Începând cu anul 2021, viticultorii vor putea accesa Pachetul ORONDIS™ ULTRA, o soluție inovatoare ce combină două fungicide excepțional de puternice pentru combaterea manei viței-de-vie.

Mana viţei-de-vie, produsă de ciuperca Plasmopara viticola, are o răspândire generală şi este una dintre bolile majore la viţa-de-vie. Pot fi afectate toate părţile verzi ale plantei. Severitatea bolii este variabilă de la an la an, iar în funcţie de condiţiile climatice şi intensitatea atacului poate duce la: defolierea plantelor, distrugerea parţială sau totală a inflorescenţelor şi a boabelor. Atacul are impact semnificativ atât asupra calităţii strugurilor şi vinului, cât şi asupra cantităţii recoltei. Ciuperca iernează sub formă de oospori în frunzele infectate căzute pe sol toamna. Primăvara, când condiţiile devin favorabile, oosporii germinează, provocând primele infecţii (inecţii primare).

Pentru ca infecţia primară să aibă loc sunt necesare următoarele condiţii: solul să fie umed sau să existe prezenţa apei libere, temperatura să fie peste 11°C şi să existe organe verzi ale plantei. Din mo¬mentul provocării infecţiei până la apariţia simptomelor bolii este necesară o perioadă de timp (incubaţie) care este mai lungă sau mai scurtă în funcţie de temperatură.

Ciuperca atacă toate părţile verzi ale plantei. Pe frunze apar pete decolorate de culoare gălbuie numite „pete untdelemnii“ în dreptul cărora, în funcţie de umiditate şi temperatură, apare după o perioadă de timp un puf albicios. Mai târziu, petele se necrozează, se usucă şi ţesutul se rupe sau capătă aspectul de zdrenţuit. Atacul pe frunzele bătrâne, toamna, se caracterizează prin pete mici, colţuroase, brune, care dau aspect de mozaic, numindu-se „frunze mozaicate“. Pe lăstarii tineri, inflorescenţe, rahis, cârcei, atacul se manifestă prin brunificarea părţilor atacate şi uscarea lor.

Pe boabele tinere, când umiditatea aerului este ridicată, apare puful alb (conidioforii şi conidiile de atac) denumit „Rot – Gris“ (putregai gri). Pe boabele formate, atacul se manifestă prin brunificarea acestora, evoluând spre mumifieri, fără apariţia fructificaţiilor ciupercii. Boabele atacate se desprind uşor de rahis şi cad. Această formă de atac se numeşte „Rot-Brun“ (putregai brun). Organele tinere sunt mai susceptibile la atac şi pe măsură ce îmbătrânesc, sunt mai puţin receptive la atacul ciupercii.

Ce este pachetul Orondis™ Ultra?

Orondis™ Ultra Pack este un pachet dimensionat pentru 5 hectare de viță-de-vie, alcătuit din 2 fungicide excepționale, fiecare cu mod de acțiune diferit împotriva manei: Orondis™ și Pergado®. Cele 2 fungicide au un efect sinergic și constituie un standard în combaterea eficientă a manei viței-de-vie (Plasmopara viticola). Înainte ca boala să se dezvolte, cele două moduri puternice de acțiune lucrează în paralel:

• în primul rând oxatiapiprolin prezintă un nou mod de acțiune, întrerupând mișcarea lipidelor între pereții plasmei;
• mandipropamid inhibă regenerarea peretelui celular al sporilor;
• împreună, cele două fungicide oferă un control puternic și de lungă durată al manei viței-de-vie.

Descrierea ORONDIS™

Orondis™ este un fungicid preventiv, curativ şi antisporulant, sistemic acropetal şi translaminar pentru controlul manei la vița-de-vie. Oxatiapiprolin aparţine grupei izoxazolinelor și este o substanţă activă nouă, dintr-o grupă nouă, cu un nou mod de acţiune care combină acţiunea biochimică şi genetică prin influenţa modulatoare asupra proteinei OSBP (oxysterolbinding protein) din celulele ciupercii, care controlează transcripţia genelor, cu efect regulator asupra metabolismului lipidic celular.

Zoosporii expuși la oxatiapiprolin își pierd viabilitatea la scurt timp de la aplicare și nu mai sunt capabili de germinare. Inhibarea completă a germinării zoosporilor are loc în decurs de 2 ore de la expunerea la oxatiapiprolin. Oxatiapiprolin stimulează dezvoltarea rădăcinii şi a sistemului foliar, nu influenţează vinificaţia şi nu are efect negativ asupra proprietăţilor organoleptice ale vinului.

Orondis™ trebuie să fie aplicat întotdeauna în amestec cu fungicide cu mod diferit de acţiune. Se vor aplica cel mult două tratamente cu Orondis™ (sau orice alt produs care conține substanțe active din grupul FRAC-49) pe sezon pentru vița-de-vie.

Descrierea PERGADO®

Pergado® este un fungicid care, datorită modului de acţiune inovativ, oferă protecţie de lungă durată împotriva manei la o gamă largă de culturi. Pergado® pătrunde rapid prin stratul superficial al frunzei, se translocă translaminar şi protejează în acelaşi timp faţa superioară şi inferioară a frunzei. Substanța activă, mandipropamid, este foarte activă împotriva germinaţiei sporilor şi inhibă creşterile miceliului în timpul perioadei de incubaţie.

Pergado® este recomandat să fie aplicat preventiv împotriva manei la doza de 0,6 l/ha. Intervalul dintre tratamente este de 10 zile în condiţii climatice şi de presiune a bolii normale. În condiţii de presiune ridicată a bolii, intervalul se va scurta la 7 zile.

Acţiunea puternică şi persistentă a produsului asigură un nivel înalt de combatere a manei. Datorită rezistenţei deosebite la spălare, oferă siguranţă în programul de combatere a manei.

Avantajele pachetului ORONDIS ULTRA

• Orondis™ este excepțional ca tratament preventiv, controlând toate etapele cheie ale ciclului de viață al agentului patogen chiar și la o rată foarte mică și cu un control constant al bolii.
• Mod de acțiune nou și eficacitate dovedită de Pergado® în protecția ciorchinilor.
• Oxatiapiprolin se mișcă încet prin plantă; aceasta, combinată cu puterea sa excepțională, oferă un control de lungă durată, protecție a frunzelor în curs de dezvoltare, precum și a noilor creșteri.
• Atât Orondis™, cât și Pergado® sunt excelente din punctul de vedere al rezistenței la ploaie, protejând planta de boli chiar și după ploaie.
• Combinația a două fungicide cu efect complementar și excepțional de puternice.
• Sistemie, distribuire bună și excelent în protecția ciorchinilor.

Recomandări de aplicare:

• Se recomandă pentru etapele de la lăstar 20-25 cm, până după înflorit.
• Intervalul dintre tratamente se va adapta în funcţie de condiţiile climatice, presiunea de infecţie şi evoluţia culturii.
• Se recomandă alternarea fungicidelor pentru combaterea manei (de ex. Ridomil®, Orondis™, Pergado® F).
• Ordinea de realizare a amestecului:

1. Apă (jumătate de volum în sprayer)

2. Pergado®

3. Se amestecă foarte bine între 3 și 5 minute

4. Orondis™

5. Restul de apă

Află mai multe despre pachetul ORONDIS ULTRA de la reprezentanții Syngenta și de pe website-ul companiei, pe www.syngenta.ro.

