, conținutul de zaharuri acumulate și aciditatea titrabilă totală.

La fertilizarea de bază s-a folosit rețeta N33P33K33, din îngrășământul complex de tip 3, N 16 P 16 K 16. Iar ca lucrări s-au efectuat: arătura de primăvară, tăierea în uscat, sapa mare pe rând după plug, prașile pe rând de 3 ori, tratamente fitosanitare de 7 ori, dirijat, plivit și copilit lăstari, desfrunzit parțial.

Contextul climatic în care s-au făcut experimentele

Anul agricol 2016-2017 a înregistrat temperaturi nocive (de până la -23,4°C) pentru organele viței-de-vie în luna ianuarie, care au distrus toate organele viței-de-vie situate deasupra stratului de zăpadă, a cărui grosime a fost de 40 cm.

În perioada de vegetație s-au înregistrat temperaturi ridicate, cu valori de peste 30°C, începând din data de 12 iunie și până pe data de 29 septembrie, cu maxime absolute lunare de peste 40°C, în toate lunile de vară, care au determinat apariția fenomenului de arșiță și au influențat negativ desfășurarea fazelor de vegetație și acumulările plantelor, în special în perioada de creștere intensă a lăstarilor și strugurilor, astfel că perioada de pârgă s-a declanșat cu 7 zile mai târziu decât în anul 2016.

Pentru a preveni efectul negativ al temperaturilor minime nocive din perioada de repaus relativ, în toamna anului 2016 de la fiecare butuc de viță-de-vie s-au protejat câte două coarde de rod, prin aplecarea acestora la suprafața solului și acoperirea cu pământ.

Producții la soiul Riesling italian

În aceste condiții, la soiul Riesling italian noile produse marca Daymsa au fost folosite pe o suprafață de 600 mp astfel: Naturcomplet-G, 300 kg/ha, aplicat la pregătirea solului, după tăierea în uscat, Naturfos cu Ca și B, 3 l/ha, aplicat de 4 ori, în alternanță cu tratamentele pentru boli foliare, cu efect de prevenire a bolilor fungice, Retenol, 1 l/ha, aplicat la fiecare tratament foliar și Naturamin WSP, 1 kg/ha, aplicat la apariția frunzelor. Pentru compararea rezultatelor, experimentele au inclus și o suprafață netratată foliar de aceeași suprafață, 600 mp.

În urma tratamentelor, specialiștii de la Dăbuleni au constatat că produsele companiei Daymsa au influențat productivitatea butucilor, indicele de productivitate relativ înregistrând valori de 0,31 în varianta tratată și 0,28 în varianta netratată, în timp ce indicele de productivitate absolut a atins valoarea de 0,44 în sola tratată și 0,39 în cea netratată.

În concluzie, producția de struguri a fost superioară în varianta tratată cu 2.935 kg/ha, datorată, în principal, creșterii în greutate a boabelor de strugure ca urmare a tratamentelor cu produsele administrate (tabelul nr. 1). Astfel, greutatea a 100 de boabe de strugure a înregistrat o valoare de 188 g în varianta tratată superioară variantei netratate, în care s-a înregistrat o valoare de 172 g. În varianta tratată s-a înregistrat și un conținut de zaharuri totale mai mare comparativ cu varianta netratată, respectiv 211 g/l față de 195 g/l. Tratamentele aplicate nu au influențat aciditatea titrabilă totală, exprimată în g/l H2SO4.

Tabelul nr. 1 – Producția de struguri și calitatea acesteia în funcție de tratamentele cu produse Daymsa la soiul de viță-de-vie Riesling italian

soiuri struguri tabel 1

Rezultate înregistrate la soiul Victoria

Combinația de produse Daymsa aplicate la acest soi a fost următoarea: Raiza, 5 l/ha + Naturvital Plus, 10 l/ha, aplicat de 3 ori, la apariția frunzelor, la 7 zile de la primul tratament și la 7 zile de la al doilea tratament, Naturamin WSP, 1 kg/ha, la apariția frunzelor, Naturamin WSP, 1 kg/ha, la apariția inflorescențelor, Naturfos cu Ca și B, 3 l/ha, pentru prevenirea bolilor fungice, Folitex, 2-3 l/ha, 2 aplicări, la intrarea strugurilor în pârgă, și apoi la 7-10 zile, Madurel, 3-5 l/ha, 3 aplicări, la intrarea strugurilor în pârgă, la fiecare 15 zile.

