reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Aug 2019

Tratamente la vița-de-vie în luna mai

La VIŢA-DE-VIE se vor efectua două tratamente pentru combaterea manei, făinării, pătării roşii a frunzelor, acarienilor cu unul dintre următoarele amestecuri de pesticide:

  • tratamentul Icând lăstarii au 20-25 cm şi are loc degajarea ciorchinelui;
  • tratamentul II – începutul înfloritului cu unul dintre următoarele amestecuri de pesticide:

1. ALCUPRAL 50 PU – 0,3% sau RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% + CALYPSO 480 SC – 0,02% + NISSORUN 10 WP – 0,03%;

2. SHAVIT F 72 WP – 0,2% + DECIS 25 WG – 0,003% + ENVIDOR 240 SC – 0,04%.;

3. CURZATE MANOX – 0,15% sau VONDOZEB – 0,2% sau ZETANIL BLU – 0,3% + SULFOMAT PU – 0,3% + DECIS 25 WG – 0,003% sau CALYPSO 480 SC – 0,02% + ENVIDOR 240 SC – 0,04%.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.

- este interzis pășunatul  sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit, fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecția plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați  cu  strictețe  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Tratamente în plantațiile de sâmburoase (prun, cireș, piersic și cais) - luna mai

La PRUN – se vor aplică două tratamente pentru combaterea moniliozei, ciuruirii frunzelor, pătării roşii a frunzelor, acarienilor, afidelor, insecte defoliatoare, viermelui prunelor (G1), viespei sâmburilor astfel :

- tratamentul I – perioada 10-15 mai 2018 (când fructul este de mărimea unui bob de mazăre);

- tratamentul II – la 8-15 zile de la efectuarea tratamentului anterior.

Se vor utiliza următoarele amestecuri de pesticide:

  1. CAPTAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE NEOTEC 75 WG – 0,2% sau MERPAN 50 WP – 0,25% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% sau VONDOZEB 75 DG – 0,2% + DECIS 25 WG – 0,003% sau FASTAC 10 EC – 0,01% sau ACTARA 25 WG – 0,01% sau CORAGEN – 0,01%;
  2. TOPSIN 70 WDG – 0,07% + NOVADIM PROGRESS – 0,1% sau KARATE ZEON – 0,015% sau DECIS 25 WG – 0,003%.

La CIREȘ – se vor aplica două tratamente pentru combaterea acarienilor, afidelor, insecte defoliatoare şi minatoare, musca cireşelor (Rhagoletis cerasi), antracnozei, moniliozei şi ciuruirii frunzelor astfel :

  • tratamentul I – la intrarea în pârgă a soiului Ramon Oliva (tratamentul nu se va aplica la soiurile cu coacere timpurie şi semitimpurie (Timpurii de Mai, Ramon Oliva, Scorospelka etc.);
  • tratamentul II – la 8 – 10 zile de la efectuarea tratamentului anterior (se aplică la soiurile cu coacere târzie şi foarte târzie în situaţia unei densităţi mari de Rhagoletic cerasi) şi se vor folosi următoarele amestecuri de pesticide:
  1. FOLICUR SOLO 250 EW – 0,1% sau SYSTHANE FORTE – 0,02% sau SCORE 250 EC – 0,015% + CALYPSO 480 CS – 0,02% sau LASER 240 SC – 0,06% sau DECIS 25 WG – 0,003%;
  2. TOPSIN 70 WDG – 0,07% sau CHORUS 75 WG – 0,02% + NOVADIM PROGRESS – 0,075% sau DECIS 25WG – 0,003%
  3. TELDOR 500 SC – 0,08% sau CHORUS 75 WG – 0,02% + LASER 240 SC – 0,06% sau FASTAC 10 EC – 0,01% sau VANTEX 60 CS – 0,007%.

La PIERSIC şi CAIS – se va aplica 1 tratament (căderea coşuleţelor – fruct cât aluna) pentru combaterea moniliozei, başicării frunzelor, ciuruirii, făinării, moliei vărgate, acarienilor, afidelor cu unul din următoarele amestecuri de pesticide:

  1. CHORUS 75 WG – 0,02% sau TOPSIN 70 WDG – 0,07% + FASTAC 10 EC – 0,02% sau DECIS 25 WG – 0,003% sau CALYPSO 480 SC – 0,02%.
  2. BRAVO 500 SC – 0,15% sau CAPTAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M 45 – 0,2% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% + KUMULUS DF – 0,3% sau KARATHANE M 35 CE - 0,06% + ACTARA 25 WG – 0,01% sau CALYPSO 480 SC – 0,02% sau FASTAC 10 EC – 0,01% sau NOVADIM PROGRESS – 0,1%.