- Mana (Plasmopara viticola): frunze – primăvara petele sunt de culoare galben-untdelemnie, cu contur difuz, dimensiuni diferite, iar centrul acestora se brunifică în timp, frunzele capătă un aspect uscat, de arsuri. Pe partea inferioară se dezvoltă un puf albicios, alcătuit din miceliul și sporii ciupercii. La o evoluție rapidă a bolii (temperaturi ridicare și umiditate accentuată), faza de pete untdelemnii nu mai apare și nici puful albicios. Toamna, când frunzele sunt mai rezistente, la o eventuală infectare apar pete mici, colțuroase, în dreptul cărora țesuturile se brunifică, restul limbului rămânând verde (pete de mozaic); lăstari tineri și cârcei – apar pete alungite de culoare brună, acoperite de un puf albicios numai pe vreme umedă; lăstari lignificați – apar, la noduri, pete alungite brune, în dreptul cărora scoarța este moartă, iar coardele nu se maturează; ciorchinii tineri (atacul poate fi puternic în anii cu precipitații abundente) – sunt atacate pețiolul, rahisul cu toate ramificațiile și pedicelele boabelor, până când aceștia încep să se lignifice, moment în care se formează o masă abundentă de pâslă gri-albicioasă, formată din conidiofori și conidii. La o infecție în timpul sau imediat după înflorit, inflorescența în totalitate este cuprinsă de o pâslă gri-albicioasă. Bobițele tinere se învelesc cu un puf albicios, iar după ce s-au acoperit cu stratul ceros ciuperca pătrunde pe la codiță sau răni (insecte, grindină), dezvoltând imediat puful albicios (în 6-12 ore), mai ales la combinația temperatură ridicată-umiditate în exces.

- Făinarea (Uncinula necator): frunze – miceliu fin, imitând o pânză de păianjen, cu aspect prăfos, care se extinde pe ambele suprafețe ale limbului, alcătuind pete albicioase. Sub pâslă, țesuturile se brunifică/înroșesc puțin, dar frunzele cad abia spre toamnă; lăstari – pete albicioase, prăfoase cel mai des, frunze ce se încrețesc, ciuperca oprind creșterea; ciorchini – pâsla miceliană acoperă boabele, acestea crapă, conținutul se scurge. Pe timp de secetă, boabele de usucă, semințele ies afară, ciorchinii se brunifică, se usucă, sunt distruși în totalitate, prezentând și miros de mucegai. În toamnele ploioase boabele atacate de făinare sunt acoperite și cu putregaiul cenușiu. Și tot spre toamnă pe pâslă apar puncte mici, negre (fructificații de rezistență). La un atac târziu, strugurii se depreciază calitativ, prezentând nenumărate pete brune.

- Putregaiul cenușiu (Botryotinia fuckeliana, sin. Sclerotinia fuckeliana, Botrytis cinerea): frunze – atacul apare mai ales în școala de vițe și se manifestă prin pete de mărimi variabile, gălbui-clorotice, mai apoi roșietice-cărămizii, care se formează de la marginea limbului spre centru. În dreptul lor țesutul se necrozează, moare, iar pe el apare o pâslă cenușie, fină, care reprezintă fructificațiile ciupercii; struguri – primele simptome apar pe inflorescențe, rahis și pe pedicelele florilor/ bobițelor. Se instalează pe leziuni provocate de un atac de molie, mană, făinare, grindină. La inflorescență, aceasta se usucă parțial sau total și cade. Cel mai păgubitor se manifestă la pârgă, în condiții de umiditate ridicată, când boabele se brunifică, se încrețesc, iar la suprafața lor apare pâsla de mucegai cenușiu. De la boabele izolate, mucegaiul se extinde la întregul ciorchine, care putrezește și cade ori se usucă și rămâne pe butuc.

- Arsura bacteriană (Pseudomonas syringae): se manifestă pe toate organele aeriene ale plantei sub două tipuri de simptome: leziuni și ulcere pe coardele mai bătrâne; pieirea apoplectică (uscare bruscă), primăvara, urmată de veștejire. Țesuturile scoarței afectate sunt brune, la început moi și au secreții mucilaginoase (gome). Când plaga nu se dezvoltă inelar pe coarde sau trunchi, țesuturile sănătoase învecinate cresc peste porțiunea afectată, formându-se, vara, ulcere. Dacă plaga a cuprins inelar coarda, aceasta se vestejește și moare într-o săptămână (frunzele se usucă). Uneori ofilirea e mai lentă și duce până înspre începutul verii. Dacă strangularea se produce primăvara, simptomele de pieire apar după ce se deschid mugurii. Pe frunze pot să apară pete brune, fără halou, care de obicei cresc în mărime, confluează, ocupă tot limbul, care se înnegrește și moare. În cazul lăstarilor, dacă infecția începe de la vârf, aceștia pot să moară, iar dacă atacul se localizează în altă zonă, se ivesc zone necrotice la locul de infecție.

- Cancerul bacterian (Agrobacterium vitis): atacă rădăcinile, zona coletului, butucul și coardele multianuale. La vițele tinere tumorile apar în zona de calusare și înrădăcinare și la punctul de altoire, iar la vițele bătrâne tumorile apar pe butuc și pe toate părțile aeriene multianuale. Pe unele rădăcini mai groase, situate la mică adâncime, de asemenea se formează tumori sau gale. Excrescențele sunt albicioase, mai puțin consistente la început, apoi se lemnifică, fiind tari, de dimensiuni, forme și consistențe diferite, cu suprafață rugoasă ori asemănătoare inflorescențelor de conopidă. Caracteristică pentru această bacterioză este apariția tumorilor secundare (metastaze), la oarecare distanță de tumoarea primară, de obicei deasupra acesteia. Simptomele care se manifestă pot fi de două feluri: cancerul propriu-zis, ce dezvoltă tumori bine conturate, sferice sau ovoidale, și ariceală, care apare numai pe brațele mai vechi de un an și pe tulpina vițelor conduse înalt. Cele mai multe tumori putrezesc la sfârșitul fiecărui an și cad, dar în anul următor apar altele noi. Vițele atacate sunt debile, frunzele slab colorate, lemnul nu se maturează suficient toamna; la soiurile cu strugurii roșii frunzele se colorează prematur în roșu.

- Antracnoza (Colletotrichum gloeosporioides): ciuperca este inactivă în perioadele uscate, dar se dezvoltă bine în sezoanele ploioase, cu temperaturi mari. Umiditatea mare la coacere ori aproape de cules generează pierderi mari de recoltă. Simptomul inițial este putrezirea fructelor. Pe boabe se dezvoltă la început pete circulare, maro-roșcat, iar ulterior se extind la întregul fruct. Boabele putrezite devin zbârcite, sunt acoperite cu o masă de spori de culoare portocalie-coral-roz; acestea rămân atașate de ciorchine sau cad atunci când putrezirea este completă.