Viabilitatea mugurilor principali la intrarea acestora în vegetație și fertilitatea lăstarilor nu au fost influențate de produsele aplicate, în schimb acestea au influențat indicii de productivitate. Prin aplicarea foliară a produselor Daymsa, enumerate mai sus, s-au realizat valori mai mari ale indicilor de productivitate, atât al celui relativ, cât și al celui absolut. Astfel, valoarea indicelui de productivitate relativ a înregistrat o valoare de 0,34 în varianta tratată, superioară celei înregistrate în varianta netratată, în care s-a înregistrat o valoare de 0,31. De asemenea, indicele de productivitate absolut a fost superior variantei netratate (0,42) când s-au aplicat foliar produsele, la care s-a înregistrat o valoare de 0,50. Aceste valori mai ridicate, în varianta tratată, s-au înregistrat pe seama creșterii în greutate a boabelor de strugure și în speță a creșterii greutății strugurilor, contribuind astfel la creșterea producției de struguri la unitatea de suprafață.

Producția de struguri a fost mai mare în varianta tratată cu 3.881 kg/ha față de varianta netratată, (tabelul nr. 2). Creșterea producției de struguri s-a datorat creșterii greutății medii a 100 de boabe, care în varianta tratată a realizat o valoare de 878 g comparativ cu 838 g, cât s-a realizat în varianta netratată. Aplicarea foliară a produselor companiei Daymsa a contribuit și la sporirea conținutului de zaharuri totale de la 134 g/l în varianta netratată la 148 g/l în varianta tratată. Mai mult decât atât, după aplicarea produselor Daymsa aciditatea titrabilă totală exprimată în g/l H2SO4 a crescut de la 3,68 la 3,77.

Concluzia specialistului

Produsele firmei Daymsa aplicate la vița-de-vie nu au influențat fertilitatea lăstarilor, ci doar productivitatea butucilor, în cazul ambelor soiuri, deoarece au fost administrate după formarea mugurilor floriferi.

Tabelul nr. 2 – Producția de struguri și calitatea acesteia în funcție de tratamentele cu produse Daymsa la soiul de viță-de-vie Victoria

soiuri struguri tabel 2

Diferențe mari de producție la struguri de la o zonă viticolă la alta

La ora la care documentam acest articol (9 octombrie) nu se finalizase încă recoltatul strugurilor de vin și de masă. În fine, procentul era undeva la 70-80% din suprafața existentă la nivel național. Și oricum circuitul de colectare a datelor este unul mai sofisticat, astfel că abia în decembrie vom avea un tablou final cu producția de struguri în acest an, pe alocuri dificil din punct de vedere meteorologic. Trebuie deci să spunem că datele pe care le vom prezenta astăzi, obținute de la direcțiile agricole, sunt provizorii.

Alba (Podgoria Târnave, cu centrele viticole Blaj, Jidvei; Podgoria Alba, cu centrele Alba Iulia și Ighiu; Podgoria Sebeș-Apold, cu centrul viticol Sebeș; Podgoria Aiud, centrul viticol Aiud): suprafața recoltată - 2.871 ha, producția totală - 28.700 tone, producția medie - în jur de 10.000 kg/ha. De precizat că datele sunt colectate de la societățile comerciale, care obțin, de obicei, producții mari (recordmani se pare că sunt, și anul acesta, specialiștii de la SC Jidvei SA), dar recolta va scădea când vor fi adăugate cifrele de la gospodăriile individuale.

Timiș (Podgoria Banatului, cu centrele viticole de la Jamu Mare, Teremia Mare, Recaș, Silagiu și Tirol): producția medie la strugurii de vin este de 11.000 kg/ha, iar cea de struguri de masă – de 7.000 kg/ha. Strugurii de masă au fost mai sensibili și la iarna târzie, și la precipitațiile abundente din primăvară, dar și la seceta de peste vară.

Prahova (Podgoria Dealu Mare, cu centrele Tohani, Urlați-Ceptura, Valea Călugărească, Gornet Cricov și Boldești): după recoltarea a 70% din suprafață, producția la strugurii de vin este de 9.000 kg/ha, iar la cei de masă – de 3.900 kg/ha. Recolta uluitor de mică la strugurii de masă ar fi determinată de înghețurile târzii și de ninsorile din luna aprilie, spun specialiștii.