În plantaţiile pomicole unde se constată atac de acarieni peste pragul economic de dăunare (3-5 acarieni pe frunzuliţă sau 5-10 acarieni pe inflorescenţă) se va folosi unul dintre produsele ENVIDOR 240 SC – 0,04% sau NISSORUN 10 WP – 0,03% sau SANMITE 20 WP 0,05% - 0,075% alături de produsele recomandate în reţetele de tratament.

Sursa: OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Controale ANSVSA în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală mai 2018

În cursul lunii mai, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au desfășurat 10.420 de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfăşoară activităţi în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare, a băuturilor alcoolice, dar și a celor de depozitare a produselor alimentare, a  seminţelor, legumelor și fructelor.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor de depozitare a produselor alimentare, manipularea, prelucrarea şi depozitarea acestora, controlul dăunătorilor, documentele prevăzute de legislație şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţilor.

Ca urmare a neregulilor constatate, au fost acordate 132 de amenzi contravenționale în valoare totală de 242.920 lei.

Neconformităţile constatate și sancționate au fost:

  • Alba, 3.200 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare, neîntreţinerea spaţiilor de depozitare în condiţii igienice;
  • Argeş, 2.600 lei - utilaje şi ustensile insuficient igienizate, depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Bacău, 4.800 lei - neîntreţinerea spaţiilor şi utilajelor, ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare, încălcarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind manipularea produselor alimentare;
  • Bihor, 2.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Bistriţa-Năsăud, 23.000 lei - neîntreţinerea spaţiilor de depozitare în condiţii igienice, depozitarea produselor alimentare fără a se respecta regimul termic indicat de producător, funcţionarea fără înregistrare sanitară-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Botoşani, 1.800 lei - neîntreţinerea spaţiilor şi a utilajelor, funcţionarea în spaţii neaprobate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Brăila, 3.720 lei - etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, lipsa trasabilității produselor alimentare, mijlocul auto pentru transport produse alimentare neînregistrat sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Bucureşti, 38.600 lei - depozitarea ingredientelor în condiţii necorespunzătoare, etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, unitate neînregistrată sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, spaţii neîntreţinute în condiții de igienă, manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Buzău, 5.600 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare, funcţionarea fără înregistrare sanitară-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Caraş-Severin, 2.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a materiei prime;
  • Cluj, 59.200 lei - utilaje şi ustensile insuficient igienizate, funcţionarea fără înregistrare sanitară-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, comercializarea de produse alimentare cu termenul de valabilitate depăşit, neefectuarea operaţiunilor DDD, etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Constanţa, 4.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a materiei prime, neîntreţinerea în condiţii corespunzătoare de igienă a spaţiului de lucru şi a spaţiului de depozitare;
  • Dâmboviţa, 14.200 lei - spaţii neîntreţinute în condiții de igienă, depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare, nerespectarea trasabilității produselor alimentare, manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare, etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, funcţionarea în spaţii neaprobate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor;
  • Dolj, 5.000 lei - etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Giurgiu, 7.000 lei - nerespectarea condiţiilor de igienă;
  • Gorj, 600 lei - depozitarea nesectorizată a materiilor prime, aparatura frigorifică nu este dotată cu termometre pentru monitorizarea temperaturii;
  • Ialomiţa, 7.600 lei - nerespectarea normelor pentru siguranţa alimentelor privind condiţiile de depozitare a produselor alimentare, comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar-veterinar, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Ilfov, 21.200 lei - etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, nerespectarea condiţiilor de igienă;
  • Mehedinţi, 600 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Mureş, 1.200 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Neamţ, 5.000 lei - neîntreţinerea spaţiilor de depozitare şi valorificare a produselor alimentare, neanunţarea începerii activităţii supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Olt, 4.600 lei - nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor de prelucrare, nerespectarea normelor privind depozitarea produselor alimentare şi comercializarea lor;
  • Prahova, 2.600 lei - etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, utilaje şi ustensile insuficient igienizate;
  • Sibiu, 9.800 lei - depozitarea și etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, condiţii de igienă necorespunzătoare ;
  • Suceava, 600 lei - condiţii de igienă necorespunzătoare;
  • Teleorman, 2.000 lei - neîntreţinerea în condiţii corespunzătoare de igienă a spaţiului de lucru şi a spaţiului de depozitare;
  • Timiş, 2.000 lei - neîntreţinerea în condiţii de igienă a spaţiilor de prelucrare şi depozitare alimente;
  • Tulcea, 4800 lei - neîntreţinerea în condiţii de igienă a spaţiilor de prelucrare şi depozitare alimente, etichetarea incompletă și deteriorată a produselor alimentare;
  • Vaslui, 1.800 lei - funcţionarea fără document de înregistrare sanitară veterinară si pentru siguranţa alimentelor;
  • Vâlcea, 1.800 lei - neîntreţinerea în condiţii corespunzătoare de igienă a spaţiului de lucru şi a spaţiului de depozitare;