Maria BOGDAN

Odată cu venirea primăverii și reluarea ciclului vegetativ al plantelor apar și riscurile de îmbolnăvire. Diferiți agenți patogeni care au iernat sub diferite forme în sol, în mugurii sau scoarța coardelor afectate în anul precedent asteaptă acum condițiile ideale de temperatură și umiditate pentru a germina și a parazita vița de vie. ­­­­­­­

Făinarea este denumirea populară a bolii produse de agentul patogen Uncinula necator. Acesta și-a făcut simțită prezența din ce în ce mai mult în plantațiile viticole mai ales în ultimii ani. Acest agent patogen poate ataca tot timpul anului iar în cazul în care nu se iau măsuri de combatere eficiente pagubele pot fi substanțiale atât asupra aparatului foliar dar mai ales asupra ciorchinilor și boabelor.

Se generează astfel nu numai pierderi de producție dar și o depreciere calitativă a boabelor.

Boabele afectate de făinare sunt predipuse în condiții de umiditate la atacurile mucegaiurilor iar vinul rezultat va fi de o calitate slabă.

Făinarea atacă cu precădere în verile secetoase deoarece conidiile nu au nevoie de apă pentru a germina, iar după infecție evoluția bolii este favorizată de temperatura și umiditatea moderată a aerului.

Compania Corteva Agriscience recomandă pentru combaterea făinării produsul Talendo®, un fungicid pe bază de proquinazid 20% care se aplică în doza de 225 ml/ ha.

Proquinazid este o substanță activă specializată pe combaterea făinării cu eficiență deosebită datorită acțiunii sale trivalente, de contact, sistemică locală și prin vaporizare.

Talendo® protejează țesuturile adiacente zonelor tratate cat și creșterile noi datorita acțiunii în stare de vapori, oferind un control sigur și de lungă durată împotriva făinării.

Cultura de viță de vie poate fi atacată și de alți agenți patogeni precum Plasmopara viticola, mana viței de vie.

Pentru o combatere eficientă a manei viței de vie compania Corteva Agriscience vine în sprijinul fermierilor cu un pachet nou, Zorvec™ Zelavin™ Bria.

Zorvec™ Zelavin™ Bria este o combinație în co-pack de Oxathiapiprolin și Folpet, cu o activitate biologică remarcabilă împotriva patogenilor, cu o excelentă activitate translaminară și sistemică acropetală.

Pachetul tehnologic are efecte multiple asupra ciclului de viață al agentului patogen (acțiune preventivă, curativă, eradicantă și antisporulantă) pentru o eficacitate sporită și de lungă durată.

Zorvec™ Zelavin™ Bria protejează frunzele tratate pe măsură ce cresc și se dezvoltă, inclusiv frunzele nou formate.

Experiențele efectuate în diverse țări cu Zorvec™ Zelavin™ Bria au demonstrat un control excepțional la mană, comparativ cu produsele existente în acest moment pe piață.

Pentru evitarea apariției fenomenului de rezistență, Corteva Agriscience a ales Flovine® (Folpet) ca partener de amestec cu Zorvec™ Zelavin™. Se administrează preventiv, în bloc de 2 aplicări consecutive, efectuate la interval de 10 zile, primul tratament la începutul înfloritului (BBCH 61), urmat de al doilea tratament la sfârșitul înfloritului (BBCH 69).

Zorvec™ Zelavin™ Bria este absorbit rapid în interiorul stratului ceros epicuticular al plantei, în mai puțin de o oră de la aplicare, oferind o rezistență mai mare la spălare. Pentru acest motiv, chiar și în situația în care apar precipitații imediat după aplicarea produsului, nu este necesară repetarea tratamentului. Doza recomandată este 0,2 l/ha Zorvec™ Zelavin™ + 1,25 kg/ha Flovine®. Pachetul se aplică pe o suprafață de 4 ha.

Floarea-soarelui, o cultură rentabilă, cu cerințe modeste față de nutriție și climă, este o componentă importantă în asolamentul fermierilor din România. Deși majoritatea hibrizilor existenți în piață reușesc să își exprime potențialul genetic chiar și în prezența unor factori limitativi (secetă, slabă aprovizionare a solului cu nutrienți), succesul constă și în asigurarea sănătății plantelor.

Din acest punct de vedere plantele de floarea-soarelui sunt adesea ținta unor agenți patogeni ce pot produce pagube însemnate. Una dintre problemele grave semnalate din ce în ce mai des în ultimii ani în cultura de floarea-soarelui este mana (Plasmopara helianthi).

Fiind o problemă de actualitate pentru cultivatorii de floarea-soarelui, apar din ce în ce mai multe informații în spațiul public de specialitate, ce prezintă diferite aspecte și puncte de vedere.

Ca specialiști, ne propunem să prezentăm informații în detaliu despre ceea ce înseamnă mana în cultura de floarea-soarelui și managementul acesteia, printr-o serie de materiale informative. În acest fel, fermierul poate avea o privire în ansamblu și de perspectivă, contribuind activ la alegerea celor mai potrivite soluții pentru ferma sa.

Patogenul (Plasmopara helianthi) a fost semnalat pentru prima dată în 1876 în America de Nord, în prezent fiind identificate infecţii şi rase diferite pe mai mult de 80 de specii de plante, atât de cultură cât şi din flora spontană. În România mana devine o problemă din ce în ce mai mare în cultura de floarea-soarelui, mai ales în anii și în condițiile tehnologice favorabile dezvoltării acestuia (precitații, temperaturi scăzute, sol compact).

Pentru un control eficient al manei în cultura de floarea-soarelui, cel mai recomandat model este cel de gestionare integrată a patogenului. Acesta presupune utilizarea concomitentă a:

• Rezistenței genetice, prin folosirea hibrizilor cu toleranță genetică ridicată, ce determină limitarea apariției de rase noi;
• Tartamentului la sămânță, ce previne introducerea patogenului în câmpurile neinfestate;
• Bunelor practici agricole, ce ajută la reducerea inoculului din sol.

În ceea ce privește rezistența genetică, există în piață hibrizi toleranți la diferite rase de mană. Pentru compania Syngenta, toleranța genetică la mană reprezintă o prioritate; drept urmare, șase hibrizi din oferta noastră comercială pentru sezonul 2020 prezintă cea mai avansată genetică din perspectiva toleranței la mană. Acest lucru înseamnă că aproape jumătate din hibrizii Syngenta au toleranța genetică la toate rasele de mană cunoscute în România la momentul actual.

Din perspectiva tratamentului la sămânță, în prezent aproape 90% din suprafața de floarea-soarelui din România este tratată cu produse ce conțin substanța activă fungicid Metalaxil-M (mefenoxam). Apron XL 350ES (ce conține Metalaxil-M) este singurul produs de tratament sămânță omologat în România împotriva Plasmopara helianthi, acesta fiind utilizat de peste 10 ani de către fermierii români.

În legătură cu apariția în presa de specialitate a unor informații legate de eficacitatea substanței active Metalaxil-M în controlul manei și apariția unor forme (rase) rezistente de mană, specialiștii FRAC (Comitetul de acțiune pentru apariția formelor de rezistență la fungicide) afirmă că nu există în prezent metode moleculare de detecție a apariției formelor de rezistență și că strategiile aplicate și recomandate în prezent pentru a preveni apariția formelor de rezistență dau rezultate.