Tulcea și Constanța (Podgoria Sarica-Niculițel, cu centrele viticole Niculițel, Tulcea, Măcin, Dăeni, Hârșova; Podgoria Istria-Babadag, cu centrele Babadag, Valea Nucarilor, Istria; Podgoria Murfatlar, cu centrele viticole Murfatlar, Medgidia, Cernavodă; Podgoria Ostrov, cu centrele Ostrov, Băneasa, Oltina și Aliman; centrele independente de la Adamclisi, Independența, Chirnogeni, Cobadin, Mangalia și Techirghiol): producția medie la strugurii de vin – 6.700 kh/ha în Tulcea și 6-8.000 kg/ha în Constanța, iar la strugurii de masă – 7.000 kg/ha în Tulcea și 5-6.000 kg/ha în Constanța. De precizat că producția este mai mică în gospodăriile populației și în viile vechi și mare, spre 10.000 kg/ha, la societățile comerciale și în plantațiile noi, înființate prin reconversie (bani europeni).

Galați (Podgoria Dealu Bujorului, cu centrele viticole Bujoru, Oancea, Berești, Smulți; Podgoria Nicorești, cu centrele Nicorești și Buciumeni; Podgoria Tecuci, cu centrele Tecuci și Ivești; Podgoria Covurlui, cu centrele Băleni, Scâteiești, Smârdan și Pechea; centrele independente Corod, Nămoloasa și Grivița): la strugurii de vin, pe suprafața recoltată de 12.420 ha, dintr-un total de 15.437 ha, s-a obținut o medie de 4.400 kg/ha, mai mare la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru, iar la strugurii de masă media se situează la 6.000 kg/ha. Producția mică este pusă pe seama faptului că un procent covârșitor din plantații înseamnă viță-de-vie mai bătrână de 25 de ani, iar în județ a fost plantată o suprafață neînsemnată prin programul de reconversie.

Vrancea (Podgoria Panciu, cu centrele viticole Panciu, Țifești, Păunești; Podgoria Odobești, cu centrele Odobești, Jariștea, Bolotești; Podgoria Cotești, cu centrele Vârteșcoi, Cârligele, Cotești și Tâmboiești): la strugurii de masă, după recoltarea a 95% din suprafața de 4.600 ha, s-a obținut o medie la hectar de 7.200 ha, iar la strugurii de vin, de pe 80% din totalul suprafeței de 15.000 ha, producția la hectar este de 7.600 kg/ha. Societățile comerciale au obținut și în acest an, considerat în Vrancea unul bun, și 16-17 tone de struguri la hectar, dar producția medie pe județ este diminuată de recolta mai slabă din gospodăriile individuale, care reprezintă 62% din întreaga suprafață ocupată cu vița-de-vie.

Iași (Podgoria Cotnari, cu centrele viticole Cucuteni, Cornari, Hârlău; Podgoria Iași, cu centrele Copou-Șorogari, Uricani, Galata, Bucium, Tomești, Comarna, Covasna, Bohotin; centrele independente Plugari și Probota): la strugurii de vin, media este de 9.500 kg/ha, iar la cei de masă – de 7.900 kg/ha. Recordul de producție, peste 13.000 kg/ha, va fi consemnat pesemne într-o vie tânără (ing. Lungu); producții bune sunt și în zona Cotnari (11.500 kg/ha), iar la Bucium media va fi undeva la 9.000 kg/ha.

Maria BOGDAN

30 noiembrie 2016, termenul limită pentru depunerea cererilor de plată pentru asigurarea recoltelor de struguri pentru vin

Cererile de plată pentru pentru măsura de asigurare a recoltelor de struguri pentru vin pot fi depuse până la data de 30 noiembrie 2016, informează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Instituția precizează că aceste cereri se depun conform prevederilor articolului 5 (1) din OMADR 1329/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de asigurare a recoltei de struguri pentru vin, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018.