De asemenea, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Sursa: ANSVSA

Bruma din luna mai a afectat o parte din culturile agricole

Temperaturile atmosferice care în judeţul Suceava au înregistrat şi diferenţe de 20 de grade Celsius în 24 de ore, în ultimele trei luni şi temperaturile negative de la începutul lunii mai au afectat în mod vizibil culturile agricole din unele zone ale judeţului.

Diferenţe mari de temperatura, de până la 20 de grade Celsius

Plantele au avut de suferit de pe urma variaţiilor mari dintre temperaturile nocturne şi cele diurne – depăşind chiar şi 20 de grade Celsius, cea mai sensibilă la acest fenomen fiind rapiţa. Dacă cea mai mare parte dintre culturile de rapiţă şi-au revenit pe parcurs, în unele zone a fost necesar ca terenul cu culturi compromise, să fi reînsămânţat cu altă cultură. La porumb, o plată termosensibilă nu au fost probleme pentru cei care au respectat indicaţiile specialiştilor şi au început semănatul după 20 aprilie.

Specialiştii Direcţiei Agricole Suceava consideră că vremea a fost totuşi favorabilă agricultorilor, campania agricolă de primăvară desfăşurându-se conform planificărilor. Agricultorii suceveni sunt totuşi îngrijoraţi de perspectiva unui an agricol care, cel puţin în momentul de faţă, stă sub semnul deficitului de apă în sol. Pe fondul precipitaţiilor solide insuficiente din iarnă şi al numeroaselor zile cu vânt se înregistrează deficit de apă în sol, iar dacă nu va ploua, vor putea fi probleme în ceea ce priveşte producţia viitoare.

Sâmburoasele cele mai afectate de fluctuaţiile termice

În urma diferenţelor de temperatură şi a brumei căzute în perioada de înflorire, se pare că cel mai mult a avut de suferit pomicultura. Fluctuaţiile termice şi temperaturile scăzute au afectat sâmburoasele, zarzărul, caisul, piersicul, prunul, cireşul şi vişinul care îşi desfac petalele în aprilie.

“Am avut o iarnă capricioasă, am avut o primăvară capricioasă, multe zile din luna februarie fiind mult mai călduroase ca cele din luna mai. Aceste fenomene au avut un efect negativ în pomicultură pe anumite zone. Este vorba de curenţii care au fost pe Valea Moldovei, afectând livezile din zona Baia, Sasca, Dumbrava, Cornu Luncii. Au mai fost livezi afectate şi în zona Dumbrăviţa, dar şi în zona Fălticeni. În luna mai a fost brumă, în aceste zone temperaturile au scăzut sub minus două grade şi fructele proaspăt legate rezistă până la minus 1,6 grade – minus 1,7 grade, depinzând şi de durata îngheţului. La Dumbrava, pomiculturii au spus că de la brumă au fost atât iarba cât şi pomii albi, ceea ce demonstrează un impact negativ. Pe total asociaţie nu sunt pagube foarte mari până în prezent, natura a avut grijă să mai şi lase”, ne-a declarat ing. Mircea Costişevschi, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din bazinul pomicol Fălticeni – Rădăşeni

Deficit de apă în sol

Inginerul Mircea Costişevschi, a mai precizat că ploile căzute la mijlocul lunii mai au redus din deficitul de apă din sol dar au influenţat negativ tratamentele.

“În momentul de faţă este o perioadă cu ploi mărunte, cantitatea de precipitaţii este mică şi variază de la o localitate la alta. Cel mai mare pericol este gridina, care a bătut în judeţ, fiind afectată zona Boroaia. Dacă ploile sunt de mai lungă durată, aşa cum se anunţă şi cum a fost până acum, chiar dacă cantitatea de apă care ajunge pe sol este mică, nu se pot efectua tratamentele din şapte în şapte zile cu substanţe performante, atât cele sistemice cât şi cele de contact. Apare pericolul de a se instala bolile, în special rapănul.