Ca de altfel pentru orice program tehnologic de protecție fitosanitară, se recomandă alternarea sau amestecarea substanțelor active aparținând unor clase chimice diferite, pentru menținerea eficacității pe termen lung a acțiunii fungice a produselor. În acest sens, orice soluții noi, omologate ca tratament sămânță pentru controlul manei în cultura de floarea-soarelui, vor veni doar să completeze programele de gestionare integrată existente în acest moment. 

Mai este de menționat și faptul că, în acest moment, nu există niciun produs fungicid omologat pentru controlul manei pe perioada de vegetație în cultura de floarea-soarelui. Astfel că singura metodă eficientă de control rămâne cea care combină toleranța genetică cu tratamentul fungicid la sămânță și bunele practici agricole de prevenție.

Cu mai multe detalii despre mana în cultura de floarea-soarelui, precum și soluțiile disponibile pentru controlul acesteia vom reveni în materialele viitoare.

Syngenta este lider european în cultura de floarea-soarelui, cu un număr mare de hibrizi, fiecare creat pentru a răspunde nevoilor fermierilor. În România portofoliul Syngenta cuprinde hibrizi pentru tehnologiile Clearfield®, Clearfield Plus®, Express® sau Convențional, precum și hibrizi de tip linoleic și higholeic.

Pentru controlul manei (Plasmopara helianthi) în cultura de floarea-soarelui, soluția Syngenta presupune folosirea de hibrizi toleranți la mană în combinație cu tratamentul fungicid la sămânță. Pentru fermele cu un risc ridicat de infestare cu mană, recomandăm cultivarea hibrizilor high oleic Talento și SY Experto sau a hibrizilor linoleici NX82214 (SY Onestar CLP), NX82213 (SY Ivori CLP) pentru tehnologia Clearfield Plus® sau Sumiko HTS și Subaro HTS pentru tehnologia Express®.

Pentru fermierii români, floarea-soarelui reprezintă una dintre cele mai practicate culturi. Practic, de aproape un secol a devenit una dintre culturile tradiționale. La acest lucru au contribuit mai mulți factori. Unul dintre ei, probabil cel mai important, este acela că se potrivește foarte bine cu condițiile pedoclimatice ale țării noastre. Apoi, în timp, consumatorii români și-au adaptat obiceiurile, fiind influențați de cultivarea acestei oleaginoase. Uleiul de floarea-soarelui este preferat de departe la noi față de uleiurile de rapiță, măsline, porumb, dovleac, struguri sau palmier, așa cum se întâmplă în alte țări europene.

În lume, România este a patra cultivatoare de floarea-soarelui, iar în cadrul Uniunii Europene se situează pe primul loc, cu o suprafață medie cultivată de minimum un milion de hectare anual și cu o producție totală de peste trei milioane de tone. Randamentul mediu s-a ridicat la peste 2,9 tone/hectar în ultimele sezoane, așa cum o demonstrează statisticile oficiale: (vezi tabel în revistă).

Floarea-soarelui se mai caracterizează și prin faptul că are o piață internațională relativ constantă, dată de arealul său de utilizare și de cultivare, în zona mediteraneană și în Balcani. De aici rezultă și prețul relativ constant, cu variații destul de mici de la un an la altul.

Avantaje, dar și amenințări

Totuși, din cele arătate până acum nu trebuie să se înțeleagă cum că floarea-soarelui ar fi cultura perfectă, care, odată adoptată, permite gospodarilor să doarmă liniștiți la umbră. Dimpotrivă, la fel ca toate celelalte plante din cultura mare, și floarea-soarelui prezintă o serie de riscuri și de incertitudini. Ele sunt generate fie de rotația în asolament scurt sau cu o altă plantă oleaginoasă, fie de condițiile climaterice (primăveri umede, precipitații persistente, temperaturi mai scăzute decât normalul perioadei). De asemenea, există și o serie de boli, dăunători sau buruieni care atacă această cultură. Rățișoara porumbului (adică temunul tanimecus dilacotiles), mana sau lupoaia (orobanche ramosa) sunt doar câteva exemple în acest sens.

Soluții pe măsura problemelor

Tocmai pentru a putea păstra constante producțiile de floarea-soarelui specialiștii caută în permanență hibrizi rezistenți la atacurile acestor dăunători, pe de o parte, și noi molecule care să distrugă bolile și fungii, pe de altă parte. Până acum cu succes. De cea mai mare notorietate în acest sens se bucură exemplul luptei cu temuta orobancehe (lupoaia), care este endemică în zona Câmpiei Române. Această plantă parazită, care se dezvoltă în mod predilect pe floarea-soarelui, producea pagube în culturi de până la 40-50%, putând chiar depăși aceste valori. Însă hibrizii utilizați la ora actuală au o toleranță deosebit de ridicată la infestarea cu lupoaie, astfel încât pagubele nu mai apar.

Din nefericire, nu la fel se întâmplă și în cazul atacului tanimecus. Deși poate ceva mai mici decât în cazul porumbului, și la floarea-soarelui pagubele cauzate de această insectă sunt însemnate în perioada de la răsărire și până la atingerea unui anumit stadiu de dezvoltare. Despre acest dăunător am vorbit și încă vom mai vorbi.

Atunci când părea că nimic nu ar mai putea să-i surprindă pe fermieri, un nou dușman, mana florii-soarelui (Plasmopara halstedii), cu un potențial distructiv la fel de mare, s-a ivit. Ceea ce ani de-a rândul a apărut ca o problemă care nu trebuie neglijată, desigur, dar este o chestiune minoră, a intrat brusc în rândul problemelor majore.

Mana – o problemă ce tinde să devină majoră

Primele simptome de agresivitate au fost observate în 2017, în Italia, după care, în 2018, au fost identificate probleme în Franța și Spania. În sezonul 2019 situația a devenit mult mai problematică: infecții puternice au fost observate în România, Bulgaria, Grecia, Turcia (Sud) și, din nou, în Italia și Franța.

Mana florii-soarelui este o ciupercă care face parte din familia Oomycete și prezintă două faze de infecție. Infecția primară (sistemică) este cea mai periculoasă și apare în zona rădăcinii, provocând o încetinire imediată a dezvoltării plantei afectate, până la moartea completă a acesteia. Evident, acest lucru are un impact direct asupra scăderii producției.

Chiar și în situația în care nu duce la distrugerea completă a rădăcinii și la moartea plantei, infecția primară este urmată de infecții secundare, care conduc la deteriorarea ulterioară a aparatului foliar, fără influență negativă asupra producției.

În funcție de gradul de atac, daunele asupra producției pot fi cuantificate într-un procent ce variază între 10-50% (ajungându-se la 100%, dacă infecția primară este puternică și afectează întreaga solă).

Soluții cu probleme

Singurii factori care pot fi influențați pentru prevenirea acestei boli îi reprezintă toleranța genetică și tratamentul cu fungicid al seminței. Dar în actualul context de reglementare din cadrul UE obținerea unor hibrizi cu toleranță genetică reprezintă un proces care poate dura mai mulți ani. Suficient de mulți ca mana să facă prăpăd...