Beneficiarii, persoane fizice/juridice, trebuie să depună la Centrele Județene și la Centrul Municipiului București al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, o cerere de plată (conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din normele metodologice), însoțită de următoarele documente: a) copia actului de identitate (buletin/carte de identitate), pentru persoane fizice, certificat de înregistrare eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și certificat de înregistrare fiscală, pentru persoane juridice; b) copia actelor care să dovedească dreptul de proprietate și/sau de exploatare pentru suprafața asigurată; c) fișă informatizată a suprafețelor viticole înscrise în R.P.V. pentru care se solicită sprijin financiar, eliberată de către direcțiile pentru agricultură județene ( D.A.J.) și al municipiului București; d) copia poliței de asigurare.

Aceste documentele sunt prezentate în original și copie, în vederea certificării de către reprezentantul APIA prin înscrierea pe copie a sintagmei "conform cu originalul", după care originalele se restituie beneficiarului.

Sursa: Agerpres

2013 în viticultură: struguri mulţi şi vinuri superioare

Raportat la extremele climatologice, anul 2013 ar trebui să fie mai bun pentru viticultură, în comparaţie cu 2012, când viţa de vie a fost afectată de gerurile năprasnice din februarie şi apoi de seceta atmosferică şi pedologică puternică din lunile iunie-august. Fenomenele meteorologice din acest an s-au manifestat izolat, două valuri de grindină, de la sfârşitul lunii mai şi prima decadă a lunii iulie, afectând, suprafeţele plantate cu viţă de vie din Odobeşti, Broşteni, Ţifeşti, Jariştea, Găgeşti şi Boloteşti, din judeţul Vrancea, în procente de 30-60%. Grindină a mai fost în Dobrogea, dar pierderile reclamate la Adamclisi şi Murfatlar nu sunt foarte importante. Per total ţară însă, producătorii aşteaptă o recoltă mai bună cu 25% decât anul trecut şi de o calitate superioară, dat fiind faptul că a existat un echilibru între precipitaţii şi temperatură (căldură).

7-10 tone în Dealu Mare

Dr. ing. Marian Ion, director ştiinţific la ICDVV Valea Călugărească, referindu-se la podgoria Dealu Mare, estimează o medie a producţiei de 6.500-7.000 kg/ha: „Vor fi producţii în viile tinere şi de 10-11.000kg/ha, dar media este trasă în jos de recolta din plantaţiile bătrâne, unde nu se poate conta pe mai mult de 5-6.000kg /ha, pe alocuri şi 4.000 kg/ha. Dacă perioada de secetă însoţită de caniculă va persista, este posibil să avem diminuări de recoltă, nu cu foarte mult, dar scăderea nu poate fi evitată“. 

La Pietroasele, în condiţiile unui an climatic fără excese, mai puţin perioada de secetă din ultima perioadă, se estimează o medie de 7.200 kg/ha, cu o maximă de recoltă la soiul Burgund Mare (9.000 kg/ha) şi un minim la Cabernet Sauvignon (6.200 kg/ha) şi Riesling italian (6.000 kg/ha).

În zona Ceptura, ing. Robert Băicoianu, vorbea despre o producţie excelentă calitativ în primul rând, cu însuşiri organoleptice specifice fiecărui soi exprimate la maximum, dar şi calitativ, cu o medie a producţiei cert peste 10.000 kg/ha.

Şi în judeţul Buzău, în centrul viticol Verneşti – Zoreşti, lucrurile stau foarte bine, potrivit ing. Vasile Mocanu: „La noi s-a început deja recoltarea, cu 7-10 zile mai devreme, cu viţa de vie aflată în anul al III-lea, pentru a o elibera de sarcină şi a-i permite să formeze elementele pentru rodul următor. Ca estimare a producţiei, aceasta diferă, în funcţie de cât a programat fiecare prin tăiere, de vârsta plantaţiei, de goluri etc. Un raport echilibrat între calitate şi cantitate ar vorbi despre un optim de 8.000 kg/ha, însă anul acesta, media trece peste 10.000 kg/ha, putându-se atinge lejer 12.000 kg/ha, la Fetească regală şi albă. În zona noastră, ne bucurăm de un an bun, când Muscatul Ottonel poate ajunge şi la 15.000 kg/ha, dar una peste alta, vorbind doar despre via mea, mă aştept să am o recoltă cu 30% mai bună comparativ cu anul trecut, deşi raportarea nu este corectă, având în vedere că reperul (2012) este un an afectat puternic de îngheţ“.