Primele tratamente au fost făcute în luna martie, sunt livezi unde până la mijlocul lunii mai s-au făcut 8 tratamente, şi este posibil să fie livezi la care, până la recoltare, să mai avem încă 15 tratemente pentru o obţine o producţie bună. Tratamentele diferă de la livadă la livadă, de la un soi la altul, soiurile noi fiind mult mai rezistente la dăunători, este posibil să aplici tratamentul şi pănă să-şi facă efectul vine ploaia şi să fii nevoiit să îl reei. Aşa se explică numărul mare de tratamente aplicate şi costurile destul de mari cu producţia din acest an. Condiţiile climatice din acest an nu ne permit obţinerea unei producţii, fără tratamente, fără îngrăşăminte. Fără întreţinere nu se poate face pomicultură. Ca să supravieţuieşti ca producător trebuie să faci o producţie de minim 30 tone la hectar”, a precizat Mircea Costişevschi.

Silviu Buculei

Buletin pomicol - luna mai 2014

Primăvara anului 2014 a confirmat aprecierea că doi ani nu sunt la fel. S-a produs o desprimăvărare timpurie, speciile cais şi piersic au înflorit la sfârşitul lunii martie, iar restul speciilor în prima decadă a lunii aprilie. Tocmai de aceea multe dintre lucrări au fost devansate.

Lucrările de stropit împotriva bolilor şi dăunătorilor s-au realizat mai devreme decât în alţi ani, în intervale mult mai scurte de timp, iar cei care au avut agregate suficiente au acoperit un tratament în maximum două zile, în condiţii de ploaie şi vânt. Se impune ca acum să se facă o analiză atentă dacă s-au acoperit cu tratamente suficiente potenţialele atacuri de boli şi dăunători, după schema prezentată anterior în revistă ca fiind minimă în perioada scursă între dezmugurit şi scuturarea petalelor.

Din prognozele emise până la această dată, climatul anului 2014 poate fi considerat benefic pentru producţia de fructe: pomii au avut multă floare, nu am avut brume şi nici îngheţ, vântul şi ploaia nu au stânjenit polenizarea deoarece am avut stupi şi bondari, s-a refăcut rezerva de apă din sol, astfel că îngrăşămintele starter şi foliare aplicate la înflorit se valorifică prin acumulare în lăstari viguroşi, frunze şi fructe. Acest mare câştig va trebui valorificat prin lucrări adecvate aplicate după scuturarea petalelor, la finele lunii aprilie, dar mai ales în toată luna mai, aplicând cu curaj tehnologia intensivă, indiferent de tipul de plantaţie (clasică, intensivă şi supraintensivă), prin executare de lucrări la sol şi în coroană: erbicidare, fertilizare, stropit împotriva bolilor şi dăunătorilor, lucrări în verde, aplicarea de udări şi să evităm cât mai mult căderile fiziologice din luna iunie, chiar dacă aceasta înseamnă lucrări suplimentare de rărit. Acolo unde avem sisteme de fertiirigare, să aplicăm tehnologia hrănirii cu linguriţa, în fiecare zi, în funcţie de producţia estimată că se va obţine după încărcătura de fructe, după modelul prezentat în revistă în luna aprilie.

Tratamentele împotriva bolilor şi dăunătorilor reprezintă volumul cel mai mare de lucrări şi de aceea prezentarea lucrărilor în luna mai o vom face pe specii, dând cea mai mare atenţie acestor tratamente.

Specia Măr
(Vezi tabel în revista tipărită Lumea Satului)

Specia Piersic
(Vezi tabel în revista tipărită Lumea Satului)

Specia Prun
(Vezi tabel în revista tipărită Lumea Satului)

Specia Cais
(Vezi tabel în revista tipărită Lumea Satului)

Specia Cireş
(Vezi tabel în revista tipărită Lumea Satului)

Acolo unde sunt puse capcane cu feromoni la speciile măr, prun, piersic şi cais insecticidele nu sunt necesare, pot fi suprimate total sau aplicate 50% dacă livada este lângă o pădure.

O lucrare obligatorie în această perioadă este erbicidarea pe rând cu 3 litri/ha în 300 litri de apă a unui erbicid care are ca substanţă activă Glifosatul.

Tot în această perioadă, în coroană vom urmări efectul tăierilor executate în iarnă. Acestea vor fi corectate prin lucrări în verde care constau în ciupirea repetată a lăstarilor la 4 perechi de frunze.

Petre EREMIA

Abonează-te la acest feed RSS