Tratamentele foliare nu pot acoperi daunele provocate timpuriu la nivelul sistemului radicular al plantei. De aceea, pentru protecția rădăcinilor și dezvoltarea armonioasă a plantelor mai rămâne o singură soluție: tratamentul cu fungicid al semințelor. Cea mai practică, răspândită și eficientă metodă este tratarea industrială a semințelor de floarea-soarelui. Numai că și în această situație există o problemă.

În prezent, în România există o singură substanță activă autorizată pentru tratamentul semințelor pentru controlul manei (metalaxil-m) care, pe lângă faptul că a demonstrat o scădere a eficacității în unele zone ale Europei, ar putea determina în curând probleme legate de apariția fenomenelor de rezistență din partea agentului patogen. Dezvoltarea rezistenței unei ciuperci patogene, spun specialiștii, poate fi evitată sau întârziată prin alternarea sau amestecul produselor cu mod diferit de acțiune.

Alexandru GRIGORIEV

Stropiți CARTOFUL împotriva manei, alternariozei, gândacului din Colorado cu unul dintre următoarele amestecuri de pesticide:

La efectuarea tratamentului se vor folosi doar fungicide dacă nu sunt prezente larve de Colorado.

• ACROBAT MZ 69 WG – 2,0 kg/ha (0,2%) sau MELODY COMPACT 49 WG – 0,2% (2,0 kg/ha) sau EQUATION PRO – 0,4 kg/ha (0,04%) + TOPSIN 70 WDG – 0,07%-0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau CORAGEN – 50,0 ml/ha.
• ARMETIL COBRE – 0,25% (2,5 kg/h) sau DITHANE M-45 – 0,2% - 0,25% (2,0 kg/ha – 2,5 kg/ha) sau RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% (2,5 kg/h) + TOPSIN 70 WDG – 0,07%-0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.
• CURZATE MANOX – 0,25% sau BRAVO 75 WP – 0,2% (2 kg/ha) sau ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP MIF – 0,5% + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.

Tratamentul se va efectua în perioada 27 iunie – 02 iulie 2019.

La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

Stropiți VIȚA-DE-VIE pentru combaterea manei, făinării, putregaiului cenușiu, pătării roșii a frunzelor, acarienilor cu unul dintre următoarele amestecuri de pesticide:

• NOVOZIR MN 80 – 0,2% sau CURZATE MANOX – 0,25% + FOLICUR SOLO 250 EW – 0,4 l/ha sau
• SULFOMAT 80 PU – 0,4%  + DECIS 25 WG 0,003% sau KARATE ZEON – 0,015% + ENVIDOR 240 SC – 0,04%
• SHAVIT F 72 WP – 0,2% sau CABRIO TOP 1,5-2 kg/ha sau UNIVERSALIS 593 SC – 2 l/ha + KARATE ZEON – 0,015% + NISSORUN 10 WP – 0,03%.
• RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau ALCUPRAL 50 PU – 0,6% sau MIKAL FLASH – 3,0 kg/ha sau DITHANE M 45 – 0,2% sauMELODY COMPACT 49 WG –1,5 kg/ha + DECIS 25 WG 0,003% + NISSORUN 10 WP – 0,03%.   
• DITHANE M 45 – 2 kg/ha + VERTIMEC 1,8% EC – 0,1% până la 0,15%.

Tratamentul se va efectua în perioada 27 iunie – 02 iulie 2019.

Produsele acaricide se vor folosi doar dacă s-a depășit pragul economic de dăunare de 5-10 acarieni pe frunză.

La toate rețetele de tratament se poate adăuga îngrășământ foliar în concentrațiile recomandate de producător.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud

Condițiile climatice din ultimele zile pot favoriza apariția și dezvoltarea bolilor: mană + făinare (tratament preventiv) care pot cauza pierderi importante la cultura viței-de-vie.

Pentru prevenire și combatere se recomandă executarea tratamentului folosind unul dintre amestecurile de mai jos:

• MIKAL FLASH = 0,3% + TOPSIN 70 WDG = 0,1% sau
• PROFILER 71,1 WG = 0,25% + TOPSIN 70 WDG = 0,1% sau
• ACROBAT MZ 69 WG = 0,2% + FLINT MAX 75 WG = 0,015% sau
• RIDOMIL GOLD MZ 68 WG 2,5 kg/ha + FOLICUR SOLO 250 EW 0,4 l/ha.

Perioada optimă de tratament 19.06.-23.06.2019

ATENȚIE! se pot utiliza și alte produse de protecția plantelor omologate pentru dăunătorii amintiți!

Sursa: Oficiul Fitosanitar Alba

Condițiile climatice din ultima perioadă pot favoriza apariția și evoluția bolii/dăunătorului: MANĂ, ALTERNARIA, BACTERIOZE/AFIDE ȘI GÂNDACUL DIN COLORADO – LARVE, care pot cauza pierderi importante la cultura de: CARTOF

Pentru prevenire și combatere se recomandă executarea tratamentului 1.

Folosiți unul dintre produsele de mai jos, după caz:

BRAVO 500 SC – 0,2% sau CHAMP 77 WG – 0,3% sau ROVER 500 SC – 0,2% sau POLYRAM DF – 0,2% sau ACROBAT MZ 69 WG – 0,2% sau CURZATE MANOX – 0,25% sau CHAMP 77 WG – 3,00 kg/ha.

La tratamentul 1, la apariția dăunătorilor (larve Colorado, afide) se pot adăuga următoarele insecticide:

ACTARA 25 WG – 60 g/ha sau CALYPSO 480 SC – 80 ml/ha sau DECIS 25 WG – 40 g/ha sau MOSPILAN 20 SG – 100 g/ha sau PYRINEX QUICK – 1 l/ha.

Perioada optimă de tratament pentru Colorado: când majoritatea larvelor sunt de vârsta a doua.

Alte recomandări: tratamentul nu se execută la temperaturi mai mari de 25°C.

Citiți cu atenție prospectul produselor de protecția plantelor înainte de utilizare!

Atenție! Se pot utiliza și alte produse de protecția plantelor omologate pentru dăunătorii amintiți!

Sursa: Oficiul Fitosanitar Alba

La CARTOF – se vor efectua tratamente împotriva manei, alternariozei, gândacului din Colorado astfel:

• tratamentul 1 – în perioada 27 mai – 1 iunie 2019 (la apariția larvelor de vârsta a II – a a gândacului din Colorado);
• tratamentul 2 – la un interval de 7-15 zile față de tratamentul anterior la care se vor folosi doar fungicide dacă nu mai sunt prezente larve de Colorado.

Se vor utiliza următoarele amestecuri de pesticide:

1. DITHANE M 45 – 2 kg/ha sau BRAVO 500 SC – 1,5 l/ha sau ALCUPRAL 50 PU – 0,5% sau CURZATE MANOX – 0,25% sau RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau EQUATION PRO – 0,4 kg/ha sau POLYRAM DF - 1,8 kg/ha + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau LIDER 200 SL – 0,3 l/ha sau  KOHINOR 200 SL/(TALENT – a doua denumire comercială) – 0,25-0,30 l/ha (în funcție de gradul de infestare).