Datele publicate pe site-ul oficial al MADR arată că, în 2012, suprafaţa cultivată cu viţă de vie a fost de 183. 169 ha (locul 5 în Europa şi 10 în lume), cu o producţie de vin cifrată la 3450,7 mii hl, mai mică decât în anul 2011 cu 607,5 mii hl. Structura pe soiuri nobile a plantaţiilor este dominată de Fetească regală (15,86%), Merlot (14,83%), Fetească albă (11,78%), Riesling italian (6,99%) şi Aligote (6,86%). Din ţară au plecat la export 11,8 mii tone de vin, cu un volum al tranzacţiilor de 16,6 milioane de euro, dar piaţa internă a înghiţit de cinci ori mai mult vin adus din ţările intracomunitare şi terţe/agreate, respectiv, 59 mii tone, care au valorat 44,9 milioane de euro.

Cotnari şi Huşi – recolte excelente

Potrivit informaţiilor trimise din Dobrogea, la Murfatlar, specialiştii contează pe producţii de peste 10-11.000 kg/ ha.

În Galaţi, în Dealurile Bujorului, se estimează o recoltă de 5.000-6000 kg/ha, mai mică în suprafeţele lucrate în loturi restrânse (Muscat Ottonel, în jur de 3.000 kg/ha). Alte evaluări: 5.000 kg/ha la Nicoreşti, 7.500 kg/ha (Fetească regală şi albă), la Matca, între 7.000 kg/ha (Cabernet sauvignon) şi 12.000 kg/ha (Riesling), la soiurile pentru vin, şi de la 7.000 kg/ha (Afuz Ali şi Italia) la 10.000 kg/ha (Perla de Csaba), în cazul soiurilor de masă, în centrul viticol Iveşti.

Secretarul ştiinţific de la SCDVV Iaşi, dr. ing. Doina Damian, vorbeşte despre o producţie, potrivit estimărilor şi a informaţiilor primite din teren, de 10.900 kg/ha la soiurile pentru vin roşu şi de 6.900 kg/ha la soiurile albe, în podgoria Huşi – Vaslui (Fetească regală – 11.000 kg/ha, Aligoté – 11.000 kg/ha, Tămâioasă românească – 11 000 kg/ha, Busuioacă de Bohotin – 11.300 kg/ha, Cabernet Sauvignon – 9 000 kg/ha), în vreme ce, la Cotnari – Iaşi, recolta este evaluată la 8-12.000 kg/ha.

Pe dealurile din apropierea Iaşilor, producţia este de aşteptat să depăşească 6.400 kg/ha (4.400-Merlot, 4.250 – Muscat Ottonel, 7.500 – Aligoté. 5.270 – Fetească regală).

În judeţul Iaşi, în anumite zone, producţia a fost afectată de căderile de grindină din 21 mai, respectiv, 4 iunie 2013.

Muscat Ottonel, soi cu probleme în Transilvania

În Arad, la Miniş, lucrurile ar fi stat binişor dacă nu ar fi apărut intervalul de aproape o lună, în care temperaturile de 35-40°C la adăpost şi lipsa precipitaţiilor (au fost nopţi în care nu s-a format nici măcar roua) au contribuit la diminuarea producţiei. Un 4.200 kg/ha este varianta optimistă.

În zona de influenţă a SCDVV Blaj, se estimează rezultate medii mai slabe la Muscat Ottonel (3.500 kg/ha) şi Pinot gris (5.600 kg/ha) şi bune la Riesling Italian (7.000 kg/ha), Fetească regală (8.900 kg/ha), Sauvignon blanc (9.800 kg/ha). În cazul soiului Muscat Ottonel, din cauza temperaturilor scăzute din primăvară, s-a produs fenomenul de cădere a florilor şi boabelor tinere. Mai multe soiuri au fost afectate, dar efectul cel mai puternic s-a resimţit la Ottonel.

În viile Jidveiului, directorul tehnic al celei mai mari companii din Transilvania, Marian Cucură, anticipează o producţie mai mare, în medie, cu 3.000 kg/ha, în comparaţie cu anul trecut: „La Muscat Ottonel,  afectat de temperaturile scăzute din timpul înfloritului, contăm pe 4-5.000 kg/ha, dar media pe ansamblul plantaţiilor va fi de, să zicem, 8-9.000 kg/ha. Cele mai bune rezultate le avem la Fetească regală, unde ne aşteptăm la o producţie de 14.000 kg/ha.

Maria BOGDAN

Abonează-te la acest feed RSS