La toate rețetele de tratament se poate adăuga îngrășământ foliar în concentrațiile recomandate de producător.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- Produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.;

- executarea tratamentului, pe timp liniștit, fără vânt.  Nu aplicați tratamentul daca viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.;

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică;

- se vor utiliza doar produse de protecția plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați  cu  strictețe  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală și 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului  înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Bistrița-Năsăud

Condițiile climaterice din ultimele zile pot favoriza apariția și dezvoltarea bolilor: mană + făinare care pot cauza pierderi importante la cultura: VIȚA-DE-VIE.

Pentru prevenire și combatere se recomandă executarea tratamentului mai ales în zonele favorabile făinării  folosind unul dintre amestecurile de mai jos, după caz:

1. MILDICUT (mană) = 0,2% + VIVANDO (făinare) = 0,02% sau COSAVET DF (făinare) = 0,3% sau
2. MIKAL FLASH (mană) = 0,3% + TOPSIN 70 WDG (făinare) = 0,1% sau
3. FOLPAN 80 WDG (mană) = 0,15% + FOLICUR SOLO 250 EW (făinare) = 0,04% sau
4. DITHANE M-45 (mană) = 0,2% + KUMULUS DF (făinare) = 0,3% sau
5. CAPTAN 80 WDG (mană) = 0,15% + SULPHUR 80 WG (făinare) = 0,3% sau
6. ACROBAT MZ 69 WG (mană) = 0,2% + THIOVIT JET 80 WG (făinare) = 0,3%.

Perioada optimă de tratament  23.05.-28.05.2016

ATENŢIE! SE POT UTILIZA ŞI ALTE PRODUSE DE PROTECŢIA PLANTELOR OMOLOGATE PENTRU DAUNĂTORII AMINTIŢI!

Alte recomandări:

Ambalajele clătite se depozitează în magazii şi se returnează distribuitorului.

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

Respectați cu strictețe perioadele de remanență a produselor de protecția plantelor utilizate, a normelor de lucru, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor conform Protocolului de colaborare nr. 3242/F/21.10 2016 dintre MADR – ANF și ROMAPIS, Ordinului comun nr. 45/1991/127/68/15b/1991 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Asociației Crescătorilor de albine, din România, Ministerului Transporturilor, Ministerul Mediului, Departamentului pentru Administrație locală, privind unele măsuri pentru protecția familiilor de albine împotriva intoxicațiilor cu pesticide și a Legii nr. 383/2013 a apiculturii și Legea nr. 280/2015, privind modificarea legii apiculturii.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Alba

Din cauza condițiilor vitrege din toamnă, acest an agricol este caracterizat prin suprafețe mari cultivate cu plante prășitoare, îndeosebi porumb și floarea-soarelui. Mare parte din culturile înființate în toamna anului trecut au răsărit slab și nu au rezistat peste iarnă sau din cauza densității mici vor trebui reînsămânțate în primăvară cu alte culturi. Pe lângă efortul financiar, suplimentar, fermierul întâmpină probleme de amplasare a culturii.

Dacă porumbul este mai puțin pretențios la planta premergătoare, nu același lucru îl putem spune și despre floarea-soarelui, care este o plantă mare consumatoare de elemente nutritive și care are predispoziție la anumite boli păgubitoare cu transmitere prin sol. Din acest considerent, această cultură necesită o rotație corespunzătoare și uneori s-ar impune revenirea pe același amplasament doar după o pauză de câțiva ani.

Anul acesta, nefiind posibilă respectarea acestei condiții, este posibil să avem în culturile de floarea-soarelui o presiune mare de infecție, iar în funcție de particularitățile locale, o serie de agenți patogeni se pot instala în cultură.

Dintre aceștia amintim:

• Sclerotinia sclerotiorum (putregaiul alb), Botrytis cinerea (putregaiul cenușiu), Plasmopara helianthi (mana florii-soarelui), ca fiind cele mai cunoscute și păgubitoare boli;
• Phomopsis helianthi (necrozarea și frângerea tulpinilor), Leptosphaeria lindquistii f.c. Phoma macdonaldi (înnegrirea tulpinilor).

De asemenea, în anumite condiții, boli precum: Puccinia helianthi (rugina), Septoria helianthi (septorioza) sau Pseudomonas syringae pv. Helianthi (arsura bacteriană) pot fi întâlnite mai ales în cazul unor hibrizi sensibili.

O singură boală rămasă netratată poate afecta parțial sau total cultura de floarea-soarelui și poate influența într-un mod negativ producția.

De aceea, CORTEVA AGRISCIENCE recomandă aplicarea în vegetație a fungicidului Tanos® 50 WG, un fungicid extrem de eficient, cu două substanțe active cu mod de acțiune diferit, și anume:

• Famoxadon are proprietăţi lipofilice, fiind aderent la cuticulă și foarte greu de spălat după 1 oră de la aplicare. Are acţiune antisporulantă și blochează creșterea ciupercii. Famoxadon difuzează în cuticulă și determină o bună redistribuire a substanţei active la suprafaţa frunzei, fiind remobilizat prin ploaie și rouă. Sporii ciupercii devin incapabili să încolţească, germinarea sporilor, fiind blocată.
• Cimoxanil penetrează ţesutul frunzei și se distribuie translaminar. Stopează creșterea leziunilor și sporularea, inducând reacţia de autoapărare a plantei.

Recomandăm fungicidul Tanos® 50 WG în doza de 0.4 kg/ha pentru a fi aplicat în apropierea formării butonului floral, când încă se poate interveni cu mașina de stropit în lanul de floarea-soarelui, aplicare recomandată în special pentru protejarea calatidiului.  

În cazuri excepţionale de atac de mană (Plasmopara helianthi), aplicaţi 2 tratamente succesive la un interval de 7-10 zile imediat ce depistaţi atacul.

Este de preferat să aplicăm produsul preventiv pentru a elimina orice risc de îmbolnăvire, pentru o dezvoltare armonioasă și pentru a pune în valoare potențialul excepțional de producție al hibrizilor.

Pentru o mai bună informare și o prezentare detaliată a bolilor specifice florii-soarelui, dar și pentru detalii despre produsele noastre de protecție a plantelor, puteți vizita site-ul nostru  www.corteva.ro.

Ana Maria Pascariu
Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides

Mana (Phytophtora infestans) este cea mai frecventă și periculoasă boală a cartofului, pierderile de recoltă putând ajunge și la 50% în anii ploioși. Sunt afectate toate organele aeriene și subterane ale plantei. Primele simptome se observă pe aparatul foliar, prin mai-iunie, înaintea înfloritului culturilor; infecția începe cu frunzele bazale și apoi progresează la etajele superioare. Pe fața superioară apar pete gălbui, cu contur difuz, care se măresc treptat, devin brune sau brun-negricioase, înconjurate de o dungă galbenă. Petele pot să conflueze, brunificarea cuprinde toată suprafața, frunzele se usucă și se răsucesc, dând senzația că sunt arse. În dreptul petelor, pe fața inferioară, se dezvoltă conidioforii și conidiile ciupercii, sub formă de puf albicios, fin. Dacă intervine o vreme uscată, petele stagnează în creștere, iar vremea umedă este propice dezvoltării bolii, până la cuprinderea întregului aparat foliar. Pe tulpini și pețiol apar dungi brune, țesutul se necrozează, acestea căzând la pământ. Pe tuberculi, în cazul în care aceștia s-au format la atacul primar al bolii, se formează  pete brune, brun-cenușii sau albăstrii, de dimensiuni și forme variate, care însă nu cuprind toată suprafața, dar calitatea este compromisă.

Înnegrirea bazei tulpinii și putregaiul umed al tuberculilor (Erwinia amylovora var. Atroseptica) este o bacterioză frecventă și păgubitoare (30-40% din producție) mai ales în regiunile deluroase, în anii cu veri și toamne ploioase. Boala se manifestă pe organele aeriene și pe tuberculi. Atacul devine vizibil în iunie, când plantele atacate au frunzele mai mici și îngălbenite, tulpinile mai scurte, care se usucă și se răsucesc spre interior. Simptomul principal este dat de înnegrirea și putrezirea bazei tulpinii, planta putând fi smulsă cu ușurință. Exemplarele puternic atacate formează mici tuberculi aerieni. Dacă infecția are loc mai târziu, când tuberculii s-au format, boala se transmite și pe aceștia, la început cu o brunificare sau înnegrire a zonei vasculare, după care pulpa se înmoaie și evoluează către un putregai umed. Pe vreme secetoasă, pe suprafața tuberculilor apar niște pete mici, boala putând trece neobservată, dar ea face ravagii în depozitul de cartofi, când trece de la tuberculii infestați la cei sănătoși. Într-un stadiu avansat al bolii și la umiditate ridicată, putregaiul progresează în pulpa cartofului, unde apar caverne pline cu un mucilagiu vâscos gălbui, cu miros neplăcut. Procentul de putrezire poate fi oprit dacă în depozit se iau imediat măsuri de ventilare a masei de cartofi și de scădere a temperaturii.

Râia neagră a cartofului (Synchtrium endobioticum), denumită și cancerul cartofului sau buba neagră, este una din bolile deosebit de păgubitoare pentru cultura cartofului, unele soiuri putând fi distruse în proporție de 100%. Ea a fost semnalată în unele comune din județele Suceava, Neamț, Maramureș, Cluj, Hunedoara, Brașov, Sibiu. Boala, favorizată de umiditate și de aciditatea solului, se manifestă pe tuberculi și stoloni, baza tulpinii și mai rar pe frunzele bazale. La început apar niște excrescențe mici, cărnoase, moi, albicioase, care cu vremea cresc, se brunifică, devin buretoase, iar la urmă se înnegresc. Pe același tubercul pot să apară mai multe tumori, cuprinzând porțiuni mari din pulpa cartofului. Acesta se depreciază și putrezește ușor. Boala se depistează mai greu din cauză că planta afectată dezvoltă un aparat foliar viguros.

Alte boli: cancerul bacterian (Streptomyces scabies) mozaicul X (Solanum virus 1 syn. Marmor dubium), virusul Y (Solanum virus 2 syn Marmor upsilon), râia comună (Streptomyces scabies).

Maria Bogdan

Mana (Bremia lactucae) este cea mai gravă boală a culturilor de salată deoarece afectează atât creșterea și dezvoltarea, cât și calitatea frunzelor din căpățână. Apare în condiții de umiditate în exces, respectiv apă pe frunze, din irigarea prin aspersie (spații protejate), rouă sau precipitații (câmp) și umiditate a aerului de peste 90%. La temperaturi de 10-21 grade Celsius, sporii sau conidiile de Bremia lactucae germinează în 3-5 ore. Ca simptome, pe partea superioară a frunzelor se formează pete unghiulare de culoare verde-deschis până la galben. În dreptul petelor, pe partea inferioară, apar zone albe, pufoase. Cu timpul, petele se necrozează, iar frunzele bazale, care intră în contact cu solul, se înmoaie și putrezesc, apărând suplimentar și infecția secundară cu putregaiul cenușiu. Tratamente: în afară de rotația corectă a culturii, ca măsuri preventive se recomandă dezinfecția solului și a construcțiilor (spații protejate), evitarea udării excesive a culturii, mai cu seamă în momentul formării căpățânilor, menți­nerea unui microclimat propice, prin dirijarea corectă a temperaturii și umidității. Exemplarele afectate se scot din cultură și se distrug. Ca tratamente, se aplică, în fază de rozetă, stropiri cu substanțe precum Aliette 80 WG (2 kg/ha), Dithane M 45 (20 gr. la 10 litri de apă), Shavit F 72 WP (20 gr./10 l apă), Bravo 500 SC (20ml/10 l apă), Acrobat MZ 90-600 WP, Polyram DF, Equation Pro, Ridomil Gold MZ 68 WG etc.

Putregaiul cenușiu, produs de Botrytis cinerea, apare la umiditate excesivă. La un atac masiv, planta se acoperă de un praf cenușiu și frunzele putrezesc. Tratamente: Folosirea unor soiuri rezistente la boală, irigarea prin picătură, rotația culturilor etc. și tratamente cu Rovral 500 SC (10 ml/10 l apă), Teldor 500 SC (10 ml/10 l apa).

Putregaiul umed al frunzelor și tulpinilor de salată este cauzat de prezența ciupercilor Sclerotinia slerotiorum și Sclerotinia minor. Acestea atacă tija și frunzele bazale, cauzând putrezirea în zona coletului și a frunzelor bazale. Tratamente: măsurile de prevenire prezentate anterior, la mană și tratamente cu Rovral 500 SC (10 ml/10 l apă) și Teldor 500 SC (10 ml/10 l apă).

Fuzarioza este o boală micotică, produsă de Fusarium oxysporum, care poate apărea atât la răsadul de salată, cât și la planta aflată în cultură. Vasele lemnoase din interiorul rădăcinilor afectate capătă culoarea maro, frunzele se îngălbenesc întâi, se ofilesc și cad. Plantele nu mai formează căpățâni. Tratamente: măsuri preventive și tratamente chimice cu Topsin 70 WDG (5 sau 10 g la 10 l de apă).

Antracnoza este cauzată de ciuperca Microdochium panattonianum și se manifestă pe ambele părți ale frunzei de salată, sub formă de pete de 2-3 mm, adâncite, cu aspect umed, de culoare maronie, cu un punct galben în centru. Petele se măresc, capătă formă neregulată, de culoare galbenă, iar centrul se usucă și cade, lăsând frunza perforată. Tratamente: măsuri preventive și tratamente cu Dithane M45, Merpan 50 WP, Captan 80 WDG, Melody Compact 48 WG, Champ 77WG.

Dăunători: Limaxul (tratament cu Optimol 4G sau Agrosan); afidele (Decis Mega 50 EC-0,2 l/ha, Confidor Energy-0,6 l/ha, Mospilan 20 SG-1,5 gr/ 12 l apă, Actara 25 WG); musculița albă de seră (Decis Mega 50 EC 0,25 l/ ha, Actara 25 WG-0,2 kg/ha, Confidor Energy-1,3 l/ha, Mospilan 20 SG-1,5 gr/6 l apă). Măsuri preventive: distrugerea resturilor vegetale, dezinsecția serelor și solariilor, utilizarea capcanelor atractante.

Maria BOGDAN

Efectuați tratamentul T2 pentru cultura de ceapă din arpagic și T1 pentru cele înființate prin semănat direct sau răsad.

Efectuați tratamentul imediat ce conditțile meteo permit acest lucru și folosiți unul dintre produsele de protecția plantelor:

• Acrobat MZ 69 WG – 0.2 %
• Aliette 80 WG – 0.3 %
• Previcur Energy – 0.1 %
• Ridomil MZ 68 WG – 0.25 %
• Ortiva – 0.075 % (0,75 l / ha) sau Ortiva Top – 1.0 l / ha
• Manoxin C 50 PU – 0.4% sau alt produs omologat cu efect similar.

Poate fi completat cu un insecticid împotriva dăunătorilor Musca cepei și usturoiului,T2 G1, Gărgărița cepei T2 G1, tripsul (Trips tabaci) T1.

Insecticide recomandate: Actara, Laser, Karate Zeon, Kohinor (Talent) Reldan, Mospilan (Krima) Novadim Progress (Sinoratox 400 SC) sau altele avizate.

Alte recomandări importante:

1. pentru aderența soluției se adaugă obligatoriu Aracet – 0.2 % sau alt produs cu proprietăți de lipire a soluției pe frunze (Spur, Nu-Film, Silwet Gold etc.)

2. tratamentul se efectuează dus-întors pentru a acoperi întreaga suprafață cilindrică a frunzelor;

3. tratamentul următor după 10-12 zile funcție de produsul folosit;

4. intervalul între tratamente se adaptează în funcție de presiunea de infecție, dezvoltatea culturii și de condițiile climatice;

5. la presiune de infecție ridicată numărul de zile până la următorul tratament se reduce la 7;

6. se efectuează 2-3 tratamente utilizând produse cu s.a. diferite;

7. dacă utilizați produse de contact tratamentul se repetă după 5-7 zile.

Ceapa verde pentru consum curent nu se tratează.

La prepararea soluției se vor respecta concentrațiile și dozele recomandate.

Citiți cu atenție toate informațiile de pe eticheta produselor de protecția plantelor ce urmează a fi utilizate. În cazul tratamentului complexat efectuați în prealabil un test de combatibilitate.

Folosiți produsele de protecția plantelor cu responsabilitate, în siguranța pentru sănătatea oamenilor, animalelor, albinelor, peștilor și mediului înconjurător.

Oficiul Fitosanitar Cluj

Dacă la grâu şi secară prognozele sunt bune, culturile de cartof din Suceava, unde nu s-au aplicat tehnologiile şi tratamentele corespunzătoare, sunt sub ameninţarea manei şi putregaiului.

Suprafaţa totală cultivată cu cartofi în judeţul Suceava este de 21.000 de hectare. În condiţiile din acest an, cu multe precipitaţii, tuberculii sunt bine dezvoltaţi, având deja dimensiuni mai mari decât în mod obişnuit, o parte dintre culturi fiind însă sub ameninţarea a două boli periculoase, respectiv putregaiul şi mana.

„După ploile prelungite, a părut soarele puternic, favorizând apariţia manei. Probleme sunt doar la micii cultivatori şi în gospodării. Marii cultivatori de cartofi au făcut tratamentele necesare, iar culturile arată foarte bine. Lujerii sunt încă verzi, cartofii se dezvoltă în continuare, până când demarează recoltarea. Este foarte importantă maturizarea din această perioadă“, ne-a spus Constantin Acostoaie.

Fermierii care nu au aplicat la timp tratamentele obligatorii se confruntă cu atacul putregaiului, o boală destul de periculoasă, pentru că poate afecta tuberculii în proporţii însemnate. Culturile depreciate de putregai îi vor afecta pe micii producători, care, de regulă, îşi asigură sămânţa pentru anul viitor din recolta proprie. Marii cultivatori nu vor avea de suferit din acest punct de vedere, întrucât ei îşi înfiinţează loturi semincere sau se aprovizionează de la producători sau furnizori autorizaţi. Specialiştii Direcţiei Agricole Suceava nu au făcut o estimare o producţiei medii la hectar, dar spun că sunt premise pentru o recoltă bună din punct de vedere cantitativ.

Silviu BUCULEI

Bolile de tip mană sunt cauzate de ciuperci fitopatogene din clasa Peronosporaceae: Peronospora cubensis (mana curcubitaceelor), Peronospora destructor – mana cepei; Phytophtora infestans – mana solanaceelor; Phytophtora capsici – mana ardeiului. În funcţie de planta atacată, mana se instalează pe tulpini, frunze şi fructe pe care apar pete necrotice ce distrug ţesuturile. Produce pagube de recoltă considerabile, putând chiar să compromită cultura.

Perioadele ploioase urmate de temperaturi mari şi umiditate atmosferică mare sunt favorabile atacului.

Condiţiile climatice sunt foarte favorabile infecţiilor cu „mană“.

Recomandăm efectuarea tratamentului fitosanitar la toate culturile ce dezvoltă această boală (ceapă, tomate, castraveţi, pătlăgele vinete, cartof, ardei, dovlecei, pepeni galbeni) folosind unul dintre produsele de mai jos, după caz:

• Dacă există simptome de mană în cultură se foloseşte obligatoriu un produs sistemic (Aliette 80 WDG – 0.3% sau Previcur Energy – 0.15% sau Manoxin M – 0.25%).

• Preventiv, tratamentele pot fi aplicate pe toată perioada de vegetaţie cu produse: cuprice (Alcupral 50 PU – 0.5%, Kocide 2000 – 0.25%) sau organice de contact Dithane M 45 – 0.25%; Captan 50 WP – 0.2%, Folpan 80 WDG – 0.15%, etc. şi amestecuri: Acrobat MZ 90 / 600 – 2.0 kg/ha; Ridomil Gold MZ 68 WG – 0.25%; Ridomil Gold 42.5 WP – 0.3%; Melody Compact 49 WG – 0.2%; Verita – 0.25%; Equation Pro – 0.4 kg/ha; Folio Gold – 0.2%; Galben M; Pergado Mz; Fanion; Moltovin; Zetanil Blue – 0.3% sau alte produse omologate.

În perioada de creştere intensă a plantelor tratamentele preventive sunt cele mai indicate. Tratamente pentru controlul manei se aplică „la acoperire“ într-un interval de 7-10-12 zile în funcţie de remanenţa produselor, condiţiile meteo, alternând produsele preventive cu cele curative.

Când mana există pe frunze şi tulpină (tomate, cartof) se vor face tratamente în bloc, 2-3 cu produse curative la un interval de 4-5 zile între tratamente.

Alte recomandări:

• La cultura de ceapă se adaugă obligatoriu în soluţia de stropit adjuvant specific Silwet (0.05% sau Nu – Film)

• Unde se constată prezenţa dăunătorilor, la soluţia de stropit se adaugă insecticid Calypso 480 SC – 0.02% sau insectoacaricid: Vertimec 1.8 EC – 0.1%

La prepararea soluţiei se vor respecta concentraţiile şi dozele recomandate La realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticideloră, fizică şi chimică (restricţii, dacă există). Produsele se solubilizează separat, se omogenizează şi apoi se pulverizează.

Ing. Angelica BACIU, UF CLUJ